Sunteți pe pagina 1din 116

www.dacoromanica.

ro

PISCUL CRASANI
DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DIN VARA ANULUI 1923
DE

IOAN ANDRIESESCU
Prezentat in ledinta dela 27 Iunie 1924
de d-1 V. Pcirvan, M. A. R.

Piscul Crasani nu este un nume cu totul nou pentru incepatoarele


studii de arheologie preistorica i protoistoric la noi. Mai mult, se
poate spune el aceasta localitate, asemenea cu aceea a Cucutenilor
din Moldova, inainte cu mult de sapaturile invatatului german Hubert
Schmidt, din 1909 si 1910, se leaga strans de insas inceputurile cercetarilor de acest fel din sara noastra. Fireste, ash precum s'au putut indrumh si executh. Nicairi si in nici un domeniu, natura nu face salturi.
Sunt vreo doi ani, ziceh Alexandru Odobescu, intr'o conferinta
rostit in Sala Ateneului Roman, la 17 Decemvrie 1872 1), de cand,
dup indemnul d-lui Bo Iliac, junele d. D. Butculescu a facut cateva
sapaturi intr'o localitate de pe malul Ialomitei, numita Piscul Crasani
(proprietatea d-lui Lehliu). D-lui a adus deacolo mai multe vase de
lut negru, ale caror forme si ornamentatiuni nu le-am mai vazut la alte
olarii antice din Romania, ci numai la vase provenite din tri celtice,
ca Bretania i Irlanda. Mai toate vasele dela Piscul Crasani sunt reduse
in stare de cioburi; cu toate acestea se recunosc pe dansele buze tare
rasfrante, pantece de oale cu forme unghiulare, inalte scaune conice,
manere subtiri i foarte incovoiate, gaurle dese ca de ciur, ornamente
cu linii in zigzag, in fine toata caracteristica unei arte, ce n'are nimic
banal, nimic imitat, dupa formele cu care ne-au obisnuit popoarele,
cu ale caror uzuri plastice ne-am familiarizat.
Olaria dela Piscul Crasani merit dar o bagare de seama speciala
printre cele ce am vazut pana acum ca provenind din tara noastra si
1) Columna lui Tr aian, V, 1874, No. 4, p. 80. Titlul conferintei este: Studii arheologice asupra artelor in Romdnia.Paitea I. Artele in periodul preistoric. Retiprtrit in A.
Odobescu, Opere complete, Ed. Minerva, 1908, p. 192 i 193.

r A. R.

Memoriae Sectiunii Istorice, Seria III. Tom, III. Mem. r.

www.dacoromanica.ro

MAN ANDRIE$ESCU

ar fi bine, ca prin noui exploratiuni sa se inzestreze i Muzeul nostru


national cu o catime de acele curioase harburi, cel putin egala cu aceea
ce poseda d-I Bo Iliac.

Era menit, ca aceasta s se intample abia dupa. tocmai 50 ani.


Initiativa i indemnul incep deci dela Cesar Bo Iliac, desi localitatea

se cunoaste mai de mult, banuindu-se chiar insemnatatea ei. In Trompeta Carpatilor, No. 86 din 11/23 Octomvrie 1870, Bo Iliac scria:
vnticust

BOWIE

MAXIE:ENO

AMTVI
CONDEEST I

BALACICI OE SVS

FNAWSICA
?REOTECTI

Jos

CRAY,

AUNT b
SV INT I

TEN

COPY1

NI

I.

SALCICARA

NEASA

PANTEE

W7i

Oe
v,

BVCVRE TI

BRNO ITI

ENG

iARVLEST I

Fig.

CONSTANTA
L PHLIV

((Inca un punct important pentru arheologia noastra, in judetul Ialomita, in comuna Crasani. Dup ce arata ca pan la aceasta data a facut
cercetari (cercari de explorari) mai mult in Oltenia si putine pe malul
Prahovei, Teleajenului, Dambovitei i Argesului, Bolliac continua:
<Tana la Ialomita nu ne-am coborit Inca. *i. cu toate acestea, partile
acestea pana la gurile Dunarii sunt pline de monumente foarte atragatoare pentru aceia, caH ar voi s studieze cu dinadinsul istoria acestui
teren si a undelor de popoare de tot felul ce s'au stabilit mai cu searna
pe aceste parti, ante-si post-colonizarea romana. Campul Baraganului, spre exemplu, cu multimea movilelor lui manufacte, are sa dea
izvoare noui si abundente istoriei Romaniei.
<iSunt mai multi ani de cand d-nii Lehliu, Tache i Ghita, imi tot vorbiau

de piscul Crasani de pe mosia d-lor din judetul Ialomita, pe malurile


Ialomitei-de-jos, unde se gasesc multimi de cioburi, banuti i alte diverse
obiecte,printre cari s'ar fi gasit odata i un cap mare de argint, pe care-I

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

ar fi oferit repauzatul tatal dumnealor repauzatului Ban Mihail


Ghica.

(Tot puneam termene and sa. mergem s vizitam impreun aceasta


localitate. Dara departarea locului i venindu-mi peste mama din lipsa
mijloacelor de comunicatiune directe la ace localitate, a facut sa nu

a-

VEDERE GENERALA
A SAPATVRILOR DE LA PISCN L

/.

CRASANI

7,-,-

.,-----,---

...-e-- ._.,----

'

.."--"--

Fig. 2

ma pot duce. Cnd insa d-1.Tache Lehliu a binevoit sa-mi cedeze in


schimburi un mare vas de pamant, cel mai mare care s'a gasit pAna
acum intreg la noi si am observat perfectiunea acestui vas, am simtit
urgenta sa se viziteze aceasta localitate. Astfel dar, profitnd de zelul
d-lui D. Butculescu, de curnd numit ata.a.t pe langl comitetul arheologic, 1-am indemnat sa se duel dumnealui, impreuna cu d-1 Tache
Lehliu, s faca ceva incercari pe acolo, sigur fiind de abilitatea junelui
zI

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDR1E$ESCU

arheolog despre care aveam probe necontestabile. Intreprinderea a avut


succes si succes peste sperantele mele.
an trei patru zile numai de cer;

printre cari si cateva vase aproape

,..,
I

earl, cu prea putini oameni, fall


deprinderi la asemenea sapaturi,
au putut scoate si aduce multe
vase si obiecte, toate de pamant,

I
1

intacte.

r,

#Caracteristica din piscul Cra-

IhH

sani este celta ; adicl toata cenusie.


;

Stilul vaselor este mai mult gotic


(sic). Nimic grec, nimic roman.
(Urmarind pe Iornandes, Gotii urmeaza sa se fi stabilit mai femeinic pe aceste parti de loc).
<i perfectiunea framantarii lu-

<

t
I

;
1

lt.., t.

_ ___

_ __,

a oo. - -

desenurilor pe multe cioburi vadesc o epoca cult si o immultire

fl

.,,

de necesitati casnice.

dtotirea olariei este foarte perfectionata. Obiectele facute cu

I
1

tului, eleganta formelor si varietatea

Lim

51

. gr mana sunt foarte putine. i lucru


straniu, toate aceste obiecte unde
.,
nu se vede roata sunt tot de lut
a.'

,,<

...

;It

_ _ _ po D . 4
1

.,

galben ; si din contra, toate obiectele de lut cenusiu atest trecerea

lor prin roata.

i ceeace este si

mai straniu este ca, fasonarea lutului galben indica o epoca foarte

8
SAPATVRILE I

Fig. 3

inculta sub toate privintele, pe


cand fasonarea lutului cenusiu
vadeste, precum am zis, o epoca
foarte culta.

Bolliac planui pentru vara urmatoare o explorare mai sistematica


Si

mai serioas, ajutat de zelul inteligent al lui Butculescu. Nu au facut-o

sau n'au, putut-o face, nici unul, nici altul.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

oCe pot spune acum este, incheie Bo lliac, ca piscul Crasani este un
punct foarte interesant, semhaland dou epoce foarte distincte, una
inculta i alta cult, ca obiectele ce-a adus d-1 Butculescu in ceramica,
pentrucl o inchipuire de mailer de o arma in bronz este foarte alterata
SECTWNEA: E.F

111H11111n11111T1111

bto

Fig. 4

sdrobit, sunt in cea mai mare parte apartinand olariei celte si in


general dau in stilul gotic (sic). Carbunii gasiti prin vetrele cle cenusa,
din cari a avut precautiunea d-1 Butculescu s adune ceva, par a fi de
SECTWNEA

To
I

%T.

ref/V="-

025

H. G.

:.11113;.:

y
446,
ha':

Fig. 5

stejar si un frumusel mnunchiu de v arfuri de samanta de in, carbonizat, atesta cultura inului in poporul care i fabrich aceste elegante unelte
de parnant de cas, cu care nu se poate compara nimica in perfectiune
dintre vasele ce se fabrica astazi in tarac Incheind, Bolliac arata cat se
bizue pe Butculescu ; ca ar fi de dorit sa se vaza mai multi juni dandu-se
la asemenea petreceri, can constituesc stiinta i istoria* i ii felicit, etc.

Alte cercetari la fata locului nu pare sa se mai fi facut. Bolliac ii


revizueste, insa, cu vremea, uncle dintre parerile emise, mai ales asupra

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

caracterului etnic al statiunii. Pe Goti ii scoate, in oHce caz, cu totul,


din cauza. La aceasta 11 vor fi determinat, fdra indoeald, aprecierile lui
Odobescu. Ash in Trompeta Carpatilor, No. lobo din .20 August (1
SEC TIVNEA. C

053

SEC TIVNEA I.
4L

f --->0160 1,.

-/ioo

:474Z"st_

o zs

0170

rI
i

IL- -

fri,J

.9,

11

Fig

Fig. 7

Septemvrie) 1872 1). Si iaras, mai pe larg, in articolul Ceramica Daciei

din T. C. No. 1137 din 20 Iunie 1874.


dndustria ceramicei.fiind intensa

LEGE NDA
PAMAN1 SVPRAPVS
PAMANT CIOBVRT OASE
CE NVSE SI CARBVNL
CARBVNI
PAMANT CENVSE CARBVKI

CARBvNI C ENVSE

MOL Z cioevRI PAMANT


'5:4'.1.:O9.7o

frir 11111111

CIOBVRI CEN vSE CARBVNI


PAMLANT GALBFN [NATVRAL)

PAMANT ARS
PAMANT NEORV BATVT

SAPATVRI

i desvoltat in Dacia primitiva, in

toate perioadele carora arheologii

au dat denumiri, de epoce

ale

pietrii, epoca bronzului, epoca fierului ; ceramica preistorica a Daciei,

in care cum am zis, se simte


oarecum geniul oriental (sic), se
vede mai ales in ceramica Vodas-

trei, mai bine decat in a oricarei


alte localiti. Vom vedea-o iaras
la Calomfiresti, la Hunia, la Maglavit, etc., 'Ana cand se lmureste

Fig. 8

printr'un progres imens, intr'un


stil pur, pe care il numesc dacic,

la Tanganu, pe malul Colintinei; la Piscul Crasani, pe malul Ialomitei


si

la Zimnicea pe malul Dunarii, unde, fara contestare, s'a des-

voltat i caracterizat mai mult stilul daco-celt, decat in oricare alt

parte din ate cunosc pana astazi.


1) 0:Marie celt perfectb.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

*i mai departe, dupa o insirare, a mai multor, a tuturor localitatilor


ce-i sunt cunoscute din Ialornita, Dambovita, Prahova, Vlasca, Teleorman, Romanati, Do lj, Mehedinti, Bo Iliac zice:
<(Din aceste am ales Zimnicea Intiu, Crasanii al doilea, CernicaTanganu al treilea pen%MO
.SAPATVRIE
tru ceramica dacicaculta sau daco - celtt.
Vodastra, Calomfiresti-

Tigania, Talpa-Netoti,
Maglavit pentru epo-

4+-X

-1/

cele preistorice.

La aceasta categorisire, Bolliac ajunge de


pe urma unei alteia, am
zice stilistice, a materialului cunoscut de el.

1/J

11 /

-/

aceasta merit nu
mai putin de a fi transcris, in build parte

Fig. 9

sub beneficiul de inventar, in parte, insa, reprezentand, CUM se vedeh, unele trsturi
de intuitie, juste pand astzi.
SECTIVNEA. X

Fig. jo

((Pe unde nu se gdseste nici un metal, olaria este grosolana, rau frmntat, facuta numai cu mana i rau coapta, dac nu i numai uscat

la soare; toate ornamentele pe &Aria primitivacand ornamente se


sunt facute cu degetul sau cu unghia. Nu ea asemenea olarie

\Tad

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIE*ESCU

nu se giseste i pe unde abund obiectele de metal i fierul chiar,


precum: Zimnicea, Piscul CrAsani, Talpa, etc.; dar5., pe acolo, printre

- -0,e2

;q.

0-

*-

-50s --t-

C4

-552- -

V,

4.

eF.

----- 0.

--

_ 09

\V.!&\
1'

A
00

vasele cele mai grosolane, se gAsesc i vase perfecte, negre mai ales
si unele ro0i in forme elegante, ales i bine frAm'antat pgmntul;

lustruite sau mai bine zis sclivisite, subtiri 0 mai groase,

www.dacoromanica.ro

cu

PISCUL CRASANI

ornamente diferite atat in iesit, cat i in adanc,

pe cat nu se vede nici degetul, nici unghia,


care a trecut dela liniile drepte la forme de
animale de tot felul si la diferite flori, imprente deadreptul in adanc, sau scoase prin
tiparuri in iesit. Ornamentele pe aceste vase
au trecut dela liniile drepte, la liniile curbe
si la spirale. Tordele mai ales, fie ca buze, fie
ca manusi sunt in adevar de admirat, atat prin
eleganta lor, cat i pentru acurateta lucrului1). Ce vede, Bo Iliac descrie bine.
Acesta e. scurtul istoric al cercetarilor pre-

liminare dela Piscul Crsani. Localitatea o


cunostea. deci Inca originalul amator satrapic
despre care ne vorbeste Odobescu 2), anume

Banul Mihalache Ghica, frate mai mare al


Domnitorului Alexandru Ghica Si vornic sau
ministru de interne pang la 1842. Butculescu face, dupa indemnul lui Bo Iliac, in

N
o.

t.0
VT:I

1870, ((oarecari cercari de sapaturi fructuoase.

In sfarsit, initiatorul, se serveste de ele, ca


s faca o suma de consideratiuni, in cari se
vede multa iubire pentru acest fel de lucruri,
destul bun sims descriptiv i chiar o orientare,
care, pentru vremea sa, face cinste aceluia, ce
pe langa multe alte indeletniciri nobile, cumula i pe aceea de presedinte al comitetului
arheologic din Bucuresti. A. Odobescu este
singurul care pute spune mai mult, dar n'a

spus. Cativa ani mai tarziu, Gr. Tocilescu


relu and in treacat chestiunea, se ridich, in parte,
impotriva precizarilor etnice emise de Bolliac ;

arheologiceste, incurch insa lucrul in chip


2) Trompeta Carpatilor, No. lc:no din zo August

(i Sept.) 1872.
2) Antichitatile Yudetului Romanati, Analele Academiei Ron-lane, X, 1877 ai Opere complete, ed. Mi-

nerva, III, p. 217.

www.dacoromanica.ro

JOAN ANDRIE$ESCU

IC)

total: D. C. Bo Iliac vede, putin cam exagerand, in intreaga ceramica


a Daciei, caracterul celto-galic'). Fara a contesth aceasta asemanare,
cautam din contra s o probam prin comparatiuni. i face cateva,
de suprafata. Apoi continua: <Comparatiunile nu trebuesc marginite numai la lumea celt i citeaza, fr nici un criteriu de insirare:
SECT IA VI

SECTIA V.

Fig. 13

mormintele celei mai vechi populatiuni a Rinului, Villanova, Marzabotto, locuintele lacustre ale Elvetiei, vasele primitive ale Greciei, <tha

r/ 1
SECTIA Z.

e'ire

V.

4.

0130

44-d

SE CTIA T
a 35
ZO

Nr"
01 5 S

*I

Nfs'.1

INN

Fig. 14

chiar pe cele desgropate la Hissarlic, in antica Phrygia 2). Evident,


nu in partea arheologica sta temeiul operei respective a lui Tocilescu;
s recunoastem insa, ea in mare masura si mai ales la noi, la 188o era
Inca departe de a puteh fi vorba de ash ceva.
1) De fapt, Bolliac se referise numai la ce cumVea, la ce cercetase, la ce vfizuse.
2) Dada inainte de Romani, Bucureti i88o, p. 529-530.

www.dacoromanica.ro

II

PISCUL CRA SANI

II

Piscul Crsani a ramas astfel 'An in vremea noastra unul dintre


locurile pline de taina, dealtfel, foarte numeroase, ale arheologiei noastre

nationale, fata de a caror

deslegare insa, rand pe

SEC TIVNEA A

ii W7

rand 0 dup puteri, generatille mai noui au indato-

0 80 v
i

riri din ce in ce mai precise

0 mai dare.

lb

Calauzit de acest gand


0 in concordanta cu planul

de lucru, de mai inainte


stabilit, al Muzeului National de Antichitati,condus
de d-1 prof. V. Parvan, am
pornit, Inca inainte de rasboiu, ca delegat al Directiunii, pe urma multor

so bo 4

Fig. 15

puncte arheologice, sem-

nalate fie de inaintasi, fie de informatii contimporane. Mai ales in

Moldova 0 Oltenia, in

sEcrivNEA B.

unele locuri (Salcuta-Vela,

Dolj ; Ostrovul Corbului,


Mehedinti), executand sapaturi 0 obtinand un material bogat, care va face,
in timpuri mai prielnice,
obiectul unor studii speciale.

in campia munteana, unde


altadata s'au facut investigatiuni laudabile, dar izo-

late 0 intamplatoare, de
cari se vorbete mai sus,

sa se ajunga, dupd un

.1-

114' V rQ

Era menit 0 firesc, ca

. /so

11'

1
I

lik',4
,.

VI.

4..,

lk, Itidi riv ,


RN

30
I

I-

. 50

S.013411:01. I

1110 I
'

4_

Jg

Fig. 16

destul de lung inconjur,


in legatura cu lucrul arheologic, intens 0 ash de rodnic, din Dobrogea
vecina, 0 numeroasele probleme ridicate de descoperirile 0 cercetarile

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

12

12

deacolo, in curs de mai mult de zece ani. Rodul acestor descoperiri


si cercetari a fost cunoscutele publicatiunii ale d-lui V. PArvan, (U1metum i Histria) apArute in aceste Ana le. Ash s'a i intamplat.

'1

Fig. 17

Fig. 18

Dupg Moldova-de-jos, cuprins4 in consideratiile sale istorice Inca


din 1913, cu ate date se puteau utilizh atunci din regiunile vecine
4- - - -

0115 -

- g
018

Fig. 20

Fig. 19

Fig. zr

muntenesti 1), d-1 prof V. Parvan, se intoarce, aproape dupa zece ani,
pe baza unor consideratii de acelas fel, provocate de materialul dobro-

gean, din nou in stnga Dungrii, pentru ca, de astAdat, s pue


1) V. Pfirvan, Castrul dela Poiana i drumul roman prin Moldova de Yos, Analele
Academiei Romdne, Tom. XXXVI, Ser. II, cu_deosebire, capitolul final de conside-

ratii istorice, p. 121-123 (29-30:

www.dacoromanica.ro

P.SCUL CRASANI

I3

13

cercetarea arheologica a Munteniei pe primul plan al activitatii noastre din

aces,ti ani. Intamplarea, pe de alta parte, cu interventia ei pururea neasteptata, dar nu fara de urmari, fad', ca tot acum (1922), unul dintre
ascultatorii d-lui prof. Parvan si de catava vreme 1i ai mei, d-1 Radu
Vladescu-Vulpe, actualmente asistent al Muzeului nostru, de loc fiind
din partite ialomitene, sa aduca la Muzeu, printre diferitele lucruri,
'//,

0 it 00.

It

$114.-dt-tee6fAllki

V 11111111,1.

