Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Democratia este enumerata de Duca abia in al treilea rand intre coloanele templului
doctrinei liberale, dupa proprietate si ordine. El era adeptul liberalismului constructiv,
ordonat.
I.G.Duca definea astfel democratia: Democratia e grea, e ingrata. Datoria ei e sa
instruneze pornirile nesanatoase, sa ridice stavila ratiunii in fata valurilor pasiunii, sa spuie
adevarul cand multimea asteapta maguliri.
Apararea intereselor tarii si asigurarea independentei sale economice a fost un obiectiv
de perspectiva, pe care I.G.Duca l-a formulat in diferite perioade ale activitatii sale.
I.G.Duca critica doctrina nationalista (reprezentata pe atunci de Partidul National
Roman din Transilvania) pentru unilateralitatea ei, intrucat priveste viata sociala sub prisma
speciala, fatal ingusta si exclusivista, a ideii nationale, iar pe cea taranista pentru ca admitea
idea luptei de clasa. Socialistii, spunea el, nu cred progresul posibil decat prin desfiintarea
proprietatii individuale.Teoretic, el nu contesta ca in domeniul speculatiunii intelectuale se
poate concepe si o organizare sociala bazata pe negatiunea proprietatii individuale. Dar el
nu crede viabila o astfel de organizare si... o respinge ca pe o fantezie,... ca pe o nesocotire a
realitatilor existente si posibile.
Respingand teza marxista a luptei de clasa, careia ii opune orientarea spre realizarea
armoniei sociale, I.G.Duca declara ca P.N.L. pastreaza intacta existenta capitalului ca factor
de productie si respinge cu hotarare introducerea comunismului, dar, potrivit nazuintelor lui
de progres, de armonie sociala, vrea incetarea antagonismului fratricid dintre cei doi factori ai
productiei, capitalul si munca, si inlocuirea acestei lupte de interese printr-o conlucrare ceruta
de dreptate.
Duca reproseaza, de asemenea, doctrinei socialiste internationalismul, care in acea
vreme era adoptat si practicat explicit numai de partidele socialiste si comuniste, considerand
ca acesta contravine ideii nationale si prejudiciaza interesele statului.
Schitand evolutia curentului liberal in Romania, I.G.Duca a sintetizat in conferinta din
1923 elementele de baza a ceea ce s-a numit neoliberalism. Acest termen definea innoirile
doctrinare si programatice elaborate de P.N.L. in preajma razboiului si mai ales in primii ani
postbelici si anume: conceperea proprietatii ca functie sociala (pentru a justifica expropierea
si reforma agrara); ideea participarii muncitorilor la beneficii; preconizarea interventiei
statului in economie (pentru aplicarea politicii prin noi insine); preocuparile de limitare a
efectelor negative ale individualismului prin masuri de echitate sociala.
In domeniul proprietatii constata autorul liberalismul roman a plecat de la ideea
clasica a proprietatii quirinare romane, sacre si inviolabile, si a ajuns la formula proprietatii
functie sociala, din care a iesit expropierea si nationalizarea subsolului. Liberalismul roman a
plecat de la formula manchesteriana laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la
interventionalismul statului, care a izvorat din complexitatea economica moderna, nu numai
ca o conditie a progresului, ci ca un mijloc de inlaturare a ciocnirilor violente , deci a
anarhiei.
Asemenea inovatii si dezvoltari, conchidea autorul, dovedesc ca liberalismul ... nu
este o formula rigida, un ce intangibil... (ci) e ceva viu, care trebuie mereu sa se adapteze
nevoilor sociale... - formula filozofica si politica oricand actuala.
I.G.Duca in timpul vietii sale politice s-a lovit si de problema minoritatilor nationale,
astfel in discursul rostit in parlament in 1932 Duca pornea de la considerentul ca Romania
intregita... nu poate sa fie cu adevarat si temeinic consolidata decat daca vom gasi modul de a
trai in cele mai armonioase raporturi cu toate aceste minoritati... De altfel, in problema
minoritatilor sunt... doua aspecte: sunt legile si este atmosfera. La unii dintre minoritari
predomina credinta ca importante sunt legile. Intai legile se vor schimba... sunt in functiune
de o multime de contingente care pot, la un moment dat, intarzia realizarea lor. Legile pot sa
nu aiba o deplina eficacitate practica. Atmosfera este insa indispensabila. Ea, pe deasupra
legilor, oneste, creeaza o mentalitate care inlesneste legiferarea si care asigura buna aplicare a
legilor votate.
