Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3 Simbolismul
3 Simbolismul
Natura se afl sub puterea unor fore distructive, traducnd strile de spirit pe
care le ncearc poetul. n poezia bacovian, natura nu mai este cadrul intim,
familiar, n care poetul se retrage pentru a medita n linite ori pentru a se ntlni cu
iubita, ci devine ostil.
- anotimpurile sunt obsedante i creeaz stri nevrotice (Moin)
- apa, nu mai este, ca n poezia eminescian, un element al vieii, ci unul
distructiv, degradant ce provoac irascibilitatea, disperarea (Lacustr).
- zpezile apocaliptice acoper lumea, fr posibilitatea de salvare (Tablou
de iarn)
- primvara nu este anotimpul n care natura renate la via (aa cum se
ntmpl n poezia lui Cobuc sau Alecsandri), ci determin stri sufleteti
apstoare, isteria, nevroza (Nervi de primvar). Toamna este anotimpul mohort
al ploilor interminabile, ce pustiete sufletul i amorete simurile. Iarna este
infernal, domin ntreaga lume i determin pierderea oricrei sperane de bine.
Cldura infernal a verii creeaz o atmosfer n care cadavrele se descompun, ca n
poezia Cuptor.
Iubirea nu este vzut ca un sentiment nltor, benefic pentru umanitate.
- iubita este o fecioar palid, despletit, care cnt la clavir muzic funebr
(Nevroza).
- alteori, iubita este descris cu accente pamfletare, poetul exprimndu-i
dispreul (Contrast, Unei fecioare).
- n unele poezii, femeia reprezint ns, un refugiu, casa ei devenind un loc de
adpost, compasiune i ocrotire (Decembre).
Moartea devine n poezia bacovian o obsesie, o stare de disperare, de
dezagregare a materiei (Plumb, Cuptor). Rareori provoac panic. De obicei,
moartea este dorit i ateptat pentru a curma suferina eului liric.
Particulariti ale simbolismului regsite n
poezia bacovian
Muzicalitatea, ce sugereaz stri ale eului liric este dat de:
- instrumente muzicale: clavirul, buciumul, vioara, flautul, fluierul, lira,
goarna, flaneta, ambalul etc.
- compoziii muzicale: simfonia, marul funebru, valsul.
- diverse zgomote: scrituri, fonete, trosnete, plnsete, suspine, oftaturi,
oapte, tuse, ecouri etc.
- verbe ce determin imagini auditive sugestive: a scri, a ploua, a
striga, a plnge, a izbi etc.
- muzicalitatea interioar a versurilor, realizat prin alternarea vocalelor cu
consoanele (plumb), prin aliteraii, repetiii, versuri refren.
Cromatica sugereaz, de asemenea, stri sufleteti.
- verdele crud, rozul i albastrul sugereaz starea de nevroz.
- violetul sugereaz halucinaia iar albul inexistena.
- negrul i roul sugereaz moartea.
3