PROGRAM COLAR PENTRU DISCIPLINA

OPIONAL

EDUCAIE PENTRU PATRIMONIUL CULTURAL

[curriculum la decizia colii

pentru gimnaziu/liceu]

In baza Protocolului de colaborare incheiat intre Ministerul

Educatiei si Ministerul Culturii
Nr 6224/04.12.2014

NOT DE PREZENTARE
Programa colar pentru disciplin opional Educaie pentru
patrimoniul cultural reprezint o ofert curricular pentru gimnaziu,
proiectat pentru un buget de timp de 1 or/sptmn, pe durata unui an
colar.
Disciplina se poate preda n oricare dintre clasele de gimnaziu, avndu-se
n vedere adecvarea demersului didactic la particularitile de vrst ale
elevilor.
Demersurile de educaie pentru patrimoniul cultural
propuse prin
prezentul curriculum rspund cerinelor formulate n Legea nvmntului
nr. 84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum
i n OMECT nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii
diversitii n curriculumul naional cat si Strategiei pentru implementarea
recomandariiR(98)5 a Consiliului Europei privind pedagogia de patrimoniu
cultural.
n elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate i
recomandrile urmtoarelor
documente internaionale:
Strategia pentru implementarea recomandariiR(98)5 a Consiliului
Europei privind pedagogia de patrimoniu cultural
Protocol de colaborare incheiat intre Ministerul educatiei si
Ministerul Culturii, nr.6224/04.12.2012
Cartea alb privind dialogul intercultural, Trind mpreun egali n
demnitate, adoptat de
Consiliul Europei (Strasbourg, 2008);
Conventia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial( 17
octombrie 2003)
Sistemul cultural, ca parte component a sistemului social, este
reglementat de politici culturale, care la nivel european se ghideaz dup
urmtoarele inte:
Promovarea identitii culturale
Promovarea diversitii culturale
Promovarea creativitii
Promovarea participrii
Prezenta programa scolara este in concordanta cu abordarea UNESCO
privind politica n domeniul culturii, acesta fiind o component cheie a
unei strategii de dezvoltare a societatii. Prezenta programa scolara
promoveaz creativitatea i participarea la viaa cultural, diversitatea
cultural, n scopul de a ntri politicile i practicile de salvare i protecie
a patrimoniului cultural, tangibil i intangibil, mobil i imobil

Caracteristicile contextului n care este propus prezenta programa scolara

are la baza existena unei legislaii n materie care reglementeaz
protecia patrimoniului cultural naional:
Legea 182/2000 privind protecia patrimoniului cultural naional,
republicat n anul 2008
Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
Legea 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial
Programul naional de salvgardare, protejare i punere n valoare a
patrimoniului cultural imaterial, aprobat prin Ordinul ministrului
culturii i cultelor nr. 2436/2008.
Programa de fat are un caracter inovator: este prima iniiativ
educationala care are ca principala misiune formarea unei personalitati
culturale, apte sa respecte patrimoniul cultural national si local la
standarde europene. Disciplina Educatie pentru patrimoniul cultural va
determina crearea unui model de bun practic in domeniul patrimoniului
cultural mobil, imobil si imaterial. Programa are ca fundament teoretic si
practice
politicile europene i naionale care statueaz promovarea
identitii culturale, activiti comune ntre cultur i educaie, precum i
fa de politicile de dezvoltare locale.

Apreciind valoarea patrimoniului cultural romanesc ca fiind deosebit de

bogat, atat prin vechime si diversitate cat si prin valoarea istoricodocumentara, avem obligatia sa promovam proiecte culturale si
educationale durabile care sa conduca la formarea si dezvoltarea unei
personalitatii autonome si creative. Exprimarea cultural adaug nvrii
calitile creative i imaginative. Luand act atat de misiunea Ministerului
Culturii cat si a Ministerului Educatiei din Romania, se impun programe
privind salvarea, conservarea, resaurarea si valorificarea in plan
spectacular si educational a patrimoniului cultural si istoric de care
dispune tara noastra
Din perspectiva nevoii de adaptarea a curriculumului national la
schimbarile si structura invatamantului preuniversitar, precum si
valorificarea experientei pozitive privind proiectarea acestuia pornind de la
competente ca achizitii finale ale invatarii, propunerea nostra de
indroducere a unei discipline optionale Educatie pentru patrimoniul
cultural
devine o necesitate prin finalitatile pe care le propune, adica
cunosterea de catre absolventii nivelului preuniversitar a parimoniului
cultural, cercetarea, conservarea si promovarea acestuia.
Prezenta programa scolara a fost elaborata din perspectiva trecerii la
modelul de proiectare curriculara centrat pe competente. Adaptarea noului
model de proiectare curriculara este determinata, pe de o parte, de nevoia
de a realiza actualizarea formatului si unitatea conceptiei programelor
scolare la nivelul invatamantului preuniversitar, iar pe de alta parte, acest

demers asigura acordarea cu dezvoltarile curriculare actuale, centrate pe

rezultatele directe si masurabile ale invatarii.
Competentele sunt definite ca ansambluri de cunostinte, deprinderi si
atitudini care urmeaza sa fie formate pana la finele anului preuniversitar,
necesare fiecarui individ pentru formarea si dezvoltarea personalitatii in
concordanta cu valorile patrimoniului cultural local, national si
international. Structura acestor competente cheie se realizeaza vizand
unele aspecte inter-si transdisciplinare,metagognitiv, realizabile prin
contributia mai multor arii curiculare.
Actuala programa scolara a urmarit valorizarea cadrului european al
competentelor cheie specifice domeniului patrimoniul cultural mobil,
imobil si imaterial. In acest sens se are in vedere : formarea competentelor
generale si selectarea seturilor de valori si atitudini; organizarea
elementelor de continut si corelarea acestora cu competentele specifice;
elaborarea sugestiilor metodologice.