Interesant si actual este, de asemenea, indemnul pe care I.G.Duca, in calitate de
ministru al Afacerilor Externe, il adresa concetatenilor din randul minoritatilor nationale: nu
mergeti la Geneva pentru revendicarile dumneavoastra de aici, aveti incredere in noi si cautati
ca doleantele dumneavoastra sa le satisfaceti nu peste hotare , ci aici in Bucuresti.
Desi monarhist, a apreciat cu luciditate faptele si pozitiile degradante ori
neconstitutionale ale printului, iar in 1930 regelui Carol al II-lea, exprimandu-si cu
demnitate pozitia critica. In congresul P.N.L. din 1931, Duca spunea Noi intelegem sa
inconjuram tronul cu loialitate perfecta si devotament intreg... sa ajutam cu toate puterile
noastre pe M.S. Regele Carol al II-lea... In al doilea rand P.N.L. sta hotarat pe terenul vietii
constitutionale si parlamentare... socoteste ca este o datorie pentru toti sa apere
Constitutiunea, nu numai litera dar si spiritul ei... Orice experiente pot duce la deziluziuni
amare si orice abateri pot atrage consecinte primejdioase. In al treilea rand, protestam
impotriva discreditului care cauta sa se arunce impotriva partidelor politice... Noi nu admitem
sa se compromita in genere ideea de partid....
Sublinierile de la punctul al doilea si al treilea erau critici directe la adresa lui Carol,
care urmarea sa elimine partidele, sa abroge Constitutia si sa instaureze o dictatura personala.
Ele au intarit, desigur, ostilitatea acestuia fata de Duca. Dezvaluirile concordante ale unor
oameni politici si demnitari de stat din acel timp atesta ca ostilitatea regelui a permis
legionarilor sa savarseasca netulburati asasinarea lui I.G.Duca la 29 dec.1933. Armand
Calinescu consemneaza in insemnarile sale politice, confidenta lui Gavrila Marinescu, fost sef
al Politiei Capitalei, ca in noaptea cand regele s-a intors in tara (6 iunie 1930 n.a.) acesta i-a
spus :Trimite 10 oameni de incredere care sa impuste pe Vintila Bratianu si pe Ion G.
Duca.Tot Calinescu noteaza ca Nae Ionescu, mentorul ideologic al legionarilor, i-a spus lui
Mihalache liderul P.N.T. ca regele a stiut despre proiectarea asasinarii lui Duca si nu a oprit
acest act, desi putea sa o faca. Ceva mai ininte la 1 iunie 1934 Pamfil Seicaru ii declarase
confidential lui Calinescu ca metresa lui Carol, Lupeasca, nu ar fi straina de asasinarea lui
Duca.
Ca om politic si fost ministru al Afacerilor Externe, I.G.Duca a definit cu rigoare
principiile politicii externe a Romaniei, formuland concluzii cu valoare de perspectiva, unele
dintre ele de o surprinzatoare actualitate. Intr-o judicioasa analiza facuta situatiei
internationale a Romaniei in 1913, I.G.Duca sublinia, mai intai, dificultatile deosebite ce
decurgeau pe atunci pentru Romania din faptul ca suntem asezati intre doua mari imparatii,
care amandoua tin sub dominatia lor... frati de-ai nostri. Cu toate acestea, releva el, ca sa
putem trai, suntem nevoiti sa ne asiguram fie prietenia uneia, fie prietenia celeilalte dintre
aceste doua imparatii.Aceasta este conchidea el cu justete partea aproape dramatica din
situatia noastra de stat.
In acelasi discurs era formulat principiul de baza al politicii externe romanesti
ulterioare, si anume de a-si afirma personalitatea si demnitatea,in ciuda dominatiei marilor
puteri. Daca pleci de la conceptia ca nu trebuie sa vrei nimic prin tine insuti, ca trebuie sa te
supui in mod automatic la tot ce spun sau voiesc marile puteri... o asemenea politica ar fi cu
desavarsire imposibila conchidea el.
Atat sub raport teoretic cat si sub cel practic, se raleva de la sine importanta celor trei
concluzii formulate de I.G.Duca in urma evenimentelor din 1913 si care au intrat ca principii
directoare in patrimoniul conceptiei de politica externa.
Prima dintre acestea era ca politica... externa a Romaniei nu poate sa mai fie o
politica de infeudare. Ea poate sa fie o politica de simple amicitii... de aliante, chiar de aliante
intime si credincioase, dar nu o politica de supunere oarba si de abdicare a oricarei
de la care a pornit, in loc sa se mandreasca cu dansa, nici nu-si mai recunoaste copilul....
