Sunteți pe pagina 1din 3

TERMOPOLIMERIZAREA, DEZAMBALAREA, SI PRELUCRAREA

PIESEI PROTETICE FINITE


Termopolimerizarea este o reactie chimica prin care monomerul se
transforma in polimer sub actiunea unui aport termic extern. Temperatura
necesara depinde de temperatura de descompunere a initiatorului in radicali
liberi. Tehnica clasica de termopolimerizare nu necesita o aparatura speciala.
Pentru a obtine caldura necesara procesului de termopolimerizare, ansamblul
tipar-rasina-conformator se introduce intr-o baie de apa calda, ce ajunge la
temperatura de maxim100 grade C cu ajutorul unei surse de caldura. Este
esential sa se respecte regimul termic indicat de producator. Lipsa
controlului temperaturii apei atrage dupa sine obtinerea unui acrilat cu
proprietati precare. In decursul polimerizarii rasina acrilica parcurge 4
stadii : de sedimentare, cand pulberea adaugata in lichid sedimenteaza ,
avamd un aspect nisipos, de dizolvare, cand monomerul difuzeaza intre
particulele de polimer, conferind amestecului un aspect cremos, se trage in
fire; de saturatie cand pulberea a saturat lichidul iar amestecul devine plastic,
nelipicios, are un aspect pasos, de coca, stadiul in care amestecul se
introduce in tipar; si de evaporare cand monomerul incepe sa se evapore,
amestecul devine plastic si nu mai poate umble toate detaliile tiparului.
Polimerizarea maselor plastice se practica in regimuri
diverse( auto-,baro-,termo-, fotopolimerizare sau combinatii ale acestora),
folosindu-se tipare incorporate in chiuvete sau apelandu-se la polimerizarea
direct pe model.
Dezambalarea este faza tehnic de scotere a coroanei acrilice din
chiuveta metalic,din interiorul masei de ambalat.Se realizeaz relativ uor
cnd izolarea a fost corespunztoare.Urmeaz prelucrarea cu freze i/sau
pietre , adaptarea coroanei pe bont,prelucrarea i lustruirea final.
Prelucrarea : netezirea cu freze mai mici si lustru cu perii i paste abrazive
.Lustrul final se obine cu pufuri din bumbac, pentru a rezulta suprafete
lucioase.
Dezambalarea consta in eliberarea piesei turnate sau polimerizate din
cavitatea tiparului. In acest scop se pot folosi instrumente de mana, cum ar fi
cutitele si clestii de gips. Extragerea tiparului din conformator este usurata
prin folosirea unor dispozitive speciale de tip presa, compuse din
urmatoarele subansamble: soclu, pe care se gaseste suportul pentru
ansamblul conformator/tipar; coloana verticala, brat orizontal pe care

culiseaza ponsonul; maneta de actionare a ponsonului. Tot pentru


dezambalare se mai pot folosi piese de mana care produc lovituri succesive
si functioneaza cu aer comprimat, asemenea unui pick-hammer in miniatura.
De multe ori prelucrarea trebuie sa inceapa cu o curatire atenta a
suprafetelor, care sa asigure inlaturarea tuturor resturilor de masa de
ambalat. Tot in acest scop, se pot folosi si generatoarele de vapori de apa sub
presiune, ca si baile de curatire cu ajutorul ultrasunetelor. Piesele metalice
turnare necesita ( dupa indepartarea resturilor de masa de ambalat) manopere
de dezoxidare/ decapare specifice.
In ceea ce consta prelucrarea, in laboratoarele dentare actuale, nu se
mai folosesc razuitoarele, dalti si pile , locul acestor unelte fiind luat de
instrumentarul rotativ, care s-a impus si in acest domeniu prin eficienta sa.
Instrumentul rotativ poate fi actionat prin intermediul motoarelor electrice
suspendate, micromotoarelor, turbinelor sau al motoarelor biax orizontal.
Din punct de vedere didactic adaptarea piesei protetice pe bont se imparte pe
zone si nu se trece la prelucrarea urmatoarei zone pana nu s-a definitivat cea
anterioara.
Zona 1: marginile interne cu instrument rotativ se indeparteaza doar
plusurile ce impiedica insertia corecta a piesei protetice pe bont.
Zona 2: suprafata interna in mod normal suprafata interna nu se mai
prelucreaza ,doar in cazul in care piesa nu se adapteaza bine pe bont datorita
surplusurilor interne.
Zona 3: fetele proximale are drept scop refacerea ambrazurilor
cervicale,ocluzale ,vestibulare si orale si a ariilor de contact
Zona 4 : fata palatinala si marginea incizala prelucrarea se face cu freze
flacara din carbura de tungsten,pietre,gume.
Zona 5: peretii axiali urmareste realizarea unui control optim al placii
dentare.Se elimina excesele si rugozitatile cu pietre,gume si discuri de hartie.
Zona 6: marginile externe utilizand freze efilate se realizeaza adaptarea
pana la limita cervicala a preparatiei,marcata pe model.

Bibliografie:
,,Aparate si instrumente in tehnica dentara DR. Sorin Uram-Tuculescu,
DR Corneliu Amariei, DR Dorin Bratu.