n acest scop, se au n vedere noile concepii privind predarea-invatreaevaluarea care au n vedere:

orientarea opiunilor didactice ctre strategii de pregtire a elevilor care
s permit
formarea unei personaliti autonome i creative;
formarea unei culturi generale n domeniul patrimoniului culturtal, cu
elemente aplicative, care s permit o pregtire colar pentru viaa
activ (profesional, social, familial) postcolar;
orientarea i structurarea tematicii astfel nct s permit reducerea
suprancrcrii
elevilor i eliminarea informaiilor inutile i/sau nesemnificative pentru
viaa cotidian.
Orientarea tematicii curriculumui este ndreptat spre:
- dezvoltarea capacitilor de investigaie tiinific si estetica a
patrimoniului cultural;
- folosirea unor metode i tehnici de lucru specifice patrimoniului cultural;
- integrarea cunotinelor din domeniul patrimoniului cultural n experiena
de via a elevilor;
- aplicarea cunotinelor nsuite n rezolvarea unor situaii -problem i
luarea
de decizii in domeniul salvgardarii patrimoniului cultural;
- formarea de deprinderi de munc intelectual i productiv, de procesare
a informatiilor din domeniul patrimoniului cultural;
- stimularea motivaiei pentru protecia patrimoniului cultural naional i
universal;
- utilizarea cunotinelor nsuite pentru prezervarea patrimoniului cultural.
realizarea competenelor implicate n formarea de capaciti i
atitudini(capaciti

cognitive, de comunicare, de echilibru personal i afectiv, de aciune i

inserie social);
utilizarea formelor diverse de organizare a leciei n clas, laboratoare de
conservare, situri arheologice, observarea edificiilor patrimoniale, etc.;
organizarea n structuri flexibile pentru a fi util, att pentru autorii de
manuale, ct i pentru profesori.
Educaia pentru patrimoniul cultural promoveaza un model educational
integrat astfel incat scoala este parte a comunitatii si devine institutie care
sprijina demersul comunitatii in ceea ce priveste transmiterea,
conservarea, cercetarea si promovarea patrimoniului cultural. Educatia
pentru patrimoniu cultural are in vedere:
1. Familiarizarea elevilor cu specificul culturii locale, naionale i
universale;
2. Formarea personalitatii elevilor n problematica valorilor, a
elementelor de natur cultural, prin transmiterea, asimilare i
dezvoltarea patrimoniului cultural;
3. Asigurarea echilibrului n promovarea tradiiilor i valorilor autentice
in contextul noilor exigente sociale si culturale;
4. Integrarea si adaptarea tradiiilor i valorilor specifice la valorile
culturii universale;
Promovarea unei pedagogii a patrimoniului cultural prin
valorizeazarea diversitatii etnice, religioase sau culturale;
Proiectarea curriculara pentru disciplina Educatie pentru patrimoniul
cultural este in rezonanta cu concluzia Comisiei Internaionale pentru
Educaie n secolul XXI, comisie ce a funcionat sub egida ONU
(coordonator Jacques Delors), si care prevede un noul tip de educaie n
secolul nti al mileniului trei se bazeaz pe patru competene
fundamentale, competene de esen transdisciplinar ( numite piloni
sau stlpi ai educaiei) :
1 a nva s cunoti;
2 a nva s faci;
3 a nva s trieti mpreun cu ceilali;
4 a nva s fii.
Cultura reprezint un factor important al dezvoltrii sociale i comunitare,
al calitii vieii. Cultura contribuie la structurarea societii i a formarii
personalitii umane. Cunoasterea patrimoniului cultural national, regional
sau local raspunde cerintelor formarii si dezvoltarii personalitatii umane, a
relatiilor interumane, a sociatatii in ansamblul . Considerat de Raportul
ctre UNESCO al Comisiei internaionale pentru Educaie n secolul al
XXIlea, un pilon fundamental al educaiei il repezinta cunoasterea
patrimoniului cultural prin stiinta si arta de a nva s trieti mpreun
cu ceilali, directie de dezvoltare curriculara ce rspunde exigenelor
educaiei de mplinire uman. De asemenea, proclamarea de ctre
Parlamentul European a anului 2008 ca An European al Dialogului

Intercultural a creat cadrul educaional n spiritul cunosterii,cercetarii,

conservarii si promovarii patrimoniului cultural, acesta avand un rol
important n promovarea identitii i ceteniei europene. Ele se bazeaz
pe ideea c elevii nva prin experien i descoperire, fapt desosebit de
important in contextul cunosterii si promovarii patrimoniului cultural.
Prezenta program colar este justificat din perspectiva urmtoarelor
aspecte:
- pregtirea tinerilor pentru cunosterea,cercetarea, conservarea si
promovarea patrimoniului cultural;
- dezvoltarea capacitii elevilor de a recunoate patrimoniul cultural sub
diferitele lui forme;
- formarea tinerilor ca persoane capabile s aprecieze valorile
reprezentative ale patrimoniului cultural
- dezvoltarea capacitii elevilor de a cerceta, conserva si promova
elementele patrimoniului cultural atat de pe plan local cat si de pe plan
regional sau national.
- dezvoltarea deprinderilor de participare a tinerilor la mbogirea vieii
comunitare, prin
schimbul de elemente identitare,specifice patyrimoniului cultural, prin
implicare social;
- dezvoltarea abilitilor de a tri mpreun cu ceilali n bun convieuire
intercultural.
Disciplina opional Educaie pentru patrimoniul cultural propus
spre studiu n gimnaziu, se raporteaz la Recomandarea Parlamentului
European i a Consiliului Uniunii Europene privind competenele cheie din
perspectiva nvrii pe parcursul ntregii viei (2006/962/EC), care
contureaz, pentru absolvenii nvmntului obligatoriu, un profil de
formare european, orientat spre formarea celor opt competene cheie:
comunicare n limba matern, comunicare n limbi strine, competene
matematice i competene de baz n tiine i tehnologii, competen
digital, a nva s nvei, competene sociale i civice, spirit de iniiativ
i antreprenoriat, sensibilizare i exprimare cultural. Contribuia
disciplinei Educaie pentru patrimoniul cultural conduce atat la formarea
si dezvoltarea competenelor cheie in domeniul patrimoniului cultural, ct
i sensibilizarea cu privire la alte competene sociale, culturale si
interumane.
Disciplina
Educaie pentru patrimoniul cultural
contribuie la
dezvoltarea competenelor cheie pentru educaia pe parcursul ntregii
viei, recomandate de Parlamentul i Consiliul Uniunii Europene, ndeosebi
n ceea ce privete urmtoarele domenii de competene cheie:

competene sociale i civice;

competene de cunostere a patrimoniului cultural
spirit de iniiativ i antreprenoriat;

sensibilizare i exprimare cultural;

competen digital;
a nva s nvei.