Fig. 22

1Les,

vs

Fig, 23

dela mai multe localitati vizitate de d-sa, din indemnul d-lui Parvan
si cu cheltuiala Muzeului de Antichitti, tocmai lucruri cu deosebire
caracteristice dela Piscul Crasani, cioburi, o fibula, etc.
1

Fig. 24

Fig. 25

Dupa o serie intreaga de calatorii de recunoastere intreprinse de


mai multi membri i Muzeului din aceeas initiativa si sub aceeas
conducere, in Ialomita i Ilfov (acelas an 1922), situatia era clarificatl.
Piscul Crsani se impuneh in randul intaiu, ca obiectiv al unor sap&
turi sistematice mai lungi ; in al doilea rand, aveh sa urmeze Sultana,
Ilfov. Una, banuit, dupl toate datele, ca o fructuoasa statiune protoistorica; cealalta, ca una mutt mai veche, propriu zis preistorica. Banuelile aveau sa fie confirmate cu prisosinta.

www.dacoromanica.ro

14

IOAN ANDRIE$ESCU

14

Insarcinat de d-1 prof. Prvan cu conducerea tehnica a sapaturilor,


dupa aprobarea cu multa solicitudine i intelegere a executarii lor de
catre proprietarul locului, d-1 I. Camarasescu, le-am indeplinit in
vara anului 1923, timp de opt saptmni, dintre caH, cinci aproape,
la Piscul Crasani i trei la Sultana cu un numar suficient de lucratori. Cheltuelile au fost suportate din fondul anual al Muzeului, destinat pentru aceste scopuri.

De ajutor pretios mi-au fost, in


prima parte: d-1 D. Pacuraru, ve-

chiul i experientul desenator al Muzeului; d-1 Radu Vladescu-Vulpe si

nu mai putin, d-1 Orest Tohaneanu,


tnarul invatator din Copuz, care s'a
pus tot timpul sapaturilor la dispo-

Fig. 26

zitia

suflet deosebit;

la

noastra, cu o harnicie i un

Sultana, d-1 asistent-auxiliar Vl. Dumitrescu-

Fig. 28

Fig. 27

In cele ce urmeaza, prezint rezultatele descoperirilor dela Piscul


Crasani. Rezultatele acelora dela Sultana vor face obiectul unei dari
de seama ulterioare.
*

Dela Bucuresti la Piscul Crasani, drumul cel mai bun si pe care 1-am

parcurs de mai multe ori, este acela care ia directiunea Nord, trece
prin Baneasa i Otopeni, pAna la Preotesti; deaici o ia spre Rasarit,
paralel ca valea Pociovalistei, ca sa ajunga prin Balotesti, Caciulati,

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

75

75

Grldistea-Maxineni in valea Ialomitei la Ferbinti. Dela Ferbinti,


luand-o prin satele din lunca Ialomitei i pe dreapta ei, in sir, Cosareni, Boranesti, Condeesti, Frumusica, ajungi la Axentele, aproape de
care insa, apucand pe culme, in sus, iarga vale a Ialomitei se desfasoara
inaintea ochilor, pan departe inspre Nord-Vest si Sud-Est, cu multele
sinuozitti ale panglicei de apa galbue-lutoasa, destul de repede si de
multe ori adanca i inselatoare; cu prapastioasele-i maluri de pe dreapta

Fig. 29

Fig. 30

albiei stravechi, strabatuta din loc in loc de guviti,), ce ingadue accesul

la terasa Braganului, care, de o orizontalitate perfecta, e intrerupta


doar de numeroasele cruci grele de piatr a. dela raspantii de drumuri
ai carari; si tot ash, de multele movile, unele abia desemnandu-si linia
curba in mijloc de lanuri, altele mai mari (Fig. t).

,
Fig. 31

Tot inaintand paralel cu malul terasei, Piscul Crasani se desluseste


repede ca unul dintre numeroasele ei iesinduri, unul insa exceptional
de inaintat, alcatuind prin caracterul prpastios al laturilor sale, o adevrata si formidabila cetate naturala, and era intreaga. Astazi (Tiscul#,
curmat usor de catre campie, ceeace a fost, in vechile timpuri, un sant
de aparare de catre interior, s'a prefacut, printr'o continua rupere
surpare, pricinuita mai ales de marile sivoae ale primlverii, in trei

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

16

platouri. Cum privesti in fatA de peste apa Ialoiiei, unul spre Apus,
altul in mijloc, mai mult o limb de pamAnt ce se coboarA si se ingusteazI continuu, i, in sfArsit, un al treilea spre RAsArit, intins prelung
si incovoiat in arc, ce imbratisazA pe celelalte (Pl. I, fig. 1). Jos, in valea
,o
4

Fig. 33

Fig. 34

inundabira a Ialomitei, dincolo de apA, de o parte, in dreapta, satul


Crasani, sgrac i gol; in sthnga, Copuzul, cu gospodarii mai bune, livezi
si

un iaz ascuns In verde*. lor (Pl. I, fig. 2).

De sus, de pe Risco, peste apA, in AO, e Balaciul de jos sau Pititeanu, mai spre RAsArit si mai departe, satul nou, fArA curti, nici
"

iWj

fe.

,..:.(!piii,-

A .} CK

jI

It)

4gor.,4,
Fig. 35

Fig. 36

Sarenii. Cota 53 are urme preistorice.


Locurile dela 2 Cruci sau 2 Fhnthni au urme mai noua, cari se potrivesc cu unele din lucrurile dela Piscul CrAsani. Vor fi fost deopotriva
gradini, aproape trogloditic

locuite, la vremea bor. Cultivate insA regulat, locurile de aici s'au nivelat

si lucrurile s'au imprAstiat.


S ne intoarcem insa iarAs la Pisc. In preajmA &are Sud-Est, la locul
numit #suvita Cotenilor*, cam la 300 m., alte urme vechi preistorice.
Mai departe, in aceeas directie, chiar in spatele satului Copuzul, urme
tot ash. In sus ca si in jos, multe dintre boturile terasei ialomitene vor fi

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASA/

17

17

fost in timpurile preistorice tot atatea asezari, locuitorii vremii dovedindu-se, astfel, in alegerea locurilor, superiori actualilor, caH, cu satele

lor din apropierea imediata a apei, sunt expusi in fiecare primavara


la inundatii, iar vara traiesc in mijlocul zapuselii pline de praf i a
tantarilor transrnitatori de friguri. Dintre vechile asezari de sus de pe
terasa, mai putine, de sigur, vor fi avut parte de o vieata mai inflori44/I

Fig. 38

Fig. 37

toare, in timpurile"pre-si proto-istorice. Una este tocmai Piscul Crasani.


Doua movile,una mare si alta mica, ce strajuiesc, pare-ca, Piscul, la o
departaregde:ca4i km dinspre campie, n'au avut, dupa cercetarile facute,
nici o legatura cu asezarea de pe mal. Insemnatatea lor arheologica este
nub... In orice caz, in directia Crasani1). Rostul lor se va pute dovedi deplin

tritzwi)
K----

,v71

'

blip::
,k

.--

0 lk

---

Fig. 39

Fig. 40

numai atunci cand, cat mai multe din cele asemenea , presdrate peste
tot intinsul Baraganului, vor fi cercetate cu dearnanuntul. Dupa precedente de aiurea, deci, cari dintre ele au fost puncte de observatie
si semnalizare, i anume dup ce linii, i caH au fost asezari sau locuri
1.) Directiune
in care s'a i facut sapAturi de sondare, 'Dana la linia de baza si centrul movilei maH. Rezultatul negativ i incheierea timpului disponibil cercetarii de
aici ne-au oprit de a starul si in partea opusa, obiectivul principal fiindu-ne Piscul.

A. R.

Memoritle Sectiunii Istorke, Seria III. Tom. III. Mem. z .

www.dacoromanica.ro

iS

IOAN ANDR1E$ESCU

18

de ingropare, singulare sau colective, din aceeas vreme sau din timpuri
diferite. Acest lucru apartine viitorului.
* * *

Dela inceput era clar, ca cercetarea aveh O. se indrepte, pe rand,


asupra fiecaruia dintre cele trei boturi de deal, in chip evident rupte

adanc de sivoaie din trupul

'YI

unic ce alcatuiau odinioara (seciunile naturale ale laturilor sunt

"'Yqi_r_Vy;,,,',';',

v,-,..4,,,,z,--,;-,--_-;--r,
:J...

,',,,N

.,.

,\\\:0\ \\,ez.,,c
iir;----,,,-ob,,o,-,,t
.,...,_
, ,,L,,,J0
-0.,$), e si,,,,,,;

1771t-It\-er'''
--vi `r---")1\t: I ,
,.,,,,
i _A \

v
' k:

IC

%'

2N''',,':
. ,37i4_

Fig. 41

t\,

o dovada deagata), cu paguba,


de sigur, a unui mare material,
i pierdut pentru totdeauna. In fiecare primavara,
natura ii continua aici opera
ei de distrugere. 0 moneda da-

risipit

cica, aflata la un satean ; o

mica gernA, de caracter helenistic ( ?), in posesiunea canta-

retului dela Biserica din Crsani, care si-a prefacut-o, stricand-o,


intr'o piatra de inel; o figurina de bronz, de infatisare aproximativ
tot helenistica, roasa tare cu pila, 'Ana aproape a nu i se mai putea
75.777r.cS-

41,1r14,111,111MVIA

'ft

?1,

Ilyi"

III

////

ii

c'

1/

/
,I

1"

F g. 42

Fig. 43

distinge trasaturile, la un alt locuitor, aceasta e tot ce a mai limas


din lucrurile gasite intamplator la suprafata pamantului vechii asezari,
sau prin preajmd. Olaria, mult, dupa spusa oamenilor, nici n'a fost
bagata .in seama, fiind obiectul de joc, mai cu deosebire al copiilor pazitori de vite de pe Pis i imprejurimi.

Data fiind dar inatisarea cu totul neregulata a suprafetei fostului


platou, s'a dat sapaturilor un traseu potrivit cu terenul fiecaruia dintre

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

I9

19

cele trei platouri componente. Cu caracter de sondaj preliminar si de


stabilire a paturei de cultura spre Vest si Sud-vest, Sud i Nord-est:
Sapatura I. De o extensiune mai mare in suprafata, dar Si cu o ramificare pand la povarnisul absupt de Est: Sapatura II. Aceeas struint
de urmarire a materialului in directia Vest, dar si a paturei de cultura
_
1.9

J117
I

t,1111,

"1/4*-*.--E4(

--4

Fig. 45

Fig. 44

spre Est, extrema dreapta in povarnisul abrupt terasat al platoului 3

prin el, al marelui platou de pe vremuri: Sapatura III.


Dupa timpul i mijloacele avute la dispozitie, in situatia de a nu mai
putea :conth pe o revenire, lucrarile Muzeului, in legatura si cu ridicarea

o2IS

,iii, 811741
ffr,

,tio--fl II

J1

V.

Fig. 46

Fig. 47

hartii arheologice a intregei tan ,neingaduind-o,e, credem, tot ce s'a putut


face. 0 sectiune in coasta de Sud-est a platoului 2 (Sectiunea A); o alta

fata'n fata, in aceia de Sud-vest a platoului 3 (Sectiunea B); o a treia,


aproape de extremitatea deNord-est a platoului 2 i, in sfarsit, o a patra,
in partea de Nord a taluzului valului, ce inconjura cetatuia de catre
campie,
s'au facut cu acelas scop: de urmarire a paturei de cultura,
de stabilire a inclinarii suprafetei vechii asezari; deasemenea, o chestiune

cu deosebire insemnata, de determinare cronologica a valului numit


(Fig. z). Dupd precedente numeroase, asupra carora nu credem ca este

y
www.dacoromanica.ro

20

I OAN ANDRIESESCU

20

nevoie sa insistam, valul sau valurile unei asezari pot fi contemporane


cu asezarile pe cari le-au aparat; pot fi insa si din timpuri diferite 1).
Rezultatul general a fost urrnatorul. Patura de cultura s'a gasit peste
tot la o adancime aproape aceeas sub stratul de pamnt vegetal; grosimea ei variaza putin si in conditiuni ce se vor vedeh, pe tot intinsul
3/4

0,40A

Fig. 49

Fig. 48

celor trei platouri; inventarul este peste tot aproape identic, desi avem
deaface, cum von). vedeh iaras, cu locuinte, dar i cu morminte. Ca
inclinare, asezarea aveh in vechile timpuri aceeas dispozitie. In ce priveste valul, el este contemporan cu asezarea principala dela Piscul Crasani vom vedeh care si dela a lui ridicare, credem, este cauza de

Fig. 50

Fig. 5!

capetenie a efectului distrugator pe care I-a capatat, in decursul timpurilor urmatoare, puterea de rupere a sivoaielor de apa ale primaverii,
ceeace pe viitor nu numai va macinh, de laturi, toate trei platourile, ci,
1) V. de pild, M. Wosinsky, Das prahistorische Schanzwerk von Lengyel, seine Erbauer und Bewohner, III. Teil, Budapest 1891, p. 221 i urm. Pentru o orientare generall, de valoare permanent, mai ales pentru Europa centralfi i sud-estick vechea cercetare monograficS a lui Robert Behla, Die vorgeschichtlichen Rundwdlle im astlichen
Deutschland, Berlin, 1880. Capitolul XIII: Chronologische Stellung i passim.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

21

21

Inca, i poate i mai inainte, le va desface pe toate si total de terasa


ialomiteana. Piscul Crlsani se infatisaza astfel si hi suprafat ca niste ade-

varate mine, spre deosebire de numeroase alte locuri din cuprinsul


unde vechile asezari s'au pastrat cu mult mai bine. Icoana starilor
dela Piscul Crasani, and era vieata acolo, va fi, dar, fatal, fragmentar,
-

Fig. 52

Fig. 5 3

cu destule date insa, i destul de concludente, in orice caz, de un pret


exceptional pentru locurile unde se gsesc bi timpurile pe cari le ilustreaza, sub acest raport Inca aproape cu totul necunoscute la noi.
Nuppinilliirhuithera;11!

,,lliervire1911,,1
to .1111

et

1r-

sit

lilt,

-/

vez%

Fig. 54

Fig. 55

Sa urmarim insa, pe rand, cu amanuntimile ce comportl, fiecare


dintre sapaturile efectuate si mai sus semnalate.
* * *

Sdpdtura I. (Fig. 3). Trasat de dimensiunile 19 m X 2 m, in apropiere de punctul unde cu un an inainte se gasisera lucruri caracteristice, santul GH a fost ingustat la jumatate, din cauza cl, in directia

Vest 0 imediat sub patura de humus s'a dat peste parnant tare 0

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

22

22

galben, flr ramasite. Evident, avem deaface aici cu extrema margine


de Vest a pAturei de cultur.
Ceeace a atras atentiunea Inca dela inceput, ajungAndu-se la pltura
de cultur a fost, nu numai intalnirea deasA a vestigiilor, mai ales ceramice, dar, caracterul lor amestecat. Dela 0.30 (0.35)
apoi dela

o.45o.7o: cioburi comune, unele mai grosolane, altele mai bune;


foarte des, cioburi cu proeminente, aproape exclusiv la vase de un material, tehnica (fAil intrebuintarea roatei) si forme, considerabil inferioare, total altele cleat formele, tehnica (folosirea roatei) i materialul
altor serii de fragmente ceramice, cum se va analiz intr'un capitol
special. Fata de nurrarul considerabil al celor dintEu, numrul celorlalte
,1"":01iii604, 61016MrAtialitt,
44

,in- 'A

7.',,

,i

tZ

-:0,

,.

Fig. 56

0-firr*

....-...

::..

.4 elifilo

`177': t <4

Fig. 57

a apgrut inca dintru inceput cu mult mai mic, desi cu oarecari exceptii,
n ce priveste unele forme, la locuri i niveluri ce se vor specifich. In
timp ce ceramica mai veche poate fi Inca de pe acum caracterizat ca
o ceramic6 cu proeminente (ceeace arheologia german6 numeste Buckelkeramik) , ceramica din urra se exemplificA mereu, desi cu mult

mai rar, cu fragmente zise #megariene, ma'nusi de amfore (un numr


minim de m'anusi cu stampile); restul, fdr (simple, duble, triple). Silexurile cu totul rare; evident de scApArat. 0 verig de bronz. Un obiect
ru ruginit, de fier. Vora vede c observatiile prime se vor complet
continuu, raportul rAmnnd pururea acelas.
Dela 0.70, incep sa apar, pe alocurea urme de cenus6 i cArbune.
Un alt obiect de fier (dela o lance), iarsi ruginit tare. Bucati de lipitufa' de casA cu urme de pari, nuele, paie. Intre 1.15 si 1.35, ne afllm
evident la nivelul locuintelor, cu totul mistuite de foc i prabusite. Peretii

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

23

23

aveau si o tencueall subtire, care nu se intalneste la asezrile neolitice, cu

chirpiciul fetuit simplu cu mana muiata in apa. Si la acest nivel,


acelas amestec al ceramicei de caracterul aratat mai sus. Greutati de
tesut sau de plas. Oase de animale domestice. Suntem la nivelul asezarii in plin. 0 mnusa de amfora greceasca cu stampill la 1.20 m in

directia GH, la inaltimea cifrei o din insemnarea metrica 7.50. Mai


in adanc, resturile ceramice lucrate cu mina sporesc, fata de scaderea
repede a acelora lucrate cu roata. Bucati de rasnite, de chiup. La ca.
2 m incepe s apara pamantul galben, neumblat.
0 II
1,11r1E1,.,,11111111.,

i/ ,,17111111

!milli

(Et/
/

/*/

Fig. 58

Fig. 59

Avem, dar, in EF, GH, C si I (Fig. 4, 5, 6, 7 si 8) cateva locuinte, de un


numar i form nedeterminabile cu siguranta in starea lor de mistuire,

apropiate insa unele de altele, construite, in mice caz, cu o ingrijire


superioara celor neolitice si de sigur mai incapatoare. Deocamdata nici
o urma de pari. Molozul e ars pana l.a rosu. Aglomerarea de moloz,
provenit din daramatura a cate unei case, e clara si in sectiunea EF ai
in aceea HG. Grosimea paturii de cultura, strabatuta peste tot de dese
ramasiti, dovedeste prin ea insas cat de indelung si des a fost locuit
asezarea. Precedente, cu o dispozitiune insa mai clara sunt numeroase.

La Ciistrin, de pilda, sapaturile Muzeului Marcii Brandenburg, din


Berlin, au scos in profiluri gropi de diferite adancimi si cu un continut
diferit, s'apate in pamantul crescut. Unele negre, allele mai putin. <Nu
e nici o indoeala, zice Dr. A. Kiekebusch, el, in general., gropile de aspect

mai deschis sunt mai vechi, cele de aspect inchis, mai noui. Cand s'a

www.dacoromanica.ro

1OAN ANDRIE$ESCU

24

24

facut primele gropi pentru pari, a fost imposibil ca sd ajunga in umplu-

tura atata pamant ars, ca mai tarziu, and intreaga suprafata trebuie
s fi fost acoperit cu moloz ars 1). Cu solul nostru, mai cu deosebire
cel ialomitean, de gras i gros pamant vegetal, lesne mistuitor, nici pe
departe nu poate fi vorba de asemenea concluziuni transante ca acelea
oferite de nisiposul sol brandenburghez. Dar tocmai deaceea indicatiunile de acolo ne pot fi si ne sunt o buna calauza.
&a:pate in parnant, dar ridiandu-se prin pan i impletiturd destul
de inalt deasupra sa, n'avem nici un motiv ca sa nu asemanam in genere
casele dela Piscul Crasani cu acelea dela Ariusd, sapate de d-1 Dr. Laszlo

Ferencz 2), sau acelea determinate la Targul-Muresului de d-1 Dr. I.

, Nra
`;%;,'[.;

vtir

Fig. 60

Fig. 61

Kovacs 3). Principial, iari, o schit de profil reconstitutiv n'ar diferi


deaceea transcrisa de A. Schliz dela Grossgartach de pe valea Neckarului,
cu o intreaga instalatie de cas, i comunicata de el profesorului G. Kossinna dela Berlin, care o intrebuin/eaza spre a verifich vechimea a doul

paturi diferite de cultura constatate acolo 4). Case ce apar cu totul clar
in sectiunea verticala a sapaturilor s'au gasit de d-1 Dr. Ciro Truhelka
1) Die Ausgrabungen des Mdrkischen Museums bei Ctistrin de A. Kiekebusch (Den
ausfiihrliche Bericht in der Priihistorischen Zeitschrift, VI, 1914), Zeitschrift fizr Ethnologie, 1914, p. 88o i urrn. Kiekebusch se servqte in afar de observatiile sale de acelea
ale lui Schuchhardt (Prdhistorische Zeitschrift, I, 1909, p. 256 si II, 1910, p. 380). 0.Si
cu toate acestea, sa nu se cread, curn c toate gropile de aspect mai deschis sunt mai
vecht i toate cele de aspect inchis mai nouis. Kiekebusch, 0. c. p. 888. Deci, mult
lAgare de seama.
2) Dolgazatok, Travaux de la Section numismatique et archeologique du Muse na-

tional de Transylvanie, Cluj, V, 1914, P. 337.


