Document 1

Sisteme de control distribuit pentru TRF. Pornirea automat a grupurilor Diesel la avarie.
3.1 Descriere instalaie de detritiere a apei grele

Scopul proiectrii, construciei i exploatrii unei instalaii de detritiere este acela de a
scdea concentraia de tritiu n instalaiile unei centrale nucleare si a le menine la, sau sub,
nivelurile acceptabile. n exploatarea normal a unui reactor CANDU, tritiul se formeaz n
ap grea moderator i agent de rcire. Astfel, concentraia poate crete pn la un regim
staionar n fiecare sistem n care formarea tritiului este echilibrat prin dezintegrarea
radioactiv a acestuia. Pentru moderatorul unui CANDU-6 tipic, aceast valoare este aprox.
80-90 Ci/kg (3-3,3 Tbq/kg), iar pentru sistemul primar de transport al cldurii este n jur de 22,5 Ci/kg (75-100 Gbq/kg). Data fiind perioada de njumtire de 12,3 ani a tritiului, regimul
staionar este atins aproximativ dupa 2/3 din ciclul de via al unui reactor. Pentru a limita
contribuia important a tritiului la dozele personalului centralei, se propune o instalaie
pentru indeprtarea tritiului din moderator i meninerea unei concentraii n regim staionar la
nivel sczut. ICSI deine o astfel de instalaie la nivel de pilot experimental, iar instalaii n
stadiul de operare exist la Darlington, Canada i Wolsong, Koreea.
Descrierea funcional i tehnologic a soluiei
Soluia adoptat este procedeul tehnologic de tip LPCE - CD, (Schimb izotopic
catalizat n faz lichid - Condensator), care are la baz transferul tritiului din ap n faz
gazoas printr-un proces de schimb izotopic catalizat urmat de o concentrare final a tritiului
prin distilarea criogenic i stocarea acestuia n stare sigur (hidrur metalic). Apa grea
tritiat provenit din sistemele reactorului este introdus n sistemul de stocare i purificare
ap de alimentare - sistemul HWFS. n acest sistem, apa grea moderator sau SPTC, este
trecut printr-o unitate de purificare echipat cu filtre i rini schimbatoare de ioni unde sunt
ndeprtate impuritile mecanice i elementele chimice dizolvate n ap, provenite din
sistemele reactorului i elementele de transport i stocare temporar. Dup purificare, apa grea
tritiata alimenteaz unitatea de schimb izotopic catalizat, unde circul n contracurent cu un
flux ascendent gazos de D2 provenit din unitatea de distilare criogenic. Tritiul este transferat
din faz lichid DTO, n faz gazoas D2/DT:
1. (DTO)l + (D2O)v (DTO)v + (D2O)l
2. (DTO)v + (D2)g (DT)g + (D2O)v
Unitatea de schimb izotopic este alctuit din mai multe coloane echipate cu
umplutur mixt. Schimbul izotopic catalizat se realizeaz la o temperatur ce este meninut
constant de sistemul de termostatare a coloanelor. Din vrful ultimului etaj de schimb
izotopic, este extras fluxul de D2/DT/HD gazos care este dirijat spre unitatea de distilare
criogenic, dup ce este n prealabil trecut printr-un sistem de purificare. Purificarea se
realizeaz printr-un sistem de dezumidificare pe site moleculare la temperatura ambiant i
ndeprtarea urmelor de azot i oxigen prin absorbie la temperatur joas. Fluxul de gaz,
alimenteaz o cascad de patru coloane de distilare criogenic, unde are loc separarea tritiului
si extracia acestuia din blazul ultimei coloane. Tritiul gaz este trimis la sistemul de stocare
tritiu compus dintr-un vas intermediar de stocare i o box cu manui n care sunt amplasate
echipamentele speciale de stocare. Fluxul de deuteriu gaz extras din vrful primei coloane de
distilare criogenic este returnat la LPCE, alimentnd coloanele de schimb izotopic catalizat.
Apa grea detritiat este colectat n baza ultimului etaj de schimb izotopic, i este
trimis spre vasul de stocare produs, n vederea transferului la sistemul de ap grea produs
HWPS. Distilarea criogenic compus din patru coloane, este amplasata ntr-o incint rece
(cold box), ce mai conine i adsorberele criogenice din sistemul de purificare a deuteriului de
alimentare i celelalte elemente din componenta unui ciclu criogenic ( schimbtoare de
cldur, condensatoare etc.) Cold box-ul este vidat cu ajutorul unui sistem de vidare ce
asigura 10-5 10-7 mbar, pentru a mpiedica pierderile de frig prin radiaie. Rcirea necesar
pentru distilarea deuteriului se asigur cu un ciclu de heliu gaz, respectiv o unitate de
refrigerare bazata pe un ciclu de rcire pe heliu.
Instalaiile din componenta TRF sunt structurate pe 3 module tehnologice principale:
Instalaia de schimb izotopic catalizat LPCE

Instalaia de distilare criogenic CDS
Sistemul de manipulare i stocare tritiu gaz TGHSS
Sistemele cu rol de asigurare a funcionrii n condiii optime a TRF att din punct de vedere a
securitii n exploatare i mentenan ct i n cazul unor opriri programate sau n cazde
avarie sunt urmtoarele:
Sistemul de ventilaie HVAC

Sistemul de detritiere a atmosferei ADS
Sistemul de reinere a tritiului TRS
Sistemul de colectare drenaje active
Instalaia de schimb izotopic catalizat LPCE constituie zona de front-end a instalaiei, n

cadrul creia are loc transferul tritiului din faza lichid n faza gazoas. Instalaia de distilare
criogenic CDS constituie zona de back-end a instalaiei, n cadrul creia are loc separarea
tritiului din faza gazoasa i imobilizarea acestuia n stoctoare cu titan. ntre modulele LPCE
i CDS, n cadrul procesului tehnologic de detritiere se realizeaz o conexiune prin circulaia
gazului de proces att de la modul de schimb izotopic catalizat la cel de distilare criogenic,
ct i de la CDS la LPCE. Conexiunea tehnologic ntre modulul de distilare criogenic CDS
i modulul de manipulare i stocare tritiu gaz TGHSS este realizat pentru extracia tritiului
din cadul modulul CDS i vehicularea lui n vederea stocrii n cadrul modulul TGHSS.
Sistemul de ventilaie HVAC are rolul de a asigura ventilarea tuturor ncperilor
instalaiei, astfel nct s fie ndeplinite urmtoarele cerine:
Asigurarea condiiilor de confort pentru personal

Circulaia aerului dinspre exteriorul cldirii spre interior i dinspre zonele cu potenial
sczut de contaminare spre cele cu potenial ridicat de contaminare. Aceast msur va
asigura prevenirea acumulrilor de hidrogen n prile superioare ale ncperilor
tehnologice precum i prevenirea contaminrii cu tritiu a acestor ncperi i dispersia
tritiului n ncaperile curate n cazul scurgerilor tehnologice anormale.
Comutarea automata a sistemului HVAC la sistemul ADS pentru acele zone
tehnologice n care s-a detectat o contaminare anormal cu tritiu. Aceast msur este
3
necesar pentru a limita eliberrile de tritiu n mediu, n cazulunor scurgeri accidentale

de tritiu din sistemele tehnologice.
Repornirea manuala a sistemului HVAC atunci cand, pe baza masurrii concentraiei
tritiului n zonele de lucru, s-a constatat restabilirea condiiilor radiologice anormale.
Sistemul de detritiere a atmosferei, ADS are rolul de a decontamina aerul din zonele
tehnologice atunci cand concentraia tritiului a depit pragurile prestabilite, situaii ce pot
aprea n cazul scurgerilor accdientale de fluide tehnologice sau avarii. Funcionarea sa se
bazeaza pe recircularea aerului dintr-o anumit zon tehnologic, reinerea tritiului coninut
prin procese de ardere catalictic a hidrogenului la apa, condensarea vapori de apa i uscarea
pe site moleculare, dup care tritiul recuperat va fi direcionat sub forma de apa ctre sistemul
de colectare a drenajelor active. ADS este pornit automat, semnalul de declanare fiind
furnizat de ctre sistemul fix de monitorizare tritiu, prin detectorii amplasai la tubulatura de
evacuare a HVAC. Admisia i evacuarea aerului prin sistemul de ventilaie vor fi nchise
automat n acelasi timp cu pornirea ADS. Pentru a se asigura nivelul de depresurizare
corespunztor pentru zonele contaminate, o parte a debitului de aer procesat de ctre ADS va
fi direcionat ctre coul de evacuare al ventilaiei.
Schema bloc a instalaiei de detritiere TRF
Instalaia de schimb izotopic catalizat