Programa colar pentru Educaie pentru patrimoniul cultural are ca

finaliti: cunostere, cercetarea, conservarea si promovarea patrimoniului
cultural prin:
- nvarea despre patrimoniul cultural prin incurajarea practicilor de
asociere a muzeelor si scolilor in vederea diversitatii societatii
multiculturale;(reflectat n cunotine care presupun att raportarea
valorile patrimoniului cultural cat si valorile societatii interculturale;
- nvarea prin intermediul vizitarii monumentelor istorice reprezentative,
a exersarii deprinderilor legate de cunosterea patrimoniului cultural.
- nvarea pentru crearea unei societati bazate pe respectul fata de
patrimoniul cultural mobil, imobil si imaterial. (reflectat n formarea unor
atitudini i n comportamente, care permit asumarea rolurilor i a
responsabilitilor fata de patrimoniul cultural in viata cotidiana).
- in activitatea de invatare elevii dobandesc valori speficice patrimoniului
cultural: valori educative, social-istorice ,estetice si economice.
- invatarea si educatia pentru patrimoniul cultural are in vedere criterii
axiologice fundamentale pentru formarea si dezvoltarea personalitatii
umane, a identitatii culturale: valori de rememorare (eseniale pentru a
putea vorbi despre patrimoniul cultural - valoarea istorica,de
vechime,artistica,de rememorare intentionala,de utilizare) ;
In acest sens, invatarea are o consistena valoric pentru disciplina
Educatie pentru patrimoniul cultural, iar in acest sens, avem in vedere
urmatoarele tipuri de invatare:
1) nvarea prin cooperare are la baza formarea de competene este
de ai ajuta pe elevi s-i dezvolte i s-i construiasc propriile cunotine
i s caute modaliti proprii de a ajunje la itinerarul lor de nvare. La
aceasta se refer constructivismul social. nvarea prin cooperare
presupune o abordare deschis n care educaia presupune dialoguri ntre
elevi i educatori, cu privire la patrimoniul cultural romanesc. Prezenta
programa scolara pleaca de la conceptia conform careia invatarea prin
cooperare va forma patternul comportamental si cognitiv necesar
intelegerii fenomenului cultural si in special cel legat de patrimoniul
cultural. Invatarea prin cooperare pentru patrimoniu cultural va dezvolta
spiritul de implicare in rezolvarea problemelor legate de patrimoniul
cultural imobil, mobil, arheologic si imaterial. Elevii vor putea sa lucreze
impreuna pentru conservarea, cercetarea, protejarea si punerea in valoare
a patrimoniului cultural national si local. coala de la Geneva a demonstrat
c nvarea n grupul mic constituie cadrul cel mai favorabil dezvoltrii
structurilor intelectuale ale elevilor. Situaiile de nvare ntemeiate pe
cooperare sunt mult mai eficiente dect cele structurate competitiv;

cooperarea n grup nu uniformizeaz conduitele membrilor si, ci conduce

la crearea unui spaiu social finalizat de o sarcin care le cere actorilor s
stabileasc o interdependen funcional, necesitnd conflictualizri
cognitive minimale.
2) nvarea prin descoperire este caracterizat ca fiind opus fa de
nvarea receptiv.
Modul de nsuire a cunotinelor sau a competenelor este abordat atat ca
proces de asimilare de informatii cat mai ales un proces de descoperire de
noi informatii. Invatarea prin descoperire este fundamentala pentru
formarea de competente si cunostinte despre patrimoniul cultural. Prin
descoperire, elevii intra in contact direct cu monumentele istorice sau cu
bunurile culturale, au prilejul sa le analizeze si sa le dea o valoare artistica,
istoriza, simbolica sau administrativa.
3) nvarea reexiv, bazata pe competente-cheie are darul de a forma
la elev strategii de invatare continua, startegii de valorizare si de
abstactizare a continutului supus procesului de invatare. Este ceea ce
numim generic procesul de a nva s nvei. Prin acest tip de invatare,
elevii isi vor forma o gandire critica si o atitudine pozitiva fata de
patrimoniul cultural local, isi vor o identitate culturala in rezonata cu
valorile autentice ale societatii in ansamblu sau ale comunitatii la nivel
local.
4) nvarea personal conceput ca un proces de construire propriilor
cunotine i compe-tene. In acest tip de invatare cunostintele sunt
semnificative pentru o persoan, elevul este constient ca poarta un bagaj
de informatii si de competente apt sa-i dea acea determinare de a lua
atitudinefata de problemele cu care se confrunta patrimonil
cultural.Persoana devine importanta pentru practica protejarii, conservarii
patrimoniului cultural.Elevul, prin peronaliatatea sa se implica in situatiile
de viata care au legatura cu patrimoniul cultural, cu ceea ce reprezita
acesta pentru societate dar mai ales pentru comunitate.
5) nvarea activ face din procesul de nvare un mod concret de
implicare in cadrul unui eveniment cultural. Pentru unele scoli pedagogice,
prin invatarea activa de dobandesc competene bazate pe 3 dimensiuni
psihologice : motivaie, experien i reflecie. Prin invatarea activa elevii
merg sa studieze monumentele istorice la locul incare se gasesc acestea.
Invatrea are loc chiar in spatiul de co-existenta om-monumet istoric.
Lectiile desfasurate in natura, langa bunurile din patrimoniul cultural sunt
cele mai indicate in acest sens. Programa de studiu ar trebui s permit
educatorului s determine mediul copilului i indirect s-l direcioneze.
Profesorul trebuie s realizeze care sunt calitile i capacitile copilului,
totodat s defineasc ce nseamn patrimoniu cultural.
6) A nva s nvei (Learning to learn) este acea abilitate, prin
care elevii isi organizeaza propria pregtire in ceea ce priveste atat
folosirea cunostintelor in scopuri de protejare si conservare a patrimoniului
cultural cat si organizarea timpului liber in beneficiul relatiei dintre elevi si
patrimoniul cultural. Aceast competen include si contientizarea
nevoilor de nvare ale cuiva, identificarea oportunitilor disponibile i
abilitatea de a depi obstacole pentru a nva cu succes. A nva cum