3) Id., VI, 1915, p. 230.
4) Zeitschrift fzir Ethnologie, 1908, p. 571.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

25

25

la Donja Dolina, pe malul Savei 1); lucru firesc, caci locuintele deacolo
fiind de caracter lacustru, ruinarea, depunerea i acoperirea lor A pe-

trecut in conditiuni cu mult mai regulate decat orke asezare de pe


inaltimi, parasit i reocupata in imprejurari fatal mai neregulate si
totdeauna expusa. Faptul nu are nevoie de nici o documentare speciala.
Cum vor fi fost dispuse casele i ce dimensiuni anume vor fi avut
nu se poate dar deduce la Piscul Crasani i o vom face-o in chip cu totul
aproximativ, ingaduit de sapaturile mai mafi pe celelalte doug boturi
de deal. Judecand dup Cate date am cules i procedand i prin analogie,
casele vor fi avut o intrare i o sal, de care tineau atenansele, un so-

pron sau mai multe 2), legate de casa sau nu.


r

o 45

Fig. 62

Fig. 63

Interesant e a starui putin i asupra chipului cum se cladeau locuintele la Piscul Crasani, dealtfel, ca i aiurea, ceeace ni s'a aratat in chip
destul de clar, chiar dela primele aflri de bucati de perete in massa de
moloz sfaramat si ars, ori de Cate ori se desfacea de sub harlet. Arderea
a dat atata consistenta unora dintre ele, incat lesne se poate hotari unde
a fost par si unde nuele, unde a fost impletitura i paie si uncle lemn

lucrat. Am ales si oprit toate bucatile mai concludente (pl. II, fig. I).
Evident, bucatile de perete (Wandbewurfstficke le zic arheologii germani,

cari au si cercetat minutios cele mai multe locuinte preistorice, restabilind cu deosebit rabdare i ingeniozitate uneori chiar planul unora

din ele) 3), sunt tot atatea indicatiuni sigure despre prezenta unei
1)

Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IX, 1904, p. 21

si urm. cu plansa VI.

2) V. si F. Laszlo la Ariusd, Dolgozatok, 3934, p. 412-414.


8) V. de pildl Paul Quente, Das germanisclw Haus von Vehlow, Ostprignitz, manuscris inedit publicat de Jarg Lechler in 25 Yahre Siedlungsarchliologie, Arbeiten
aus dem Kreise der Berliner Schule, herausg. v. Prof. Dr. H. Hahne, Mannus-Bibliothek, NT. 22, Leipzig, 1922, p. 67 i urm. cu plansa VIVIII.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

26

26

incaperi sau case, fie ca i se poate reconstitui dispozitia si marimea, fie


ca nu. Ultimul e tocmai cazul dela Piscul Crasani unde numai mai tarziu am gasit urrne sigure de pari si indicii mai bune de dispozitie a incaperilor, cum se va vede mai jos.

De pe acum insa trebuie mentionat c chiar numai dupa lipitura,


care nu poate lipsi total dela nici o asezare, se poate deduce caracterul
mai primitiv sau de un lucru mai nou si rnai bun al caselor. Observatiuni comparative s'au facut de mult si. in chip repetat. Dam un singur
exemplu. W. Radimsky constata cu ocaziunea sapaturilor statiunii palafite dela Ripac, langa Bihac (Bosnia), ca in timp ce peretii colibelor
din statiunea neolitica dela Butmir sunt facuti numai din impletitura,
i

,:.

Fig. 64

Fig. 65

acei, ai locuintelor dela Ripac sunt facuti in chip superior din lemn
lucrat 1). Este tocmai cazul dela Piscul Crsani unde peretii sunt lucrati de multe ori, desi nu la toate urmele de casa, in chip vizibil superior
fata de aceia dela locuintele stabilite de pilda la Ariusd 2), mai ales avand

in vedere si tencueala mentionata. Dei la un nivel aproximativ acelas


peste tot, ceeace nu poate insemn cleat contemporaneitate, uncle locuinte dela Piscul Crasani au fost lucrate mai bine, altele mai putin.
Vom aveh a le deosebi si a trage la urma incheierile potrivite.
* * *

Scipdtura //. (Fig. 9 si ro). Sub raportul dimensiunilor, ca si al mate-

rialului, sapatura II taie cu mult mai in larg si concludent platoul 2,


sau mijlociu. Dedesubtul unei paturi de parnant vegetal, intamplator
mai groas, patura de cultura are aceeas adancime si un inventar care
se deosebeste de acela al Sapaturii I numai prin mai deasa aparitie a
1) Wissenschaftliche Mittedungen aus Bosnian und Herzegounna, V, 1897, p. 61 i
fig. 23, 24 1 25.
2) Dolgozatok-Travaux, 1914, p 303-304, fig. io i /I ; p. 316, fig. 21 ; p. 359-362,

fig. 59-62; p. 364-366, fig. 63-65.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

27

27

unei ceramice, care, lucrata exclusiv cu roata, se prezint cu totul deosebit i fata de cea tehniceste inferioara din shptura de mai inainte,
dar si de cea superioar, constatat tot acolo. Cercetarea ei se va face
aparte la locul potrivit.
In transeea lateral de Est, la 0.30, o fibula' de bronz, chreia Ii lipseste
numai acul. Mai jos (0.90) o verigut de bronz; si mai jos (1.60 m),

sase bucati de fier (de lance), ruginite tare. In cuprinsul suprafetei,


(0.50 m) ch`tre malul X, un alt obiect de fier, lung; mai jos, acul unei
fibule marl., de bronz. In aceeas transee laterala de Est, la 1.50 m, un
fund de vas dintre acelea zise megarienec In suprafata X, la 1.40 m,
capul unei figurine de animal, de lut ars, foarte friabil; fragmentul alteia, la 2 m.

Fig. 67 a i b

Fig. 66

Mai insemnat ins'a cleat complicarea i completarea inventarului


este in Slptura II prezenta mai clara a locuintelor.
S'au gsit in totul patru locuinte bine determinabile: dou vizibile
in sectiunea X (1 si 2); una in linie dreapt cu cea mai de catre Sud,
rupth in parte de povrnisul prapstios ce desparte platoul 2 de platoul i (insemnata cu 3) i ultima mai spre Sud si Vest de primele dou
(insemnath cu 4). Fara a se fi putut fix i irul parilor de sustinere,
cafi s'au topit cu desAvArsire in massa de moloz, cenus, cArbune, oase;
dimensiunile ruinelor diametral luate sunt urma'toarele:

I = I m. 80 X 2 m. 80
2 = I M. 30 X 2 m.

3 = 2 ITI. 80 X 2.60 III.

4=1 m. 80 X 2.30 (?)

La acestea trebuie s adugam prezenta tot ash de sigur a unei a


patra case, mai mici, in sectiunea de Nord-Est a platoului 2: 1.30 X
1.20 111.

Materialul de lucru e tot lipitura, de multe ori insa mult mai omogena i fra paie; lipitura a fost apoi tencuita i spoith. Frecventa vaselor
mici, fara caracter utilitar, in cuprinsul unora dintre locuinte i alturi

www.dacoromanica.ro

28

JOAN ANDRIE$ESCU

28

cu fragmente de urne primitive, recunoscute de caracter ritual si funerar (mai ales 3), face impresia vaselor adiacente din mormintele de
incineratie, fara invelis consistent. Foarte probabil, acesta va fi fost
ritul de immormntare obisnuit al locuitorilor ce au vietuit aici.
*

Sdpdtura ///. (Fig. 1-4). Platoul 3 pare sa fi fost nu numai cel


mai des locuit, ci prin varietatea i calitatea inventarului, sediul principal, am zice, dela Piscul Crasani. Nu numai ceramica o dovedeste,
prin aflarea ei, uneori in massa, ci i anume elemente de podoaba, aproape

inexistente in sapaturile anterioare. Ceeace impune insa, mai cu deose-

y
-

--Fig. 68

Fig. 69

..9

bire este caracterul vadit superior al felului de construire, i ca ingrijire i ca soliditate; o tencueala bunk' si groasa invelih, peste tot, peretii,
lucrati mai bine decht la loate celelalte urme de locuinta. In orice caz,
tot ce e in sapaturile anterioare n'a aparut destul de clar, se desluseste
cu mult mai bine acum, pang la insus sfarsitul catastrofal al asezarilor
de aici, ca si de peste tot Piscul. Focul a fost pe unele locuri ash de pu-

ternic incht anumite substante s'au topit pAnd la smalt.


Ca si sapatura II-a pentru platoul mijlociu, sapatura III taie intreaga
suprafata bombata a platoului 3 din rapa in rap, cu aceeas legatura
mai deschisa spre Vest, pentru urmarirea de aproape a corespondentii
paturilor i inventarului.
In ce priveste acest inventar, el infatisaza acelas amestec de forme si
tipuri este vorba mai ales de ceramica cu o deosebire de inten-

sitate a unora, cum se va specifich.


Acelas caracter cu totul exceptional al silexurilor,mai mult scaparatori.

In transeea Y, in directia literii V, la o.6o m, un intreg depozit de


cioburi de amfore; cioburile de caracter inferior, cu sau fr proeminente cu totul putine. Va fi fost realmante un loc sau o camarl de
provizii. In diferite locuri si la diferite adncimi, margele de sticla i lut.

www.dacoromanica.ro

29

PISCUL CRASANI

29

In V si anume in cuprinsul sau preajma incaperii 2, la o.8o o


urna cu patru proeminente si mult cenusa, oase si cioburi de toate
felurile. In colo, in V, Ong la I in zo, ceramica precumpanitor inferioara ; la extremitatea de Sud, bucati dintr'un chiup. In cuprinsul sau
preajma incaperii 3 o alta urna plina cu pamnt si cenusd. La Sud
de locuinta 5 si 1.8o m adncime, un obiect nedeterminabil de fier.
Diferitele aspecte corespund intocmai si in transeea Y. In cuprinsul
si preajma locuintei 6, si incepand dela o.6o m, o abundenta neobisnuit de elemente ceramice, de toate felurile, mai ales ins de calitate

Fig. 70 a, b i c

superioara. Aproape de extremitatea de Nord, deasupra locuintei 6,


un fragment de vas zis #megarian. In preajma locuintei 7, bucdti de
chiup ; tot aici un prasnel si o greutate mica de tesut, ceva mai departe,
o moneda mica de arama, gaurit si cu totul alterata. In apropierea locuintelor 8 si 9, la 0.90 m, un cutit de fier, mai jos un alt prasnel (la
i m). Mai la Nord de locuinta 7, la acelas nivel de 0.90, o figurina
plata de bronz reprezentnd un cal. Ceramica inferioara intrece numericeste pe cea superioara. La 1.20 m, inventarul scade mai ales catre
Sud. La extremitatea de Nord, un fragment de vas zis #megariarm Intre
locuinta 6 si 7, un vas intreg ca un ulcior, cu o singura toarta, plin cu
carbuni, cenusa, oase. Alaturi o cupa scunda, primitiv si cu toarta mare.

In transeea de legatura V si Z, la 1 m 90 si la 4 m spre Vest de intAlnirea cu V o amfora aproape completa plink' cu cenusa, carbune
si pulbere de oase; imprejur cioburi superioare si primitive. Am impresia ferma ca ritul de incineratie este ritul funerar predomnitor aici.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIZSESCU

30

30

Mai la adanc, in intreaga sapatura, caracterul amestecat al inventarului, mai ales ceramic (dar si prasnele, margele, bucati si urme de
fier, bucati de cremeni si strecuratori), este acelas, 0111 la parnantul
galben, care apare la adancimi inegale, dupa cum a fost sapat pentru
o locuinta sau nu. Totus numarul cel mare, chiar cu scaderea generala
si treptata a fragmentelor ceramice, il au tot vasele de tehnica si forme
primitive, de calitate inferioara.
Cu mult mai clar decat in celelalte sapaturi; data fiind si suprafata
mai mare sapata pe platoul 3, s'au putut stabili aici un numar de incaperi sau locuinte si atenansele bor. Deosebirea intre unele si altele
este ca, in timp ce acele dintaiu au o sapatura mai mare sau mai mica

Fig. 71

Fig. 72 a, b i. c

in Om:Ant, celelalte nu au aceasta sapatura; vor fi fost un fel de soproane, ridicate nurnai din lenm si nuiele si mai rar sau de loc, lipite
cu chirpici. Am numerotat aceste incaperi modeste, dar totus total
superioare celor neolitice si avnd chiar o constituire de ansamblu,
care insa nu s'a putut urmari din pricina violentei focului ce le-a pus
capat, ci doar intrevedeh, dupa gruparea lor stransa, care nu poate fi
intamplatoare cu numerile dela I-20,
ash cum s'au detasat din
sapatura, prin elementele lor constitutive: moluz, bucati de perete si
de vetre, tencueal, masate gramada in diferite puncte si uneori vizibile cu claritate in sectiuni, ca cea din Y
Cu o compunere mai stransa si clara s'a gasit cu deosebire locuinta
2: moluz 0.05 m, carbune, parnant ars, pietre, oase. Incaperile 6 si 7
au dat un strat de cenus gros de aproape 1 m ceeace nu poate proveni

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

31

31

decat dela lemndria mai mult ce s'a intrebuintat la construire si amenajare interioara. Incaperea II se desluseste ca un fel de atenansa la

locuinta 10 0 in legatura si cu 12.


Un complex de incaperi apropiate, constituind, foarte probabil, o
gospodarie intreaga, s'a gasit in suprafata TZ, anume desvelit cu multi
bagare de seama, la ceeace ne-a indemnat mai cu deosebire grosimea

paturii de culturl din santul lateral VZ. Osteneala ne-a fost bine rasplatit.

Pang la i m sub patura de humus, aspectul general inventaric intru


nimic deosebit de al celorlalte transee sau suprafete. Ceramica inferioar 0 ceramica buna cenusie (a treia specie notat). 0 cremene informa. Un prasnel. Pete de cenusa si arsura, mai cu deosebire in 13
si 14, cari se desemneaza incetul cu incetul ca locuinte.

Fig. 73

Fig. 74

Dela 1-1.20 m in p, urma cu totul clara de par rotund. Cioburi


putine. In coltul de Sud-Est apare si se las, ocolindu-se, o vatra (v),
in conexul foarte probabil al unei locuinte, dela care se recunosc bine
alti doi pari de sustinere (i5,p i,p 2). Se continua saparea pana la 1.8o m.

Locuintele 13 si 14, pline cu cenusa, cioburi, unul dela o urna primitiva si mare cu proeminente 0 brau, au fost sapate tot in parhantul
galben, care le inconjoara.
In curand se deslusesc tot ca ramasiti de locuinta 16 si 17, cu bucati
de lipitura cu paie; un fragment dintr'o fibula de fier.
Semnificativ de constatat e lipsa peretilor cu tencueal, la acest nivel
care se adanceste paha la 2.50 m. Nu ins, si a ceramicei superioare,
cu multe fragmente caracteristice. In 17, de pilda, o bucata dintr'o
mare strachina neagra patina* cu buza drept orizontal. Multe urme

de carbune arata ca totul s'a sfrimat printr'un incendiu. FLA: 0 o


masea de animal e partial arsa. Pamantul a ars paha la caramida.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

32

32

La 3 m in 18, cioburi de calitate inferioarg, cenusg, urme de carbune. Fragmente de urng cu proeminente. Vase mai mici, de calitate
tot inferioarg. Oase de animale. Un vas, ca o cupg. scunda, cu toarta
mare, ce se sprijing de fund. Dar si cioburi de vase bune. Avem aici
iaras ceva din aspectul unui mormant sau morminte, cu vase de odihng
a osgmintelor si vase adiacente, rituale.
In jurul incintei 17 si in cuprinsul ei, care se desveleste cu un perimetru oval, farg a se puteh totus deduce deaici caracterul cumva circular al locuintei ce va fi fost, caracter indeductibil din starea de ruing
Si amestec : mgnusi de amfore bune, dar i multe cioburi inferioare,

cu sau farg. proeminente. Pe cat inventarul a fost de redus mai sus,


pe atata este de bine reprezentat acum, fireste nu in pamantul galben,

10,1
\

'1

I0

11 %f
,pt)

0 Id

'
"II

'

Fig. 75

Fig. 76

ci in cuprinsul i preajma locuintelor si mai ales in 17. Aici, am putut


astfel desveli in dimineata de Joi 16 August trei dintre cele mai caracteristice piese ale sgpgturilor, caracteristice nu numai prin ele insele, dar Inca i prin aflarea lor laolalt, cum le-am fotografiat in situ:
o lampa de bronz cu trei ramuri i un intreit lant de suspendare ; un
fund de amforg si, un vas inferior, de caracterul local, precumpgnitor
in intreaga statiune dela Piscul Crsani. Punctul de aflare X ; adancimea 3.20 m. (pl. II, fig. 2). Fundul de amforg cu varful in sus s'a ggsit
peste urme de carbune, cenusg i pamant. Vasul de calitate inferioarg
(farg fund) s'a gsit dispus altfel, cu gura intr'o parte, asezat peste urme
similare. Aproape, tot in acelas cuprins, alte mnusi de amfore,
cioburi cu proeminente, solzi de peste, evident resturi de bucgtarie.
Impresia totalg, e aceea de morminte i incaperi atenanse de depozit
ale unei locuinte principale, mai sus asezate si superior construite (tencuealg) si anume in 4.
* * *

In sfarsit, pentru a inchei descrierea sapaturilor, sectiunile A (Fig.15)


si B (Fig. 16), amandoug in fundul ((boancei celei mari ce desparte

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

33

33

platoul 2 de 3, cea dintaiu in laturea de Rasarit a platoului 2, si a doua,


In aceea de Apus a platoului 3, n'au dat numai confirmarea sigura a
aceluias nivel de cultura, de aceeas durata i intensitate, ci i oarecari
elemente de inventar, noui. In A, la 2.50 m s'a gsit un craniu de om,
Cu maxilarul inferior lipsa, cu fata in jos si crestetul orientat spre Apus;
apoi o vertebra. Alt amanunt de preciziune, din nefericire, niciunul,
ceeace duce la incheierea unei incineratiuni partiale, contemporane,

dar si a unei inhumari posterioare, tot asa de posibile.


In B, unde din prima zi, s'a gasit in malul sectionat prin surpare
o manus de amfora greaca cu tampila, la 2 m. adancime si x m de
povarnisul rapei s'au gasit doua jumatati ale unei boabe mici de colier, de aur, deasupra urmelor de locuinte usoare, de atenanse, am zice,

p.

.. ...

013

Fig. 77

Fig. 78

peste care s'a dat la 3 m. adancime, cu o compunere similara celei simultane in celelalte locuri. Ceramica inferioara, proportional, in numar

cu mult mai mare.


In totul s'au sapat: Sapatura I, 47 m2; Sapatura II, 6o m2; Sapatura III, 92 m2. Total: 199 Ea 2.
* * *

Ca in toate sapaturile arheologice, si la Piscul CrAsani, un mare, cel


mai mare loc ii ocupa, ca material inventaric ceramica. Resturile ceramice, cum vom vedeh, foarte variate, umplu la Piscul Crasani intreaga patura de cultura, pe alocurea fiind as de dese, incat fac mpresia ramsitelor unei olnii. Ash a crezut, de pada, G. de Mortiille
ei alti participanti dela congresul arheologic din 1894 tinut la Sarajevo, despre cunoscuta localitate arheologica Butmir. Ceeace s'a dovedit numai in parte adevarat 1). La Piscul Crasani, asezare tipica de
1) Fr. Fiala, Die neolitische Station von Butmir bei Sarajevo in Bosnien, herausg.
vom Bosnisch-herzegowinischen Landesmuseum, Wien, 1894, 13. 40 i 42 (Incheierile postume ale lui W. Radimsky).
3 A. R.

Memornle Sectiunii Istorice, Seria III. Tom. III. Mem. r.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

34

34

innltime, resturile ceramice sunt in chip sigur ale vaselor de utilaj


zilnic sau ritual, al acelora cari au trait aici in decursul timpului si,
data fiind grosimea paturii de cultura, un timp destul de indelungat.
Dad.' tot ce a fost de lemn s'a mistuit pAna a lash numai infime

urme de lemn carbonizat si pomenitele intiparituri de pari, de


nuiele si lemn lucrat, ceramica s'a pastrat am zice aproape intacta;

cu totul rar, precum vom vedeh, un numar cu totul restrns de


fragmente au fost diformate de focul in care putem sa ne inchipuim
cu toata garantia de probabilitate c s'au sfarsit unele locuinte si apoi
principala asezare dela Piscul Crasani.
De dimensiuni variind dela cele mai mici si 'Ana la marile chiupuri
in care se pastrau alimente si bautura, vasele intregi si resturile ceramice dela Piscul Crasani se impart in chip distinct in dou mafi grupe,
ce le vom cerceth pe rand.