Acest modul al TRF constituie zona de front-end a instalaiei, n cadrul creia are
loc transferul tritiului din faza lichida (ap grea tritiata provenit din moderatorul reactorului
CANDU) n faz gazoasa (fluxul de deuteriu). Cele 3 coloane de schimb izotopic care
constituie elementul principal al modulului, sunt echipate cu umplutura mixta i sunt
prevzute cu manta exterioar pentru termostatarea acestora, avnd n vedere nlimea total
de aproximativ 12m pentru o unitate. Constructia coloanei difer de a celorlalte prin
introducerea unui evaporator n baza coloanei, care are rolul de a asigura umidificarea gazului
i vaporii necesari realizrii procesului de schimb izotopic. Sistemul poate funciona n circuit
nchis, independent de celelalte sisteme tehnologice. Sistemul de schimb isotopic catalizat
LPCE este amplasat n interiorul cladirei TRF, la elevatia de la 94m la 121, iar n zona
inferioare au fost amplasate ansamblurile de pompe, rezervoarele de apa de process, iar la
partea superioar a fost amplasat subsitemul de uscare deuterium gaz.
Circuitul de ap de proces
Apa grea tritiat provenita din sistemul HWFS este ncrcat n vasul de alimentare,
vas cu rolul de stocare a apei ce urmeaza a fi procesata n instalaie. Apa tritiat este
vehiculat prin intermediul pompelor i introdus n vasul recipient ce are atat rolul de
uniformizare a curgerii ct i de reglare a debitului apei de proces. Apa de proces este
introdus n vrful coloanei de schimb izotopic cataliza dupa ce n prealabil a fost nclzit la
temperatura necesara procesului de schimb n nclzitor. Curgerea apei de proces ntre
coloane este asigurat prin intermediul pompelor. De asemenea, pentru a fi mentinuta
temperatura de 600C, care constituie unul din parametrii esentiali n realizarea unui schimb
izotopic n condiii optime, nainte de reintroducerea apei de proces n coloane au fost
prevzute nclzitoare electrice. Apa detritiat este colectat la baza coloanei, de unde este
preluat prin intermediul pompelor si transmis la vasul de ap produs. Apa detritiat poate fi
vehiculat la sistemele reactorului n funcie de procedura de funcionare.
Circuitul de gaz de proces
Deuteriul reprezint gazul de proces n instalaia de detritiere TRF i este vehiculat n
circuit inchis de la CDS si LPCE. Deuteriul gaz provenit de la modulul de distilare criogenic
este vehiculat prin intermediul compresoarelor i trimis la vasul de refulare. De la acest utilaj,
deuteriul alimenteaz coloana de schimb izotopic prin baza acesteia, dupa ce n prealabil este
ncalzit la temperatura necesar procesului n nclzitor. Dup parcurgerea coloanei, deuteriul
este condus de la vrful acesteia la baza coloanei, pe traseul respectiv intercalandu-se un
nclzitor electric, nclzitor cu rolul de a menine temperatura gazului cu vapori de apa la
600C, temperatur necesar procesului de schimb izotopic catalizat. In continuarea
procesului, deuteriul parcurge i cea de-a 2-a coloana, iar de la varf este transferat la coloana,
pe traseu introducandu-se un nclzitor, avand acelasi rol cu cellalt nclzitor. Fluxul de
deuteriu tritiat este evacuat la partea superioara a coloanei. Deoarece curentul de gaz urmeaz
s fie introdus n modulul de distilare criogenica, iar coninutul de vapori n flux este ridicat,
ca urmare a procesului desfurat n cadrul coloanelor de schimb izotopic, deuteriul mbogit
n tritiu va parcurge 2 etape de purificare. Coninutul de vapori este ndeprtat n cea mai mare
parte n cadrul primei etape de reinere, condensatorul cu apa subracit. Apa rezultat are un
coninut izotopic apropiat de cel al apei tritiate care alimenteaz coloana, din aceste
considerente condensul fiind returnat n sistem la varf, nainte de nclzitor. Urmele de ap
vor fi reinute n etapa a II-a de purificare adsorbtia pe site moleculare.
Sistemul de purificare cu sit molecular
Acest sistem este realizat prin introducerea a 3 deumidificatoare cu site moleculare n
paralel DR100A, DR100B, DR100C, astfel nct n orice moment o unitate sa fie disponibil
pentru a fi introdus n circuitul de purificare. Se estimeaza ca timpul de funcionare n sistem
de adsorbtie este de circa 6 ore, timp n care a doua unitate functioneaza n regim de
regenerare (desorbtie si racire), iar cea de-a treia este n rezerv. La iesirea gazului din
unitatea de purificare este pozitionat un analizor de urme de apa AT101, care permite
controlul permanent al puritatii gazului ce urmeaza a fi introdus n modulul de distilare
criogenica. Pentru regimul de regenerare s-a proiectat un sistem propriu de desorbtie racier
n circuit nchis care utilizeaza ca gaz de lucru deuteriu obtinut la unitatea de electroliza ELD.
Traseul de regenerare (desorbtie) este realizat dupa cum urmeaza: din vasul rezervor de
deuteriu TK102 este preluat gazul prin intermediul unei compresor CP101, ncalzit n
contracurent cu fluxul de deuteriu cald ce provine de la regenerare n schimbatorul
recuperator HX101, ncalzit pana la temperatura de desorbtie (1200C) n ncalzitorul electric
HTR106 si introdus n adsorberul aflat n regim de desorbtie. Curentul de deuteriu cu urmele
de apa extrase din patul adsorbant este condus la schimbatorul HX101 si [n continuare la
condensatorul cu apa subracita CD102. In cadrul acestui utilaj, urmele de apa desorbite sunt
colectate si transmise la vasul de apa tritiata TK100, iar deuteriul si reia circuitul prin
intermediul vasului de alimentare TK102. Dupa etapa de desorbtie, deoarece temperatura
patului adsorbant si a ntregului adsorber este improprie reintroducerii acestuia n circuitul de
adsorbtie, este necesara o perioada de racire; racirea se va efectua prin intermediul circuitului
de regenerare n circuit nchis, dar fara a se comuta HTR106 si HX101. Deuteriul este preluat
prin intermediul CP101 si introdus n condensatorul CD102 unde are loc racirea fluxului de
gaz n scopul scaderii timpului afectat ciclului de racire, dupa care este introdus n
deumidificatorul respectiv si returnat la vasul de alimentare TK102.
Circuitul de ap de termostatare
Temperatura de 600C necesara procesului de schimb izotopic catalizat n cadrul
coloanelor IEC101, IEC102, IEC103 reprezinta unul din parametrii de functionare principali,
care trebuie mentinuti constanti pe ntreaga lungime a acestor utilaje. In acest scop a fost
introdusa n schema instalatiei un sistem de apa pentru termostatare care functioneaza n
circuit nchis. Apa demineralizata este introdusa n vasul de alimentare TK103, din care este
preluata de pompele P104A,B si este introdusa n mantaua coloanei IEC103, la baza acesteia.
Temperatura de proces de 600C este mentinuta constanta prin ncalzirea apei demineralizate
n ncalzitorul electric HTR107. Fluxul de apa pentru termostatare ntre coloanele de schimb
izotopic catalizat se realizeaza prin trecerea prin ncalzitorul electric HTR108 si respectiv
HTR109, ncalzitoare care permit mentinerea temperaturii pe ntreg fluxul de apa. De la varful
IEC101, curentul de apa este returnat la vasul TK103, de unde ciclul de termostatare se reia.
Instalaia de distilare criogenica

Acest modul al TRF constituie zona de back-end a instalatiei, n cadrul careia are
loc separarea tritiului din faza gazoasa (deuteriul tritiat provenit din modulul de schimb
izotopic catalizat) si imobilizarea acestuia n stocatoare cu titan. Modulul de distilare
criogenica consta dintr-o cascada de 4 coloane si schimbatoarele de caldura aferente
amplasate intr-un cold-box vidat. Racirea condensatoarelor coloanelor de distilare se
realizeaza cu un ciclu cu heliu. Coloanele de distilare criogenica sunt conectate n cadrul
ciclului criogenic astfel ncat dupa separarea izotopica n CDC201 si CDC202 rezulta tritiul
care urmeaza a fi retinut n stocatoare, iar din ansamblul CDC203, CDC204 rezultand atat
hidrogenul care se evacueaza la cos cat si deuteriul care se returneaza la modulul de schimb
izotopic. Vehicularea fluxurilor de gaz ntre cele 4 coloane de distilare se realizeaza prin
intermediul unor pompe care functioneaza la temperatura ambianta si sunt pozitionate ntr-o
boxa pompe (BP200). Coloana de distilare criogenica CDC201 este coloana cu gabaritul cel
mai mare, fiind realizata prin tronsonarea n 2 etaje (zona de mbogatire si cea de epuizare).
Coloanele sunt prevazute cu ncalzitoare electrice n baza, iar condesatoarele sunt
schimbatoare de caldura racite cu heliu gaz (exceptand coloana CDC202). Deoarece n
coloana CDC202 are loc separarea finala a tritiului, ca o masura suplimentara de siguranta,
condensatorul este proiectat ntr-o constructie de tip dubla bariera, schimbul de caldura
realizandu-se ntre heliu gaz si hidrogen, respectiv ntre hidrogen lichid si gazul de proces. Pe
circuitele coloanelor de distilare criogenica CDC202 si CDC204, au fost introduse
echilibratoare (utilaje prevazute cu umplutura de tip catalizator cu platina) n scopul
mbunatatirii procesului de separare izotopica EQ201, EQ202, EQ203. n cadrul acestui
modul sunt de asemenea amplasate si elementele de vehicular pentru ciclul de racire auxiliar
cu heliu, vase de stocare gaz. In cazul n care este necesara golirea controlata a instalatiei de
distilare, sau n urma unui incident aparut n cursul exploatarii, s-au prevazut doua vase de
expansiune pentru zestrea de gaz aflata n procesare n cadrul modulului de distilare
criogenica (CDS), TK202 aflat n legatura cu traseele coloanelor CDC201, CDC203, CDC204
si TK203 conectat la coloana CDC202.
3.3 Sistemul de alimentare electric a TRF

Instalaia de detritiere, este o instalaie complex care necesit alimentarea cu energie
electric a consumatorilor tehnologici precum i a sistemelor de conducere si monitorizare
aferente i respectiv a utilitilor aferente cldirii (iluminat, sanitare, ventilaie, etc.) Din punct
de vedere al cerinelor procesului tehnologic si cerinelor de securitate nucleara referitor la
continuitatea n alimentarea cu energie electric, consumatorii sunt grupai in consumatorii de
clas IV, III, II i respectiv clas I.
Sistemul electric al TRF va fi alimentat din surse externe i n acest scop s-au prevzut
dou alimentri de joas tensiune (0,4kV) dimensionate 2x100% din staia electric de 0,4kV
de la o unitate i respectiv din staia electrica de 0,4kV, clas IV de la alta unitate. Pentru
alimentarea unor consumatori de 0,4kV clasa III n situaia pierderii alimentarii din clasa IV
s-au prevzut surse de alimentare interne reprezentate de Grup Diesel de Rezerva i respectiv
de Sursele de Alimentare fara ntrerupere (UPS), pentru o scurt perioad pn la atingerea
capacitii nominale de ctre Grupul Diesel.
Sistemul de joas-tensiune de 0,4 kV

Descriere
Consumatorii de joas tensiune clas IV se vor alimenta dintr-un tablou tip MCC
(MCC50) racordat la transformatorul T01 de 10/0,4kV, 400kVA. Alimentarea tabloului este
prevzut a se realiza prin cabluri de energie de 1kV.
n regim normal de funcionare tabloul este sub tensiune i constituie sursa de
alimentare pentru consumatorii de clasa IV, la tensiunea de 0,4/0,23kV al TRF. ntre MCC50
clasa IV si MCC51 CLASA III, se prevede un ntreruptor (sau separator de sarcina), manual,
care va fi inchis numai in cazul indisponibilitii temporare sau pentru mentenanta unuia din
transformatoarele T01 sau T02. Din considerente de siguran n funcionare i uniformitate
de soluie cu alte tablouri similare din incinta, se adopt o construcie cu circuite
compartimentate (individualizate) i aparataj sau sertare debroabile.
Sistemul de clas III
Descriere
Sistemul de 0,4kV, clasa III este format din doua secii de bare (Tabloul MCC51 si
Tabloul MCC52), alimentate din transformatorul T02, 630 kVA, cu o cupla (ntreruptor sau
separator de sarcina) intre ele. In regim normal de funcionare cupla este nchisa. Fiecare
MCC clasa III va avea ca sursa de rezerva cate unul din generatoarele Diesel, de 250 kVA.
Trecerea de pe sursa principal de alimentare T02, pe Diesel, se realizeaz automat.
Funcionarea sistemului de clas III la pierderea alimentarii din T02 va fi asigurata de un
singur generator. Consumatorii importani care vor fi alimentai din grupul generator Diesel,
sunt:
Ventilatoarele de evacuare aer;