s nvei patrimoniul cultural romanesc implica o dezvotare a

competentelor care sa ofere intelegerea profunda a valorilor culturale,
intelegere care este in legatura directa cu cresterea calitatii vietii. Copilul
va fi n contact permanent cu natura, cu patrimoniu cultural, cu lucrurile
adevrate, de interes social i de real folos social, estetic sau economic.
Prezenta programa scolara valorizeaza contactul direct cu realitatea, cu
mediul in care traiesc elevii. Degeaba se introduce o noua disciplina daca
acest fapt nu aduce beneficii directe asupra personalitatii elevului printr-un
contactul direct cu realitatea, important ca acesta disciplina sa devina o
metod de intelegere, conservare si promovare a patrimoniului cultural
local sau national. Mediul social si cultural este de fapt instrumentul
realizrii de sine pentru orice individ, gandirea critica si limbajul folosit
este definitoriu pentru evoluia fiecrei personalitati. Existena pentru
patrimoniul cultural capt sens prin interacii sociale,educationale si
culturale. Dupa J Dewey experiena culturala si artistic, concretizata n
obiecte de art, a creat o legatura stransa intre domeniul patrimoniului
cultural si experiena cotidian. Autorul aminteste faptul ca in antichitate
arta n era organic legat de viaa de zi cu zi, exprimad sentimentele
estetice si civice ale cetenilor. Dewey, prin pozitia sa atipica, regreta
faptul c n modernitate obiectele de art au fost aezate pe un piedestal,
astfel s-au izolat de viaa oamenilor n galerii, teatre, colecii. Pedagogul
america era de prere c aceast segregare trebuie desfiinat, estetica
ca de altfel filosofia n general trebuie s integreze ntr-o unitate
organismul i mediul nconjurtor. De aceea, prin prezenta programa scolara
se incearca o apropiere a elevilor de mediul social si al patrimoniului cultural.
Urmand ideile pedagogice ale lui Dewey, putem spune ca doar legatura
stransa intre patrimoniu cultural si experintele cotidiene vor putea sa formeze
si sa dezvolte dimensiunea culturala a personalitatii.
Prezenta Programa Scolara are la baza o abordare interdisciplinara a
educatiei, a formarii si dezvoltarii personalitatii in spiritul protejarii si
promovarii patrimoniului cultural local si national. Disciplina optionala
Educatie pentru patrimoniul cultural urmareste o implicare activa a familiei
in viata scolii, o asimilare a informatilor despre patrimoniul cultural in
cadrul comunitatii.
Prezenta Programa Scolara are un designe curricular bazat pe
coninuturi axate pe promovarea interdisciplinaritii n nvmntul liceal
pornind de la urmtoarele premise:
contextul sistemului de nvmnt educativ actual permite promovarea
interdisciplinaritii specifice patrimoniului cultural;
Educatie pentru patrimoniul cultural este o disciplina poate fi tratata
printr-un curriculum interdisciplinar;
Educatie pentru patrimoniul cultural presupune constituirea unei
abordari tiin de grani si presupun o extinderea a studiului patrimoniului
cultural;

 curriculum colar faciliteaz promovarea interdisciplinaritii in domeniul

patrimoniului cultural.
In domeniul patrimoniului cultural imobil, mobil si imaterial se discut
foarte mult despre valori, tradiii, obiceiuri, obiecte de patrimoniu cultural
mobil, iar transmiterea acestora tinerei generatii devine o misiune atat
pentru mediul educational cat si pentru cel comunitar. Pastrarea si
valorificarea acestora este posibila printr-o abordare curriculara adaptata
patternului cultural si comportamental realizat prin:
1. Pstrarea i cultivarea specificului cultural local, zonal, naional prin
cercetarea tradiiilor, datinilor, obiceiurilor, practicilor sociale si
transmiterea acestora tinerei generatii;
2. Identificarea, recunoaterea i promovarea ndeletnicirilor, a
meteugurilor tradiionale, a artizanilor locali (meteri populari, mici
meseriai, maetri locali) in contextul cultivarii valorilor creatiei
populare contemporane;
3. Cunosterea monumentelor istorice sau a patrimoniului cultural
arheologic de catre tanara generatie;
4. Cunoaterea culturii i civilizaiei comunitii investigate, a tezaurul
folcloric, precum si stimularea valorilor patrimoniului cultural la
nivelul culturii locale;
5. Identificarea personalitatilor locale apte sa dezvaluie arta vechilor
ndeletniciri populare tradiionale din aria culturala: oieritul, cioplitul
lemnului (mica dogrie, tiparele, ppuarele de ca, troiele, uneltele
gospodreti), olritul, esutul pnzei, stofei, a tergarelor,
confecionarea portului popular (cusutul, brodatul), furirea de
instrumente populare (fluier, tric etc) cu scopul de a forma
dimensiunea estetica a personalitatii, de a crea o atitutine pozitiva
fata de valorile culturale locale ;
6. Valorificarea diversitii etnice, confesionale, culturale prin
cercetrea pe baza de proiect a dimensiunii
multiculturale i
interculturale a patrimonului cultural etnic, confesional.
7. Identificarea i cercetarea arealului cultural prin descoperirea
reperelor de atracie turistic si culturala, cu valoare estetic,
educaional i pedagogic. Traseele cultural-turistice devin forme
de cunostere si intelegere a patrimoniului cultural imaterial, sau
material;
8. Valorificarea patrimoniului cultural mobil din cadrul muzeelor sau
colectiilor muzeale din localitate sau din regiune. Deja putem vorbi
despre legatura, vie, organica dintre personalitatea elevului si
mediul cultural exprimat prin valorile si obiectele din patrimoniul
cultural mobil. Elevii vor fi sensibilizati sa se apropie mai mult de
valorile de patrimoniu cultural mobil sau imaterial, antrenand
parintii, bunicii sau personalitatile reprezentative din comunitate.

Abordarea intra-, inter-, transdisciplinara in predarea educatiei

pentru patrimoniul cultural
1.Abordarea intradisciplinara (interdisciplinara orizontala) se refera
la realizarea unor corelatii intre continuturile disciplinei care abordeaza in
mod dominant problemele de patrimoniu cultural ( istorie,patrimoniu
cultural pentru liceele de profil)
2.Abordarea interdisciplinara (verticala)
Prezenta programa scolara contribuie la sustinerea curriculara pentru mai
multor discipline scolare din aria interna curriculara sau din alte arii
curiculare.Un obiectiv important al demensului curricular il reprezinta
propunerile informationale pentru imbunatatirea programelor scolare are
au tangenta cu domeniul patrimoniului cultural(istorie, literatura,
geografie,etc).
a. interna ( in cadrul aceleiasi arii curriculare):
- interrelatii cu ,limba si literatura romana: definirea
conceptelor,clasificari si taxonomii, periodicizari ale elementelor din
patrimoniul cultural;
- interrelatii cu istoria : periodicizari ale elementelor din patrimoniul
cultural;modele arhitecturale sau autori reprezentativi pentru genurile de
arta si patrimoniu cultural mobil, imobil si imaterial.
- interrelatii cu geografia : descrierea zonelor sau a ariilor culturale
reprezentative si influienta factorilor naturali in dezvoltarea creatvitatii in
domeniul patrimoniu cultural mobil, imobil si imaterial
b.externa (cu discipline din alte arii curriculare):
- interrelatii cu fizica si chimia
- interrelatii cu limbile moderne
3.Abordarea transdisciplinara se refera la intersectarea notiunilor din
mai multe domenii si concretizarea lor in stiinte de granita , apoi in noi
discipline : patrimoniul cultural, patrimoniul muzeal, patrimoniul
imaterial,etc.
Prezenta Programa Scolara are la baza acea filozofie a educaiei
conform careia competenele i au rdcinile n constructivismul social
privind invatarea umana. nvarea este conceput ca un proces de
construire a cunotinelor proprii, n interaciune cu mediul propriu, si nu
ca pe un proces de asimilare a cunostintelor pe care alii ncearc s le
transfere elevilor. Prin copetentele formate se are in vedere crearea

cadrului specific procesulului educational care sa duca la cea mai inalta

forma de invatare: a nva s nvei.