Fig. 79

0 prima grup, evident inferioara, primitiv, ceeace insd, dela inceput trebuie spus, nu inseamna ca redusa numai la cele mai vechi
timpuri ale statiunii ci, vom vedeh, cu trasaturi de persistenta, potrivit careia, in intreg cuprinsul statiunii se inthlnesc la fiecare pas
resturi din aceastagrupimpreunacu altele, hotarit superioare si mai noui.
E in-Chia grupa a vaselor lucratefdrdintrebuintarea roatei, numai cu mna.

0 a doua grup, total deosebit de cea dinthiu prin tehnica, forme


si ornamentare, dar iaras, cum vom vedeh, nu fail unele elemente de
legatura cu prima categorie, elemente ce vor trebui cu deosebire supuse atentiunii noastre, e aceea a vaselor lucrate cu intrebuintarea roatei.

In plus, aceasta ultima grupg numara la Piscul Crsani chteva specimene, cari reprezinta aici nu numai ultimii termeni de desavArsire ci
totdeodata tot atatea pretioase indicii de orientare. CAteva fragmente
de vase tipice grecesti, chteva fragmente de vase zise megariene4
un numar de amfore, dou cu stampila.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

35

35

Inventarul ii completeaza cateva obiecte de lut, de os i sticla ; alte


lucruri de bronz si. fier ; aurul e reprezentat prin singura bobita de po-

doaba pomenita. Toate vor fi descrise pe rand.


Pentru intaia oara la noi, in cuprinsul vechiului Regat, Piscul Crasani infatiseaz6, dupg cercetarile facute, avantajul, mare din punct de
vedere arheologic, al unei statiuni care, locuita din timpuri preistorice,
ajunge a fi luminata putin si de razele istoriei.Vom vedeh cum si cat.
A. Ceramica lucratd cu mdna, fdrd intrebuintarea roatei.
Foarte bine si destul de variat reprezentata, formele i resturile ceramice
ale acestei grupe dau prilejul la o suma intreagg de observatiuni, in cuprinsul
ceramicei similare a Daciei preistorice, ca si a Europei Sud-estice in genere.
10

:
\
,

I'

Fig. 81

1\

Fig. 82

Fata de nesfarsitul numar de localitati din epoca neolitica, de bronz


si fier (Hallstatt si La Tene), ilustrate de un material mai mult sau mai

putin asemanator, Piscul Crasani ia un loc, ce i-1 vom circumscrie, dup


trecerea in revista a celor mai de seama forme, fragmente i profiluri,
cu raportarea necesard de asemanari i deosebiri din intreaga Europa

Sud-estica, raportare la care, fireste, Bolliac nici nu se puteh gandi,


pe vremea sa cercetarile fiind cu mult mai putine i cunostintele sale
fiMd numai intamplatoare.
Ca material, ceramica dela Piscul Crasani lucrata cu mana se aseamana in totul cu majoritatea ceramicei neolitice dacice i sud-est europene, care constitue, am zice, inventarul de baza al tuturor asezarilor
preistorice din partile noastre, i anume dela sfarsitul acelei epoci,
zise neolitice, care, daca nu se stie Inca, decat cu multa aproximatie,
and incepe aiurea 1) i, mai putin la noi, se incheie foarte probabil
cu I-ul mileniu inainte de Hristos.
1) Pentru Egipt si Mesopotamia, 0. Montelius incepe neoliticul cu anii 20000.
A. Evans, pentru Asia Mick Creta si Orient cu 14.000. Transitia dintre epoca
3*

www.dacoromanica.ro

I OAN ANDRIE$ESCU

36

36

Lucrate exclusiv cu mana, vasele sunt de o pasta putin ingrijita si


impur. Peretii sunt grosi. Arderea e slaba si ineg416, foarte rar mai
regulata si ingrijit. Forme le se marginesc propriu zis la un numar limitat si nu au cleat rar o distinctie apreciabila de profil. Este vorba,
fireste, despre cele mai simple dintre exemplarele ceramice dela Piscul
Crasani. Dar chiar fara de aceasta si anticipand asupra ceramicei dela
Piscul Crasani in bloc, se poate spune ca, dacl Europa Sud-estic reprezint sub raportul materialului ceramic, si in genere arheologic, o
regiune distincta,recunoscuta ca atare 1)ceramica dela Piscul Crasani,

Fig. 83

Fig. 84

Fig 85

chiar fata de unele trasaturi de distinctie, ce nu i se pot contesta, este cu

totul departe de a se putea compara, fie cu aceea a regiunilor Nord


si Nord-est, de extensiune a ceramicei pictate, fie cu aceea a regiunilor
de Vest si Sud-vest, de frecventa si tot as de variat artistica utilizare
a ornamentului incizat. Si acest lucru trebuie explicat.
paleoliticA i cea neoliticA (Azillianul, Maglemose) se socoate a fi avut loc in Europa de
Apus intre 9000 i 7500 inainte de Hr. V. ci M. Boule, Les hommes fossiles, Elements
de paliontologie humaine, Paris, 1921, p. 329.

1) Cercetarea de bazA e desigur aceea a lui M. Hoernes, Die neolitische Keramik


in Oesterreich din Jahrbuch der K. K. Zentral-Konzmisnon f iir Erforschung und Erhaltung

der Kunst- und historischen Denkmale, Wien, 5905, III, Spalt 1i28. G. Kossinna
zice: cultura dunareanfi (Deutsche Vorgeschichte, Mannus-Bibliothek, Nr. 9, ed. III,

Leipzig, 5925, p. 45 i aiurea). Tot ach, dup el, Carl Schuchhardt in Alteuropa in
seiner Kultur und Stilentwicklung, Strassburg und Berlin, 1919, p. 516 i urm. Mai
departe i cu o interesand teorie de aplicare etnologicA, asupra cAreia materialul i
mai ales cercetarile sistematice sunt cu mult prea putine, a mers G. Wilke in a sa SpiralMtlanderkeramik und Gefdssmalerei. Hellenen und Thraher. Wiirzburg 1910, ca i in
Neue Beitrage zur Spiral-Mdanderkeramsk din Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien

und Herzegowina, XII, 1912, p. 29-67 (harta p. 61). Ceea ce am spus eu in diferite
randuri (5952, 1916, 1925), nu e altceva decat o aplicare i inceput de verificare i
ilustrare, pornith la inceput cu totul independent din Sud-Est. Faptele sunt foarte numeroase, foarte multe inedite i merit o tratare specialA, ce nu se poate face cleat
de cineva din pArtile noastre. Unele dintre ele se vor cuprinde intr'un memoriu ce am
in pregAtire i. va apare in curand: Depozitul de bronz dela Drajna de Jos.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

37

37

Inainte de aceasta insa, data fiind tehnica aratata, sl vedem cu ce


orme, fragrnente, ornamentare i profiluri se infatiseaza aceasta prima
grupl a ceramicei dela Piscul Crlsani.
* * *

Una dintre formele intregi caracteristice pentru Piscul Crasani a


celui mai primitiv nivel cultural 1) e o forma de vas mare, cu partea superioara prelunga, gatul i gura invoke, dar neregulat. Mesterul n'a
putut tine egala grosimea pastei, care e impura; vasul e ars superficial.

In fata si in dos, urmele a ate dou proeminente aplicate, imediat


deasupra liniei de mijloc a vasului (Fig. 17). In totul, forma, linii, desvoltare familiare Sud-estului, cu o trasatura local. Prezenta proeminentelor se potriveste cu deosebire cu frecventa lor cu totul caracteristica la Piscul Crasani pentru acest nivel.
ifs

91\1

--.,

-4-

Fig. 86

Fig. 87

Fig. 88

0 form cu mult mai frecventl, reprezentat printr'un intreg sir de


exemplare de dimensiuni variate, e forma de urna, cu peretii drepti
sau usor bombati in afara, lucrata lard fetuire i fara nici o insistentl
in ce priveste grosimea sau calitatea pastei si arse cum s'a nimerit (Fig.

18zi). Cu proeminentele dispuse fata 'n fata, cele dintaiu doul


(Fig. 18 si 19) au Cate un brausor aplicat in arc usor, ce porneste dela
fiecare dintre proeminente, sau le intovrseste in imediata apropiere,
cu o simetrie apreciabild i un efect simpatic. Brausoarele de diferite
forme sunt unul dintre elementele ornamentale de capetenie In ceramica acestei prime grupe dela Piscul Crasani i Ii da in cuprinsul
1) Ca pentru toate timpurile Si aici, primitivitatea cultural nu implici absolut
si intotdeauna una cronologicA.
Asupra acestui lucru se va reveni in consideratiunile finale arheologico-istorice,

and va fi vorba despre cronologia statiunii dela Piscul CrNsani.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIE5ESCU

38

38

ceramicei similare sud-estice


o not de caracteristica simplitate, reprezentand o mijlocie a indemanarii tehnice i artistice la acest nivel
cultural, fata de care sfortarile mai mari sunt exceptionale. Vasciorul
fig. 20 cu proeminente, dar fat- brausoare, e o adevarata miniatura a
celor dintaiu. Fig. 21 reprezinta un vas minuscul de marimea unui degetar. Lipsa de caracter utilitar a celor din urma e evidenta. Vor fi fast

vase inconjuratoare rituale dintr'un mormant starea de amestec in


care s'au gasit nu ne ingadue a preciza, sau vase de joc.
Cu sau fara brausoare, dar totdeauna cu proeminente, s'au gasit si
alte exemplare fragmentare intocmai ca cele de mai sus.
Dar brausoarele dispuse ca mai sus si proeminentele simple nu sunt
singurele elemente ornamentale pe care le inventeaza raesterul pentru
vase de forme de mai sus sau altfel si la a caror privire vor fi simtit
placere oamenii vremii.

Fig. 89

Fig. 90

Fig. 91

De multe ori brausorul mai lat sau mai ingust, odata reprezentand
adevarate alveole clar adancite (Fig. 22), leaga proeminentele intre ele

(Fig. 23), proeminentele insele primind o adancitura de efect ornamental (Fig. 24).
Cateodata brausorul de legatura orizontala dintre proeminente e insotit de altele ce pleaca oblic dela fiecare dintre aceste proeminente.
Buza usor profilata schimba putin din conturul vasului, altfel de aceeas

form cu cele de mai sus (Fig. 25).


In slarsit, nu arareori, mai cu deosebire la vasele mai mari, cu proeminentele puternice, cate doua brausoare pleaca in jos dela fiecare
dintre ele (Fig. 26), pentru ca mai rar, la Piscul Crsani intr'un singur
1) V. d. p. I. Andriesescu, Contrzbutie la oDacia Inainte de Romani , Iasi 1912, P. 76
urm. cu notele 175-194. Necitate atunci, pot aclAugh acum Inca unele locuri documentare din Jur. Pentru Bulgaria: Popov, Pestera dela Morovita, Bulgaria de Nord
in Bulletin de la Socit arclzeologique bulgare, III, 1913, p. 28o, fig. 184; pentru parrile apusene, de sigur, Ungaria cu Lengyel, M. Wosinsky, Das priihistorische Schanzwerk von Lengyel, seine Erbauer und Bewohner, Budapest, x888, pl. VII, fig. 12-15 .

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

39

39

caz, brausorul sa. fie rasucit la alcatuirea unui ornament de sine sta.tator, catre gura vasului (Fig. 27).
Se desluseste dar, in chip vizibil, o logica in variarea ornamentului
si cu toata primitivita tea de conceptie, se ajunge la crearea unui adevarat motiv, simplu i naiv, care nu poate ascunde deloc vremurile
anterioare, and in locul ornamentului se petreceh pe sub proeminente
o sfoara mai subtire sau mai groasa de sustinere motiv in orice caz,
caracteristic pentru gustul traditionalist al vremei i aptitudinele de
executare. Ca adancind suprafata proeminentelor, mesterul tinde la
un efect ornamental, e o dovada buna aceea ca, alteori, el le cresteaza
cu o incizie perpendiculara i una orizontald (Fig. 28).

111,1j1111(1?((cf1111111111/111111(1ill
11111

ILL! JLLL

ri(

rt:

Fig. 92

Fig. 93

Si in ce priveste brausoarele oblice, constatam o dragoste de variatie,


la acelas fel de forme, variatie, care trebuie semnalata. Intre proeminente se intercaleaza astfel unul sau mai multe brausoare (Fig. 29),
pentru ca, intr'un alt caz, brhusorul, fara alveole, sa fie intors in
carlig, intovarasind simetric o proeminenta mica, care nu va fi fiind
dintre cele principale ale vasului, ci dintre cele secundare, alternante,
lucru frecvent in tot Sud-estul (Fig. 30). Pasta mai buna, arderea mai
ingrijita, desi la forma e aceeas, indica vasul ca relativ mai nou. Ash a
evoluat motivul.
Dar nu numai proeminentele i brausoarele sunt singurele ornamente
dela vasele de aceasta forma dela Piscul Crsani.
In mai multe cazuri, proeminentele sunt legate intre ele prin simple
adncituri alveolare i brausoare oblice (Fig. 31). Alteori, in locul brausoarelor se intrebuinteaza incizia, tot oblica, de obiceiu repetata (Fig.
32). Si de mai multe oH, in locul brausoarelor ornamentale i oblice,
apare incizia, aclancit mai tare sau mai usor si care, repetata cu mai
mult sau mai patina regularitate, umple intreg spatiul dintre proeminentele vasului, mai ales in partea lui superioara, si mai putin in jos
de mijloc (Fig. 33 si 34).

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIE$ESCU

40

40

Cu aceleas elemente simple, variatia continua, la forme de vase usor


modificate. Buza vasului e crestata ; butonasii desemneaza cu aproxi-

matie linia gatului de jur imprejur si dela unii din ei pornesc in jos
incizii, mai mult sau mai putin regulate (Fig. 35). Butonasii pot fi insirati insa sub linia gatului si atunci, in loc de incizii, dintre ei pornesc
in jos alti butonasi (Fig. 36). i mai complet, la un fragment de vas
de forma celui precedent crestarea buzei vasului, butonasii, proeminentele principale si inciziile oblice, intermediare, se intrunesc laolalt,
pentru a da acestui fragment de vas locul de sfarsit al seriei, caracterizata prin acest fel de elemente ornamentale (Fig. 37). E o logica inchisa,

care nu poate fi intampltoare.

...-".-

C:Arkt,
Fig. 94

ji.

Fig. 95

Inteun singur caz, pe fragmentul partii inferioare a unui vas mare,


cu peretii grosi, factura mai noua, adanciturile alveolare, des dispuse
unele langa altele, cu oarecare ordine, constituesc un ornament putin
obisnuit (Fig. 38).
i iaras in cite un singur caz, fiindca este mai sus vorba si despre
ornamentul prin incizie,un fragment are un ornament liniar unghiular, foarte obisnuit in mediul neolitic si eneolitic 1) (Fig. 39), iar un al
doilea are un ornament, care nu poate fi interpretat cleat ca un inceput
de ornament in val, derivare a ornamentului in zigzag, prin rotunjirea
unghiurilor lui (Fig. 40). De tot interesanta e raritatea la Piscul Crsani
a ornamentului de felul intaiu; dar nu mai putin si prezenta ornamentului figurat in exemplarul al doilea, de o forma, pasta, tehnica a executiei (si in plus proeminentele), totul de calitate primitiva, dar tocmai
prin aceasta, ridicand o insemnat problema cu privire la originea si
evolutia acestui ornament, pe care il vom reintalni la Piscul Crsani,
dar in cu totul alte conditiuni formale si tehnice. Vora reveni dar.
Destul de rar, vasul are patru proeminente, cu sau fail usoare adancituri, proeminentele legate intre ele printr'un brfiusor sau nu, incolo
1) I. Andrieescu, o. c., p. 78 i urm.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

41

41

intreaga suprafata a vasului impodobit cu grupe oblice de incizii, exe-

cutate cu un fel de mici pieptanusi speciali, cu dintii avand anume


crestaturi, din aplicarea carora pe fata vasului crud a rezultat un ornament, numai in chip negativ de incizie, caci elementul ornamental
pozitiv e constituit din tot atatea linii in relief, corespunzatoare altor
crestaturi ale dintilor pieptanusului de lemn facut ad hoc (Fig. 41).
Este motivul cel mai complicat de acest fel, diferit de as zisul ornament-

pieptene al mediului neolitic 1); dealtfel, nici proeminentele nu au caracterul mediului neolitic, ci al unuia mult posterior. *i. totusi, la alte
doua fragmente, unul deosebit intrucatva ca profil, un pieptanus cu
simple scrijalituri denticulare au dat un motiv de iaras reale inciziuni

Fig. 96

Fig. 97

(Fig. 42 si 43). Mai des, motivul pare sa fi fost vizat la alte forme de
vase de un lucru si o ardere deosebite, motiv mai adancit sau mai usor, nu
numai in sens oblic si vertical, ci si in dispunere arcuita (Fig. 44), ceeace,,

cred, nu se poate pune in legatura cu ornamentul in spiralk incizat sau


pictat, care la Piscul Crlsani e reprezentat cu totul exceptional, o singull data si atunci, printr'un fragment (Fig. 45), care corespunde nu
cu ceramica pictata nord si nord-estick ci cu aceia incizata si in relief,
corespunzatoare la randu-i epocei neolitice si de bronz din aceste din
urma regiuni. *i asupra acestui lucru avem de revenit.

0 aka forma, destul de des reprezentata in ceramica dela


Piscul Crasani, este aceea de inatisarea unui castron modern, cu gura
mult mai larga si inaltimea mult mai mica decat la forma anterioarl_
Pasta e ceva mai bunk framantata si ars mai cu ingrijire, ash incat
vasele au o infatisare caramizie, deosebita de majoritatea vaselor anterioare ; calitativ, nici o superioaritate alta. In genere cu buza usor asfrau* mai rar dreapta, unele exemplare au pe suprafata si chiar
1) Ibid., i nota 196.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

42

42

marginea anterioara urme de arsura, datorite de sigur utilajului. Ornamental, aceleasi amanunte, dar si altele. Partea inferioara a vaselor e
numai exceptional ornamentata.
Ace las brausor vertical-oblic pe partea de sus a vasului (Fig. 46).

Buza mai rasfranta reclama un ornament, care e iaras un brausor,


asemenea cu unul ce leaga proeminentele vasului. Buza insas e crestata de adancituri mai mult sau mai putin alveolare (Fig. 47), in treacat

zis, motiv superior si sigur ulterior cresaturilor obisnuite pe buza


vaselor neolitice, si dela noi si de aiurea din jur 1).
Alteori un singur brausor leaga proeminentele, ark' alt ornament
(Fig. 48). La un alt fragment de vas similar, proeminenta are o pronunalveolara asemenea cu acelea ale brausorului (Fig. 49).
tata

4111M'' ,
Fig. 98

Fig. 99

i iaras aceleasi ascii de mai sus, unele late de tot si dese, dar nu cu
totul regulat, impodobesc jumatatea de sus, ca i cea de jos a vasului
(Fig. 5o).
In orice caz, ornamentul in ceramica acestui nivel cultural e nu numai frecvent, ci, am zice, o lege, chiar cand se repeta, intrebuintand
aceleasi mijloace minime. Ca si la formele de mai sus, locul brausoarelor

sau al alveolelor ii iau adeseori proeminentele in forma' de butonasi


orizontali (Fig. 51), dar si altfel. Ceeace insa e si mai caracteristic, in-

cizia ia cateodata, si de remarcat, rar, forme unghiulare, marginind


proeminentele (Fig. 52); sau de zigzag rotunjit (cum am mai vazut
(Fig. 53 si 54), si care nu e departe de incovoiarea semi-spiralica propriu zisa (Fig. 55 si 56). De mentionat ca proeminenta dela primul
dintre aceste fragmente n'are nimic neolitic2). Aproape, geograficeste,
1) Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, III, 1895, p. 221.
2) Dui:A proprie i indestul de indelungrt experientl. Dintre lucrurile sud-estice
publicate, v. exempli gratia, proeminente de caracter neolitic, dela o statiune de lng6
Vidin, Bulletin de la Socit archeologique bulgare, II, 1911, p. i6i, fig. is, i aiurea

pe valea Dungrii, ibid., p. 166, fig. 14.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

43

43

de regiunile nord i nord-vestice, cu o as de exuberanta desvoltare neo


si eneolitica a ornamentului spiral, pictat sau incizat, suntem departe
arheologiceste de aceleasi locuri. Evident, ne ga`sim aici in alte timpuri
si putem anticipa, nu inainte, ci mu/t dupd. Aspectul neolitic al ceramicei
de Eta dela Piscul Crsani e numai aparent i partial si oglindeste nu
o vieata neoliticd, ci numai de traditii neolitice, mai noui insl Si fara

nimic din aportul cultural marcant al regiunilor desemnate i la timpul


aratat. Alte preciziuni doveditoare in acelas sens vor urrna la locul potrivit.
Un mare vas de o forma ca i cele de mai sus, de o pasta i un lucru
cu totul primitiv, dar bine ars vasul, are suprafata toat presarata cu
intiparituri neregulate, cari aproape nu se deosebesc de acelea ale braului ce marcheaza gatul ski (Fig. 57).

