Dementele:

Definitie: deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, trebuie diferentiata dedeficitul de

dezvoltare psihica (intarzierea mintala).
Tabloul clinic al dementei are la baza sindromul demential:
1. Simptome cognitive
- tulburarile de memorie in sensul diminuarii cantitative (hipomnezia); sunt evidente si
marcheaza pe plan clinic debutul dementei. Ele se agraveaza progresiv pana la amnezieretroanterograda (pierdere progresiva a informatiilor dinspre prezent spre trecut) si uneori aparitia
unor paramnezii de tipul ecmneziei
- hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana la pierderea totala acapacitatii de
concentrare (aprosexie)
- dezorientarea in timp, spatiu si la propria persoana sunt simptome invariabile in stadiimai
avansate ale procesului deteriorativ
- gandirea devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa), uneori incoerenta; instadiile
incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cu tematica de persecutie; instadii avansate
alterarea gandirii este cvasitotala reflectandu-se prin emiterea unor sunetefara sens sau mutism
- pe plan perceptiv se instaleaza treptat agnoziile, uneori la debut pot apare tulburari calitative ale
perceptiei - inconstante - caracteristice sunt halucinatiile olfactive, gustative si perceptii false din
sfera organelor genitale.
2. Simptome afective
- in stadii incipiente apare depresie ca o reactie la constientizarea instalarii procesului deteriorativ
- iritabilitatea se poate asocia depresiei - apare dispozitia disforica
- in stadii avansate apare o aplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de exploziiafective
de tipul afectelor fara o cauza aparenta
3. Simptome comportamentale
- primele simptome pe plan comportamental se refera la scaderea interesului pentru activitati si a
initiativei (simptome care pot determina confuzie diagnostica cu episoduldepresiv)
- progresiv apar perioade de akinezie intrerupte de perioade de agitatie, comportamentul devine
dezorganizat, fara sens, abundand stereotipiile si perseverarile motorii si verbale.
Clasificare:
- Dup etiologie:

a. Dementele primare - boli degenerative cerebrale (boala Alzheimer,Pick - dementa este

manifestare intiala si principala)
b. Dementele secundare - apar ca manifestari consecutive ale unor boli preexistente
c. n boli degenerative neurologice (coreea Huntington, scleroza multipla, bola Parkinson)
d. Afectiuni vasculare cerebrale (dementa multiinfarct)
e. Traumatica (dupa traumatis cranio-cerebral unic sever sau traumatisme repetate de exemplu
la boxeri)
f. infectioase (encefalite, boala Creutzfelt-Jakob, sifilis tertiar)
g. metabolice (insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica, carente de vitamine grup B - B1,
B12)
g.procese

expansive

intracraniene

(tumori

cerebrale,

hematoame

subdurale

sau

intraparenchimatoase)
h. toxice (alcool, metale grele - Pb, Ar)
i. anoxice (insuficienta respiratorie cronica, post-anestezie)
- Dupa zona SNC predominent afectat
a. Dementa corticala - corespunde tabloului clinic descris anterior
b. Dementa subcorticala - tabloul clinic consta in incetinirea proceselor cognitive cu dificultati in
realizarea sarcinilor intelectuale complexe si perturbare afectiva fara deficit al limbajului,
calculului sau memorarii
Dementa in boala Alzheimer
Definitie: dementa predominant corticala cu debut in general in perioada presenila (45 - 59 ani)
caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofie corticala generala si clinic prin aparitia
sindromului Afazo-Agnozo-Apraxic (AAA) si hipertonie musculara.
Epidemiologie: riscul in populatia generala este de 0,1 %.
Etiologie:
- Factori genetici: - riscul pentru copiii parintilor cu boala Alzheimer este de 10 % (fata de 0,1 %
in populatia generala), - riscul pentru fratii pacientilor cu boala Alzheimer este de 4 % (fata de 0,1
% in populatia generala)
- Factori biochimici: - scaderea nivelului cerebral al acetilcolinei probabil prin deficit de sinteza
(reducereaactivitatii enzimei AcetilColinTransferaza implicata in sinteza acetilcolinei)
Tablou clinic:

 Debutul este lent progresiv, poate imbraca mai multe expresii clinice:
- debut de tip demential - instalarea si agravarea progresiva a tulburarilor de memorie
- debut de tip psihotic - instalarea unui delir paranoid cu tematica de gelozie sau prejudiciu
- debut de tip depresiv - instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizariide catre
pacient a initierii procesului degenerativ (simptomele depresive pot masca o perioada
simptomele tipice ale dementei)
Perioada de stare este marcata de instalarea simdromului AAA
- Afazia:
- aspect predominant senzorial (pacientul nu mai intelege mesajul celorlalte persoane dand
raspunsuri alturi de subiect)
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- alterarea pronuntiei cuvintelor - datorita logocloniilor vorbirea devine neinteligibila
- Agnoziile:
- agnozia structurilor spatiale - suportul dezorientarii spatiale a pacientilor, ei nu mai pot
ansambla obiectele pentru a forma o imagine unitara a mediului, nu mai pot aprecia corect
distantele
- agnozia optica - nerecunoasterea culorilor, a formelor si fizionomiilor
- Apraxiile - initial diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unor
activitati uzuale (incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul usii, etc)
- dezorganizarea completa a comportamentului - miscarile devin neinteligibile si lipsite de scop,
avand caracter stereotip si iterativ sau substitutiv
- In perioada de stare mai apar:
- agravarea tulburarilor de memorie - amnezie retro-anterograda si ecmnezie
- afectivitatea este relativ bine conservata, initial anxietate datorata dificultatilor de exprimare
verbala, ulterior buna dispozitie nemotivata intrerupta de reactii de furie si iritabilitate
- hipertonia musculara este caracteristica acestei demente dar ea se instaleaza relativ tardiv in
perioada de stare
- uneori apar crize epileptice de tip Grand Mal
Stadiul terminal
- tablou clinic de dementa profunda, fiind imposibila realizarea unei igiene minime

- apar reflexele timpurii - musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la
gura, sug si mesteca in permanenta
- decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptice
Diagnosticul se confirma prin aspectul cerebral caracteristic evidentiat prin examinare CT
Dementa vasculara
Definitie: dementa predominant subcorticala cu debut in perioada senila (peste 60 ani)
caracterizata anatomopatologic prin lacunarism cerebral si clinic prin afectare inegala a functiilor
psihice.
Etiologie - degenerescenta aterosclerotica a arterelor care asigura irigarea masei cerebrale. Pe
acest fond se suprapun spasme vasculare (accidente vasculare cerebrale ischemice tranzitorii) sau
tromboze (accidente vasculare ischemice) in urma carora portiuni circumscrise ale creierului
devin ischemiate - neirigate, cu aparitia consecutiva a unui proces de ramolisment cerebral a
zonelor interesate (infarct cerebral). Aceste zone dau aspectul de lacunarism cerebral, motiv
pentru care dementa se mai numeste si dementa multiinfarct.
Tablou clinic:
Debutul este lent progresiv cu afectare inegala si variabila a functiilor psihice, clinic
constituindu-se un sindrom neurasteniform (astenie fizica si psihica)
Perioada de stare:
- functiile cognitive devin diminuate in sens cantitativ, defect care este constientizat de pacient pe
perioade destul de lungi din evolutia dementei
- labilitatea afectiva este o trasatura clinica caracteristica, aparand reactii nemotivate de plans sau
de ras - incontinenta afectiva
- comportamental pacientul este in general agitat, prezinta acte impulsive si conflictualitate
crescuta si tendinta la de ambulare (de exemplu fugile cu pierderea pacientilor)
- dezinhibitia pulsionala cu exacerbarea instinctului sexual este de asemeneacaracteristica
- apar semne neurologice de focar care reflecta zonele sistemului nervos central
supuse procesului de degenerare secundar ischemiei
- se asociaza o serie de manifestari somatice care au ca substrat ateroscleroza arterelor care
deservesc celelalte organe
Stadiul terminal

- dismneziile sunt accentuate facand imposibila orientarea bolnavilor chiar in medii anterior
familiare
- pacientul devine imobilizat la pat fiind pierduta continenta sfincteriana
- apar o serie de reflexe patologice (de exemplu reflexul bucal - percutia buzelor determina
contractura musculaturii periorale cu proiectia anterioara a buzelor)
- decesul survine cel mai adesea in cadrul unui nou accident vascular cerebral, fie tranzitor fie
constituit, mai rar prin infectii intercurente.
Diagnosticul se confirma prin aspectul de lacunarism cerebral evidentiabil prin CT.