UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL TUTORIAL: BACAU

DISCIPLINA: DREPT CANONIC

TEMA: ORA DE RELIGIE IN SCOALA ROMANEASCA

COORDONATOR: LECTOR UNIV. DR. EMANUEL

TAVALA

STUDENT: ASANDULUI IRINA (CASAT. TELIC)

1

ANUL I

ORA DE RELIGIE IN SCOALA ROMANESCA

) Prezenta orei de religie in invatamantul de stat este conforma Constitutiei
Romaniei, care prevede in art. 32. alin. (7): Statul asigura libertatea
invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat,
invatamantul religios este organizat si garantat prin lege. De asemenea, este
conforma Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al
cultelor, care prevede in art. 32 alin. (1): In invatamantul de stat si particular,
predarea religiei este asigurata prin lege cultelor recunoscute.1
La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate
sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara
aceasta disciplina. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive
obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta
disciplina. Prin urmare, prezenta disciplinei religie in oferta scolara este
obligatorie din punct de vedere legal, cu posibilitatea pentru elevi de a nu
frecventa orele de religie, la solicitarea scrisa a parintelui sau a tutorelui legal
constituit.
Pentru a se asigura, in mod egal, accesul elevilor la educatia religioasa,
potrivit cultului din care fac parte, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa
si regimul general al cultelor prevede in art. 32 alin. (4): La cerere, in situatia in
care conducerea scolii nu poate asigura profesori de religie apartinand cultului
din care fac parte elevii, acestia pot face dovada studierii religiei proprii cu
atestat din partea cultului caruia ii apartin.
Prezenta religiei in sistemul de invatamant romanesc nu este o inovatie a
perioadei post-decembriste. Legea instructiunii publice din 1864, care a stat la
baza invatamantului romanesc peste trei decenii si care a fost una dintre primele
legi din Europa care instituiau obligativitatea si gratuitatea invatamantului (dupa
Suedia, Norvegia, Prusia si Italia, dar inaintea Marii Britanii, Elvetiei, Bulgariei,
Serbiei, Frantei), aseza religia la loc de cinste intre obiectele de studiu, atat in
1 Legea 489/2006
2

cadrul invatamantului primar unde se preda catehismul (art. 32), cat si in cadrul
invatamantului secundar, gimnazial si liceal, unde se preda religiunea (art. 116).
Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale si morale ce stau la
baza culturii europene si nationale, valori la care elevii trebuie sa aiba acces in
mod liber si care au un rol formativ deosebit, demonstrat si de studiile sociologice
in domeniu.
Educatia religioasa se realizeaz n familie, Biseric i coal, de ctre
prini, preoi i profesori. Exist o strns legtur ntre aceti factori educativi,
conlucrarea lor determinnd transmiterea valorilor credinei i formarea conduitei
exemplare. O educaie temeinic i durabil este cea nceput n familie, nc din
fraged copilrie, continuat n coal i consolidat prin diferite activiti ce se
deruleaz n Biseric i societate.
Prin ora de religie elevii sunt educai n spiritul onestitii, al promovrii
valorilor morale:
- iubirea aproapelui;
- respectarea btrnilor;
- bucuria de a face fapte bune;
-dorina de a fi cinstit;
- generozitatea;
- s nu urasc;
-s nvee s isi cear iertare cnd greesc;
-s fie optimiti i s aib ncredere n sine i n alii.
Printre altele, elevii invata sa faca fa noului pluralism religios, care
necesit cunoaterea diferitelor religii, de exemplu Islamul; pentru a educa
populaia cu privire la toleran i respectul fa de ceilali.
Unii spun c statul i Biserica sunt separate, deci religia n-are ce cuta n
spaiul public, i implicit n coala public. Argumentul e fals. Separarea statului de
Biseric nseamn c statul nu poate interveni n treburile Bisericii (de pild,
numind sau schimbnd episcopi), iar Biserica nu se poate implica n conducerea
Statului sau redactarea legilor, nu poate percepe impozite, etc. Nu nseamn
nicidecum c religia cretin, sau oricare alta, trebuie evacuate din orice aspect al
vieii cetii i izgonite ntre cei patru perei ai spaiului privat. Religia nu este doar
credina subiectiv a fiecruia, ea este i o parte obiectiv a identitii i a culturii
naiunii, precum limba, literatura, istoria sau arta. De aceea, predarea ei este util,
3

nu deranjant. Dincolo de articolele de credin, pe care fiecare le poate mbria

sau nu, aa cum fiecare poate practica sau nu cunotinele de biologie sau de fizic
dup terminarea colii, religia comport coninuturi culturale pe care elevii trebuie
s le posede pentru a fi ceteni educai.
n msura n care predarea religiei nu nseamn o practic religioas
impus tuturor (rugciuni, spovedanie, mprtanie), ci coninuturi de cunoatere,
de alfabetizare religioas, ea este util oricrui copil.
Corect predat, ea nu ar trebui s fie mai deranjant, chiar i pentru un
necretin, dect istoria romnilor sau literatura romn.