Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daca nota 1 reprezinta un dezastru total pentru un copil din Romnia, un elev din Austria sau
unul din Germania va fi foarte multumit daca va obtine, n urma evaluarii, nota 1, nota maxima
n sistemul de nvatamnt din tarile respective. Unele tari utilizeaza o scara a notelor de la 1 la
10, altele, o scara a notelor de la 1 la 13, iar altele, una de la 1 la 5. n anumite colturi ale lumii, 1
e nota maxima, n altele e nota minima, n unele tari nu se dau note, ci procente, n altele,
performanta elevilor e notata cu primele litere ale alfabetului, care primesc, pe lnga ele, plusuri
si minusuri, iar n diverse alte tari, copiii primesc note cu doua zecimale. n Rusia si Ungaria se
foloseste nca scara de notare de la 1 la 5, unde 5 reprezinta nota maxima, iar 1, nota minima.
Utiliznd la un moment dat n trecut sistemul de evaluare cu cinci note, Letonia si Lituania au
trecut la o scara de notare de la 1 la 10, unde 10 este cea mai mare nota, cu mentiunea ca absenta
oricarui fel de performanta, oricarui fel de reactie se sanctioneaza cu NV - "nav vertejuma" "nicio nota". n Polonia, exista diferente clare ntre nvatamntul preuniversitar si cel superior. n
primul caz, se dau note de la 1 la 6, unde 1 e nota minima, care nu asigura trecerea, iar 6 - nota
excelenta, pentru o performanta peste asteptari. n cazul universitatilor poloneze, se foloseste un
sistem cu patru note (cu variatii): 2.0 (nota care nu permite promovarea), 3.0 (nota de trecere),
3.5, 4.0, 4.5, 5.0 (foarte bine, maximul posibil). n Cehia si Slovacia, scolile primare si secundare
folosesc o scara de notare de la 1 la 5, 1 fiind cea mai mare nota si 5, cea mai mica. n cataloage
se trec numai numerele ntregi, dar, n urma evaluarilor scrise ori orale, elevii pot sa primeasca
notele nsotite de o serie de semne distinctive: 3+ e mai bine dect 3, 2- e putin mai rau dect 2,
1-2 sau 1/2 semnifica o nota undeva, la mijloc, iar 1+ rasplateste o performanta exceptionala. Pe
de alta parte nsa, universitatile utilizeaza un sistem de evaluare cu patru note (1 - maximul, 4 nota care nu asigura trecerea) sau o versiune extinsa, cu sase note: 1 sau A, 1.5 sau B, 2 sau C,
2.5 sau D, 3 sau E, 4 sau F (de la Fail). n Italia, sistemul de notare difera de la un ciclu la altul.
n scoala primara, se dau note de la 1 la 5: 1 - non sufficiente, 2 - sufficiente, 3 - buono, 4 distinto, 5 - ottimo. n liceu, se dau note de la 1 la 10, 6 reprezentnd nota minima de trecere, iar
8, o nota foarte buna. n Indonezia, sistemul de notare este similar celui romnesc, cu o serie de
mici diferente, ct priveste notele de trecere: mai precis, la Religie, limba materna si educatie
morala se pica cu nota 5, iar la celelalte materii se pica cu nota 3. Daca nu promoveaza la o
materie, elevul indonezian va repeta anul scolar.
Albania
Elevii primesc note de la 1 la 10, cu observatia ca sunt scoli care folosesc si zecimale:
10 - excelent, cea mai mare nota
8-9.99 - foarte bine
6-7.99 - bine
4-5.99 - suficient
pna la 3.99 - insuficient
Australia
Sistemul de notare este foarte diferit de cel din tara noastra, iar notele se dau n functie de masura
(exprimata n procente) n care un elev reuseste sa se achite de sarcinile date:
A - excelent (peste 85%)
B - bine (70-84%)
C - satisfacator (50-69%)
D - e nevoie de mbunatatiri (40-50%)
E - nesatisfacator (39% si sub acest procent).
Austria
Sistemul de notare e de la 1 la 5, unde 1 este cea mai mare nota posibila:
1 - foarte bine - cea mai mare nota
2 - bine
3 - satisfacator - indica o performanta medie
4 - suficient - este cea mai mica nota de trecere
5 - insuficient - cea mai mica nota posibila si singura "sub linie", care nu asigura trecerea
Danemarca
Se utilizeaza o scara de evaluare numita "scara 13", care contine nsa zece note, n intervalul 00 13, unde 00 "rasplateste" cea mai slaba performanta. n scolile secundare din Danemarca, nota
medie se nvrteste n jurul valorii de 8.22. Iata care este sistemul de notare care se foloseste n
acest moment, cu mentiunea ca el va fi schimbat, n curnd, cu un sistem alcatuit din sapte note,
compatibil cu sistemul creditelor transferabile:
00 - cea mai slaba performanta (nota aproape imposibil de acordat: n cadrul unui examen,
este nota pe care o primesc absentii)
03 - performanta foarte ezitanta, imperfecta si nesatisfacatoare
5 - performanta nesatisfacatoare
6 - performanta ezitanta, dar mai mult sau mai putin satisfacatoare
7 - performanta putin sub medie
8 - performanta medie
9 - performanta putin peste medie
10 - performanta buna, dar cumva obisnuita, de rutina
11 - performanta independenta si excelenta
13 - performanta excelenta, n adevaratul sens al cuvntului
Bulgaria
Cea mai mare nota este 6, notele fiind urmate, de cele mai multe ori, de zecimale, pentru
exactitate (2.50 reprezinta o performanta slaba, iar 5.75, una excelenta):
6 - excelent - cea mai mare nota posibila
5 - foarte bine - a doua nota, ca valoare
Bacalaureatul la altii
n Austria, examenul de maturitate, care se ncheie cu obtinerea diplomei "Maturazeugnis",
consista n 3-4 probe scrise (care au loc, de regula, n luna mai) si 3-4 probe orale (care se tin n
luna iunie), toate avnd loc n incinta scolii pe care a finalizat-o respectivul. Candidatii au nsa si
posibilitatea de a redacta o lucrare pe care o pot depune n luna februarie, care, daca este
acceptata, atrage dupa sine reducerea numarului de probe din cadrul examenului de maturitate.
Lucrarea va fi sustinuta nsa ntr-una din zilele n care au loc probele orale. Examenul este
descentralizat: nu exista examinatori externi, candidatii primesc sarcini si sunt evaluati tocmai de
ca
tre fostii lor profesori. n Polonia, examenul de maturitate nu este obligatoriu. Daca vrei nsa sa
mergi la facultate, nu exista alta cale dect a sustine "Matura". n Slovenia, "Matura" este
examinarea nationala pe care trebuie sa o sustina fiecare elev dupa absolvirea unui gimnaziu
(gimnazija) de trei ani, examinare care se finalizeaza cu obtinerea unei diplome intitulate
"maturitetno spricevalo". Examen suta la suta centralizat, "Matura" este organizat si pus la punct
de catre Centrul National de Examinare din Slovenia. Examenul nemtesc, "Abitur", este si el
alcatuit din probe scrise si probe orale, subiectele abordate variind n functie de specializarea
aleasa de elevi n ultimii doi-trei ani de studiu. Dupa sustinerea examenului, candidatii primesc o
diploma intitulata "Abiturzeugnis", care contine notele obtinute si care, n mod formal, le da
posibilitatea posesorilor sa mearga la o universitate. Un examen similar celui german exista si n
Finlanda, pus la punct de un organism national, Matriculation Examination Board. Sustinerea cu
succes a acestuia i da posibilitatea candidatului sa se nscrie la facultate.