Monitori de tritiu;
Sistem de alimentare fr ntrerupere 48Vcc, clasa I.
Sistem de alimentare fr ntrerupere 230Vca, clasa II.
Alti consumatori.
Cablurile de energie de racordare a grupurilor la barele de clas III, vor fi din cupru,
armat, cu rezisten mrit la propagarea flcrii. Tablourile vor fi organizate intr-o
construcie cu circuite compartimentate (individualizate) i aparataj sau sertare debroabile.
Sistemul de clasa I i II
Descriere
Alimentarea consumatorilor de clasa I i II se realizeaz din surse proprii aferente
instalatiei TRF. Sistemul de clasa I, 48Vcc este format din doua tablouri. Cele doua tablouri
de clasa I se vor alimenta din MCC-urile clasa III prin cate un redresor si o baterie de 48Vcc,
n funcionare tampon. Sistemul de clasa II, 230Vca este format din doua tablouri (BAT09 si
BAT10), avand ca sursa cate un invertor cuplat la barele tablourilor de clasa I si III.
Sistem de legare la pmnt
9
Date fiind cerinele specifice ale Instalaiei de detritiere ap grea TRF (consumatori n
parte amplasai n zone Ex ) se adopt pentru tablourile de distribuie 0.4 kV ( clase IV i III)
schema de legare la pmnt combinat TNS (tablou cu 5 bare colectoare L1, L2, L3, N, PE
(bar de nul (N), si bara de mpmntare (PE), aparataj de comutaie i protecie, relee de
tensiune, msur i supraveghere circuite motor , declanator protecii curent diferenial
rezidual DDR etc.). Tablourile de ditribuie sunt amplasate n camere special destinate
acestora, accesul n incinta acestor camere fiind permisa numai personalului autorizat.
Cldirea Instalaiei de detritiere ap grea este prevzut cu :
a) Instalaie interioar de legare la pmnt care constituie sistemul de protecie mpotriva
electrocutrilor prin atingere indirect i la care se vor lega toate elementele care nu
fac parte din circuitele curenilor de lucru, dar care n mod accidental, n urma unui
defect, pot fi puse sub tensiune.
b) Priza de pmnt exterioar.
c) Instalaia de paratrsnet care se va realiza innd cont de caracteristicile tehnologice
i dimensiunile constructive ale cldirii.
Generatorul Diesel funcioneaz numai n regim de avarie i pornete periodic pentru a
fi testat. Prin urmare el nu influeneaz sistematic calitatea aerului sau ali factori de mediu.
Deci, el nu poate fi considerat sursa de emisii permanente sau zilnice care s fie luata n
considerare n legtur cu calitatea aerului n zona respectiv. Concentraia poluanilor n
gazele de ardere nu va depi valorile limit de emisie prevzute n Ordinul MAPPM nr.
462/1993 pentru aprobarea Condiiilor tehnice privind protecia atmosferic i Normelor
metodologice privind determinatrea emisiilor de poluani atmosferici produi de surse
staionare.
10
Schema de alimentare TRF
11
Consumatori clasa IV 0.4 kV

n funciune
Cod
Consumator
Nr. Buc.
HTR100
HTR101
HTR102
HTR103
HTR104
HTR105
HTR106
HTR107
HTR108
HTR109
EV100
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Evaporator
Pompa dozatoare
electric dozatoare
Pompa
cu
membrana
Pompa
dozatoare
Pompa dozatoare
dubla
Pompa dozatoare
Compresor de
Suflanta deuteriu
deuteriu
Pompe vehiculare
cu membranea
Pompe
vehiculare
deuteriu
Pompe vehiculare
metalica
deuteriuvehiculare
Pompe
deuteriu
Pompe vehiculare
deuteriuvehiculare
Pompe
deuteriu
Electrolizor
deuteriuvehiculare
Pompa
Pompa vehiculare
gaz
Pompa vid
gaz
Suflanta sistem
Ventilator
recuperare
Ventilator
Ventilator
Incalzitor electric
Pompa vid
Pompa circulare
Pompa circulare
D2O
Incalzitor
electric
D2O
Unitate incalzire si
Aparate aer
ventilatie
Ventilator
conditionat tip
Ventilator
Incalzitor electric
Split
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Incalzitor electric
Pompa dozatoare
Pompa dozatoare
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1in rezerva
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
(kW)
5.5
4
4
5.5
3
3
7.5
10
7.5
7.5
15
2
22
2
2
2
1/1
1/1
1/1
1/1
1/1
1/1
4
12
2
5
4
27
2
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
2
2
1
1
1
1/1
1/1
1/1
1/1
1/1
1/1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1/1
1/1
1
1
1
1
135
1
1
1
1
10
1
1
2
3
1
1
1
2
1
0.5
1
2
300
1
17
1
1
1
1
2
2
1
17
1
1
1
1
1/1
1/1
2
23
3
3
3
3
3
3
P101A,B
P100A,B
P102A,B
P103A,B
P104A,B
CP200A,B
P201A,B
B-200A,B
P202A,B
P203A,B
P204A,B
P205A,B
P206A,B
ELD
P301
P302
VP303
B300
F301
F302
F303
HTR300
VP500A,B
P500A,B
P501
HTR500
HVC600
HVC601F603
607
F604
HTR601
HTR602
HTR603
HTR604
P701A,B
P702A,B
12
Puterea
P703A,B
HTR701
P704 A,B
P705
LTS800
BO830
TOTAL
Pompa dozatoare
Incalzitor electric
Pompa dozatoare
Pompa dozatoare
Sistem iluminat
Boiler electric
normal
2
1
2
1
1
1
1/1
1
1/1
1
1
1
3
30
3
3
4
140
764
Lista consumatori electrici clasa III (0.4 kV)

Cod
Consumator
Nr. Buc.
n funciune
Puterea
HTR401
HTR402
F-400A,B
B-401
ncalzitor electric
ncalzitor electric
Ventilator
Suflanta pentru
1
1
2
1
1
1in rezerva
1/1
1
5.5
7.5
(kW)
12
51
VP201;
azot de vid
Pompa
VP202
VP203;
preliminar
Pompa de vid
VP204
F601;F602
turbomoleculara
Ventilator
1/1
12
F603
Ventilator
F604
Ventilator
LTES810
Sistem iluminat
30
130
avarie
Sistem acces
CAFS820
TOTAL
control, efractie si
incendiu
Totalul puterii cerute pentru ntreaga cladire (instalatia tehnologic + utiliti) este de 1514
kW. Din totalul de 1544 kW, structura consumului este urmatoarea: Amplasarea MCC-ului se
va face n camera electrica special destinat, aceeai camera n care se monteaza i celulele de
0,4KV.
Cabluri i suporturi de cabluri : Cablurile vor fi cu conductoarele din cupru, cu izolatie
fr halogeni (XPLE), izolaia si seciunile fiind alese corespunzator tensiunii si curentilor de
lucru. Pozarea cablurilor se va face cu respectarea tuturor cerintelor si conditiilor
impuse de normativele n vigoare pentru tipul de instalatie tehnologica adecvat n ceea ce
priveste protejarea acestora si a instalatiilor cu care se pot intersecta acestea pe traseul de
montaj. n interiorul cldirii se monteaza pe rastele special prevzute pentru cablurile
electrice, dimensionate corespunzator numrului si marimii cablurilor pe care le sustin. n
portiunea de la perete pana la receptorul deservit se prevede teava zincata de protectie la fel ca
i n central.
13
3.3.1. DESCRIEREA FUNCIONARII NORMALE I DE AVARIE a sistemului

electric de alimentare
3.3.1.1. Clas IV 0,4kV
Statia 0,4kV TRF va fi prevzut cu dou alimentri independente, fiecare constnd
din dou cabluri n paralel de tipul Cu/XLPE/CWS/PVC, 3x240mm2 (sau echivalent, de
aceeai seciune). Pentru protecia diferenial a celor dou transformatoare se vor prevedea
cabluri de comand ntre camerele cu relee A , B din Staia de 110kV i Staia de 6kV,
BUZ din TRF. Cablurile vor fi cu izolaie XLPE i seciune de 2,5mm2.
Funciile ce trebuie realizate sunt:
Tensiunea nominal n sistem trebuie s fie 0,4kV;
Puterea total instalat este de 3600 kVA i puterea total cerut de 2450 kVA;
Sistemul descris n acest document asigur dou alimentri redundante pentru Staia
0,4kV - TRF i cablurile de comand/control pentru protecia diferenial a celor dou
transformatoare 5135-TC01/TC02;
Sistemul trebuie s asigure alimentare redundant a TRF;
Cderea de tensiune admisibil la consumatorii finali s fie de maxim U=5%.
Sistemul trebuie s corespund urmtoarelor condiii de mediu exterior:
Temperatura minim: -24,60C;

Temperatura maxim exterioar: +42,20C;
Umiditatea relativ: 48% la +340C;
Umiditatea maxim: 100%;
Expuneri directe la soare, vnt, praf, cea, ploaie, zpad.
Funcionarea normala a sistemului electric de alimentare:

Clasa IV, pe tensiune 0,4kV se alimenteaza din transformatorul TSI1 10/0,4kV,
400KVA, sau cand acesta este indisponibil se deschide cupla si intervine cel de-al doilea
transformator TSI2 6/0,4kV, 400KVA. Niciodata nu o sa avem alimentarea de pe ambele
transformatoare.
14
Funcionarea normala a sistemului este asigurata prin TSI1/ T14, 400kVA, 10/0,4kV.
Se nchide cupla Q101 i se alimenteaza consumatorii de pe Secia 1. Se nchide cupla Q103,
si se continua alimentarea pentru consumatorii de pe Secia 2. Pentru a alimenta in condiii
normale de funcionare consumatorii nevitali de pe Secia 3 se nchide cupla Q106.
Transformator 1
Transformator 2
n condiiile n care nu exist alimentare de pe Transformatorul 1, se decupleaza Q101

i se cupleaza Q102 pentru conectarea Transformatorului 2 ( TSI2/ T11, 630kVA, 6/0,4kV ).
Acesta din urma asigura alimentarea consumatorilor pentru Secia 2 i cuplarea Q103 pentru
Secia 1. Consumatorii nevitali de pe Secia 3 se alimenteaza prin intermediul cuplei Q107.
15
Aceste 2 transformatoarea nu vor funciona niciodata mpreuna, ele fiind comandate

printr-o instalaie de tip AAR. Atunci cand nu exista tensiune de pe nici un post de
transformare, se trece la alimentarea sistemului n regim de avarie.
Un grup Diesel de avarie asigur alimentarea consumatorilor vitali Secia 1 i Secia 2 prin
cuplarea QG , Q104 , 105. Acesta funcioneaza pana atunci cand unul din Transformatoare
revine in funciune, sau in cazul indisponibilitaii de alimentare de pe transformatoarea,
generator asigura oprirea in siguran a Sistemului.
Descrierea generala a echipamentelor de servicii interne
Panou servicii interne 3x400Vca - PSI CA
Panoul de servicii interne 3x400Vca PSI CA este un ansamblu de 3 dulapuri de
distribuie care asigur alimentarea cu tensiunea alternativa de 3x400Vca, a echipamentelor
din staia de 110kV Gutina. Dulapul D1 contine Sectia 1, dulapul D2 contine cupla si AARul iar dulapul D3 contine Sectia 2 (Figura 3.1). Panoul de servicii interne 3x400Vca PSI CA
asigura urmtoarele funciuni:
conectarea sectiilor de bare S1 si S2 la sursele de alimentare;
conectarea consumatorilor la cele 2 sectii de bare;

