CARTAREA HIDROGEOLOGICA.

CONSTRUIREA
HIDROIZOHIPSELOR SI HIDROIZOPIEZELOR PRIN METODA
PROIECTIILOR COTATE.
MODELAREA HIDROGEOLOGICA
1. CARTAREA HIDROGEOLOGICA SI INTOCMIREA HARTILOR
HIDROGEOLOGICE
Reprezinta prima faza de lucrari, in elaborarea unei harti
hidrogeologice. Pe baza ei, se pot executa, harti hidrogeologice
generale si harti hidrogeologice speciale.
Intr-o harta hidrogeologica, se urmareste definirea structurii
geologice acvifere. In elaborarea unei harti hidrogeologice trebuie sa se
tina seama de:
a) Natura fondului geologic. Baza geologica de la care se porneste in
elaborarea hartii hidrogeologice, trebuie sa cuprinda toate elementele
importante geologic. Se va reprezenta pe harta:
- litologia amanuntita a terenului;
- grosimea straturilor;
- alcatuirea granulometrica si mineralogica.
In harta hidrogeologica trebuie sa fie si elemente de tectonica a
regiunii, cu marile linii de dislocastie, linii de falii etc. si influenta
acestora asupra hidrogeologiei.
b) Geomorfologia. Harta geomorfologica impreuna cu cea geologica
constituie baza hartii hidrologice. Trebuie sa fie delimitate formele
majore de relief si formele de relief generate de eroziunea apelor
curgatoare (terase, lunci). Harta geomorfologica trebuie sa lamureasca
morfogeneza regiunii, sa permita aprecierea conditiilor de acumulare a
apelor subterane etc. Pe harta trebuie consemnate alunecarile de teren,
sursele de alimentare a unor strate acvifere. In lipsa acestei harti
hidrologice, paralel cu cartarea geologica, se va face si cartarea
geomorfologica.
c) Reprezentarea stratelor acvifere. Cartarea izvoarelor,
puturilor si forajelor. Intr-o harta hidrogeologica, trebuie sa fie
reprezentate zona de alimentare, zona de drenate etc. prin cartarea
hidrogeologica se pot stabili:
- raspandirea apelor freatice, directia lor de curgere;
- caracteristicile hidrogeologice ale apelor subterane;
- existenta principalelor orizonturi acvifere de adancime;
- zonele cu conditii hidrologice similare.
Prin corelarea cu hartile hidrometeorologice si hidrologice a apelor
de suprafata, se poate stabili regimul apelor de adancime.
1

Din harta hidrogeologica reiese de asemenea posibilitatea

alimentarii cu apa potabila si industriala sau zonele care trebuiesc
evitate sau studiate hidrologic in mod special sau zone care trebuie
irigate etc. Cartarea hidrogeologica se face in paralel cu cea geologica;
o harta hidrogeologica trebuie sa contina toate punctele de apa din
reginea cartata (puturi, izvoare, foaje etc.).
Pentru fiecare punct se intocmeste o fisa cu urmatoarele rubrici:
- coordonatele punctului;
- descrierea topografica si cota punctului;
- adancimea nivelului hidrostatic si grosimea stratului acfiver;
- tipul de apa si tipul captarii;
- temperaura apei si a aerului;
- caracterele organoleptice ale apei (gust, miros, culoare);
- debitul in cazul izvoarelor.
Descrierea litologica a stratului permeabil. Se va intocmi un profil
al formatiunilor din culcusul si acoperisul stratului de inmagazinare.
Stratele acvifere cu nivel liber, cu extindere, mare pot fi reprezentate
prin linii de egala cota a nivelului hidrostatic numite hidroizohipse.
Pentru stratele acvifere freatice pe harta se vor reprezenta si
hidroizobate, linii de egala adancime a nivelului hidrostatic fata de
nivelul terenului (harta). Se mai pot intocmi si alte tipuri de harti ca:
zonarea apelor de adancime s.a.
d) - Reteaua hidrogeologica. O astfel de harta trebuie sa contina si
reteaua hidrogeografica de suprafata care este in directa legatura cu
apele subterane.
e) - Punctele de apa. In dreptul acestor puncte se vor nota prin
semne conventionale si cifre, tipul apei, cota nivelului hidrostatic, date
asupra calitatii fizico-chimice a apei subterane.
f) - Salinitatea apelor subterane. Caracteristicile hidrochimice ale
unui strat acvifer, sunt reprezentate prin linii de egala mineralizare dar
se pot reprezenta si altfel. Pentru prospectarea unor ape industriale este
necesara si intocmirea unor harti cu linii de izoduritate a apei. Mai
frecvent se foloseste reprezentarea grafica a compozitiei chimice.
g) - Date meteorologice. Pentru a efectua interpretari asupra
bilantului apelor subterane este necesar sa se intocmeasca si harta
precipitatiilor cu distributia izohietelor.
2.CONSTRUIREA HIDROIZOHIPSELOR SI HIDROIZOPIEZELOR PRIN
METODA PROIECTIILOR COTATE