Fig. Ioo

Fig. ioi

0 forma care difera de cea de mai sus, atat ca inaltime, care e mai
mare, cat si prin circonferinta gurii, care e mai mica, e de infatisarea
unui gavanos modern, de aceeas tehnica a vaselor anterioare, ars slab
si patat (Fig. 58).
Cu un profil mai involt si de o mai mare siguranta a liniei, desi iaras
de o aceeas tehnica, sunt vasele, uncle destul de mari, ce se deosebesc
de toate cele de mai sus, mai ales prin resfrangerea buzei i o regulata
definire a liniei gatului printr'un brau cu alveole mai mult sau mai
putin regulate (Fig. 59, 6o si 61). Braul oblic pornind dela acela al gatului, deasemenea proeminentele mici, in afara de cele principale si alternand cu ele intr'o simetrie oarecare, am vazut, nu sunt o inovatie.
Una dintre cele mai curioase si caracteristice forme dela Piscul Crsani,

pentru acest nivel, este insa o alta, reprezintata printr'o serie de exemplare intregi sau intregibile. De forma aproximativa a unei cesti mo-.
derne, mai deschisa sau cu peretii mai drepti i o toarta puternica, disproportionata &VA de marimea vasului, cu marginea crestata sau nu
toate vasele de acest fel au consecvent aceeas impuritate a pastei, aceeas

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIE5ESCU

44

44

insuficient a arderii si ceeace nu e mai putin vrednic de remarcat,.


aproape toate au puternice urme de arsur in interior. Evident, in ele
se ardeh ceva ; vor fi fost deci la'mpi sau afumkori, obisnuite sau rituale (Fig. 66-71 a si b). Cum lesne se poate observa, ele se reduc
toate la dou tipuri: unul cu toarta, care se sprijina deadreptul pe fund
(Fig. 62-64); al doilea cu toarta fiber% (Fig. 65-66). Ultima (Fig. 67
a si b), cu toarta numai schitat, frl gaur, la o complet aceeas forma'
si anume de tipul intaiu, e o miniatura', fled caracter de utilitate, ceeace-i
intareste pe acela de vas adiacent, ritual si funerar. Interesant cu deosebire aceast forma la Piscul CrAsani, mai ales el se repet. Fra sa o

fi putut remarca in asezki propriu zis neolitice, unde forme similare


r

li,

en
.
Fig. boa

Fig. io3

nu lipsesc, dar cu infatisarea de cani sau canite comune (einhenkelige


Becher sau Tonnapfchen, sau Inca Henkelndpfchen le zic arheologii germani), caracteristic mi se pare a-i galsi cateva corespondente, dar toate

intr'un mediu exclusiv mai nou, cu toati reala primitivitate calitativi


a formei, tehnicei si ornamenta'rii (simplele crestAri ale buzii) 1). Lucrul numai intfimplator nu poate fi.
1) Grad Sokolak, la Sud de Bihac, in Bosnia, Radimsky, Die Nekropole von Yezerine in Pritoka din Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, III,
1895, P. 47, fig. I2 (intre altele cu un tipar din epoca de bronz); Debelo brdo, ling
Sarajevo, id., IV, 1896, p. 48, fig. 71 (mediul e departe de a fi neolitic si a dat intre
altele un fragment de vas lucrat cu roata, avand pe lanea un ornament liniar in val,
ascii spiralice incizate ca acelea dela Piscul Crisani (fig. 47); tot ash, statiunea lacustil
dela Ripac langa Bihac, ibid., V, 1897, pl. XXIX, fig. 184, 185, 188, 189. Fig. i85 identicki cu fig. 71 a si b dela Piscul Crasani. In ce piiveste alte vase dintre cari unele cornplet similare, dela Donja Dolina, Dr. Ciro Truhelka zice textual: oDiese Becher sind
sehr zahlreich, einzelne Formen so typisch ausgestaltet und in unserer ersten Eisenzeit so weit verbreitet, dass man darin ganz charakteristische Leitformen erblicken
kanni, Der vorgeschichtliche Pfahlbau im Savabette bei D. Dolina din Wissenschaftliche.
Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IX, 1904, p. 44 si pl. XVII, fig. 8 si 9,
pl. XVIII, fig. 6. Acelas Truhelka duce evolutia unora dintre acestea forme pani la

aceea a oenochoelor grecesti (ibid.). 0 i mai apropiatg filiatie a alor noastre dela

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

45

45

0 intreaga serie de manusi, provenite dela forme ca cele de mai sus sau
-dela altele, caracterizeaza in completare nivelul cultural al acestei prime
serii ceramice. Cu aceasta ocazie, un amanunt interesant de mentionat mi
se pare acela asupra chipului in care se prindeau manusele de corpul vasului. Cand vasele se lucrau si erau Inca crude, li se faceau anume ate o
adancitura la locul unde trebuie s li se aplice manusa , iar acesteia i se Ikea
invers, cate o prelungire speciala prin care ea se aplica. Arderea atash astfel
manusa de corpul vasului, dar aceasta ardere fiind slabl, atasarea nu se
facea indisolubil si se recunoaste astlzi cu toata siguranta. Acelas procedeu se intrebuinth la aplicarea proeminentelor, fireste mai ales a celor
marl, ce slujeau drept torti, dar si a celor mai mici 1) cele mici de tot

,11/

Fig. 104

Fig. 505

si mai ales, cred, in timpuri pur neolitice, fiind detasate simplu din
massa de suprafata a vasului. Fig. 68 reprezinta un fragment de toart,
iar fig. 69 o proeminenta orizontala, fiecare cu apendicele special de
sudare. Este aceasta o practica neolitica ? M. indoesc. Se pare mult
mai curand o imitatie dupa lucrul metalului. In ofice caz, amanuntul
nu stiu O. fi fost remarcat 2).
Piscul Crsani mi se pare aceea cu forma vestitelor cupe de aur dela Micena, impodobite uneori cu spirale, caH si acestea sunt asa de familiare Sud-estului intr'o anume
epoca. Ren Dussaud, Les civilisations prehellniques dans le bassin de la Mer Egie,

Paris, 1914, p. 147, fig. I si 3 si p. 148, fig. In,. E nevoie de o ancheta special. In
oHce caz, primitivitatea lor calitativil in contrast cu caracterul lor cronologic, mai nou,
mi se pare mai presus de indoeal. Mai ales c nici regiunile dela nordul Dunarii nu
o desmint; din contra. Dr. R. Marton a gasit o ceasca de parnant mult asemanatoare
la Nord de Mures, la Nagy Sanczon, statiune, determinata cronologiceste intre epoca
neolitica si de bronz, Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. zo si fig. 30 cu pag. 73.
Iar Dr. I. Kovacs a gasit vase asemanatoare la Targul-Muresului in morminte escitice*
(rnileniul I in. de Hr.), determinabile si prin alte amanunte descoperite, Dolgozatok-

Travaux, VI, 1915, p. 266, fig. 33 ; p. 264, fig. 31, 2; p. 265, fig. 32, 2.
1) Vasul citat mai sus, fig. 19, are intr'o parte proeminenta cazuta si se distinge
Liar gaura de sudare.
2) La ce vor fi slujit gaurile dela vasul de mai sus fig. 17

pentru o toarta sau pentra

cate 0 proeminenta, in fata si in spate, nu se poate hotari. Mai probabil pentru cite

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

46

46"

In sfarsit tot in cuprinsul de inceput al acestei prime grupe ceramice


dela Piscul Crasani trebuie inscrisa o curioasa form de lingura (Schpflbffel Ii zic arheologii germani), cu toarta inversa, altfel fara nici o ornamentare (Fig. 70 a, b i c). E inca o trasatura de varietate a formelor
in mediul acestei grupe 1).
Alte forme, dintre cari unele depasesc caracterele tehnice ale vaselor
citate mai sus, sunt lucrate mai bine, uneori chiar bine de tot si tot ash
arse, trasaturi dar de mediu inaintat, fr sa marcheze, cred, vre-o distanta cronologica asa s'a lucrat indelungl vreme la noi sunt o in-

treaga serie de cani mai mari sau mai mici, intregi sau bine caracterizate prin tortile lor (Fig. 71, 72 a, b i c, 73, si 74). Proeminenta rotunda si regulata de deasupra mnusii, mai usoara sau mai accentuata,

Fig. io6

Fig. 107

e iaras ceva familiar Sud-Estului, ca sa se ajunga pe alocurea la o adeva-

rata variare, am zice rococo, a acestui amanunt, altfel asa de simplu,


util intaiu (pentru a tine mai bine cana), apoi utilo-ornamental, sau numai ornamental 2). Chiar la Piscul Crasani 11 vom reintalni, la alte forme
ins, de alt tehnicl l cu o aka infatisare, care e cea finala de butonas,
existenta Inca la formele mai vechi 3).
.

Vase cu toarta orizontala s'au gasit mai putine (Fig. 75, 76 si 77).

Ultima, usor rasucit, se repet la Piscul Crasani, vom vedeh, in exemplare si mai caracteristice, cu care ocaziune vom arata caracterul ei familiar in intreg Sud-Estul.
.
o mnusa, caci proeminente mai mari, aproape unele de altele, nu se intalnesc. Oricum
procedeul e i aici acelas.

1) Manusi de acest fel se intalnesc mai obisnuit la capace, la noi (Sultana, Jud.
Ilfov, descoperirile din 2923, inca nepublicate), ca si aiurea (v. de pilda tin asemenea
capac dela Gradina, Prozor, Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina,
VIII, zgoz, p. 56, fig. 36). In oricecaz nu avem de aface deloc cu ce va strain de Sud-Est
2) Glasinac, Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina. I, 1891,..

p. 118-219, fig. 6-14.


3) Ibid., fig. 12.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

47

47

Un capacel de vas are conturul complicat, dar e de aceeas factura


si ardere insuficienta. (Fig. 78). Si cu toate acestea face impresia de

mult posterior obisnuitelor capacele din asezarile neolitice. Si ash va


fi fiind 1).
0 serie de profiluri a celor mai principale forme, cu dimensiunile
respective, completeaza imagina ce trebuie s avem despre aceast
prima grupa ceramica ce am stabilit la Piscul Crsani (Fig. 79-92).
Totul, de pronuntate trasaturi neolitice, dar nu ca timp, ci ca tiaditie
cultural. Altfel, nimic strain Sud-Estului.
Ceramica cu proeminente. Am accentuat Inca dela inceput frecventa

elementului de caracter, in parte util, in parte 'lush' pur ornamental,


ce II constituesc proeminentele de pe suprafata vaselor de categoria
Er

Fig. io8

Fig. 109

de mai sus dela Piscul Crasani, proeminente mai mici sau mai marl.,

informe, neregulate sau regulate si aplicate cu ingrijire; ate doua,


una in Eta' i alta indarat ; chte patru, la capetele diametrale ale mijlocului vaselor ; proeminte principale mai maH, sau intovarasitoare si
mai mici. Dad.' voi adaugh acum ca numarul tuturor fragmentelor
ceramice cu proeminente caracteristice este la Piscul Crasani de peste
5co, e clar ca avem de a face aid cu cel mai caracteristic dintre elementele acestei ceramice. Lucrul este cu deosebire insemnat. Chestiunea
ceramicei cu proeminente in Europa centrala i sud-estica are un intreg
istoric, cu o intreaga literatura i voi reveni asupra ei in consideratiunile
de incheiere. Numrul lor mare in legatura cu multimea ceramicei de
acest fel ce umple intreaga patura de cultura dela Piscul Crsani, pe
1) Compara Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 8 si 9, fig. 4 si 5 cu Wissenschaftliclie Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, I, 1893> 13- 45> fig. iz i ibid. IV, 1896,

p. 50, fig. 85 si 84. Cele mai noui, cu toat factura lor primitivg, sunt prin mediul in
care s'au ggsit,
ultimele, dela Debelo brdo langa Sarajevo.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

48

48

toate cele trei coline, ne va conduce la anumite deductii, pe cari, clack'


mai multe cercetari viitoare si in diferite locuri ale noastre le vor confirma, vom avea tot atatea indicii de orientare, nu numai asupra a ce
si cum stiau s faca oamenii vremii, dar si cine au fost, deci caracterul
etnografic-etnic al locurilor si lucrurilor.
Deocamdata, ca exemplificare, dam un sir din formele acestor proeminente, unele din ele impreuna cu profilul vaselor respective (Fig. 93
z r5). Pentru cine cunoaste cat de putin neoliticul Daciei si Sud-Estului
nostru, deosebit de caractertic e Ca aproape exclusiv, proeminentele
citate au un caracter sigur post-neolitic, in concordanta deplina cu
felul at-kat in care se aplicau pe suprafata vaselor ; cu ornamentarea

Fig. III

Fig. lio

lor, neobisnuita in timpurile neolitice; in concordanta, in sfarsit, cu


celelalte trasturi post-neolitice mai sus semnalate sau ce se vor semnal,
ale ceramicei dela Piscul Crsani 1).
*

* *

Dar, cu cele de mai sus, ceramica lucrata cu mana dela Piscul Crasani

e departe de a se incheih.
0 intreaga aka' categorie de vase, lucrate tot fail roat, se desemneazl

cu claritate in 'Altura de cultur destul de groasa ce s'a gasit aici


altfel ca tehnicl, altfel ca forme, nu mai vorbira de ornamentare, care
inceteaza total in elementele ei de mai sus, conducandu-ne astfel la
alte observatiuni arheologico-stilistice, si evident la alte date si intrebri
1) Postulata de arheologul german Hubert Schmidt, cea dintaiu listS privitoare la
rfispandirea ceramicei cu preeminence in Dacia am inceput'o in lucrarea mea din 1912, p.
69-73, cu nota 148 Curm., adunand cu acel prilej o suml de multe alte date din muzee,

date, cari, completate cu ce am putut ggsi ulterior prin sapSturi, s'ar potrivi numai
intr'o cercetare specialS in cadrul intregului Sud-Est. CeramicS cu proeminenle tipic
neoliticil a dat Sultana, cu publicarea cgreia s'ar puteh ci va trebui reluaa intreaga
problemS, de sigur, deocamda ti in ce privecte neoliticul.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

49

49

cu privire la aceia carora aceasta ceramicg se va fi datorand. Oricat de cu bagare de seama mai ales fiind vorba numai de ceramica
trebuie sa se pue deocamdata i pentru mult vreme asemenea intrebari, formulandu-se cu twig' circumspectia solutiile probabile,
materialul e la noi Inca cu mult prea putin a o face, and se porneste
dela o atent cercetare a materialului, pe baza unui mai mare consens
de fapte, e o adevarata datorie de orientare i imboldire la noui cercei verificgri.
De un lucru mult superior si o ardere mai ingrijita (desi uneori tot
necomplet si partial), seria de vase despre care este vorba se deosebeste
total, prin formele ei, de seria vaselor de mai sus, constituind, pe de

tan

tOi $100iii I,

V///rj4

1V/////

.ti

f,

/
Fig. II z

Fig. 113

alt parte, o foarte bun trsatura de unire Eta de ceramica lucrata cu


roata, ce vom vedeh; aceasta din urma adopta doar formele anterioare
ale lucrului cu mama, pentru ca sa le dea, desigur, acea varietate de
forme legata de intrebuintarea roatei; dar, in chip fatal, si acea trasatura de uniformizare sablonara, care face ca ceramica s inceteze de a
mai fi oglinda mediului in care se &este. Atentia arheologului i istoricului trebuie s caute alte date. Inainte i dui:a era cresting, ceramica
se coboara in randul industriilor comune, ca sa rgmae ash pang' in vremea noastra. Exceptiile sunt putine. Pentru un scurt timp, Evul-Mediu
barbar se intoarce la starile anterioare i ceramica ajunge iaras un element de conducere etnografica i etnologica; intr'o masur insa mult
inferioara i fara nimic din distinctiunea epocei neo- i eneolitice, ca si
a aceleia de bronz. Am crezut utila intercalarea acestor consideratiuni,
trase in bung parte din proprie experienta, pentru priceperea mai usoara
a faptelor ce vor urma si a incheierilor ce se vor trage. i aceasta cu atat
mai mult, cu cat subgrupa de vase la care am ajuns se deosebeste aproape

total de cea anterioara. In chip continuu, cineva are impresia unui


mediu cu totul altul, in orice caz cu mult mai nou si mai inaintat. Ornamentarea de stilul vechiu dispare cu desavarsire. In schimb vasele au
4 A. R.

Memontle Seqiunii Istorice, Seria III, Tom III. Mem. z.

www.dacoromanica.ro

50

50

I OAN ANDR1E$ESCU

toate o patina neagra, pe una sau amandoug fetele bor. Numai de tot
rar unele dintre ele amintesc formele vechi si Inca si atunci cu o suma
de trasturi distinct deosebitoare. Proeminentele de oHce fel lipsesc.
Suntem dar la o raspantie in ce priveste aspectul arheologic al materialului nostru. Suntem oare tot la o asemenea raspantie si din punct
de vedere etnic-istoric ? Ramane de vazut mai tarziu.Cu toate elementele de legltura logica in desvoltarea formelor acestei subgrupe, cari
ne vor conduce la grupa urmatoare, vom ajunge astfel incerul cu incetul la cele mai desavarsite lucruri de acest fel. Impreun cu altele

Fig. 114

Fig. I's

din materialul descoperit, vom avea astfel orientarea final, care ne va


permite privirea de ansamblu datorit si incheierile posibile ce comporta.

Am zis ca forme ca cele anterioare aproape nu mai intalnim. Am


vazut ca in ce priveste profilurile, vasele din subgrupa de inceput, anterioara, au mai ales peretii drepti. Gatul vaselor de obste scund, adesea
e ceva mai inalt si buza mai involt. Am mentionat caracterul mai nou,

corespunzator tehnicei si a lipsei de ornament a unora dintre ele 1).


Vasele din subgrupa la care am ajuns sunt,comparativ, de un tip cu
totul deosebit. Buza e rasfranta din ce in ce mai tare. Gatul se deosebeste in chipul cel mai clar. Pantecele vaselor nu mai e rotund sau
comun drept, ci se inclina oblic tare catre fund. Forma cea mai deasa
e aceea de castron modern, cu partea superioara 0 buza de o desinvoltura necunoscuta mai inainte. Deocamdat, lucrate numai cu mana,
peretii sunt relativ tot destul de grosi; arderea nu i-a patruns indestul,
In schimb patina neagra constitue o adevarata pojghita si le impodobeste, cateodata numai in interior, alteori si pe fata.
Un vas care are ceva din aspectul ceramicei anterioare, fail. patina
0 de un contur care deschide, am zice, seria formelor nou e un fel
1) V. de pild fig. 71, 72 a, b, c 9i 74.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

51

51

de castron fara torti, cu gura larga i buza destul de involt (Fig. 116).
Asemenea cu acesta, dar cu o modificare a liniei buzei e altul (Fig. 117).
Odata porniti in urmarirea acestei forme, altele noui se constat din
schimbarea proportiilor diferitelor elemente componente: inaltimea si
linia buzei, a gatului, oblicitatea liniei corpului vasului insus, grosimea
peretilor. Avem astfel un intreg sir de exemplare Can, asemenea in
totul, se deosebesc in amanunte Si variatia e de efect, cautat desigur
si izbutit. Uniformitatea e oricum evitat i cu succes. 0 bun idee
despre aceasta ni-1 da un sir de fragmente marginale destul de conclu-

dente (Fig. 118-128). Lucrul


este cateodata de o surprinza-

-*

toare regularitate, desi o privire

mai atenta descopere imediat


imperfectiunile de contur si

pasta. Nu odata ai impresia ca

anumite exemplare, desi lucrate


cu mama, sunt facute sub influenta &recta a lucrului cu roata.

asa va fi fost. Nimic mai firesc, deci, cand intre vasele lu-

/2
_

Fig. 116

crate numai cu roata vom intalni cele mai multe asemanatoare ca forma.
Vor fi fost dar lucrate In aceleasi vremuri, constituind adevarate imitatiuni,
curn vom aveh ocaziunea sa intalnim Inca, mai departe. Face impresia,
ca." pornind dela ceramica lucrata dupa vechea datina, dar cu o forma
esential alta (Fig. x6), sub influenta unor forme total noul, aduse in

mass de aiurea (un alt popor ?) incep treptat imitatiile, 'Ana ce noul
fel de lucru, mult mai lesnicios, se generalizeaza. Numai un numar
cu totul restrans de exemplare se mai executa in vechile forme si cu
vechea tehnica (exemplare rituale, funerare; urne). Ash s'a intamplat

totdeauna, and o cat de simpl masina a inlocuit lucrul cu mana ;


asa se va fi intamplat si la vremea la care ne aflam.
Un vas care pastreaza ceva din infatisarea formelor mai vechi i e
si ca lucru o trasatura de unire, cu gatul inalt i drept, nepatinat, e o
forma de can-ulcior, Cu dimensiunile de o regularitate neglijata (Fig. 127).