-protecia circuitelor de distributie la suprasarcini scurtcircuit;
-msura mrimilor electrice pe surse i bare;
comanda manual locali de la distan a aparatelor de conectare;
anclanarea automat a rezervei (AAR);
semnalizarea regimului de lucru;
securitatea personalului de exploatare prin protectia impotriva atingerii directe a

elementelor aflate sub tensiune;
16
Figura 3.1. Panou servicii interne 3x400Vca - PSI CA

ntreruptoarele automate de alimentare SECTIA 1- Q101, SECTIA 2 - Q102,
intrrupatoarele automate de alimentare de la grupul electrogen Q104, Q105, intrerupatorul
automat de cupla Q103 si intrerupatoarele pentru alimentarea consumatorilor nevitali
SECTIA 3 - Q106, Q107 sunt de tip debroabil, cu acionare cu motor n 220Vc.c., cu
electromagnei de nchidere i deschidere de la distan comandai n 220Vc.c., cu contacte de
semnalizare a declanrii prin protecie i contacte de semnalizare a poziiei. ntreruptoarele
spre consumatori sunt prevzute cu contacte de semnalizare a pozitiei. Schema desfasurata de
distributie in curent alternativ este prezentata in Figura 3.2
17
Figura 3.2. Schema desfasurata de distributie in c.a.
18
Pe alimentrile sectiilor S1 si S2, sunt prevzute transformatoare de curent avnd clasa

0,5M i circuitele de curent pentru msur pn la irurile de cleme. Clemele pentru circuitele
de curent vor fi cu untare. Sunt prevazute analizoare de retea pentru msurarea marimilor
electrice pe alimentrile S1 i S2. Mrimile msurate (tensiunea, curentul, energia, puterea
activa, puterea reactiva, cos, armonici, etc) vor fi afiate pe faa panourilor si transmise la
distanta prin retea seriala protocol MODBUS.
Instalaia de AAR de 400Vca, asigura urmtoarele funciuni:
-
comanda ntreruptoarelor automate (anclanarea/declansarea ntreruptoarelor de

intrare Q101 i Q102, anclansarea/declanarea ntreruptoarelor de secionare a
consumatorilor nevitali Q106, Q107, anclansarea/declanarea ntrerupatorului
cupla Q103, anclansarea/declanarea ntrerupatoarelor grupului electrogen Q104,
Q105);
alegerea regimului de lucru (AAR - deconectat, AAR pe TSI1, AAR pe TSI 2, AAR
pe CUPLA);
controlul tensiunilor pe bare;
controlul poziiei ntreruptoarelor pe surse pentru evitarea punerilor n paralel;
semnalizarea regimului de lucru;
securitatea personalului de exploatare;
testarea circuitelor de comand. n cazul deconectrii unui transformator instalaia de

AAR comand anclanarea intreruptorului transformatorului de rezerv. Deconectarea
alimentrii unei sectii poate fi provocat de:
- acionarea proteciei n cazul unui defect pe bare sau pe una din plecri, defect
nelichidat de ntreruptorul propriu;
-dispariia din orice cauz a tensiunii pe barele de 400Vca.
Alegerea regimului de lucru se va face prin 3 comutatoare (2S1, 2S2, 2S3) cu urmtoarele
poziii (Figura 3.3)
19
Figura 3.3
2S1: Comutator selectie regim de functionare: 1 AAR PE TSI 1 2 AAR PE TSI 2 3
AAR PE CUPLA
2S2: Comutator selectie regim de functionare: 1 AAR LOCAL 2 AAR ANULAT 3
AAR DISTANTA
2S3: Comutator selectie regim de functionare: 1 AAR AUTOMAT 2 AAR MANUAL
2H1: Lampa Semnalizare AAR ANULAT
2H2: Lampa Semnalizare AAR IN FUNCTIUNE
2H3: Lampa Semnalizare AAR BLOCAT
2H4: Lampa Semnalizare AAR A FUNCTIONAT
2U5: Panou Operator pentru vizualizare regimuri de functionare, stare intrerupatoare,
alarme, setare parametri, jurnal de evenimente
Daca unul din intrerupatoare refuza executarea comenzii primite (conectare sau
deconectare), lampa rosie 2H3 AAR BLOCAT va fi aprinsa intermitent. Daca unul din
intrerupatoare declanseaza din protectii (datorita unui supracurent sau scurtcircuit) lampa 2H3
AAR BLOCAT va fi aprinsa continuu.
Daca a fost executata trecerea de pe sursa de baza aleasa pe o alta, se aprinde lampa
2H4 AAR A FUNCTIONAT si va ramane aprinsa indiferent de numarul de comutari
efectuate, pana la trecerea comutatorului 2S2 pe pozitia 2 AAR ANULAT
Starea intrerupatoarelor conectate poate fi urmarita prin aprinderea lampilor

corespunzatoare de pe panoul din Figura 3.4.
20
In cazul aparitiei unei avarii, dupa identificarea si remedierea acesteia se realizeaza resetarea
prin trecerea comutatorului 2S2 pe pozitia 2 AAR ANULAT si revenirea pe pozitia 1
AAR DISTANTA.
Alegerea regimului de lucru:
Se trece comutatorul 2S2 pe pozitia 2 AAR ANULAT (se aprinde lampa albastra
2H1)
Se trece comutatorul 2S3 pe pozitia 1 AAR AUTOMAT (functionarea va fi

controlata de automatul programabil - AP)
Se trece comutatorul 2S1 pe pozitia corespunzatoare regimului de functionare dorit: 1

AAR PE TSI 1 (sursa de baza va fi TSI 1 T14) 2 AAR PE TSI 2 (sursa de baza va fi TSI
2 T11) 3 AAR PE CUPLA (regimul de baza va fi cu TSI 1 si TSI 2 si cupla deschisa
Se trece comutatorul 2S2 pe pozitia 3 AAR DISTANTA (lampa 2H1 se stinge si se

aprinde lampa verde 2H2 AAR IN FUNCTIUNE)
Figura 3.4
3.2.2. Panou servicii interne 220Vcc - PSI CC
21
Panoul de servicii interne 220Vcc PSI CC este un ansamblu de 2 dulapuri (D1 Sectia
1 si D2- Sectia 2) de distribuie care asigur alimentarea cu tensiunea continu de 220Vcc, a
echipamentelor din staia de 110kV Gutina. (Figura 3.5).
Tensiunea continu de 220Vcc din dulapul D1, este furnizat de bateria de acumulatoare BAT
1 (220V, 300Ah) i redresorul RED 1 (220V, 63A), iar tensiunea continu de 220Vcc din
dulapul D2, este furnizat de bateria de acumulatoare BAT 2 (220V, 300Ah) i redresorul
RED 2 (220V, 63A) sau redresorul RED 3 (220V, 63A) care este rezerva pentru ambele secii
de 220Vcc (Figura 3.6).
Panoul de servicii interne 220Vcc PSI CC D1 si D2 asigura urmtoarele funciuni:
conectarea barelor de distribuie de 220Vcc la tabloul de borne al bateriilor;
conectarea consumatorilor la barele de distribuie de c.c. SECIA 1 si SECTIA 2;
protecia circuitelor de distribuie la suprasarcini scurtcircuit;
semnalizarea tensiunii minime i maxime pe barele de distribuie SECIA 1 si

SECTIA 2;
-msura tensiunii pe bare, a curentului absorbit de consumatorii conectai la SECIA 1 si
SECTIA 2 i a rezistenei de izolaie;
- comanda manual local a aparatelor de distribuie; -comanda automat de la distan a
ntrerupatoarelor principale Q201, Q202, Q203;
-securitatea personalului de exploatare prin protecia mpotriva atingerii directe a elementelor
aflate sub tensiune.
ntreruptorul automat Q201 de alimentare SECIA 1, intreruptorul automat Q202 de
alimentare SECIA 2 i ntrerupatorul automat de cupl Q203 sunt de tip debroabil, cu
acionare cu motor n 220Vc.c., cu electromagnei de nchidere i deschidere de la distan
comandai n 220Vc.c., cu contacte de semnalizare a declanrii prin protecie i contacte de
semnalizare a poziiei. ntreruptoarele spre consumatori sunt prevzute cu contacte de
semnalizare a pozitiei. Echipamentul asigur protecie selectiv, termici electromagnetic,
cu ntreruptoare automate. Echipamentul este prevzut cu urmtoarele msuri i semnalizri
(locale i la distan):
- tensiunea pe bare (local voltmetru digital i la distan prin semnal 4...20mA);
curentul absorbit de consumatorii conectai la SECIA 1 si SECTIA 2 (local

ampermetru digital i la distan prin semnal 4...20mA);
controlul izolaiei barelor (local ohmetru digital si la distan prin contact

comutator liber de potential);
semnalizri Umin i Umax (local LED si la distan prin contact comutator

liber de potential);
22
Figura 3.5. - Panou servicii interne 220Vcc PSI CC D1 SECIA 1
23
Figura 3.6. Schema desfasurata de distributie in c.c.
24
Panou servicii interne c.c. si c.a. in container PSI CC-CA CONTAINER

Panoul de servicii interne container PSI CC PSI CA este un dulap cu dou
compartimente separate vertical care asigur alimentarea cu tensiunea continu de 220Vcc i
respectiv cu tensiunea alternativ trifazat de 3 x 400Vca + N, a echipamentelor amplasate n
containerele. (Figura 3.7).
Fig. 3.7. Panou servicii interne c.c. si c.a. in container

Panoul de servicii interne c.a si c.c. container asigura urmtoarele funciuni:
-conectarea barelor de distribuie de c.c. Secia A (SA) i Secia B (SB) la sursa de
220Vcc fie din secia S1 (1PSI CC), fie din secia S2 (2PSI CC), prin intermediul
comutatoarelor 1S1 i respectiv 1S2;
25
- conectarea barelor de distribuie de c.a. R, S, T, N la sursa de 0,4kVca, fie din secia

S1 (1PSI CA) fie din secia S2 (3PSI CA), prin intermediul comutatorului 2S1;
conectarea consumatorilor la barele de distribuie de c.c. i c.a.;
protecia circuitelor de distribuie la suprasarcini scurtcircuit;
semnalizarea tensiunilor minime pe fiecare bara de c.c. sau c.a.;

- comanda manual local a aparatelor de conectare;
-securitatea personalului de exploatare prin protecia mpotriva atingerii directe a

elementelor aflate sub tensiune.
26
Figura 3.8. Schema desfasurata de distributie c.c. si c.a. in container
27
3.3.2. Prezentarea grupului Diesel de avarie