n acest fel, esena nvrii pentru cunosterea patrimoniului cultural este

reprezentat de atitudini i de comportamente care vizeaz componenta
axiologica si etic a personalitii elevilor i manifestarea acesteia n
raport cu patrimoniul cultural romanesc. n teoriile orientate spre
competene, nvarea este conceput ca un proces de construire a
propriilor cunotine i competene.
Structura programei colare include urmtoarele
elemente:
- Not de prezentare
- Competene generale
- Valori i atitudini
- Competene specifice i coninuturi
- Sugestii metodologice
Competenele generale sunt preluate din curriculumul colar de
trunchi comun, dezvoltat n gimnaziu/ liceu pentru disciplinele socioumane. Competenele specifice sunt corelate cu unitile de coninut,
corespondena dintre acestea nefiind biunivoc; o anumit competen
specific poate s fie atins prin diferite uniti de coninut.
Lista explicit ce recomand valori i atitudini accentueaz
dimensiunea afectiv-atitudinal i moral a nvrii, din perspectiva
contribuiei specifice a acestei discipline la atingerea finalitilor educaiei.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului
curriculum n proiectarea i realizarea activitilor de predare-nvareevaluare, n concordan cu specificul disciplinei i cu statutul acesteia de
curs opional.
Pornind de la ideea c un demers de proiectare curricular trebuie s
acorde conceptului de competen semnificaia unui organizator, n
relaie cu care sunt stabilite finalitile nvrii, sunt selectate
coninuturile specifice i sunt organizate strategiile de predare-nvareevaluare. Actuala program colar a urmrit valorizarea cadrului
european al competenelor cheie la urmtoarele niveluri: formularea
competenelor generale i selectarea seturilor de valori i atitudini;
organizarea elementelor de coninut i corelarea acestora cu competenele
specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Programa se adreseaz
profesorilor i autorilor de manuale.
Activitatea didactic, precum i elaborarea manualelor colare trebuie
precedate de lectura integral a programei colare. Pornind de la
propunerile existente n program cu privire la activitile de nvare,
profesorii i autorii de manuale pot realiza o proiectare didactic
personal, n concordan cu prevederile programei i cu situaiile
concrete de predare-nvare.
Prezenta programa scolara este structurata pe doua paliere de
formare a competentelor in domeniul patrimoniului cultural: primul

palier se refera la abordarea generala a patrimoniului cultural mobil,

imobil, imaterial si arheologic, cel de-al doilea palier se refera la o
abordare locala a patrimoniului cultural si o operetionalizare conceptuala,
necesara dezvoltarii unui constructivism cultural al personalitatii umane.
Autoritatile locale vor putea sa selecteze unitatile de contitut specifice
zonei sau localitatii in care studiaza patrimoniul cultural, cu respectarea
structurii generale a actualei programe scolare. Demersul initiat este
inovator, pe de o parte elevii vor dobandi elementele competentele
necesare in a defini si utiliza elementele de baza ale patrimoniului cultural,
iar pe de alta parte vor putea sa-si insusesca si sa-si formeze
competentele de baza in domeniul patrimoniului cultural local. Unitatile de
continut, specifice patrimoniului cultural, national sau local, vor fi in
concordanta cu politicile culturale promovate atat de Ministerul Culturii cat
si de Ministerul Educatiei Nationale.
COMPETENE GENERALE
Prezenta programa scolara are la baza intelegerea conceptului de
competenta in concordanta cu cea a Comisiei Europene conform careia:
Competenele - cheie reprezint un pachet transferabil i
multifuncional de cunotine, deprinderi (abiliti) i atitudini de
care au nevoie toi indivizii pentru mplinirea i dezvoltarea
personal, pentru incluziune social i inserie profesional.
Acestea trebuie dezvoltate pn la finalizarea educaiei
obligatorii i trebuie s acioneze ca un fundament pentru
nvarea n continuare, ca parte a nvrii pe parcursul ntregii
viei. n literatura pedagogic, competenele sunt interpretate ca
rezultate ale nvrii (ieiri), prin opoziie cu obiectivele educaionale
(considerate intrri).
Competena reprezint capacitatea elevului de a rezolva o anumit
situaie, pe baza unor deprinderi i cunotine dobndite anterior.
Formarea competentelor in domeniul patrimoniului cultural se inscrie in
noua tendinta educationala care are ca principal scop formarea si
dezvoltarea unei personalitati autonome, creative si culturale.
In acest sens competena reprezint capacitatea dovedit de a selecta,
combina i utiliza adecvat cunotinte, abiliti i alte achiziii constnd n
valori i atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de
situaii de munc sau de nvare, precum i pentru dezvoltarea
profesional ori personal n condiii de eficacitate i eficien.
Prezenta programa scolara are la baza urmatoarul design curricular
adoptat ca politica in domeniul Educatii artistice si culturale n scoala
europeana(conform documentului publicat de Agenia Executiv de
Educaie, Audiovizual i Cultur (Arts and Cultural Education at School in
Europe), francez (L'ducation artistique et culturelle l'cole en Europe)

i german (Kunst- und Kulturerziehung an den Schulen in Europa).