Vase cu picior exista Inca din epoca neohtica 1). Destul de des si in
1) Julie Schlemm, Worterbuch zur Vorgeschichte, Berlin, 1908, art. Becher mit Fuss,
1) 157.
4*

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIE5ESCU

52

52

Sud-Est, unde, dealtfel, ca si in Europa centrala, dar cu sensibile diferentieri, iau infatisarea de #Trommelm, foarte curioase 1 cu o intrebuintare Inca necunoscuta 1). In epoca post-neolitica, de bronz si inceput al fierului (a VI-a perioada a epocei de bronz, dupa Montelius),
nu numai ca reintalnim vase propriuzis cu picior. In provincia Posnania, fosta a Prusiei si revenita astazi Poloniei, provincie al carei material arheologic a fost pus in chip repetat in legatura cu Europa sud-estica2),

arheologul german Erich Blume deosebeste o intreagl serie de vase cu


picior, prernergatoare, zice el, acelora ash numite <pocale posnaniene
cu piciorul inalt i gol pe dinlauntruo 3). Pocalele posnaniene sunt pe

\
Fig. 117

Fig. 118

de alt parte de mai inainte cunoscute ca un fel de cupe caracteristice


pentru Germania sud-estica (Posnania, Neumark, Lusacia de jos, Silesia) si apartinand epocei Hallstatt. Din de deriva stilistic un fel de
cupe mai intinse, cu un contur mult mai complicat, deci in mice caz
mai noui, fie si in cuprinsul aceleias epoci 4), dar si mai tarziu. Iata
1) I. Andrieescu, 0. c., p. 60-63, cu notele i indeosebi nota 119. Caracteristice
comparativ, necitate de mine atunci deck in parte, e unul din Moravia (J. Palliardi,
Mitteilungen der prdhistorischen Kommission der K. Akademie der Wtssenschaften, I,
p. 237 i urm., fig. 39, Cf. Hoernes, Jahrbuch der K. K. Zentral-Kommission ftir Erforschung und Erhaltung der Kunst- und Historischen Denkmale, III, col. 8o, fig. 209);
un altul e dela Troppau din fosta Silezie austriaca (Hoernes, Mitteilungen, I. p, 40x
tabelele VIIXI, cf. Hoernes, Jahrbuch, col. 89, fig. 221); un al treilea
e dela Glasinac, Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, I, 1893, p. 107
fig. 235. Pkerea lui Wosinsky c ar fi un fel de (ITodtenleuchtes sau (40pfergefeisso e
o supozitie interesant. V. i Julie Schlemm, 0. c., art. Pilzformiges Gerdt, p.
422 424 i Kelchfdrmige Tongeriite, p. 274-275.
2) Citez acum numai articolul studiu al lui Erich Blume: Die thrakische Keramik
in der Provinz Posen din Mannus, Zeitschrift far Vorgeschichte, herausg. v. Prof. Dr.

G. Kossina, IV, 1912, p. 75-88 cu 7 plane.


3) 0. c., fig. 34 i 15, Tafel VIII, fig. 17.
4) Schlemm, 0. c., art. Posener Becher, P. 439, mai ales fig. c., cu literatura.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

53

53

unde mi se pare ca se angreneaza in chipul cel mai convingator o asemenea cupa intinsa sau vaza dela Piscul Crsani, lucrat in chip vizibil farl meta (Fig. 128); asemanarea cu ultima figura posnaniana (fig. c.)
e desavrsita.
In timp ce insa cupele posnaniene evoluiaza stilistic intr'un fel, ce-I

putem numi fata de noi, apusean (picior lung si subtire ; marginele


buzei sustinute sau usor rasfrnte inlauntru) 1), nu totus fra de semnificative sugestii in legatura cu regiunile noastre sudestice 2), ale noastre dela Piscul Crsani, ii urmeaza evolutia in sensul celorlalte forme

i anume : pe de o parte, printr'o exceptional de mare rasfrngere a buzelor (Fig. 129). Vasul are piciorul rupt ; linia variat e minunat sustinuta fat de lucrul cu mana ; patinat. Pe de alta parte, printr'o
deaici.

..

Fig. mg

Fig. 120

Fig. 121

revenire la forme si amanunte anterioare: intre acestea, mai ales ferestrele taiate in piciorul de sustinere, maniera rasp Andit sud-estica, neo- si
eneolitica 3), acum ate mai multe i dispuse mai complicat ornamental.

Un vas cu picior dela Piscul Crasani (Fig. 130) reproduce chiar


aidoma o frecventa forma neolitica, cnd in locul tortilor se puneau
1) 1VIannus, articolul studiu citat, fig. x i r8, Tafel IX, Fig. 19.
2) Foarte sernnificative sunt astfel acele base a tuba sau coppe ad alto piede, numite
in Italia
aA, gAsite i descrise de arheologii italieni Marchesetti, Soranzo i altii
i de notat, anurne in Este i in Istria, la Santa Lucia, regiuni preistoricete i istori-

cete recunoscut iliriene. Una dintre aceste cupe are chiar peretii piciorului strbltuti de douA gAuri-ferestre fata in fatd. Epoca, perioada II-a i a III-a a epocei de fier

(Montelius). Literatura la Schlemm, 0. c., art. Schalen auf Trompetenfuss, P. 495


497 i fig. g. Literatura intreagfi la Dchelette, Manuel d'archologie celtique et galloromaine, Paris, II, 2, 1913, p. 592 i nota 3. Asupra vaselor neo- i eneolitice fentres,
rnai departe.
3) Andrieescu, 1. c. nota 119. De adAugat acelea din judetul Trei-Scaune, Dolgozatok-Travaux, II, 1911, p. 207, fig. 39, p. 212, fig. 45; p. 215, fig. 49 O. 217
fig. 52.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDR1E$ESCU

54

54

proeminente 1) ; bineinteles cu diferenta de pasta, lustru si patina.


De o pasta mult inferioara e fragmentul unui alt vas similar, cu feres-

trele brut taiate in massa pe and era cruda a vasului (Fig. 131). Interesant de alaturat tot aici dou fragmente dela vase de aceeas forma (Fig.
132 si 133), dintre cari unul patinat si altul lucrat evident cu roata, documenteaza incaodata corespondenta dintre formele subgrupei acesteia si
acelea ale vaselor lucrate cu roata, ce vom vedea. Ultimul fragment
ne mai arata cum va fi fost marginea de jos a acestor vase si tot asa.

alte &ma (Fig. 134-135), dintre cari, mai ales cel dintai, cu urme
vizibile de diformare printr'o ardere accidental, Ora' la calcinare,
cum am mai vazut.

Fig. 122

Fig. 124

Dupa cele de mai sus, &lug lucruri mi se pare cl reiese cu destula


claritate. Intaiu, ca exemplarele noastre cu toate elementele de traditie

stilistica reinviate sau poate continuu pastrate, nu stim

nu pot fi

cleat posthallstattiene. Al doilea, ca evolutia lor, cea noua, nu se poate


explica cleat prin anumite imprejurari locale sud-estice, Cali au facut-o
cu putinta, dndu-i trsaturi de evidenta superioritate, chiar in limitele

tehnicei manuale. 0 aka' serie de fapte intareste surprinzator aceste


incheieri cari, desi partiale, impreuna cu altele sunt menite sa ne orienteze in materialul nostru. Vase similare iz fentres si. de notat, datate
ca hallstattiene, s'au gsit si in Polonia de Apus, deci tocmai in regiunea
de unde am inceput privirea comparativa in legatura cu formele noastre

dela Piscul Crasani. Ele sunt mult inferioare sub toate raporturile si
nu reprezinta nici un progres vizibil fata de trecut 2). Cum se explica
2) Fr. Fiala, Butmir,II, pl. VI, fig. xo; Valea Oltului, din jud. Trei Scaune, Dolgozatok-Travaux, II, p. 204, fig. 34.
2) Dr. Josef Kostrzewski, Wielkopolska w czasach przedhistorycznych, Poznan, 1923

p. 98, fig. 333 i 334.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

55

55

aceasta ? Eu cred in sensul, cl la Piscul CrIsani ne aflarn nu numai


in timpuri mai noui, dar si intr'un mediu de influente cari, in afara
locurilor noastre nu s'au manifestat. Cari si de unde au fost acestea,
vom clut s stabilim dup alte date.
* * *

Relufind trecerea in revist a formelor, ne apropiem de sfArsitul


acestei subgrupe, ca sa trecem apoi la aceea a ceramicei lucrate cu roata.
0 canl cu gtul inalt, lucrat tot cu mna, cu greseli de linie si gro-

sime a pastei, are o toartg care, desi ii bouton, cum se infalnwe din
epoca neoliticA, seam5n bine cu acelea ale amforelor sigur sudice, /a

Z-

-4

Fig. 125

Fig. 126

care vom ajunge si sub a ca'ror influent de forme si lucru farl indoeall

a stat (Fig. 136). Imitatiuni locale a unor forme strline, fie, ca aici,
in legatur cu Sudul si 111sAritul, fie cu Apusul si Nord-Vestul, voln
mai intAlni.

Dar si unele am'anunte de vechi forme nu inceteazg a fi reluate.


Mai multe fragmente de strachini late sau tipsii au marginea lobat
de veche manier sud-estic 1), aici evident altfel aplicat (Fig. 137-141).

Ultimul fragment dovedeste, ca atatea altele, diformarea prin incendiu.

0 puternic toart rsucit pare a fi a unui chiup mare cu buza fasfrnt, lucrat cu mana, dar de o form bine sustinuta; aspectul general,
negricios, al vaselor de aceast categorie (Fig. 142).
Vase cu torti de efect ornamental, obtinut mai simplu, prin crestare
mai apoi prin raisucire, s'au gAsit la Piscul Crsani mai multe. Seria
lor reprezina" o intreag evolutie, care concordl, in mic, cu felul in care
a propgsit si celelalte elemente ale vietii materiale la Piscul Crsani
(Fig. 143-152). Toarta rasucitl o infalnim in mediul nostru Inca din
1) Andriqescu, 0. c., aceia9 notl 119.

www.dacoromanica.ro

56

56

1OAN ANDR1E$ESCU

epoca eneolitica si de bronz 1). Dintre cele dela Piscul Crasani, tocmai

cele mai complicate si anume, rasucite si cu proeminente pe partea


sunt, prin amanuntul din urma,
superioara a tortii (Fig. 146-148),
cele rnai obisnuite in Sud-Estul nostru, la Nordul ca i la Sudul Dunarii 2). Cele dintai cinci corespund deplin subgrupelor ceramice mai sus

Fig. 127

Fig. 129

tratate. Toarta fig. 149, dela un vas cu o splendida patina, are adanciturile ca niste caneluri, numai pe FM'S si verticale. Ultima (Fig. 152),
a apartinut, de sigur, unui vas lucrat foarte ingrijit, cu roata.
1)

Caracteristice: Posnania, Mannus, Zeitschrift fiir Vorgeschichte, IV, Pl. VII,

fig. 6; Donja Dolina, Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IX,

pl. XXV, fig. 7, pl. XVII, fig. 2.


2) Wosinsky, Das priihistorische Schanzwerk v. Lengyel, I, pl. XVIII, fig. 42; II
pl. XXXVIII, fig. 300. Debelo brdo langa Sarajevo, Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IV, p. 41, fig. 14. Ripac langfi Bihac, id., V, pl. XXXI, fig. 246.
Sanskimost, id., VI, p. 79, fig. 6o i 63; p. 90, fig. co2. Dupa. datarea lui Fiala, age-

urea, ca i cimitirul dela Sanskimost s'ar datora unui popor, care a trait acolo dela
jumatatea veacului al VI-lea pang la inceputul veacului al IV-lea inainte de Hr. Judecand dupa ceramica, subgrupa noastrA dela Piscul CrAsani aparcine unui mediu mult
superior O. sigur mai nou, chiar ffirA sprijinul alter date. Donja Dolina, ibzd., IX, pl.
XXV, fig. 5-9; pl. XXVII, fig. 4 (fig. 2, prin rsucire dar ffira caracter de ansa cornuta) i 7 ; pl. LIX, fig. 6. Deosebit de interesant e mai ales ultimul vas, care are nu
numai o ansa cornuta, dar e un vas de traditie precisa a epocei de bronz sud-estice (preeminence), aici, deci, pastrata; la Piscul CrAsani, in ceramica de care e vorba, nu. Am
impresia ferma ca pe valea Dunarii a intervenit ceva care a schimbat esential aspectul
cultural i, prin el, deduc, pe acela etnic al locurilor. Pe de alta parte, vasul ultim citat

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

57

57

B. Ceramica lucratci cu roata

Cu mult mai lesne de cuprins intr'o privire, dupa criteriile conduca-

toare obipuite (tehnica, formele, ornamentarea), este la Piscul Crasani ceramica lucrata cu roata. Dealtfel ca 0 aiurea, in conditiuni
similare. Roata, cu toate posibilitatile de variare a vaselor lucrate cu intrebuintarea ei, introduce dela inceput o uniformizare, care pune cap&

tsi

Fig. op

Fig. z 30

celor mai multe dintre formele neo- 0 eneolitice. Ornamentarea inceteaza aproape.cu totul, ca s reapara mai tarziu in formele strict liniare
ale epocei La Ilene, helenistico-romane 0 barbar-medievale. Numai
,

Fig. 132

Fig. 533

Sudul mediteranian, de puternica 0 continua traditie clasica, 0 permanenta putere de iradiatie, constitue o exceptie. Incolo, pretutindeni
0 intotdeauna, ma0na 0 industriile, in mai mic sau mai mare, au taiat
s'a gAsit precis inteun mormant, intre altele, cu o fibulA din epoca La Tene tfirzie
(kc. ultim citat, p. io6). Tortile noastre dela Piscul CrAsani (Fig. 546-548) nu pot
fi in nici un caz mai vechi, ba chiar, fiind cu mult mai simple i de caracter ters,
fata de belugul exceptionat al acestor ansae lunatae sau cornutae balcanic-apusene, am
awe. Inca un caz de influentA culturalA vest-esticfi la noi, exercitatA insA asupra unui
mediu cultural-etnic altul decAt acela corespunzator ceramicei mai vechi. Asupra evolutiei preistorice a acestei forme de toartA (Mondhenkel, ansa lunata, ansa cornuta) v.

art. Mondhenkel, din Schlemm, 0. c., p. 357, cu totul necomplet ins in ce privete
tocmai formele sud-dunArene, vest-balcanice.

www.dacoromanica.ro

58

1OAN ANDRIE$ESCU

58

mult din aripile fantaziei creatoare, silind-o sa-si caute alt taram de
manifestare.

An vlzut mai sus ca subgrupa ceramicI ultiml deschide o serie de


forme cari, total necunoscute mai inainte, se continua in lucrul cu roata,

evident, cu o precizie de linii i proportii neatinse mai inainte.

Fig. 134

Fig. 135

De o pasta incomparabil superioara, o ardere egala i ingrijita, pasta


usoara si de oarecare rezonanta forma cea mai frecventa dela Piscul
Crasani e aceea de vaz sau castron, cu sau farl picior, cu buzele totdeauna rasfrante accentuat, in linii si de dimensiuni variate. Ornamentul

Fig. 556

Fig. 137

lipseste cu desavarsire ; deasemenea patina, care e exceptionala, ash el


vasele au o infatisare cenusie-deschis aproape uniforma. Vasele mai

mari sunt cu totul rari.


Un asemenea vas, cu picior, e vasul fig. 153. Cu piciorul mult mai
inalt e un vas, altfel de o forma asemanItoare (Fig. 154).Piciorul cu multe

linii ornamentale paralele il are un al treilea (Fig. 155).


Cat si cum variaza linia gurii la astfel de vase lucrate foarte precis,

de o infatisare noul, dar si cu unele elemente de profil mai vechi,

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

59

59

anterioare, ne ilustreaza o intreagA serie de fragmente rnarginale

(Fig. 156-166). SI se noteze, in plus, variatia marimii bor. Peretii


sunt Inca relativ, grosi, dar lucrati cu totul regulat.
Afiliindu-se ca linie a profilului la primele dintre formele de mai sus
fail a se putea deduce dac a avut sau nu picior, e un alt vas cu patru
torti, toate rupte (Fig. 167).
dr

r4:".."

411,4

\\\\
s,

"

iiial1illar1111111ilia

mitavallmollulle,

liK,Ilir

11

4,..

Fig. 138

riffle/

Fig. 139

De tot curioas e prezenta acestor variate forme la Piscul Crasani,


din nefericire in conditiuni de aflare amestecata i nesprijinite prin alte
ggC1111111117117(17137111

I /II

,10,4itiviu
111111 10"

et"

111111

,4,7-'1..iis /0
t
ulli

',4v

t-,///,, V

via7

\--.:21i,
Fig. 140

Fig. 141

date d. p. fibule, a caror lipsa, in contrast cu alte locuri, aproximativ

similare, de jur imprejurul nostru, pre- si post-romane, e cu totul


ciudata aici. i taus nici aici parallele nu lipsesc, chiar daca la o aproape

egall variatie de forme nu gasim decat rani asemandri. 0 evolutie similar% de caracter local ne ofera astfel cimitirul dela Apahida, jud.
Cojocna, cercetat de d-1 Dr. I. Kovacs i datat ca din La 'nue II. 0
a doua, desi mult mai tarzie, infatisaza, in ce priveste ceramica, o egala

www.dacoromanica.ro

6o

IOAN ANDR1E$ESCU

6o

evolutie locall, chiar dac asemanrile cu Piscul CrIsani nu sunt nici


aici mai naulte; e cimitirul dela Santana-de-Mures, a carui minutioasa
cercetare si expunere e datorit aceluias arheolog citat 1).

6.

\
Fig. 142

Fig. 143

Intr'o deplina continuitate de tehnica si forme, dar cu o remarcabill


deosebire in ce priveste profilarea de linii orizontale jurimprejurul vaselor, o calitate mai buna a pastei, care cla pereti mai subtiri si mai rezonanti, urmeaza, am, zice, o a doua subgrup a ceramicei lucrate cu
1) Apahida in Dolgozatok-Travaux, II, 1911, p. 1-70. Santana-de-Mures in
Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 250-367. In ce prixeste majoritatea ceramicei dela
Siintana-de-Mures, al cArei cimitir e datat ca fiind dm al II-lea pAnA in al IV-lea veac
al erei crestine d-1 Kovics zice: eTout nous prouve que la matiere cramique a conserve
beaucoup d'lments La 'nue* (p. 364). Ca similitudine de forme, v. d. p. Piscul CrAsani, fig. 170 cu Apahida, p. 24, fig. 23, 1; sau Piscul CrIsani, fig. 171 cu Santana-deMures, p. 283, fig. 41, 4. Diversitatea regionalA nu trebuie sa ne fie un element de prea
mare rezerv. Dchelette, care dispunea de un considerabil material comparativ si
din Europa centralA si sud-estick zice vorbind de ceramka epocei La Terre: oTandis
que les produits des grandes fabriques hellniques se rpandent au loin ches les peuples
mditerranens et meme en pays barbares, les vases celtiques ne sont encore l'objet
d'aucun commerce d'exportation. Chaque groupe conserve son caractere local ...
A La Terre III, ces diversits rgionales s'attenuent sensiblemento, Manuel, III, 3,
p. 1459. Si dacA in ce priveste Apahida, un material mai variat (morminte) indrepthteste pe d-I Kovcs sA conchicIA o influent sud-vesticA, mai rnult inck una nord-vestic6
si nordick pe valea DunArei, a Elbei si a Vistulei (O. c., p. 68), Piscul Crasani, desi nu-

mai in ce priveste cerarnica, ofer chiar cateva corespondente, cari numai intampltoare nu pot fi. Socot printre acestea mai cu deosebire tipul de vaza cu sau lard picior,
citat mai sus (fig. 153, 154, 155, 159 si 16o) si formele derivate din ele, ce urmeazA
(fig. 168-172), cari toate nu se pot exphca formal fArA o legAturg cu Dunkea de sus

www.dacoromanica.ro

PIScUL CRASANI

451

61

roata dela Piscul Crasani. Multe vase de dimensiuni mici sunt iaras
de notat. Alte deosebiri nu sunt. In limitele culturii dela Piscul Crasani
e un maximum, care nu e intrecut cleat de aparitia amforelor cu manusile stampilate sau ml, ce s'au gasit aici, ca si a ash ziselor vase
,megariene*, ce vom vedea.