Grupurile Diesel Generator vor fi complet noi.
Caracteristici motor
Motorul grupului Diesel trebuie sa fie cu aprindere prin compresie, in patru timpi, cu injectie directa
de combustibil, cu dispunerea cilindrilor in V sau in linie.
Fiecare grup generator va fi capabil sa produca o putere electrica de 300kW; 375kVA, trei faze (4 fire/
3F+N), 50 Hz, 400V tensiune de linie.
De asemenea, pe langa o sarcina constanta de aproximativ 10kW, insemnand iluminat si comanda
control, sa permita cuplarea celui mai mare motor,de 60kW, mentinand caderea de tensiune la bornele
generatorului, la mai putin de 20% din tensiunea nominala.
Motorul trebuie sa fie capabil sa functioneze la sarcini reduse fara a se produce depuneri de carbon in
instalatia de evacuare. Grupul nu va atinge frecvente de rezonanta in domeniul 25% fata de turatia
nominala.
Sistemul de alimentare cu combustibil
Fiecare grup generator va fi prevazut cu o pompa care sa asigure transferul de la rezervorul principal
(amplasat separat) si cu elemente de filtrare schimbabile, amplasate convenabil, pentru intretinere. In
cadrul circuitelor pompelor de injectie si vanelor de injectie, nu se vor folosi site sau filtre care sa
necesite spalare sau inlocuire.
Pentru fiecare grup Generator, se va prevedea cate un sistem de alimentare cu combustibil astfel
incat sa fie asigurata functionarea continuu a grupului la sarcina nominala, minim 72 ore.
Fiecare grup va avea un rezervor de zi, de alimentare cu combustibil i un rezervor principal de

combustibil
-
Un rezervor amplasat pe grup, de capacitate mai mica, pentru a asigura alimentarea cu combustibil de
aproximativ 24 ore de functionare la sarcina nominala.
Un rezervor, amplasat separat (in camera separata), care sa asigure alimentarea cu combustibil de pana
la 72h de functionare la sarcina nominala.
Rezervoarele vor fi prevazute cu cate un nivostat care sa controleze cantitatea de combustibil
transferata. Se va prevedea si cate o lampa indicatoare care sa indice cand nivelul de combustibil in
rezervor este sub limita normala. Se va prevedea si cate o lampa indicatoare care sa indice cand nivelul
de combustibil in rezervor este sub limita normala. Toate conexiunile liniilor de alimentare cu
combustibil, aerisire si recirculare vor fi facute in zona sasiului cu furtunuri flexibile cu insertie
metalica, astfel incat sa previna ruperea cauzata de deplasarile datorate vibratiilor/ deplasarilor grupului
fata de fundatie.
28
Sistemul de racire
Se va prevedea un sistem de racire a motorului care sa aiba suficienta capacitate de a raci motorul
cand temperatura mediului ambiant atinge + 400 C. Racirea se va realiza cu apa gliconata care sa
permita functionarea la temperaturi ale mediului ambiant intre -150C si +450 C si umiditate pana la
95%.
Sistemul de ungere
Grupul este prevazut cu pompe de ulei de ungere pentru alimentarea cu ulei sub presiune a lagarelor
principale, a mecanismului de demarare, a pistoanelor, si a mecanismelor de actionare ale vanelor.
Toate filtrele de ulei trebuie sa fie amplasate convenabil pentru intretinere si vor fi echipate cu o vana
bypass pentru a se asigura circulatia uleiului in caz ca filtrul se blocheaza.
Fiecare motor va fi echipat cu un sistem automat de adaos ulei care realizeaza reumplerea sistemului
de ungere, atunci cand motoarele sunt in functiune, incluzind si un rezervor de ulei de ungere cu
alimentare prin gravitatie.
Sistemul de aer de combustie
Fiecare motor va fi prevazut cu unul sau mai multe filtre de aer tip uscat cu elemente de rezerva,
amplasate convenabil, pentru intretinere.
Regulatorul de turatie al motorului
Fiecare motor va fi prevazut cu un regulator de turatie, electronic si cu unul mecanic, de rezerva ,
capabli sa asigure reglajul precis si stabil al turatiei si mentinerea frecventei in domeniul de 1Hz fata
de frecventa nominala. La incarcarea rapida cu sarcina nominala, variatia de frecventa nu trebuie sa
depaseasca 5% si timpul de revenire la frecventa de 50Hz nu trebuie sa fie mai mare de 1 secunda.
Cerinte de Instrumentatie, Control si
Semnalizare
Fiecare grup va fi prevazut cu un sistem automat de monitorizare, masurare, comanda, semnalizare

si cu un sistem de protectie. Se va prevedea cate un panou automat pentru fiecare grup, care va
cuprinde:
Modul electronic de control inclusiv Softul modulului, care va urmarii parametrii retelei, permite
afisarea parametrilor retelei si ai grupului si comanda pornirea, oprirea si testarea grupului cat si
transmiterea de informatii la distanta.
- Automat de transfer: element de transfer informatie de la tabloul MCC, la grup Diesel
- Panoul de comutatie
- Sursa de alimentare
- Incarcator baterie
- Butoane
-
Cablaj si cablu de semnal
29
Principalii parametrii care trebuie urmariti si afisati sunt:

Parametrii mecanici:
- Presiune ulei
- Temperatura motor
- Turatie motor
Parametrii electrici:
- Tensiune
- Curent
- Frecventa alternator
- Frecventa retea
Parametrii generali:
- Nivel combustibil
- Incarcare baterie
Pentru masurare parametrii grupul va fi prevazut cu traductori de: presiune, temperatura, nivel
combustibil, tensiune, curent, frecventa, turatie, nivel baterie, traductori care trebuie sa transmita
informatiile la Modulul de control pentru a fi prelucrate.
30
3.3.3 Prezentarea sistemului de comand, monitorizare i diagnoz pentru

sistemul de distribuie a energiei electrice cu AAR
Prezentarea sistemului hardware
Sistemul are la baza un automat programabil SIEMENS seria S7-300, in urmatoarea
configuratie (Figura 3.9):
Procesor CPU314 : 6ES7314-1AF11-0AB0
Modul 32 intrari digitale SM321: 6ES7321-1BL00-0AA0
Modul 16 intrari digitale SM321: 6ES7321-1BH02-0AA0
Modul 32 iesiri digitale SM322: 6ES7322-1BL00-0AA0
Panou Operator OP73
(Figura 3.9):
Monitorizarea tensiunilor pentru fiecare sursa de alimentare (TSI 1, TSI 2 si Grup

Electrogen) si pentru cele doua sisteme de bare S1 si S2 se realizeaza prin intermediul unor
relee electronice de tensiune Telemecanique.
31
Acest tip de releu realizeaza urmatoarele functii:

-
succesiune faze,
lipsa faza,
tensiune minima.
Marimile electrice (tensiunea, curentul, energia, puterea activa, puterea reactiva, cos,
armonici, etc) sunt monitorizate prin intermediul unor centrale de masura Schneider Electric PM 810 (Figura3.11).
Marimile sunt afisate local pe un display lcd si transmise la distanta in SCADA printrun protocol MODBUS RTU 485.
Prezentarea programului de aplicatie in cazul functionarii pe TSI 1
Programul de aplicatie corespunzator Sistemului Expert implementat in automatul
programabil a fost dezvoltat utilizand programul SIMATIC STEP 7 Professional SIEMENS,
iar aplicatia SCADA de monitorizare, diagnoza, control si achizitie date de la distanta, a fost
realizata cu ajutorul programului SIMATIC WinCC Flexible SIEMENS.
32
Prezentarea organigramei in cazul functionarii pe TSI 1

In cazul functionarii pe TSI 1, sursa de baza este alimentarea 3x400Vca din
transformatorul T14 din postul de transformare PT4. Prin intermediul intrerupatorului
automat Q101 vor fi alimentati consumatorii vitali Sectia 1, prin intermediul
intrerupatorului automat Q103 (cupla) vor fi alimentati consumatorii vitali - Sectia 2, iar prin
intermediul intrerupatorului automat Q106 vor fi alimentati consumatorii nevitali Sectia 3.
(Figura 3.12)
33
Figura 3.13 - Organigrama in cazul functionarii pe TSI 1
34
Daca conditiile de functionare pe TSI 1 sunt OK (exista tensiunea UJ1 - 3x400V din
secundarul TSI 1 la intrarea in dulapul PSIC.A.-D1) atunci automatul programabil da
comenzi de conectare pentru urmatoarele intrerupatoare: Q101, Q103, Q106. In aceasta
situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din TSI 1 (Figura 3.14).
Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 1
Q101
Q6.0=1
Q7.0=0
1
Q102
Q6.1=0
Q7.1=1
0
Q103
Q6.2=1
Q7.2=0
1
Q104
Q6.5=0
Q7.5=1
0
Q105
Q6.6=0
Q7.6=1
0
Q106
Q6.3=1
Q7.3=0
1
Q107
Q6.4=0
Q7.4=1
0
Figura 3.14
Daca in timpul functionarii din STAREA 1 dispar conditiile de functionare pe TSI 1 si

conditiile de functionare pe TSI 2 (T11) sunt OK (exista tensiunea UJ2 - 3x400V din
secundarul TSI 2 la intrarea in dulapul PSIC.A.-D3) atunci automatul programabil executa
secventa de trecere pe TSI 2 STAREA 2.1 (Figura 3.15):
Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 2.1
Q101
Q6.0=0
Q7.0=1
0
Q102
Q6.1=1
Q7.1=0
1
Q103
Q6.2=1
Q7.2=0
1
Q104
Q6.5=0
Q7.5=1
0
Q105
Q6.6=0
Q7.6=1
0
Q106
Q6.3=0
Q7.3=1
0
Q107
Q6.4=1
Q7.4=0
1
se deconecteaz Q101 (Q7.0=1)

se conecteaz Q102 (Q6.1=1)
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din TSI 2 Figura 3.15
35

nu exista conditiile de functionare pe TSI 2, atunci automatul programabil executa secventa
de trecere pe Grup Electrogen - STAREA 4.1 (Figura 3.16):
se d comand de pornire grup electrogen (Q6.7=1)

In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din Grupul Electrogen. In
cazul alimentarii de pe Grupul Electrogen, SECTIA 3 Consumatori Nevitali va fi
deconectata.
Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 4.1
Q101
Q6.0=0
Q7.0=1
0
Q102
Q6.1=0
Q7.1=1
0
Q103
Q6.2=0
Q7.2=1
0
36
Q104
Q6.5=1
Q7.5=0
1
Q105
Q6.6=1
Q7.6=0
1
Q106
Q6.3=0
Q7.3=1
0
Q107
Q6.4=0
Q7.4=1
0
Figura 3.16
Daca in timpul functionarii din STAREA 2.1 dispar conditiile de functionare pe TSI 2 si nu
exista conditiile de functionare pe TSI 1, atunci automatul programabil executa secventa de trecere
pe Grup Electrogen - STAREA 4.1:

Daca in timpul functionarii din STAREA 2.1 reapar conditiile de functionare pe TSI 1,
atunci automatul programabil executa secventa de trecere pe TSI 1 - STAREA1:

Daca in timpul functionarii pe Grupul Electrogen - STAREA 4.1 reapar conditiile de
functionare pe TSI 1 automatul programabil executa secventa de trecere pe TSI 1 - STAREA 1:
se verific US1(I0.4)=1 (OK);
se d comand de oprire grup electrogen (Q6.7=0)
37
Daca in timpul functionarii pe Grupul Electrogen - STAREA 4.1 reapar

conditiile de functionare pe TSI 2 si nu avem conditii de functionare pe TSI 1,
automatul programabil executa secventa de trecere pe TSI 2 - STAREA 2.1:

Deciziile sistemului expert la aparitia unor defecte, cand regimul de baza este functionarea pe
TSI 1
Daca in timpul functionarii din STAREA 1 intrerupatorul Q101 declanseaza din avarie si
conditiile de functionare pe TSI 2 (T11) sunt OK (exista tensiunea UJ2 - 3x400V din secundarul TSI 2
la intrarea in dulapul PSIC.A.-D3) atunci automatul programabil executa secventa de trecere pe TSI 2
STAREA 2.1 (Figura 3.17):
se deconecteaz Q101 (Q7.0=1) (Q101-declansat din avarie)

Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 2.1
Q101
Q6.0=0
Q7.0=1
AVARIE
Q102
Q6.1=1
Q7.1=0
1
Q103
Q6.2=0
Q7.2=1
0
Figura 3.17
38
Q104
Q6.5=0
Q7.5=1
0
Q105
Q6.6=0
Q7.6=1
0
Q106
Q6.3=0
Q7.3=1
0
Q107
Q6.4=1
Q7.4=0
1
Daca in timpul secventei de comutare de pe TSI 1 (cand UJ1=0) pe TSI 2 (si UJ2=1),
intrerupatorul Q101 refuza declansarea, sistemul expert va lua decizia de deconectare a
intrerupatorului Q103 (cupla), pentru a nu exista posibilitatea ca la revenirea tensiunii de alimentare
din TSI 1, sa puna in paralel cele doua surse de alimentare TSI 1 si TSI 2 (Figura 3.18)
se da comanda de deconectare Q101 (Q7.0=1) (Q101-refuz declansare)
Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 2.1
Q101
Q6.0=0
Q7.0=1
REFUZ
DECL.
Q102
Q6.1=1
Q7.1=0
1
Q103
Q6.2=0
Q7.2=1
0
Q104
Q6.5=0
Q7.5=1
0
Q105
Q6.6=0
Q7.6=1
0
Q106
Q6.3=0
Q7.3=1
0
Q107
Q6.4=1
Q7.4=0
1
In aceasta situatie SECTIA 2 va fi alimentata din TSI 2, iar SECTIA 1 este deconectata.
Figura 3.18
Daca in timpul secventei de comutare de pe TSI 1 (cand UJ1=0) pe TSI 2 (si UJ2=1),
intrerupatorul Q102 refuza anclansarea, sistemul expert va lua decizia de comutare pe Grup Electrogen
- STAREA 4.1 (Figura 3.19).
se d comand de conectare Q102 (Q6.1=1) (Q102 refuz anclansare)
se d comand de deconectare Q102 (Q7.1=1)
39

Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 4.1
Q101
Q6.0=0
Q7.0=1
0
Q102
Q6.1=0
Q7.1=1
REFUZ
ANCL.
Q103
Q6.2=0
Q7.2=1
0
Q104
Q6.5=1
Q7.5=0
1
Q105
Q6.6=1
Q7.6=0
1
Q106
Q6.3=0
Q7.3=1
0
Q107
Q6.4=0
Q7.4=1
0
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din Grupul Electrogen. In cazul alimentarii
de pe Grupul Electrogen, SECTIA 3 Consumatori Nevitali va fi deconectata.
(Figura 3.19)
Daca in timpul secventei de comutare pe Grup Electrogen (cand UJ1=0 si UJ2=0),

intrerupatorul Q103 refuza declansarea, sistemul expert va permite comutare pe Grup
Electrogen, deoarece nu exista posibilitatea punerii in paralel a celor doua sectii de bare, ele
fiind alimentate din aceeasi sursa (Figura 3.20).
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din Grupul Electrogen. In cazul alimentarii
de pe Grupul Electrogen, SECTIA 3 Consumatori Nevitali va fi deconectata.
40
Daca in timpul secventei de comutare de pe TSI 2 (UJ2=1) pe TSI 1 (cand revine tensiunea
UJ1=1), intrerupatorul Q101 refuza anclansarea, sistemul expert va lua decizia de ramanere
pe TSI2 (Figura 3.21).
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din TSI2.
41
Figura 3.21
Daca in timpul secventei de comutare de pe TSI 2 (UJ2=1) pe TSI 1 (cand revine tensiunea
UJ1=1), intrerupatorul Q102 refuza declansarea, sistemul expert va lua decizia de comutare
pe TSI 1, doar dupa ce in prealabil a dat comanda de deconectare a intrerupatorului Q103
(cupla), pentru a nu exista posibilitatea punerii in paralel a celor doua surse de alimentare
TSI 1 si TSI 2 (Figura 3.22).
42
In aceasta situatie SECTIA 1 va fi alimentata din TSI 1, iar SECTIA 2 va fi alimentata din TSI 2.
Figura 3.22
Daca in timpul functionarii din STAREA 2.1 intrerupatorul Q102 declanseaza din
avarie si nu exista conditiile de functionare pe TSI 1 (UJ1=0), atunci automatul programabil
executa secventa de trecere pe Grup Electrogen - STAREA 4.1 (Figura 3.23).
43
deconectata.
Figura 3.23
Daca in timpul functionarii pe TSI2 - STAREA 2.1 intrerupatorul Q103 declanseaza din
avarie, sistemul expert va lua decizia de ramanere pe TSI2 (Figura 3.24).
44
Daca in timpul secventei de comutare de pe Grupul Electrogen - STAREA 4.1 pe TSI

1 (cand revine tensiunea UJ1=1), intrerupatorul Q101 refuza anclansarea, sistemul expert va
lua decizia de comutare pe TSI 2 (daca UJ2=1) (Figura 3.25).
se conecteaza Q101 (Q6.0=1) (Q101 refuz anclansare)
se deconecteaza Q101 (Q7.0=1)
45
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din TSI 2.
Figura 3.25
Daca in timpul secventei de comutare de pe Grupul Electrogen - STAREA 4.1 pe TSI 1 (cand
revine tensiunea UJ1=1), intrerupatorul Q101 refuza anclansarea, si nu avem conditii de
functionare pe TSI 2 (UJ2=0), sistemul expert va lua decizia de ramanere pe Grup Electrogen
- STAREA 4.1 (Figura 3.26).
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din Grupul Electrogen. In cazul
alimentarii de pe Grupul Electrogen, SECTIA 3 Consumatori Nevitali va fi deconectata.
46
Figura 3.26

2 (cand revine tensiunea UJ2=1), intrerupatorul Q102 refuza anclansarea, si nu avem conditii
de functionare pe TSI 1 (UJ1=0), sistemul expert va lua decizia de ramanere pe Grup
Electrogen - STAREA 4.1 (Figura3.27).
47
Figura 3.27
48
Prezentarea programului de aplicatie in cazul functionarii pe TSI 2

Prezentarea organigramei in cazul functionarii pe TSI 2
In cazul functionarii pe TSI 2, sursa de baza este alimentarea 3x400Vca din
transformatorul T11. Prin intermediul intrerupatorului automat Q102 vor fi alimentati
consumatorii vitali -Sectia 2, prin intermediul intrerupatorului automat Q103 (cupla) vor fi
alimentati consumatorii vitali -Sectia 1, iar prin intermediul intrerupatorului automat Q107
vor fi alimentati consumatorii nevitali Sectia 3
.
Figura 3.28 Organigrama in cazul functionarii pe TSI 2
49
secundarul TSI 2 la intrarea in dulapul PSIC.A.-D3) atunci automatul programabil da
comenzi de conectare pentru urmatoarele intrerupatoare: Q102, Q103, Q107. In aceasta
situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din TSI 2 (Figura 3.29).
Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 2
Q101
Q6.0=0
Q7.0=1
0
Q102
Q6.1=1
Q7.1=0
1
Q103
Q6.2=1
Q7.2=0
1
Q104
Q6.5=0
Q7.5=1
0
Q105
Q6.6=0
Q7.6=1
0
Q106
Q6.3=0
Q7.3=1
0
Q107
Q6.4=1
Q7.4=0
1
Figura 3.29

conditiile de functionare pe TSI 1 sunt OK (exista tensiunea UJ1 - 3x400V din secundarul
TSI 1 la intrarea in dulapul PSIC.A.-D1) atunci automatul programabil executa secventa de
trecere pe TSI 1 - STAREA 1.2 (Figura 3.30):

Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 1.2
Q101
Q6.0=1
Q7.0=0
1
Q102
Q6.1=0
Q7.1=1
0
Q103
Q6.2=1
Q7.2=0
1
Q104
Q6.5=0
Q7.5=1
0
Q105
Q6.6=0
Q7.6=1
0
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din TSI 1
50
Q106
Q6.3=1
Q7.3=0
1
Q107
Q6.4=0
Q7.4=1
0
Figura 3.30

nu exista conditiile de functionare pe TSI 1, atunci automatul programabil executa secventa
de trecere pe Grup Electrogen - STAREA 4.2 (Figura 3.31):

Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 4.2
Q101
Q6.0=0
Q7.0=1
Q102
Q6.1=0
Q7.1=1
0
Q103
Q6.2=0
Q7.2=1
0
51
Q104
Q6.5=1
Q7.5=0
1
Q105
Q6.6=1
Q7.6=0
1
Q106
Q6.3=0
Q7.3=1
0
Q107
Q6.4=0
Q7.4=1
0
Figura 3.31
Daca in timpul functionarii din STAREA 1.2 dispar conditiile de functionare pe TSI 1
si nu exista conditiile de functionare pe TSI 2, atunci automatul programabil executa secventa
de trecere pe Grup Electrogen - STAREA 4.2:

Daca in timpul functionarii din STAREA 1.2 reapar conditiile de functionare pe TSI
2, atunci automatul programabil executa secventa de trecere pe TSI 2 - STAREA2:

functionare pe TSI 2 automatul programabil executa secventa de trecere pe TSI 2 - STAREA
2:
52

functionare pe TSI 1 si nu avem conditii de functionare pe TSI 2, automatul programabil
executa secventa de trecere pe TSI 1 - STAREA 1.2:

Deciziile sistemului expert la aparitia unor defecte, cand regimul de baza este
functionarea pe TSI 2
Daca in timpul functionarii din STAREA 2 intrerupatorul Q102 declanseaza din avarie
si conditiile de functionare pe TSI 1 (T14) sunt OK (exista tensiunea UJ1 - 3x400V din
secundarul TSI 1 la intrarea in dulapul PSIC.A.-D1) atunci automatul programabil executa
secventa de trecere pe TSI 1 STAREA 1.2 (Figura 3.32):

Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 1.2
Q101
Q6.0=1
Q7.0=0
1
Q102
Q6.1=0
Q7.1=1
AVARIE
Q103
Q6.2=0
Q7.2=1
0
Figura 3.32
53
Q104
Q6.5=0
Q7.5=1
0
Q105
Q6.6=0
Q7.6=1
0
Q106
Q6.3=1
Q7.3=0
1
Q107
Q6.4=0
Q7.4=1
0
Daca in timpul secventei de comutare de pe TSI 2 pe TSI 1, intrerupatorul Q102 refuza

declansarea, sistemul expert va lua decizia de deconectare a intrerupatorului Q103 (cupla),
pentru a nu exista posibilitatea ca la revenirea tensiunii de alimentare din TSI 2, sa puna in
paralel cele doua surse de alimentare TSI 1 si TSI 2 (Figura 3.33)