(EACEA P9 Eurydice).- Text finalizat n Septembrie 2009.
Structura si arhitectura curriculara favorizeaza formarea competentelor in
domeniul patrimoniului cultural prin:
I)
- Deprinderi, cunotine i nelegere a patrimoniului cultural
- Apreciere critic fata de patrimoniu cultural (judecat estetic si
patrimoniala)
- Motenire cultural locala si formarea identitatii culturale
- Exprimare/identitate/dezvoltare individual si comunitara
- Diversitate cultural (identitate european/contientizare mondial)
- Creativitate (imaginaie, rezolvare de probleme,asumarea riscului in
domeniul patrimoniului cultural)
II)
- Deprinderi sociale /lucru n grup/ socializare/ lucru cooperativ in
educatia pentru patrimoniu cultural
- Abiliti de comunicare
- ncntare/plcere/satisfacie/bucurie
- Varietate i diversitate in domeniul patrimoniului cultural;
- Interpretare,prezentare si mprtirea propriei experiente in
domeniul patrimoniului cultural;
- Contientizarea nevoii de conservare, cercetare si de promovare a
patrimoniului cultural;
III)
- ncredere/stim de sine prin raportarea la valorile patrimoniului
cultural;
- Cultura i nvare/ interes permanent pentru patrimoniu cultural
- Identificarea potenialului cultural (cunostere, intelegere,
operationalizare, analiza, sinteza si evaluare)
Competenele, aa cum sunt ele definite de organismele europene,
precum i de ctre experi n pedagogie din Uniunea Europeana, sunt
compuse din trei componente interdependente: a) o component de
cunotine (partea de nelegere); b) o component comportamental
(repertoriul comportamental afiat) i c) o component valoric (inclusiv
valorile, credinele i atitudinile). Prezenta programa scolara pleaca de la ideea
pedagocica, conform careia, competenele constau dintr-o combinaie de
abiliti, cunotine, atitudini i comportamente, necesare pentru
ndeplinirea eficient a unei sarcini sau activiti din lumea real.
In acest sens se are in vedere formarea urmatoarelor competente
generale:
1. Utilizarea conceptelor specifice tiinelor sociale in vederea cunosterii
fundamentelor patrimoniului cultural local, regional, national si
international.
2. Aplicarea cunotinelor specifice tiinelor sociale si umaniste n
actiunea de cunostere, cercetare, conservare si promovare a patrimoniului

cultural local si national in vederea dezvoltarii unor aptitudini specifice

pentru domeniul patrimoniului cultural.
3. Cooperarea cu ceilali n rezolvarea unor probleme teoretice i practice
specifice domeniul patrimoniului cultural, activitate desfasurata in cadrul
cercetarilor de teren.
4. Manifestarea unui comportament social activ i responsabil fata de
patrimoniul cultural.
5. Participarea la luarea deciziilor i la rezolvarea problemelor comunitii
in domeniul patrimoniului cultural.
6. Implicarea activa in domeniul antreprenoriatului din domeniul
patrimoniului cultural, prin valorificarea bunurilor sau elementelor din
patrimoniu cultural, asigurand o constientizare sporita a importantei
patrimoniului cultural si implicit implicarea tinerilor in actiunea de
promovarea a patrimoniului cultural local si national.
Competente specifice si continuturi ale disciplinei Educatie pentru
patrimoniul cultural
1.1.

1.2.

1.4.

1.5.

Competene specifice
Introducerea in patrimoniul
cultural si utilizarea corect a
termenilor specifici educaiei
pentru patrimoniul cultural;

Identificarea elementelor de
patrimoniu cultural dup repere
istorice,arhitecturale, traditionaletnografice,estetice.
Cunosterea patrimoniului cultural
din multiperspectiva diversitatii
culturale - Patrimoniul cultural
romanesc in patrimoniul
mondial(UNESCO)
Analizarea unor modaliti de
raportare, individual i
instituional, la patrimoniul
cultural mobil, imobil si imaterial

Coninuturi
Liste oficiale de patrimoniu naional
Elemente informaionale (pe diverse suporturi) din arhive ale i
etc.)
Elemente de istorie oral i spectaculare
Patrimoniul cultural imobil (LMI).
Patrimoniul cultural mobil(Muzee si colectii muzeale)
Patrimoniul imaterial (traditii, obiceiuri, expresii culturale, eve
Repertoarul arheologic din Romania
Criterii de recunoatere i de selectare a elementelor de patrim
Clasificri ale elementelor de patrimoniu, dup diferite criterii

Patrimoniul cultural national si european

Patrimoniul cultural national (criterii de introducere a elemente
patrimoniul mondial)
Patrimoniul cultural romanesc in Lista UNESCO

Cunosterea, cercetarea, conservarea si promovarea patrimoniu

indicator al dezvoltarii durabile a comunitatii

Cercetarea interdisciplinara si pluridisciplinar

patrimoniu cultural mondial, national si local;

Cunoaterea si valorificarea elementelor de patrimoniu cultural local mobil, imobil si imaterial

(sugestii, propuneri pentru realizarea unei programe scolare diferentiata
fiecare judet va proiecta si selecta unitatile de continut si de invatare.
Studiul Educatia pentru patrimoniul cultural local va pune accent pe valorile culturale
ale comunitatilor, ale ariilor culturale reprezentative pentru fiecare judet.
Competente in domeniul
Continuturi in domeniul patrimoniului cultural local
patrimoniului cultural local

2.1.

2.2.

2.3.

2.4.

2.5.

Identificarea elementelor de
patrimoniu local (imobil, mobil,
imaterial si arheologie) n
contextul patrimoniului naional,
dup repere istorice,
arhitecturale,muzeale,
etnografice,estetice;
Evaluarea
si
identificarea
elementelor
de
patrimoniu
cultural local(imobil, mobil si
imaterial si arheologic), precum si
analiza elementelor de patrimoniu
cultural susceptibile de clasare;
Exprimarea n spaiul public, cu
ajutorul patrimoniului cultural, a
propriei atitudini privind valorile
culturale
Proiectarea si formarea unui
comportament care ncurajeaz
cunosterea
si
conservarea
patrimoniului cultural local;
Cooperarea cu ceilali(lucru in
echipa) pentru analizarea unor
modaliti de cunostere si
promovare a
patrimoniului
cultural local;

2.6.