Fig. 144

Fig. 145

De pilda vasele i fragmentele marginale (Fig. 168-172). Sunt de


o distinctiune, care apartine, de sigur, unei vremi mult mai apropiate de
noi cleat toate subgrupele anterioare, sau iaras, se poate zice, modelul

sigur al unora din formele kr.

Fig. 146

Fig. 147

Variatia de profil, cu sau fr reminiscente dela formele anterioare


se vede la alte exemplare (Fig. 173-178). Se face un uz de posibilitatile de variatie prin rahnuirea roatei ca niciodata mai inainte i nici
odata dup.
si anume cu Bavaria epocei La Tene II (V. P. Reinecke, Grabfunde der dritten La Tettestufe aus dem bayerischen Donautal, Altertiimer, V, IX, pl. 51, No. 934, 936 i 933,
apud Dchelette, 0. c., p. 1479, fig. 675, 1, 2 si 3. Vasul Piscul CrAsani fig. 172 nu este
decat partea superioar a aceluia dela Manching (fig. 675, 3). Dealtfel, cu tot caracterul
Apahida I. c., fig.
local, acelas lucru se poate spune despre Piscul CrAsani, fig. 170
23, 1, al cAror profil se explic6 foarte bine in legAturg, mai indepArtatl, cu nord-estul
Bavariei La Tene I (Reinecke, Grabfunde der ersten La Tenestufe aus Nordostbayern,
Altertiimer, V, IX, p. 282, fig. x ap. Dchelette, 0. c., P- 1475, fig. 670, af. Forma
moastr e cea mai noua si se repetA cu firesti varialii (v. mai departe).

www.dacoromanica.ro

62

6z

IOAN ANDRIESESCU

Cum va fi fost fundul unora dintre aceste vase ne arata alte dou fragmente (Fig. 179 i 18o). Piscul Crasani intrece la acest nivel tot ce formele ceramice au in La Tene mai complicat si mai distins din apropierea
locurilor noastre.

Fig. 148

Fig. 149

Bine inteles c nutoate formele au aceeas distinctie. Multe sunt de


un aspect comun i numai aflarea impreuna, aceeas tehnica sit stil general, daca ne indeamn a le gruph tot aici (Fig. 181-184).

Fig. 150

Fig. 151

Fig. 152

Tortile sunt in genere de o sveltet necunoscuta mai inainte.


Tot in aceast subgrup, dar avand ceva si din trasaturile aceleia
anterioare socot c trebuesc asezate mai multe fragmente de strecuratoare, ash de obisnuite in mediul neolitic, aici numai la acest nivel (Fig. 185 si 186).

www.dacoromanica.ro

63

PISCUL CRASANI

63

Am vazut mai sus, and ne-am ocupat cu ornamentarea primei grupe


ceramice, ce am stabilit la Piscul Crsani, c un ornament intrebuintat
e i acela al liniei curbe semispiralice, mai frecventa cleat ornamentul
zigzag, obisnuit, neolitic i
pe care foarte probabil Ii
inlocueste (Fig. 51-55). Am
remarcat, tot atunci, preen,

zenta la doua dintre acele


fragmente (Fig. 52 si 54) a
ate unei proeminente de caracter thrziu post-neolitic.
La in legatura cu ce fapte

Fig. 153

mi se pare c se potriveste
s aducem in discutie prezenta ash zisului ornament

'

tin \rah (Wellenornament, ban?

des ondules) la un sir de


fragmente ceramice i un vas

_ _ __t

Fig. 154

Lucrate si arse foarte bine,


unele 'Ana la caramiziu, altele insa cenusiu-negriu, toate

sunt de o pasta foarte buna,


curata i rezonanta. Cateva,
dela vase maH, si cu peretii

grosi, restul dela vase mai


mici. Ca si la precedentele,

aproape intreg din ultima


subgrupa ceramica la care
am ajuns la Piscul Crasani.

r- -

VtIP \\\\\\
4\\ 141t

\\

Fig. 155

de tehnica inferioara

si ornament mai simplu


interesant s
putem porni i aici chiar dela un ornament unghiular in zigzag (Fig
187). i iaras insemnat de notat c vasul ca mai mediocru lucrat are
ornamentul cel mai simplu (Fig. 188). Incolo, ornamentul variaza
dupa norme repetat cunoscute de aiurea (Fig. 189-196), cu deosebirea
insemnata c ultimele trei fragmente i un vas aproape intreg au un
aspect cenusiu-negriu cu totul altfel cleat celelalte, de caH trebuesc

despartite (Fig. 197-199).

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDR1E$ESCU

64

64

E un ornament mult discutat acest ornament in val, dela simpla linie


-usor invalurata si pang la ornamentul in val propriu zis, executat cu
un fel de pieptene, ai carui dinti variaza ca numar. <Linii in val ca ornament ceramic, zice Robert Forrer 1), apar Inca pe vasele din mormintele neolitice egiptene dela Naqada i Ballas. Ele apar adesea ca o rotunjire a liniei in zigzag*, ceeace tocmai am observat si la Piscul Crasani.

:/,"

ANIMInpullioNINU/ININVON/
kt

r'vd14,10''

_ -4

Fig. 156

Fig. 157

.0Ca ornament tipic, continua Forrer, linia in val ajunge abia in timpuri

tarzii istorice, cand o intalnim pe vase din epoca La Tne tarzie (in
Cetatuia dela Stradonitz d. p.) apoi in ceramica rustica romana i, format in chip deosebit, in ceramica slavica timpurie (friihslavisch)*. Este
-

216

Fig. r 58

Fig. 159

ceeace Germanii numesc 412ingwallkeramilo , din fortificatiile precres-

tine si inceptor crestine ale Germaniei de rasrit 2), asupra carora


exista o intreaga cercetare monografica, veche dar Inca de mare valoare
si cu bune indicaiuni pentru ceeace ne trebueste nou 3). Vorbind, d.

p., despre ceramica pre-slava, Behla arat existenla vaselor cu gura


larga 4), ceeace se potriveste bine cu subgrupa respectiv dela Piscul
1) Dr. R. Forrer, Reallexikon der prdlustorischen, klasszschen und friihchristlichen
AltertUmer, Berlin u. Stuttgart, 1907, p. 900.
2) Id., art. Ringunille, p. 656; Schlemm, art. Burgwalle i Scherben vom Burgwall-

typus, 0. c., 11 74-79.


3) Dr. Robert Behla, Die vorgeschichtlichen Rundwdlle im stlichen Deutschland,
Eine vergleichende archdologische Studie, Berlin, 1888.

4) Die Randstucke weisen auf weite Mundungen hinb, p. 14. Tot aici thlasig aufgetriebene Scherben, von poroser, bimsteinahnlicher Beschaffenheit ... Die Entstehung derselben ist ohne Zweifel durch aberrnaliges Brennen im Feuer zu erklarent,
.observatie ce am fAcut ci cu privire la ale noastre mai sus prezentate.

www.dacoromanica.ro

65

PISCUL CRASANI

65

Crisani, dar aceasta este Inca o intrire a locului ce i-am fixat noi. Postlusacian sau pre-slavic, slavic i tarziu-slavic fiind notiuni clar deosebite Inca de Behla in ceramica ostgermanica 1), intrebarea e : care e

032-

Fig. 16o

Fig. 161

vechimea acestui ornament la noi si in specie, care e vechimea aceluia


dela Piscul Crasani din exemplarele citate ?

Fig. r6z

Fig. 363

Fig. 164

Slavic nu poate fi. Nici tehnica, nici formele nu concorda 2). S'ar
putei sa fie imperial roman 3). In mediu greco-roman si roman, ornamentul s'a gasit in chip repetat, atat la Nordul, cat si la Sudul
1) Ibid., p. 34

17.

2) Die Keramik, die in BurgwAllen gefunden ist, weist sowohl in ihrer Beschaffen-

heit, in ihrer Form als auch in ihrer Verzierungsweise besondere Eigenschaften auf
Der Ton, aus dem die Burgwallkeramik besteht, ist vorwiegend grob und mit Steingruss gemengt, auf dem Bruch schwrirzlich und bei einzelnen Stiicken vollig rote
Schlemm, p. 76-77, ((Die slawischen Scherben haben einen ganz abweichenden Charaker (fat de cele pre-slavice i lusaciene). Der Hauptunterschied besteht darin, dass.
sie henkellos sind; noch nirgends hat man bis jetzt am slawischen Topfgerdt einen
Henkel entdeckt. Dieselben sind grob, plump geformt, von grauer Farbe, hart gebrannt ; selten ist die Farbe rtliche etc. Behla, p. i.
3) ((Les stries ondules, disposees en bandes ou recouvrant toute la surface du vase,
apparaissent galement au mont Beuvray, tandis que dans les pays des Alpes orientales ce
decor ne se rencontre que sur les vases de Pepoque impriale romaine. D'ailleurs le decor

strie est represent au mont Beuvray par d'autres varitese. J. L. Pic, Le hradischt
de Stradonita en Boheme, traduit par J. Dchelette, Leipzig, 1906, col. 99.
5 A. R.

Memoriile Secttunti Istorice, Seria III. Tom. III. Mem. r.

www.dacoromanica.ro

66

66

IOAN ANDR1E$ESCU

Dunrii 1). La Piscul Crsani nu s'a gasit ins pana acum nimic specific
roman si imperial-roman si cred a nu acest ornament singur, mai ales
in conditiunile de filiatie si prezenta aratate, poate da o atare infatisare 0

determinare cronologica culturii deaici. De veche traditie fireascl in


locurile noastre, caracterizate tocmai printr'o exuberanta intrebuintare
a ornamentului meandro-spiralic, neo-, eneolitic si de bronz, explicarea
mi se pare cu atat mai verosimila cu cat nu are nimic silit ; aproape

N.

Fig. 565

Fig. 166

Fig. 567

total parsit, dealtfel ca si intreaga traditie artistica mai veche, in imprejurArile turburi dela sfarsitul mileniului al 1I-lea si inceputul celui
1) Ulmetum, V. Parvan, Cetatea Ulmetum, Descoperirile primei campanii, Analele
Acadetniei Romdne, XXXIV, Mem. Sectiunii Istorice, 1912, pl. XXIII, fig. 2; id., Des-

coperirile campaniei a doua 9i a treia, XXXVI, pl. XXVIII, fig. 1, i, 6 9i 8. Castrul

dela Poiana, V. Parvan, Castrul dela Poiana ;i drumul roman prin Moldova-de-Jos, Analele A. R., XXXVI, 1913, pl. III, fig. 2.
Biscepolje lnga Mostar, Hercegovina,
W. Radirnsky, Das Bigeepolje bei Mostar in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und,

Herzegowina, II, 1894, P. iz, rig. 9. Dolnje Vrtoce, Petrovac, Bosnia, W. Radimsky
Archdologische Tagebuchbldtter in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IV, 1896, p. 196, fig. 23. Domavia, Gradina, Bosnia, W. Radimsky, Die Ausgrabungen von Domavia in Gradina in Wissensch. Mittedungen aus Bosnien und Herzegowina, IV, p. 206, fig. so. Ca qi in Castrul dela Poiana, unde s'a gsit o amforg din
Thasos cu stampil (Parvan, 0. c., pl. IV, fig. 2 91 3), la Domavia, in aceea9 construetie in care s'a gAsit citatul fragment de vas cu ornament in val s'a mai gasit marginea
unui altuia mare cu o stampila greack (p. 217, fig. 30). Radimsky crede class in Do-

mavia auch griechische Industrielle gewohnt haben, und dass ein solcher seiner in
Domavia erzeugten Tonware einen griechischen Stempel aufgedriickt hat. Diese
Vermuthung wird durch das Vorkommen eines griechischen Inschriftgrabsteines in
dem nahen Biljaca unterstntzt* (p. 218). Ripac lngfi Bihac, Radimsky, Der prdhistorische Pfahlbau von Ripae bei Bthac in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, V , 5897, p. 62, fig. 26; Tafel XXIX, fig. 596; XXXVII, fig. 303-305 91
Radimsky citeaz1 toate locurile din Bosnia 9i Hercegovina unde s'au gAsit cioburi

cu un asemenea ornament tin romischen Ruinen oder in Gesellschaft von typisch


rmischen Fundent, (p. 62). Tot aici, notate de el asemenea locuri din Salzburg, Austria

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

67

67

I-iu in. de Hristos. S'a petrecut ceva aid o invaziune subjuggtoare,


o migratiune istovitoare, as ceva, frd de care nu ne putem explich
arheologiceste aproape totala intoarcere inapoi din intreg mileniul I-iu
__
I

-0\

661..Atmii

iiJ1i

4 'm

..11

111
VI"11Cffr'),
11,1 t

1111111,111

11:-Y.

"Y"

Fig. 168

Fig. 169

in. de Hr., as de contrastanth cu trecutul, iar acum, contrastanth de


asemenea in fata culturii rhshritean-scitice i apusean-hallstattiene, sudestic grecesti i helenistice, ca i vestic i nord-vestic, La Tene-celtice.

Situatia se intrevede in ings simplitatea vietii dela Piscul Crasani,

in mijlocul lumii din jur, cu totul superioare.-- Ornamentul in val


apare astfel in forme caracterizate la sfarsitul epocei La Tene, simplu
in 115.sarit, ca o noutate, fared a fi stilistic nici una;
complex si
de Jos i Stiria. Deosebit de interesant este insfi concluzia cronologica a lui Radimsky
cu privire la Ripac: tEs sind somit unter den Ripacer Funden von der jiingeren Stein-

zeit an alle prahistorischen Perioden vertreten, und wir sind daher zu dent Schlusse
berechtigt, dass der Pfahlbau von Ripac in der neolitischen Periode entstanden und
bis in die La Tne-Periode hinem besiedelt war. Im Laufe dieser letzteren Periode
eliirfte er sein Ende gefunden haben, denn zur Zeit der rdmischen Herrschaft mssen
auf der inzwischen entstandenen Insel von Ripac schon festgemauerte romische Gebude gestanden haben, wie che Ruinen der Kula und ganz besonders die zahlreich
vorgefundenen Dachfalzziegel beweisen* (P. 74). Nimic in felul acesta ultim nu s'a
gbit la Piscul Cfasani, in schimb nu putine analogii cu ceramica preromana' dela Ripac
(v. mai sus). Lucrul are, de sigur, o semnificare, peste care nu se poate trece.
Ornament in val s'a mai gisit lang Sarajevo la Ilidze, Kellner, Rmische Baureste in
Ilidze bei .Sarajevo, Wissensch. Mittedungen aus Bosmen und Herzegounna, V, p. 159,
fig. 113 si 114, unde s'au g5sit si 46 de monezi romane (1 din veacul I, 17 din veacul
al doilea, 18 din veacul al III-lea i io din veacul al IV-lea d. Hristos (p. x62); ca ci la
Gradina Kosovaca, Ifingas satul Kuscnje, Zvornik, Rachmsky, Archaologische Tagebuchblatter in Wissenschaft. Mitt. a. B. u. H., V, p. 267, fig. 4, cu o revenue a lui
R. asupra locurilor unde se intillneste acelas ornament. Caracteristic e mai cu deosebire unul: Gradina dela Mali Mosunj lang Travnik unde s'a Osit: iein rmisches
Falzziegelfragment, dessen obere FlSche breit eingefurchte Wellenlinien zeigt* (figura

in Wissensch. Mitt. a. B. u. F.E. II, 1894, IL 68, fig. 14)


5*

www.dacoromanica.ro

68

68

1 OAN AND RIE$ES C U

amplu in Apusul care 1), ferit de ceeace a sguduit Rasaritul, a


pastrat i perpetuat, simplificand i amplificand, dupa locuri i popoare, cea mai mare parte din vechile traditii, pe cari s'au acrosat, lent
si organic, elementele superioare ale lumii mediteraniene. Ash ajungem cu ornamentul in val, in epoca imperiala romana, cu un rol insemnat, dar nu de vreo deosebita distinctie i apoi, prin adoptare, intr'un
mediu total inferior, in lumea slava.

Fig. 17o

Fig. 171

Intorcandu-ne de unde am plecat, la Piscul Crasani, mai ales in infatisarea de pe cana (Fig. 199), cu conturul de aspect mai vechiu sudic,
1
AVVIIII!!'.1.111!!!!.'ailll,

od'
iit

----

Fig. 172

- - 4-

Fig. 173

cu toarta sveltl, usor tripartit, pasta si coloarea asemenea cu a multor


altora din regiunile apusene, deosebit in mice caz de pasta i mai ales
de arderea greco-romana ornamentul e sigur pre-roman.
*

Cu mult mai simplu i mai limpede apar in mediul arheologic dela


Piscul Crasani ultimele trei specii de vase ce s'au gasit aici i anume:
1) Beuvray d. p. J. Dchelette, Fouilles de Beuvray, pl. XVII trei fragmente cu
ornament in val. Cf. Dchelette, Manuel, II, 3, P. 1485, fig. 679 si passim, intreaga
infAtisare a La Tene-ului apusean. S'ar puteh urmIrl arheologiceste chiar linia pani
ja care se resimte in Europa central urm5rile marilor prefaceri din Rsrit dela in-

ceputul mileniului I in. de Hr. 0 chestiune aparte.

www.dacoromanica.ro

69

PISCUL CRASANI

69

a) Un sir intreg de amfore mai mult sau mai putin fragmentare;


doua manusi dela asemenea amfore au ate o stampila epigraficl;
b) Cateva, din nefericire foarte mici, fragmente de vase grecesti, de
caracter specific post-clasic sau helenistic; in sfarsit
c) Un sir intreg de fragmente de vase cu ornamente in relief, zise

Illililil IIIU 011011011111111ln

ti ttttt 01.111111111MM I.11111LIMIlillii

ill.111111.11111111111111111111111111111

........
1:1firtriTrirtTi-lifi

III)I

111111

til

Fig. 174

Fig. 175

4megarienec Toate foarte pretioase, pentru a ne da ultimele precizari


de caracter cultural si cronologic ale asezarii deaici.

Fig. 177

7-

1Wif"-44Ptlw.165C("4-2?4t
rjrtio:f-j% VIM,
41451,5-,_ _,
*"

4.2;

av irar"

*1.?,,C.-:-..

. .

..

Fig. 178

Fig. 176

Seria o incheie un sir de ulcioare i funduri de vase mai mici si mai


mari sau dolia, obisnuite in inventarul locuintelor aceleiasi vremi.

S'au gasit in totul ca. 30 amfore, determinabile prin partea lor superioara cu doua mdnusi,sau fundul lor tipic (Fig. 200-203). De un pamnt bine framntat si ars, o coloare rosie-cararnizie, comun, ele nu
difera de acelea ce obisnuit fac parte din inventarul de import al asezarilor dela hotarele lumii greco-romane, in timp, din La Tene 1), si
') Intr'un bogat mormant inthis dela Jezerine, in imprejurimile Bihacului (Bosnia),
in jurul unei urne funerare de forma unei amfore rmit spitzem Bodens i omit ihrer

www.dacoromanica.ro

70

JOAN ANDRIESESCU

70

pana la marile navaliri, ce au taiat si au pus cal:1ft relatiilor comerciale


si in genere penetratiei Sudului in Nord; geograficeste, din Sudul Rusiei i Ora in Provence 1). Bine inteles, dupl regiuni, tipurile difera

dupa locurile de provenientd, la noi din Thasos, Rhodos si Cnidos 2).