Iesire Anclansare
Iesire Declansare
STARE 1.2
Q101
Q6.0=1
Q7.0=0
1
Q102
Q6.1=0
Q7.1=1
REFUZ
DECL.
Q103
Q6.2=0
Q7.2=1
0
Q104
Q6.5=0
Q7.5=1
0
Q105
Q6.6=0
Q7.6=1
0
Q106
Q6.3=1
Q7.3=0
1
Q107
Q6.4=0
Q7.4=1
0
Figura 3.33
Daca in timpul secventei de comutare de pe TSI 2 pe TSI 1, intrerupatorul Q101

refuza anclansarea, sistemul expert va lua decizia de comutare pe Grup Electrogen - STAREA
4.2 (Figura 3.34).
54

se d comand de conectare Q101 (Q6.0=1) (Q101 refuz anclansare)
se d comand de deconectare Q101 (Q7.0=1)
deconectata.
Figura 3.34
Daca in timpul secventei de comutare pe Grup Electrogen, intrerupatorul Q103

refuza declansarea, sistemul expert va permite comutare pe Grup Electrogen, deoarece
nu exista posibilitatea punerii in paralel a celor doua sectii de bare, ele fiind alimentate
din aceeasi sursa (Figura 3.35).
55

deconectata.
Figura 3.35
Daca in timpul secventei de comutare pe TSI 2, intrerupatorul Q102 refuza
anclansarea, sistemul expert va lua decizia de ramanere pe TSI1 (Figura 3.36).
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din TSI1.
56
Figura 3.36
Daca in timpul secventei de comutare pe TSI 2, intrerupatorul Q101 refuza
declansarea, sistemul expert va lua decizia de comutare pe TSI 2, doar dupa ce in prealabil a
dat comanda de deconectare a intrerupatorului Q103 (cupla), pentru a nu exista posibilitatea
punerii in paralel a celor doua surse de alimentare TSI 1 si TSI 2 (Figura 3.37).
In aceasta situatie SECTIA 2 va fi alimentata din TSI 2, iar SECTIA 1 va fi alimentata

din TSI 1.
57
Figura 3.37
avarie si nu exista conditiile de functionare pe TSI 2, atunci automatul programabil executa
secventa de trecere pe Grup Electrogen - STAREA 4.2 (Figura 3.38).
deconectata.
58
Figura 3.38
avarie, sistemul expert va lua decizia de ramanere pe TSI1 (Figura 3.39).
In aceasta situatie SECTIA 1 va fi alimentata din TSI 1, iar SECTIA 2 este
deconectata.
59
Figura 3.39
Daca in timpul secventei de comutare din STAREA 4.2. pe TSI 2, intrerupatorul Q102
refuza anclansarea, sistemul expert va lua decizia de comutare pe TSI 1 (Figura 3.40).
60

2, intrerupatorul Q102 refuza anclansarea, sistemul expert va lua decizia de ramanere pe Grup
Electrogen - STAREA 4.2 (Figura 3.41).
deconectata.
61
Figura 3.41
Daca in timpul secventei de comutare de pe Grupul Electrogen - STAREA 4.2 pe TSI 1,
intrerupatorul Q101 refuza anclansarea, sistemul expert va lua decizia de ramanere pe Grup
Electrogen - STAREA 4.2 (Figura 3.42).
62
Figura 3.42
Prezentarea programului de aplicatie in cazul functionarii pe CUPLA

Prezentarea organigramei in cazul functionarii pe CUPLA
In cazul functionarii pe CUPLA, alimentarea 3x400Vca se face din ambele transformatoare
T14 si T11. Prin intermediul intrerupatorului automat Q101 vor fi alimentati consumatorii
vitali -Sectia 1, prin intermediul intrerupatorului automat Q102 vor fi alimentati consumatorii
vitali -Sectia 2, iar prin intermediul intrerupatorului automat Q106 vor fi alimentati
consumatorii nevitali Sectia 3. In cazul functionarii pe CUPLA, intrerupatorul automat
Q103 (cupla) este deschis
63
Figura 3.43 Organigrama in cazul functionarii pe TSI 2

secundarul TSI 1 la intrarea in dulapul PSIC.A.-D1) si conditiile de functionare pe TSI 2 sunt
OK (exista tensiunea UJ2 - 3x400V din secundarul TSI 2 la intrarea in dulapul PSIC.A.-D3)
64
atunci automatul programabil da comenzi de conectare pentru urmatoarele intrerupatoare:

Q101, Q102, Q106. In aceasta situatie Sectia 1 este alimentata din TSI 1, iar Sectia 2 este
alimentata din TSI 2 (Figura 3.44).
Figura 3.44
Daca in timpul functionarii din STAREA 3 dispar conditiile de functionare pe TSI 1
(UJ1=0) si conditiile de functionare pe TSI 2 sunt OK (UJ2=1), atunci automatul programabil
executa secventa de trecere pe TSI 2 (STAREA 2.3):
65
In aceasta situatie ambele sisteme de bare vor fi alimentate din TSI 2 (Figura 3.45)
Figura 3.45
(UJ2=0) si conditiile de functionare pe TSI 1 sunt OK (UJ1=1), atunci automatul programabil
executa secventa de trecere pe TSI 1 - STAREA 1.3 (Figura 3.46):
66
Figura 3.46

(UJ1=0) si TSI 2 (UJ2=0), atunci automatul programabil executa secventa de trecere pe Grup
Electrogen (STAREA 4.3):
67
deconectata (Figura 3.47).
(Figura 3.47)
(UJ2=0) si nu exista conditiile de functionare pe TSI 1 (UJ1=0), atunci automatul programabil
executa secventa de trecere pe Grup Electrogen - STAREA 4.3:
68

Daca in timpul functionarii din STAREA 2.3 reapar conditiile de functionare pe TSI 1
(UJ1=1), atunci automatul programabil executa secventa de trecere pe CUPLA - STAREA3:
(UJ1=0) si nu exista conditiile de functionare pe TSI 2 (UJ2=0), atunci automatul programabil
executa secventa de trecere pe Grup Electrogen - STAREA 4.3:
Daca in timpul functionarii din STAREA 1.3 reapar conditiile de functionare pe TSI 2
(UJ2=1), atunci automatul programabil executa secventa de trecere pe CUPLA - STAREA3:
functionare pe TSI 1 (UJ1=1) si nu avem conditii de functionare pe TSI 2 (UJ2=0), automatul
programabil executa secventa de trecere pe TSI 1 - STAREA 1.3:
69

functionare pe TSI 2 (UJ2=0) si nu avem conditii de functionare pe TSI 1 (UJ1=0), automatul
programabil executa secventa de trecere pe TSI 2 - STAREA 2.3:
functionare pe TSI 1 (UJ1=1) si TSI 2 (UJ2=1), automatul programabil executa secventa de
trecere pe CUPLA - STAREA 3:
Deciziile sistemului expert la aparitia unor defecte, cand regimul de baza este
functionarea pe CUPLA
Daca in timpul functionarii in STAREA 3 intrerupatorul Q101 declanseaza din avarie
si conditiile de functionare pe TSI 2 sunt OK (UJ2=1) atunci automatul programabil executa
secventa de trecere pe TSI 2 - STAREA 2.3, fara conectarea intrerupatorului Q103 (cupla)
(Figura 3.48):
70
Figura 3.48
deconectata.
Daca in timpul functionarii in STAREA 3 intrerupatorul Q102 declanseaza din avarie
si conditiile de functionare pe TSI 1 sunt OK (UJ1=1) atunci automatul programabil va lua
decizia de ramanere in STAREA 3, fara conectarea intreruptorului Q103 (cupla) (Figura
3.49):
71

deconectata.
Figura 3.49
Daca in timpul functionarii in STAREA 3, dispar conditiile de functionare pe TSI 1
(UJ1=0) si intrerupatorul Q101 refuza declansarea iar conditiile de functionare pe TSI 2 sunt
OK (UJ2=1) atunci automatul programabil executa secventa de trecere pe TSI 2 - STAREA
2.3, fara conectarea intrerupatorului Q103 (cupla), pentru a nu exista posibilitatea ca la
revenirea tensiunii de alimentare din TSI 1, sa puna in paralel cele doua surse de alimentare
TSI 1 si TSI 2 (Figura 3.50)
se deconecteaz Q101 (Q7.0=1) (Q101- refuz declansare)
72

deconectata.
Figura 3.50
Daca in timpul functionarii in STAREA 2.3, apar conditiile de functionare pe TSI 1
(UJ1=1) si intrerupatorul Q101 refuza anclansarea, atunci automatul programabil va lua
decizia de ramanere in STAREA 2.3 (Figura 3.51)
se da comanda de conectare Q101 (Q6.0=1) (Q101- refuz anclansare)
73
Figura 3.51

Daca in timpul functionarii in STAREA 2.3 intrerupatorul Q102 declanseaza din
avarie si nu avem conditii de functionare pe TSI 1 (UJ1=0) atunci automatul programabil
executa secventa detrecere pe Grupul Electrogen - STAREA 4.3
74
deconectata (Figura 3.52)
Figura 3.52
Daca in timpul functionarii din STAREA 2.3 dispar conditiile de functionare (UJ2=0)
si daca in timpul secventei de comutare pe Grup Electrogen, intrerupatorul Q103 refuza
declansarea, sistemul expert va permite comutare pe Grup Electrogen STAREA 4.3,
deoarece nu exista posibilitatea punerii in paralel a celor doua sectii de bare, ele fiind
alimentate din aceeasi sursa (Figura 3.53).
75

deconectata.
Figura 3.53
Daca in timpul functionarii din STAREA 2.3, intrerupatorul Q103 declanseaza din
avarie, sistemul expert va lua decizia de ramanere pe TSI2 STAREA 2.3 (Figura 3.54).
deconectata.
76
Figura 3.54
Daca in timpul functionarii din STAREA 4.3. revin conditiile de functionare pe TSI 1
(UJ1=1) si TSI 2 (UJ2=1), dar intrerupatorul Q101 refuza anclansarea, sistemul expert va lua
decizia de comutare pe TSI 2 STAREA 2.3 (Figura 3.55).
77
Figura 3.55
(UJ1=1), dar intrerupatorul Q101 refuza anclansarea, sistemul expert va lua decizia de
ramanere pe Grup Electrogen - STAREA 4.3 (Figura 3.56).
78
Figura 3.56
(UJ2=1), dar intrerupatorul Q102 refuza anclansarea, sistemul expert va lua decizia de
ramanere pe Grup Electrogen - STAREA 4.3 (Figura 3.57).
Figura 3.57
79
Indiferent de regimul de functionare ales, daca se apasa butonul SETARE