Formarea
competentelor
si
dezvoltarea abilitatilor privind
antreprenoriatul din domeniul
patrimoniului cultural, turistic si
natural, in concordanta cu
dinamica industriilor culturale din
UE

Liste oficiale de patrimoniu naional si local

Elemente informaionale (pe diverse suporturi) din arhive ale instituiilo
Elemente de istorie oral i spectaculare
Mijloace de investigare a contextului cultural local: studiu de caz,anchet
documente,arhivarea, etc.
Comunitatea surs de valori culturale diverse (echipa de proiect;vizita

Criterii de recunoatere i de selectare si identificare a elementelor de pa

patrimoniului cultural local;
Clasificri ale elementelor de patrimoniu, dup diferite criterii (notoriet
elemente din patrimoniul cultural local;
Modalitati de abordare practica a patrimoniului cultural local;

Criterii educative,arhitecturale,etnologice,muzeale, artistice,mestesugar

modalitati de salvarea a patrimoniului cultural imaterial, muzeal si imob
Educarea publicului in spiritul conservarii si promovarii patrimoniului c
patrimoniului cultural local;
Aplicarea unor metode si strategii pentru intelegerea importantei cerceta
patrimoniului cultural local;(metode si strategii:

Exemplificare prin prezentarea unui proiect de restaurare, de salvare a el

material si imaterial;
Propuneri de proiecte privind restaurarea si salvgardarea patrimoniului c
Proiectarea si implementarea unui proiect de cercetare a a lementelor din
echipa).
Exemplu - Infiintarea cluburilor de patrimoniu cultural la nivel de scoala
Criterii de baza privind valorificarea patrimoniului cultural in contextul
Modele de succes in dezvoltarea industriilor culturale;
Identificarea oportunitatilor in dezvoltarea industriei culturale si turistice
Identificarea institutiilor culturale in cadrul carora se pot invata mestesu
competentelor in domeniul patrimoniului cultural si al antreprenoriatulu

Unitati de invatare in concordanta cu unitatile de continut

Unitatea de invatare 1. Ce este patrimoniul cultural? Definire si clasificarea patrimoniului
cultural(lege 422/2001;182/2000;26/2008)
Material:
mobil, care poate fi micat, mutat dintr-un loc n altul.
imobil, adic imposibil de micat de pe locul n care este aezat:
- monumente istorice: cldiri vechi, biserici;
- ansambluri de cldiri: ceti, sate, mnstiri, chiar pr i din unele ora e.
Imaterial:
obiceiuri, tradiii, meteuguri, folclorul, limba naional, srbtori,ritualuri;
Unitatea de invatare 2 : Criterii de clasificare a elementelor din patrimoniul cultural;
Atributii institutionale fata de patrimoniul cultural
Modele de buna practica in conservarea, cercetarea, salvgardarea si promovarea patrimoniului cultural
national;

Unitatea de invatare 3 Prezentarea patrimoniului cultural al umanitatii

Prezentarea patrimoniului cultural romanesc in Lista UNESCO
(adrese internet utile pentru studiul de caz patrimoniul cultural mondial cunosterea si aprofundarea
patrimoniului cultural mondial)
Unitatea de invatare 4 Modalitati de interventie asupra patrimoniului cultural material si imaterial
Prezentarea unui model de interventie, restauraea unui monumet istoric sau salvarea unui element din
patrimoniul cultural imaterial; O abordare interdisciplinara a patrimoniului cultural;
Patrimoniul national in pericol.(analiza si studii de caz)
Unitati de continut specifice patrimoniului cultural local
Unitatea de invatare 5. Ce este patrimoniul cultural local?
De cte feluri e patrimoniul, cum l ngrijim, cum l pstrm ( analiza patrimoniului cultural local);
Unitatea de invatare 6. Teme spefifice:
Prezentarea criteriilor de clasare a monumetelor istorice sau de inventariere a traditiilor mestesugaresti
din perspectiva istoriei si culturii locale;
Prezentarea unui model de succes in restaurarea sau salvarea unui element din patrimoniul cultural local
Abordarea concreta a patrimoniului cultural local prin intermediul unui proiect cultural- cunosterea,
cercetarea, fisare, promovarea unui element cultural din comunitate.
Unitatea de invatare 7.
Campanie de promovare a patrimoniului cultural local realizarea de expozitii, elaborarea de materiale de
promovarea online a patrimoniului cultural local,crearea de sit-uri pentru QR.
Eleborarea si distribuirea unui calendar al traditiilor si sarbatorilor traditionale din judet sau localitate
Cunosterea mestesugarilor din judet
Patritimoniul cultural gastronomic al comunitatii
Unitatea de invatare 8
Proiectarea si implementarea unui proiect de cercetare a a lementelor din patrimoniul cultural local(lucru
in echipa).
Unitatea de invatare 9.
Dezvoltarea socio-economica a localitatii prin formarea competentelor antreprenoriale in domeniul
patrimoniului cultural.

VALORI I ATITUDINI
Competenele generale i specifice care trebuie formate prin procesul de
predare-nvare a disciplinei Educaie pentru patrimoniul cultural au la
baz i promoveaz urmtoarele valori i atitudini:
1 valorizarea pozitiv a patrimoniului cultural;
2 atitudine pozitiv fa de valorile din patrimoniul cultural mobil,
imobil si imaterial;
3 respect fa de identitatea cultural proprie i fa de identitatea
cultural a celorlali;
4 respect fa de istoria locala si nationala, fata de valorile din
patrimoniu cultural semnificative cultura europeana;
5 empatie fata de patrimoniul cultural;
6 spirit civic ;
7 disponibilitate pentru implicare in actul de cercetare, conservare si
promovare a patrimoniului cultural mobil, imobil si imaterial;

SUGESTII METODOLOGICE
Prezenta program colar este un instrument de lucru care se adreseaz
profesorilor care predau n liceu disciplina opional Educaie pentru
patrimoniul cultural, fiind conceput n aa fel nct s le permit acestora:
s-i orienteze propria activitate nspre formarea la elevi a
competenelor specifice domeniului patrimoniu cultural;
s-i manifeste creativitatea i s-i adecveze demersurile didactice
la particularitile elevilor cu care lucreaz.
Sugestiile metodologice au n vedere modul de organizare a activitii
didactice n vederea formrii la elevi a competenelor formulate n
programa colar. Dezvoltarea competenelor cheie, considerarea elevului
ca subiect al activitii instructiv educative i orientarea acesteia spre
formarea competenelor specifice, accentuarea caracterului practic
aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigene ale nvrii
durabile, printre care:
1) utilizarea unor strategii didactice care s pun accent pe:
- construcia progresiv a cunotinelor, consolidarea continu a
capacitilor, dezvoltarea creativitii elevilor;
- cultivarea capacitii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv i
autoexigenei;
- abordri flexibile i parcursuri didactice difereniate privind patrimoniul
cultural;
- abordri inter i transdisciplinare in domeniul patrimoniului cultural local
si national;
2) utilizarea unor metode active (de exemplu: simularea, nvarea prin
descoperire, nvarea problematizat, nvarea prin cooperare, studiul de
caz, jocul de roluri bazat pe empatie, analiza de text, metode de gndire
critic, realizarea de portofolii), care pot contribui la:
- crearea acelui cadru educaional care ncurajeaz o atitudine pozitiva
fata de patrimoniul cultural mobil, imobil si imaterial;
- nelegerea modului n care conceptele specifice Educaie pentru
patrimoniul cultural se pot aplica n viaa de fiecare zi;
- exersarea lucrului n echip, a ndeplinirii unor roluri specifice n grupuri
de lucru, a cooperrii cu persoane diferite n realizarea unei sarcini de
lucru;
- nlturarea stereotipurilor, a automatismelor de gndire, precum i
cultivarea spiritului de valorizare a patrimoniului cultural ;
- facilitarea nelegerii unor probleme controversate de actualitate din
domeniul patrimoniului cultural (reflectate n mass-media) att de la nivel
local i naional, ct i de la nivel internaional;
- experimentarea prin cunoasterea mecanismelor institutionale privind
cercetarea, concervarea si promovarea patrimoniului cultural mobil, imobil
si imaterial;
- realizarea unor conexiuni cu achiziii dobndite de ctre elevi prin studiul
altor discipline de nvmnt in care se regasesc elemente specifice