Omul politic lupta cateodata cu patimile mari care misca popoarele..., de cele mai multe ori
insa cu patimile mici, cu instinctele urate, cu poftele nesocotite, cu toata pulberea
pamanteasca. Aceasta lupta sfarseste prin a seca in sufletul omului politic insusirile cele mai
bune si simtamintele cele mai curate. Scepticismul inlocuieste... entuziasmul si resemnarea
vinovata la locul indignarilor legitime sau al dragostei de adevar...
Artistii isi vad creatiunea, iar omul politic nu poate decat s-o intrevada.
Pentru M.S. Carol al II-lea cat si pentru gruparea legionara Garda de Fier, Duca era
suspect si din cauza vietii private extrem de modeste. Traia intr-o locuinta de doua, trei
camarute, se imbraca sobru, dar modest si avea un dezinteres total pentru avere. Refuza cu
incapatanare sa-si realizeze o situatie materiala satisfacatoare, pe care ar fi avut ocazia in
intreaga sa viata politica. Se complacea intr-o nota boema, chiar in lipsuri. Locuia in niste
camarute puse la dispozitie de un amic politic in Strada Cometa, iar sotia sa cand participa la
solemnitati, imprumuta toaletele.Cand a fost asasinat au gasit asupra sa cativa lei, iar camasa
era cusuta la un umar, unde era rupta.Cand nu era ocupat cu viata politica, traia intr-o discretie
totala impreuna cu sotia sa. Iar cand timpul ii permitea mergea la Maldarasti, in judetul Valcea
unde avea o casa modesta.
La data de 29 dec 1933, la cateva zile dupa alegeri, Duca este chemat la Sinaia pentru
o intrevedere cu Carol al-II-lea. A plecat cu primul tren, fara sa stie ca intr-un vagon alaturat
calatoreau asasinii sai. Intrevederea cu Regele se reduce la doua ore. La ora 21:30, premierul
urca in automobil cu doctorul Constantinescu, spre gara. Asasinii se plimbasera nestingheriti
toata ziua pe peronul din Sinaia. Nimeni nu i-a legitimat, nu i-a intrebat cum ii cheama.Pana
la vagonul guvernamental mai avea cativa pasi. Ar fi trebuit sa intre prin biroul sefului de gara
dar cineva a uitat sa-l anunte. O explozie, un nor de fum, o simpla petarda aruncata in calea
lui I.G.Duca. In panica momentului, legionarul Niki Constantinescu i-a pus o mana pe umar si
apoi i-a tras o rafala de cinci gloanta in ceafa, Duca a murit pe loc.
Cadavrul lui Duca a fost recuperat de pe peronul Garii Sinaia si depus intro camera
langa anexele servitorilor din Castelul Peles. Carol al-II-lea nu parea foarte incantat, dupa
cum precizeaza Mircea Musat si Ion Ardeleanu in Romania dupa Marea Unire
Siguranta lui I.G.Duca este pusa la indoiala in dosarele pastrate la Arhivele Statului
Bucuresti. Ministrul de Interne si seful Sigurantei stiau de atentat, dar nu au luat nici o
masura. Vagonul guvernamental a fost insotit de un singur agent, iar asasinii au calatorit cu
acelasi tren catre Sinaia. O singura masura s-a luat la Sinaia pentru a apara securitatea
primului-ministru; de a nu intra pe peronul garii prin intrarea principala, ci prin biroul sefului
garii, deoarece vagonul cu care urma sa calatoreasca I.G.Duca oprea in fata acestuia, evitand
astfel parcurgerea peronului. Dispozitia nu a fost respectata. Fie agentul a uitat sa-i spuna, fie
nu i s-a comuncat.
Nici orientarea filo-franco-engleza a lui Duca nu era de dorit. Legionarii incepusera cu
amenintarile impotriva primului-ministru, caruia ii cereau sa demisioneze pentru a nu fi ucis
si familia torturata. Scrisori, amenintari telefonice, nimic nu l-a facut pe Duca sa-si schimbe
pozitia. Prieteni erau ingrijorati pentru siguranta lui, dar el le spunea : Nu stiu daca s-au luat
masuri. Imi este indiferent ce va fi cu persoana mea. Eram dator pentru salvarea tarii sa fac ce
am facut. Am constiinta ca mi-am indeplinit datoria. Poate voi pieri. Dar ce importa. E riscul
sarcini de a guverna.
Ziarul Viitorul din 31 dec 1933 scria : Astazi, la orele 22, pe peronul Garii Sinaia, a
fost asasinat cu 5 focuri de revolver primul-ministru, Ion G.Duca, de un student de la
Academia Comerciala, anume Nicolae Constantinescu, care avea si doi complici. Nicolae
Constantinescu este arestat. El a declarat ca apartine Garzii de Fiersi ca acest atentat a fost
planuit mai de mult.