CURS 6

MECANICA
CONSTRUCIILOR
Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu

GRINZI CU ZBRELE PLANE

Grinzile cu zbrele plane sunt formate din bare drepte,
articulate in noduri (fiecare bara este articulata la
ambele sale extremiti), structura fiind in acelai timp
indeformabil geometric.
7

P9

P1

P11

P6

11
13

1
2

Grinzile cu zbrele sunt ncrcate in mod obinuit numai

in noduri, cu forte concentrate, de aceea singurele
eforturi care apar in bare sunt forele axiale N, de
ntindere sau compresiune.

Pentru ca bara ij sa fie in echilibru, rezultantele Ri si Rj,

din cele doua capete articulate ale barei trebuie sa fie
egale si de semne contrare.

j
Rj
Ri
i
Grinzile cu zbrele se folosesc ca ferme pentru
acoperiuri, cadre pentru hale industriale, grinzi
principale la poduri, grinzi pentru poduri rulante etc.

Schematizarea grinzilor cu zbrele

urmtoarele ipoteze simplificatoare:

are

la

baz

1. Barele grinzii cu zbrele sunt perfect articulate in

noduri, astfel nct in extremitile lor nu pot apare alte
eforturi dect cele axiale (momente ncovoietoare, forte
tietoare);
2. Axele barelor sunt concurente in nodul teoretic, astfel
nct aciunile barelor asupra nodului formeaz un
ansamblu de forte concurente;
3. Sarcinile se aplica numai in noduri sub forma de forte
concentrate, astfel nct in bare apar numai forele
axiale N.
Realizarea practica a grinzilor cu zbrele duce la o
ndeprtare de aceste ipoteze simplificatoare (mai
puin la grinzile cu zbrele metalice si mai mult la cele
din beton armat).

TIPURI DE GRINZI CU ZBRELE

TIPURI DE GRINZI CU ZBRELE

Condiiile de indeformabilitate geometric si

determinare static

b = 18 ; r = 4 ; N = 11
b + r = 18 + 4 = 22 ; 2N = 2 x 11 = 22
b + r = necunoscutele ; 2N = numrul de ecuaii de
echilibru static.
Concluzii:
-pentru (b + r) = 2N grinda este static determinat;
(b + r) > 2N mecanism;
(b + r) < 2N grinda este static nedeterminat.

Condiiile de indeformabilitate geometric si

determinare static

Figura geometrica care sta la baza alctuirii

grinzilor cu zbrele este triunghiul.
3

GRINZI CU ZBRELE.
METODA IZOLRII NODURILOR
Etape n aplicarea metodei izolrii nodurilor
Metoda izolrii nodurilor se bazeaz pe teorema
echilibrului prilor indivizibile, unde se consider ca
parte indivizibil, succesiv fiecare nod, respectiv pe
teorema solidificrii pentru aflarea reaciunilor din
legturile exterioare.
Rezolvarea se face considernd urmtoarele etape:
Dup verificarea condiiei de determinare static i
invariabilitate geometric, se aplic metoda solidificrii
pentru calculul reaciunilor din legturile exterioare; cele
trei ecuaii de echilibru sunt suficiente pentru calculul
celor trei reaciuni.

 Se izoleaz un nod n care converg dou bare (eforturile

din cele dou bare sunt necunoscute) i se scriu dou
ecuaii de proiecie pentru forele care acioneaz n nod.
Aceste fore pot fi: forele exterioare date, reaciunile
calculate anterior i cele dou eforturi necunoscute. Se
respect convenia adoptat pentru sensul eforturilor
necunoscute: totdeauna sunt considerate pozitive, ca
ieind din nod.
Se rezolv sistemul de dou ecuaii cu cele dou
necunoscute. Eforturile stabilite se reprezint pe o
schem de fore a grinzii, pe ambele noduri aferente
fiecrei bare. Se nelege c o valoare negativ a unui
efort calculat conduce la reprezentarea acestuia cu
sensul su de aciune, adic intrnd n nod.

 Se caut izolarea unui alt nod (de regul vecin cu

precedentele izolate), care are dou bare de efort
necunoscut. Acesta se ncarc cu forele exterioare (date
i de legtur) i cu eforturile cunoscute i necunoscute.
Se exprim condiia de echilibru prin scrierea celor
dou ecuaii de proiecie.
Procedeul se continu din aproape n aproape pn cnd
se epuizeaz toate nodurile grinzii i se stabilesc toate
eforturile.

Observaie:
Ultimele dou noduri izolate conin trei ecuaii
de verificare.

Stabilirea barelor de efort nul

Cazul 1. Izolnd un nod n care converg numai dou bare, nodul
fiind nencrcat, atunci n ambele bare este efortul nul (fig. 1a).
Cazul 2. Nodul format din dou bare i ncrcat cu o for F pe
direcia uneia, are cealalt bar de efort nul (fig. 1b). Tot n acest
caz se ncadreaz i situaia particular a nodului alctuit din
dou bare i care are un reazem simplu pe direcia unei bare.
Atunci n cealalt bar efortul este nul deoarece reaciunea
corespunztoare reazemului are rolul forei F.
Cazul 3. Dac un nod este nencrcat i este alctuit din trei bare
dintre care dou sunt n prelungire, atunci n cea de-a treia bar
efortul este nul (fig. 1c).

fig. 1

Observaie:
Determinarea barelor de efort nul poate fi aplicat chiar
nainte de calculul reaciunilor exterioare i are ca efect
reducerea numrului necunoscutelor de calculat.

Aplicaii
S se calculeze eforturile din barele grinzii cu zbrele din
figura de mai jos folosind metoda izolrii nodurilor.

GRINZI CU ZBRELE.
METODA SECIUNILOR
Etape n aplicarea metodei
A doua metod analitic pentru calculul eforturilor din
barele grinzilor cu zbrele este metoda seciunilor care
se bazeaz att pe teorema solidificrii ct i pe teorema
echilibrului prilor. Metoda se utilizeaz de obicei pentru
verificarea rezultatelor eforturilor din bare stabilite n
urma utilizrii metodei izolrii nodurilor, dar poate fi
folosit i ca metod direct pentru calculul eforturilor
din bare.

Aplicaii
Utiliznd metoda seciunilor, s se determine numai eforturile din
barele grinzii cu zbrele ntlnite de seciunea I - I (fig. 11.1).