Hidroizohipsele si hidroizopiezele sunt curbe de nivel determinate

de nivelele libere de aceeasi cota care caracterizeaza apele freatice
(hidroizohipsele) sau determinare de nivelele ascendente de aceeasi
cota ce caracterizeaza stratele sub presiune (hidroizopieze). Nivelul liber
sau scensional, intr-un punct, este in general constant intre anumite
limite acestea fiind determinate de factorii naturali nivelul acesta se
numeste nivel hidrostatic al curentului de apa subterana. Daca
nivelul hidrostatic este influentat de drenarea stratului acvifer ca
urmare a exploatarii lui, atunci el poarta denumirea de nivel dinamic si
variaza intre alte limite, impuse de conditiile si marimea (debitul)
exploatarii.
Hidroizohipsele si hidroizopiezele se construiesc prin nivele statice
sau prin nivele dinamice de egala cota si sunt determinate pe liniile de
cea mai mare panta a planurilor de finite de indicatiilor unor grupe de
cate trei amplasamente, luate ca puncte de observatie a nivelului static
sau dinamic.
Exemplu:
Punctele A, B si C reprezinta amplasamentele unor foraje pe o
harta la scara 1:1000 la care s-au determinat nivelele statice ale
stratului acvifer.
Punct
A
B
C

cotele
nivelului static [m]
105,620
110,400
116,550

reduse la
cota punctului A
0,000
4,780
10,930

Dupa cum se vede reducerea cotelor s-a facut la coa cu valoarea

cea mai mica. Triunghiul ABC format prin unirea celor trei cote ale
nivelului static este reprezentat in proiectie pe harta, iar distantele
dintre puncte, considerate ca proiectie sunt masurate tot pe harta,
obtinandu-se urmatoarele valori:
AC=120 m
BC=76 m
AB=85 m
A de cota 0,00 respectiv 105,620 m
B de cota 4,598 respectiva 110,400 m
3

Pentru stabilirea pe linia AC a unui punct D de cota egala cu cota

nivelului static din punctul B, se va aplica formula:
lungimea segmentului AD=

AC
cot a C

120

. cota B= 10,910 4,70 =51,65 m

Dupa stabilirea punctului D se construieste linia BD care reprezinta

o orizontala a planului ABC. In acest caz normala pe linia BD, trecand
prin A, determina directia liniei de cea mai mare panta a planului ABC
pe care sunt plasate punctele:
Proiectia liniei de cea mai mare panta AE nu este graphic, in
adevarata marime. Pentru a stabili punctele avand cotele pe linia de cea
mai mare panta exprimate prin numele intregi, se aplica in primul rand
formula de mai sus cu alte date calculandu-se pozitia punctelor D 1, D2,
care corespund acelor cote intregi de pe harta determinandu-se apoi
punctele E1, E2, prin paralelele la BD duse din D 1, D2In acelasi mod
se procedeaza pentru un alt grup alaturat de trei foraje.

Curbele hidroizohipse sau hidroizopieze se construiesc prin unirea

punctelor de cota egala de pe liniile de ca mai mare panta ale fiecarui
grup de trei foraje si prin conditiila de tangenta la orizontala respectiva
a planului considerat.
In cazul triunghiului ABC, hidroizohipsele vor avea ca tangente

dreptele paralele cu orizontala BD in punctele E1, E2 etc. In harta

prezentata sensul curentului subteran este de la E la B.

3.DETERMINAREA GRAFICA A GRADIENTULUI HIDRAULIC

Linia de cea mai mare panta, construia dupa metoda precedenta

stabileste directia si sensul curentului subteran. Valoarea gradientului
hidraulic I intre punctele E si B este data de expresia:
I=

H1 H 2
L

sau tinand cont de egalitatea cota A=cota E si inlocuind L= BE rezulta:

I=

cot aA cot aB
BE

BE se masoara pe harta in functie de scara. Se observa ca I=tg ,

fiind unghiul planului ABC cu un plan orizontal (unghiul pantei
curentului) si se determina grafic prin construirea triunghiului BEE',
cunoscand BE' dupa grafic iar EE' este egal cu cota punctului A.
Exemplu:

I=

H1 H 2
L

BE'=40 (din grafic);

tg =EE'/BE'=4,80/40=0,120

EE' = cota A=4,80;