PARAMETRI, se deschide fereastra din Figura 3.58.
Figura 3.58
In aceasta fereastra putem seta 3 parametri:
Timpul de comutare intre cele 2 retele de alimentare prin transformatoarele TSI1 si TSI2
(acest timp poate fi setat in intervalul 110 secunde)
Timpul de comutare intre retelele de alimentare si Grupul Electrogen (acest timp poate fi
setat in intervalul 520 secunde)
Timpul dupa care Grupul Electrogen trebuie sa se opreasca la revenirea uneia dintre
tensiunile pe TSI1 sau TSI2 (acest timp poate fi setat in intervalul 1020 minute).
Pentru a putea seta acesti parametri este nevoie de introducerea Utilizatorului si a
Parolei. Pentru a vizualiza istoricul de evenimente, se apasa butonul ISTORIC
EVENIMENTE si se deschide fereastra din Figura 3.59.
80
Figura 3.59
In aceasta fereastra sunt memorate toate evenimentele care apar, atat in functionarea
normala, cat si in stare de avarie. Fiecare eveniment este memorat cu numarul specific, ora si
data. In istoricul de evenimente sunt memorate ultimele 5000 de mesaje.
Daca se doreste vizualizarea avariilor, se apasa butonul ALARME si se deschide fereastra
din Figura 3.60.
In aceasta fereastra sunt memorate doar avariile, cu numarul specific, ora, data si starea lor.
Status C Avarie activa (colorata cu rosu)
Status (C)D Avarie remediata (colorata cu verde)
Status (CD)A Avarie remediata luata la cunostinta (colorata cu albastru)
Status (C)A Avarie activa luata la cunostinta (colorata cu galben)
Status (CA)D Avarie care a fost luata la cunostinta si remediata (colorata cu albastru)
81
Figura 3.60
In fereastra din Figura 3.61 sunt afisate valorile online pentru cele 3 retele de
alimentare: TSI1, TSI2 si Grup Electrogen. Sunt afisate tensiunile intre faze, tensiunile pe
faze, curentii pe fiecare faza, puterea, energia si frecventa.
82
Daca se doreste vizualizarea evolutiei in timp a tensiunilor si curentilor se apasa

butonul GRAFICE din fereastra de mai sus, si se deschide fereastra din Figura 3.62 (a) si
(b).
Figura 3.62 (a)
Figura 3.62 (b)
83
Descrierea Panoului Operator

Pe panoul operator 2U5 pot fi vizualizate starile tuturor intrerupatoarelor, surselor de
alimentare, releelor de supraveghere tensiune si regimurile selectate.
In fereastra din Figura 3.63 apare starea regimului selectat.
Figura 3.63
Daca se apasa tasta , se deschide fereastra intrerupatorului Q101 (Figura 3.64) in
care este afisata starea intrerupatorului (CONECTAT, DECONECTAT, REFUZA
ANCLANSARE, REFUZA DECLANSARE, AVARIE).
Figura 3.64
Cu ajutorul tastelor si, se pot vizualiza ferestrelele de stare ale intrerupatoarelor
Q101, Q102, Q103, Q104, Q105, Q106, Q107, ferestrele de stare ale releelor de supraveghere
prezenta tensiune pe TSI1, TSI2 si GE (Figura 3.65), fereastra de stare a surselor 2U6, 2U7 si
a intrerupatorului 2QA5 (Figura 3.66), etc.
84
Figura 3.66
Pentru a modifica valorile parametrilor se apasa tasta ENTER, deschizandu-se
fereastra de administrare (Figura 3.68), unde trebuiesc completate campurile User: Admin
si Password: 0011
Pentru a introduce User-ul se apasa tasta ENTER, dupa care cu ajutorul tastelor si,
se alege caracterul dorit si apoi se apasa tasta pentru a putea selecta urmatorul caracter.
Dupa ce a fost completat User-ul, se apasa tasta ENTER, apoi tasta , dupa care se apasa din
nou ENTER pentru a completa campul Password. Cu ajutorul tastelor si, se alege
caracterul dorit si apoi se apasa tasta pentru a putea selecta urmatorul caracter. Dupa ce a
fost completat campul Password, se apasa tasta ENTER, apoi tasta , dupa care se apasa
din nou ENTER. Daca cele doua campuri au fost completate corect, atunci se pot modifica
valorile parametrilor.
Figura 3.68
Din fereastra de setare parametri (Figura 3.67) daca se apasa tasta se deschide
fereastra (Figura 3.69) de setare a timpului dupa care Grupul Electrogen trebuie sa se opreasca
la revenirea uneia dintre tensiunile pe TSI 1 sau TSI 2.
85
Din fereastra de setare parametri (Figura 3.67) daca se apasa tasta se deschide
fereastra (Figura 3.69) de setare a timpului dupa care Grupul Electrogen trebuie sa se opreasca
la revenirea uneia dintre tensiunile pe TSI 1 sau TSI 2.
Figura 3.69
Dupa ce parametri au fost setati se apasa tasta F3 (LOGOUT).
Din fereastra principala (Figura 3.63) daca se apasa tasta F4 se deschide fereastra jurnal de
evenimente (Figura 3.70), in care raman memorate toate evenimentele, inclusiv avariile.
Figura 3.70
Indiferent de fereastra care este afisata pe panoul operator, daca se apasa tasta F1, se revine la
fereastra de stare a regimului (Figura 3.63).
86
Concluzii
Realizarea unei observabiliti crescute n staii de transformare i reele de
distribuie de MT va la scurtarea duratei de localizare a defectelor, i readucerea timpilor de
ntrerupere a consumatorilor.
Reducerea numrului de manevre n staie pentru localizarea defectelor prin
identificarea cu precizie a locului de defect fr deplasri n teren va duce la economisirea de
combustibil i a numrului de ore x om, la reducerea numrului de anclanri - declanri pe
defect i deci a preurilor de cost pentru revizii i reparaii la aparataj de comutaie primar, la
lungirea duratei de via a aparatajului.
Informarea exact i prompt a nivelului Dispecer despre locul defectului va duce la
scurtarea timpilor de nealimentare a consumatorilor sau eliminarea deconectrilor de
consumatori nevinovai, la creterea continuitii n alimentare i la creterea calitii energiei
electrice, eliminnd supratensiunile i supracurenii de comutaie la anclanrile i
declanrile pe defect specifice localizrii cu echipa n teren.
Implementarea unor noi funcii de telecomand deschide calea pentru reducerea
personalului de exploatare i scderea costurilor de exploatare a instalaiilor de distribuie.
Sistemul de stocare i prelucrare a informaiilor pe calculator din staii i punct central
dispecer ofer elementele necesare unei analize pertinente post avarie i la stabilirea soluiilor
optime de eliminare cu costuri reduse.
Bagajul de date n stare brut sau prelucrate n system poate fi utilizat de serviciile de
specialitate printr-un protocol de acces parolat, i utilizat pentru statistici, prognoze sau
planificri de revizii i reparaii, ducnd n final la reduceri de personal i a costurilor de
exploatare.
Evoluia parametrilor n timp real, urmrit cu un software de diagnoz poate depista
din fa avarii viitoare mpiedicnd extinderea lor i pierderi materiale, reducnd cheltuielile
de intervenie i materiale viznd repararea sau nlocuirea de aparataj.
Sistemul de urmrire datorita implementrii funciilor de SISTEM EXPERT,
realizeaza avertizarea sau corecia automat de parametrii ducnd la creterea calitii energiei
electrice i reducerii de personal aferent exploatrii instalaiilor de distribuie.
87

Document 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Document 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de control distribuit pentru TRF. Pornirea automat a grupurilor Diesel la avarie.

3.1 Descriere instalaie de detritiere a apei grele

Instalaia de schimb izotopic catalizat LPCE

Sistemul de ventilaie HVAC

Instalaia de schimb izotopic catalizat LPCE constituie zona de front-end a instalaiei, n

Asigurarea condiiilor de confort pentru personal

necesar pentru a limita eliberrile de tritiu n mediu, n cazulunor scurgeri accidentale

Schema bloc a instalaiei de detritiere TRF

Instalaia de schimb izotopic catalizat

Instalaia de distilare criogenica

3.3 Sistemul de alimentare electric a TRF

Sistemul de joas-tensiune de 0,4 kV

Ventilatoarele de evacuare aer;

Schema de alimentare TRF

Consumatori clasa IV 0.4 kV

Lista consumatori electrici clasa III (0.4 kV)

3.3.1. DESCRIEREA FUNCIONARII NORMALE I DE AVARIE a sistemului

Tensiunea nominal n sistem trebuie s fie 0,4kV;

Sistemul trebuie s asigure alimentare redundant a TRF;

Cderea de tensiune admisibil la consumatorii finali s fie de maxim U=5%.

Sistemul trebuie s corespund urmtoarelor condiii de mediu exterior:

Temperatura minim: -24,60C;

Funcionarea normala a sistemului electric de alimentare:

n condiiile n care nu exist alimentare de pe Transformatorul 1, se decupleaza Q101

Aceste 2 transformatoarea nu vor funciona niciodata mpreuna, ele fiind comandate

conectarea sectiilor de bare S1 si S2 la sursele de alimentare;

conectarea consumatorilor la cele 2 sectii de bare;

comanda manual locali de la distan a aparatelor de conectare;

anclanarea automat a rezervei (AAR);

semnalizarea regimului de lucru;

securitatea personalului de exploatare prin protectia impotriva atingerii directe a

Figura 3.1. Panou servicii interne 3x400Vca - PSI CA

Figura 3.2. Schema desfasurata de distributie in c.a.

Pe alimentrile sectiilor S1 si S2, sunt prevzute transformatoare de curent avnd clasa

comanda ntreruptoarelor automate (anclanarea/declansarea ntreruptoarelor de

controlul tensiunilor pe bare;

controlul poziiei ntreruptoarelor pe surse pentru evitarea punerilor n paralel;

semnalizarea regimului de lucru;

securitatea personalului de exploatare;

testarea circuitelor de comand. n cazul deconectrii unui transformator instalaia de

Starea intrerupatoarelor conectate poate fi urmarita prin aprinderea lampilor

Se trece comutatorul 2S3 pe pozitia 1 AAR AUTOMAT (functionarea va fi

Se trece comutatorul 2S1 pe pozitia corespunzatoare regimului de functionare dorit: 1

Se trece comutatorul 2S2 pe pozitia 3 AAR DISTANTA (lampa 2H1 se stinge si se

3.2.2. Panou servicii interne 220Vcc - PSI CC

conectarea barelor de distribuie de 220Vcc la tabloul de borne al bateriilor;

conectarea consumatorilor la barele de distribuie de c.c. SECIA 1 si SECTIA 2;

protecia circuitelor de distribuie la suprasarcini scurtcircuit;

semnalizarea tensiunii minime i maxime pe barele de distribuie SECIA 1 si

curentul absorbit de consumatorii conectai la SECIA 1 si SECTIA 2 (local

controlul izolaiei barelor (local ohmetru digital si la distan prin contact

semnalizri Umin i Umax (local LED si la distan prin contact comutator

Figura 3.5. - Panou servicii interne 220Vcc PSI CC D1 SECIA 1

Figura 3.6. Schema desfasurata de distributie in c.c.

Panou servicii interne c.c. si c.a. in container PSI CC-CA CONTAINER

Fig. 3.7. Panou servicii interne c.c. si c.a. in container

- conectarea barelor de distribuie de c.a. R, S, T, N la sursa de 0,4kVca, fie din secia

conectarea consumatorilor la barele de distribuie de c.c. i c.a.;

protecia circuitelor de distribuie la suprasarcini scurtcircuit;

semnalizarea tensiunilor minime pe fiecare bara de c.c. sau c.a.;

-securitatea personalului de exploatare prin protecia mpotriva atingerii directe a

Figura 3.8. Schema desfasurata de distributie c.c. si c.a. in container

3.3.2. Prezentarea grupului Diesel de avarie

Fiecare grup va avea un rezervor de zi, de alimentare cu combustibil i un rezervor principal de