patrimoniului cultural mobil, imobil si imaterial(literatur, istorie,

geografie, limbi strine etc.);
- utilizarea unor strategii didactice care s permit alternarea formelor de
activitate (individual i n grupuri mici);
- nvarea prin aciune (experienial), realizarea unor activiti bazate
pe sarcini concrete;
- utilizarea, n activitatea didactic, a calculatorului ca mijloc modern de
instruire, care s permit subordonarea utilizrii tehnologiei informaiei i
a comunicaiilor, n vederea desfurrii unor lecii interactive, atractive.
Prezenta program colar introduce n prezentarea coninuturilor un
aspect de noutate legat de elaborarea i derularea/simularea derulrii unui
proiect bazat pe cunosterea, conservare, cercetarea si promovarea
patrimoniului cultural. Sunt prevzute explicit elaborarea de proiecte
privind problematica patrimoniului cultural i derularea sau simularea
derulrii proiectelor propuse; n acest fel se depete nivelul de
recomandare metodologic n ceea ce privete realizarea unor activiti
didactice, fiind creat un cadru educaional care apropie procesul de
predare-nvare de viaa real, proiectul fiind un instrument de lucru
necesar pentru desfurarea activitii n toate domeniile social-cultural si
economic.
Acest cadru educaional faciliteaz dezvoltarea abilitilor necesare
secolului XXI: creativitate, gndire critic i sistemic, abiliti de
comunicare i de colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate,
spirit de echip. Pornind de la tema/problema aleas de elevi i profesor,
elevii sunt pui n situaia de a realiza un proiect de cercetare a
patrimoniului cultural din cadrul ariei culturale din zona de resedinta sau
din alta zona cu potential cultural mobil, imobil si imateria; elevii pot
exersa, astfel, achiziiile referitoare la proiectul de cercetare a
patrimoniului cultural, pot fi implicai n activiti de luare a deciziei, de
propunere i de aplicare a unor strategii de rezolvare a unor probleme cu
caracter cultural; pe de alt parte, acest tip de nvare asigur implicarea
activ a elevilor n activitatea de nvare a patrimoniului cultural prin
sarcini de lucru atractive i motivante.
Temele abordate n proiecte pot avea n vedere:
- patrimoniu cultural local: mobil, imobil, imaterial sau arheologic.
- istoria si traditii locale;
- o problem concret privind situatia unui bun din patrimoniul cultural
mobil, imobil sau imaterial
- personaliti locale care ilustreaz diversitatea i interferenele culturale;
- perspective multiple asupra legaturii dintre un bun din patrimoniul
cultural mobil, imobil sau imaterial si un eveniment istoric etc.
Produsele proiectelor pot fi:
- un website;
- un material video, un joc video sau un joc online;
- un memoriu ctre autoriti;
- o expoziie;
- o publicaie;.

Programa colar ofer cadrelor didactice un sprijin concret n centrarea

demersului didactic pe experiene de nvare, potrivit specificului
competenelor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter
orientativ a unor exemple de activiti de nvare:
- exerciii de clarificare a nelesului unor termeni specifici domeniului;
- analizarea unor studii de caz privind starea de conservare sau de
interventie asupra unui bun din patrimoniul cultural mobil, imobil sau
imaterial;
- exemplificarea unor situaii care implic nevoia de interventie asupra
unui bun de patrimoniu cultural;
- analizarea unor situaii/informaii din mai multe perspective, care solicit
din partea elevilor o abordare empatic;
- realizarea de portofolii pe teme specifice educaiei pentru patrimoniul
cultural (de exemplu promovarea patrimoniului cultural din localitate,;
Diversitate i stiluri arhitecturale; Colectiile muzeale si identitate
culturala,etc.)
- realizarea unor activiti n parteneriat (coal - comunitate);
- celebrarea Zilei patrimoniului cultural construit, Ziua muzeelor, Ziua
patrimoniului cultural imaterial prin concursuri, expoziii, dezbateri sau
prin realizarea de portofolii.
Strategiile de lucru propuse trebuie s in seama de experiena elevilor la
aceast vrst i s permit valorizarea pozitiv a acestei experiene.
Evaluarea reprezint o component sistemica a procesului de nvare. n
perspectiva unui demers educaional centrat pe competene, se
recomand utilizarea cu preponderen a evalurii continue, formative.
Alturi de formele i instrumentele clasice de evaluare, recomandm
utilizarea unor forme i instrumente complementare, cum sunt: proiectul,
portofoliul, autoevaluarea, evaluarea muncii in grup, observarea
sistematic a activitii i a comportamentului elevilor. Procesul de
evaluare va pune accent pe:
- corelarea direct a rezultatelor evaluate cu competenele specifice vizate
de programa colar;
- valorizarea rezultatelor nvrii prin raportarea la progresul colar al
fiecrui elev;
- implicarea elevilor si parintilor in activitatea de invatare a patrimoniului
cultural.(Parintii vor fi implicati in activitatile de invatare a patrimoniului
cultural ale elevilor, prin participarea la intalniri ori vizite la diferite
monumente istorice sau la activitati culturale organizate de institutiile de
cultural locale).
- recunoaterea, la nivelul evalurii, a experienelor de nvare i a
competenelor dobndite n contexte non-formale sau informale, in urma
parcurgerii disciplinei optionale