LnscripiiIe stampilelor de pe mai-14 sunt evident grecesti; aiurea, mai
in Apus, si mai tarziu, latine 3); in Provence, pentru La 'Mlle, tot grecesti 4).

-I

-4

.-

,44.^9

Fig. 179

Fig. 18o

Fig. i8r

Manusi de amfora cu stampila s'au gasit la Piscul Crasani doua:


tPe una (v. fig. 204), foarte eau pastrata se mai pot ceti totus destule
litere ca sl ne facem o idee de ce tip epigrafic reprezinta: in r. x clar
bri, apoi la urma un ,u; in r. 2 ae...; in r. 3 sigur 6 la inceput sl
probabil apoi un a. Avem deci, ca de obiceiu la Rhodos (cf. Dumont,
Inscr. cramiques de Grce, Miss. Scient.,VI 1871, p. 77 si urm.), numele

eponymului in primele dou randuri i numele lunii in al treilea: gni


Spitze in die Erde eingesenkti s'au gsit mai multe fibule, nunzai dela inceputul si
mijlocul La Tne-ului. V. Radimsky, Die Nekropole von Yezerine, in Wissensch. Mitteil.

aus B. u. H., III, 1895, p. 852-153, fig. 453.


1) Pentru Sudul Rusiei, Kondakof, Tolstoi et Reinach, Anquitites de la Russie meridionale, Paris 1891; E. H. Minns, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913; Rostovtseff,
The Iraniens and the Grecks in South Russia, Oxford 1922 i M Ebert, Sizdrussland im Altetum, Bonn u. Leipzig, 1922. Pentru locurile noastre, V. PArvan,
La penetration hellenique et hellnistique dans la valee du Danube, in Bull. de la Section
historique de l Academie roumaine, 1923. Pentru limes-ul austriac si german, mai ales
periodicele Der ramische Limes in Oesterreich, dela 1900 si Mainzer Zettschrift des
Ramisch-Germanischen Centralmuseums und des Vereins zur Erforschung der Rheinischen
Geschichte und Alteraimer, dela 1906. Pentru Franta de Sud, literatura la Dchelette,

Manuel, II, 3, p. 996rori.


2) Pfirvan, Castrul dela Poiana, p. 8 i urm.; Penetration, p. 13 i 14.
3) Narona, Dalmatia, Carl Patsch, Archdol.-epigr. Untersuchungen zur Geschichte
der ram. Provznz Dalmatien VI, in Wissens-ch. Mztteil. aus B.u. H., IX, 1904, p. 286-87.
4) Dchelette, 1. c., p. ioor.

www.dacoromanica.ro

,
PISCUL CRASANI

'7!

7=

[....] z a [....] 4 Ratov]. i in aceasta inscriptie si in cea urmatoare a are forma mai tirzie, de A, cu bara orizontala in unghiu, deci

in orice caz nu ne putem gandi ca datare decAt cel mai de vreme la


sec. II, ev. chiar foarte aproape de a. ioo I. Chr.

Fig. 18z

Fig. 183

4Cealalt stampila (v. fig. 209) e perfect clara si se poate ceti in


intregime, lipsindu-i numai jumatate din prima litera, 3: [A]alloe

Fig. 184

Fig. 185

Aplicata pe o manusI bipartit, ea a avut loc fiind mica pe una


singura din cele dou ramuri cilindrice subtiri, lipite impreuna spre a
alcatui o manus Unica si din care una s'a desfacut si s'a pierdut. Desi
mai rani, datarile rhodiene exclusiv cu numele lunii sunt bine cunoscute
(cf. la Dumont, o. c., p. 118, doug stampile similare, intmplator amndoua tot din hula' ci2cog). i aceasta stampila pare dupa litere a
apartine Inca' sec. II a. Chr.* Citat din V. Parvan, Piscul Crdsanilor,
cap . IV.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDR1E$ESCU

72

72

Dintre mai multele fragmente de ceramica greaca helenistica, unul


singur e ceva mai mare si anume fundul unui vas a carui forma nu se
poate cunoaste, de factura insa si coloratia exterioara si interioarl a
vaselor acestei vremi (Fig. 206). Numarul redus al acestor vase indica.

_-------

Fig. 186

Fig. 187

caracterul lor accidental si de import rar. Pe de alt parte, fata de ranitatea concordanta a amforelor cu manusile stampilate, e clar ca avem.
de a face la Piscul Crasani numai cu o influenta a sud-estului si sudului
-900--

Fig. 188

Fig. 189

si nu cumva cu o revarsare a lui, cum s'a intamplat realmente intre


Dunare si Marea Neagra. Distinctiune de insenmatate.
Alte indicatiuni in acest sens, dar si in alte privinte, ne dau, in sfArsit,
un sir de fragmente de vase cu ornamentele in relief, zise #megariene*
(Fig. 207-215) si doua tipare (Fig. 216 si 217), pretioase mai mult deck
toate. Ele dau principalului nivel cultural deaici o determinare cronologica care subliniaza in chip fericit toate celelalte consideratiuni fatal de
caracter exclusiv stilistic.
Aflate in sapaturile executate pe toate cele trei coline ce au ramas
astazi din fosta asezare dela Piscul CrAsani, fragmentele cu ornamente

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

73

73

in relief deaici fac parte dintr'o specie ceramic cu ornamente in relief


din epoca helenistia, bine cunoscut i caracterizat 1).
E anume aceea a cupelor as zise a vernis mat, spre deosebire de una
d glacure i alta cu subiecte literare 2), fjecare dintre ele cu anume centre
41'

11

Fig i90

Fig. 193

de fabricatie si cu o arie de raspandire, in cuprinsul cdreia se inscrie

acum, in ce priveste cea dintaiu specie si Piscul Crlsani.Unul dintre


aceste centre era pentru cupele a vernis mat si insula Delos si deaici
au ajuns pana la noi acelea, ale clror fragmente s'au gsit la Piscul Crsani. Totul concord-a in chipul cel mai deplin: forma, care va fi fost

Fig. 192

Fig. 193

lath indoeall una dintre cele dou tipice stabilite 3)

i fragmentul
nostru marginal fig. 255 este inca o pies5. documental% ; tehnica, cu
aspectul de argil crucl, de pe urma cderii patinei negre, sub actiunea
chimia a pamantului si a umiditatii 4); in sfirsit ornamentarea : cu sau
Pentru toate cele ce urmeaze, splendida monografie a d-lui F. Courby, profesor
la Facultatea de litere din Lyon, Les vases grecs a reliefs, Paris, Boccard, 1922, care
dispenseaze de a mai cluth aiurea.
3) 0. c., cap. XVIII. Denumirea de cape megarienee e o veche greseall a lui Benndorf (Griech. u. Sicil. Vasenbild. III, p. 118), dupe care centrul de impastiere al acestei

grupe ar fi fost Megara. Courby, p. 277.

3) Courby, 0. c., p. 279, fig. I si 2.


4) C'est sans doute A la suite d'une action chimique du terrain ou de l'humidite,
que le vernis rouge s'est transforme parfois en une pellicule blanc-jaunAtre tres fragile
et que le vernis noir a repris un ton d'agile crues, Courby, p. 370. Singur fragmentul
nostru fig. 214 are aspectul roiu-carAmiziu.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

74

74

fat% rozeta de pe fund (cu: Fig. 207 0 210 roasa); (fail: Fig. 208 0
209) 1); cu sau fara impartirea in registre, despartite prin listele in

--Fig. 195

Fig. 194

relief. Nici unul dintre amanuntele de ornamentare de pe fragmentele


noastre nu este strain acelora de pe vasele deliene, sau in alt spirit :
0

yellt406018vk
I

'

5. 7"

nurrn,-.TTN..

TN

Fig. 196

frunze i butona0, spirale legate intre ele (enroulements) 2) sau nu,

foliole stilizate suprapuse in parte, amlnuntul cel mai ob4nuit; serii


de puncte patrate, dreptunghiulare, etc.
1) V. Courby, pl. XV si pag. 391-392: ole fond porte parfois une rosace ; nous
en donons un choix dans la pl. XV. Beaucoup de fonds sont entirement nuso. Rozeta
de pe fundul fragmentului nostru (fig. 211), desl alcatuit din foliole stilizate suprapuse in parte (folzoles imbriquees) i intrebuintate ca ornament pe corpul vaselor (Courby,
p. 387, fig. 8o, 8), constitue un motiv nou pentru fundurile de cupe, care trebuie deci

zldiugat pe lnga acelea culese de Courby, p. 353, fig. 74, hr.


2) Courby, p. 340, fig. 68, 3.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

75

75

Cupele a vernis mat erau confecIionate cu ajutorul unor tipare, afara

de margine, care era aplicata separat inainte sau dupa prima operaPune 1). Intamplarea fericit a facut sa se gaseasca la Piscul Crasani
-c-

kij

jrirt
`46

t'11101111"
10

rY7117711, mint

11,1 +it

''"gollili
mil

mew,

/ (r)..41111,7,

15

;;:ji
"1111/11'

fa
Fig. 197

si cloud asemenea tipare, de o deosebit valoare documentarl si monografica (Fig. 216 si 217).
1,

---

16 -

Fig. 199

Fig. 200

Daca avem i tipare, cari dealtfel nu sunt acelea cu care s'au fabricat
nici una dintre cupele ale caror fragroente s'au gasit la Piscul Crasani,
este intrebarea : sunt aceste cupe fragmentare aduse din Delos, sau au
fost lucrate aici,cu tipare cari s'au pierdut ? Raspunsul ii d profesorul
1) Id., p. 370.

www.dacoromanica.ro

76

IOAN ANDRIE*TSCU

76

Courby, pe baza unui mare material comparativ si a unei intinse experiente de muzee. Se admite, zice el, in rezumat, el in ce priveste

Fig. zoz

Fig. zo z

ceramica Cu ornamente in relief, nu vasele insele calatoriau ci


-- ,
numai sculele cu cari se luail'
4.-

.-

- .4

crau si in deosebi tiparele.


Acest lucru, raspunde el, nu
e adevarat cleat exceptional.

Caci cum se face ca mai


mult cleat similitudinea de
motive, avem o aceeas pasta
si patina, ceva imposibil &Ca

4W
--

e vorba de diferite centre ?


Dac e ash, conchide el,
putem admite <tca toate cupele, fr exceptie, cari raspund la caracterele seriei
deliene sunt lucrari ale in-

-.

o z65

dustriei deliene 1).

Fig. 203

Transportul tiparelor e o

exceptie. Piscul Crasani constitue Inca una 2). Ce se va fi facut cu tiparul nostru nu stim ; farl indoeala
insa, ca nu va fi fost adus din intamplare sau in zadar. In orice caz, pentru
punctul de vedere istoric, lucrul e concludent i foarte de searna ; relatia
1) Ibid., P. 395-6.
2) lYordinaire les potiers ont export des ouvrages acheves et non points des
moulest, p. 366.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

77

77

cu Sudul e nu numai sigura, dar cu un caracter de documentare superior


de pilda aceluia referitor la aflarea mai recentg a unor asemenea cupe
in Sudul Rusiei 1). Explicabil: acolo au fost morminte, iar aici

avem de a face cu o asezare, centru de vieatg

legaturi de tot

felul.

0-1

A t?

11 7
,

f`ir:TPrlf?,,,:,;/!110

r, '
,,Ar

tVIC/0
'f3
"'AY:am

Fig. 205

Fig. 204

Dacg la acestea se mai adauga cl perioada cea mai activg de fabricatie a cupelor deliene se plaseaza in al
II-lea secol, cu inceputuri cari se ridicl

la o data anterioarg anului 200 in. de


Hr. si tine aproximativ Ong la era cresting 2), epoca asezgrii principale dela

Piscul Crgsani este precizata dupg toate

datele posibile Ong acum.

-- Fig. 206

Doug fragmente de vase ash zise ctitels sau gerippt (Fig. 218 si 219)
singurele ce s'au glsit de acest fel la Piscul Crgsani, nu schimbg nimic
cronologia admisg. Daca ceramica de acest fel incepe in adevr dela
jumgtatea veacului al IV-lea in de Hr. 3), nu e mai putin adevgrat ca
asemenea vase se intalnesc pang in epoca romana ca un produs combinat
greco-italic 4).
1) Max Ebert, Ausgrabungen auf dem Gute Maritzyn, Gouv. Cherson, Siid-Russland,
II Teil: Kurgane des VI. bis I. Yahrhunderts v. Chr. Geb. in Preihistorische Zeitschrift,
V, 1913, p. I i urm.
2) Courby, p. 397. 411 est probable que, si cette fabrication durait encore en 88

avant J.-C., elle dut etre singulirement ralentie par les massacres que Mithridate
ordonna et par les pillages de ses troupes dans l'ile; nanmoins, elle ne semble pas
avoir cesse completement de ce fait*, p. 398.
3) Courby, 0. c., cap. XV i pag. 218.
4) Id., p. 219. Un asemenea fragment in mediu roman s'a gasit la Osanic lng
Stolac, Hercegovina, Hrmann u. Radimsky, Die Altertiimer von Osanic bei Stolac

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIE*ESCU

78

78

Un numar de funduri de vase, printre cari mai multe funduri de


dolia, caracteristice locuintelor, i un mare ulcior intreg completeaza

inventarul ceramic dela Piscul Crasani (Fig. 220-228).

Fig. 207

Fig. 208

C. Obiecte de silex, lut ars, piatrd, corn, os ci sticld

Obiecte de silex s'au gasit la Piscul Crasani intr'un numar infim

(Fig. 229-235), cu totul altfel decat in oricare dintre statiunile


neo-, eneolitice i chiar din epoca bronzului, dela noi ideaiurea. Lucrul

nu este Cara insemnatate. De buna seama, ca chiar in cele mai vechi


timpuri ale aezarii dela Piscul Crasani silexul incetase de a mai fi
in Wissensch. Mitteilung. aus B. u. H., II, 1894, P. 41 gi fig. 7. In mediu cu mult mai
vechiu s'a gasit un asemenea vas intreg in necropola dela Jezerine, Bosnia. Radinasky,
Die Nekropole von Yezerine in Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., III, re. 149 gi fig. 432,
i firesc. Indoeala lui Radirnsky (eriimischer oder griechischer Becher)) nu este
intemeiata.Tot agh,cred &A nu e de prisos a adaugh aici,ca in ce privegte origina ceramicei

ctels sau gerippt, helenistice, numai in parte ea se explica prin imitatiunea vaselor

de metal. (Courby, 1. c.). Origina propriu zisa a acestei ceramici trebuie cautata
in existenta multiplA a unei ceramici similare in Europa sud-estica, ceramicA post gi
extrapolichromA a epocei de bronz i timpurilor urmatoarc, din Posnania (Mannus,
Zeitschrift fiir Vorgeschichte, IV, 1912, p. 79, fig. 12; Dr. Josef Kostrzewski, Wielkopolska w czasach przedhistorycznych, 1923, p. 93, fig. 304; ewiederkehrende Gruppen
hangender Rillene),panA la SAlcuta, Dolj (inedit); deasemenea la Sudul Dunarii, Ripac
Ifinga Bihac, Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., V, 1897, p. 57 gi pl. XXXIV, fig. 269;
XXXV, fig. 277: ebraunschwarzer Scherben mit Rilleno; i Inca, Sanskimost (Bosnia),
d., VI, 1899, p. 79-80, fig. 6o, 63 gi 69 (dou cu ansa lunata). Despre aceasta nimic
la Courby. Chestiunea meritte o urmarire aparte.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

79

79

intrebuintat ca material de lucru, inlocuit fiind cu metalele, intr'o masura


ce se va vedea. Ca si in alte locuri similare, unele dintre silexurile gasite

vor fi fost simple cremeni de scaparat.

Fig. zto

Fig. 2i

Fig. 209

Acelas lucru se poate spune despre asa numitele greutati de tesut


sau de plas, iaras in numar mic si de o factura superioara acelora obis-

nuit neolitice (Fig. 236-237) 1).


,
I

.,...,,, 1
,flilii

I i,

1,
I

,
,
,

--. _ _____ .

0 a e,,

r- z , ... , _ - _ -

cf--

TT I

____.,(5-9

0,
0,
I
!

.
,
,

4._

Fig. 212

Fig. 213

Un interesant obiect de lut ars are forma unui fier de calcat. E bine
lucrat si ars destul de ingrijit (Fig. 238). Va fi slujit la fetuitul sau patinatul vaselor, a caror patina neagra o pastreaza pe partea cu care se
1) Foarte numeroase, cele mai multe ornamentate, sunt in Nord-vestul Peninsulei
Balcanice: Ripac, Wtssensch. Mitteil. aus B. u. H., V, pl. XXX, fig. 205-211 1 220 ;

Gradina, Prozor, id., VIII, p. 57 si fig. 37; pe larg, despre de, in legaturi cu acelea
dela Donja Dolina, ibid., IX, 5904 P. 35 si urrn.; pl. XXII; XI, 5909, pl. VI.

www.dacoromanica.ro

JOAN ANDR1E$ESCU

8o

8o

Ikea aceast operatie. Banueala se confirma prin alte lucruri asemenea,


gasite la Sudul Dunarii 1).

Numeroase sunt din contra acele a zise fusaiole sau crasnele,


de utilaj sau de joc (Fig. 239-252), un element inventaric ob4nuit
095

- - - 0.04- - Fig. 214

Fig. 215

in toate asezarile preistorice, din epoca neolitica 0 pang in epoca navalirilor 2). Una singurg e crestata ornamental (Fig. 239) modg veche
*-ei2

rho g

Fig. 216

neoliticg 3), curenta insg pe alocurea 0 mai tarziu, bine inteles cu forme
ornamentale variate 4); celelalte, de o factura mult mai bung, n'au nici
1) Ripac, Wissensch. Mitteil. au.s B. u. H., V, 1897, pl. XXIX, fig. 203: oschwarz-

braunes Gerdthe, wahrscheinlich eine Glattplattee. Donja Dolina, id., IX, 7904, pl.
XVIII, fig. x2: 6Modelliergert*; pl, XX, fig. 21; pl. XXII, fig. 12 1 x3; pl. XXVII,
fig. 6.
2) R. Forrer, Reallexikon der prdhist. etc. Altertiimer, p. 754; J. Schlemrn, Wdrterbuch zur Vorgeschichte, p. 558.

2) Mai ales Troia, cu o mare variatie a ornamentului, Schliemann-Sammlung,


Berlin, Konigl. Museen zu Berlin, Fiihrer durch die vorgeschichtliche Abteilung, 7913,

p. 106 i urm., Wandschrank 33.


4) Mai ales Donja Dolina (din 967, gisite intre 1900-1903, 369 ornamentate),
Wissenschaft. Mitteil. aus B. u. H., IX, p. 40. Una, cu crestaturi, ca la Piscul Catsani, dar de o factur mai milk la Rusanovici, langl Glasinac, id., IV, p. 12, fig. 25.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

8i

81

un ornament 1). Ce vor fi fost ca intrebuintare practicA, nu e ash cum


au crezut si cred multi: prasnele de tors, ci afundItori de plasa, intre-

buintate plug in ziva de astazi in Bosnia2).


Dou discuri de lut

ars glurite (Fig. 253


254) vor fi avut aceeas
intrebuintare; un altul,
neglurit, (Fig. 255) va

fi rlmas neterminat.
De piatel s'a glsit
un singur obiect, o cute
(Fig. 256).
De os, trei impungatoare mici si fine (Fig.

257-259), si unul mai

Fig. 217

mare, de forma unui

puninal (Fig. 26o) 3); deasemenea un tub, fled intrebuintare precisa-

bill, poate un flueras. (Fig. 261).


1

441

0
1

Fig. zx 8

Fig. 219

Un corn de animal e retezat foarte exact (Fig. 262) 4).


1) Variate ca formA, unele chiar ca ale noastre dela Piscul CrAsani s'au gAsit i la

Debelo brdo, linga Sarajevo, Wissensch. Mitteil. a. B. u. H., IV, p. 51, fig. 90

urm.: din 382 numai 9 ornamentate. Nici o mirare, dacA i in mormintele dela SAntanade-Mure s'au gAsit destule, unele iarA asemenea cu ale noastre, Dolgozatok- Travaux.

III, 1932, p. 268, fig. 19, 2; p. 276, fig. 32, 2; 298, fig. 62, 1; P. 321, fig. xoo, 3,
2) Truhelka, Der vorgeschichtliche Pfahlbau im Savabette bei D. Dolina, Wissen-

schaftliche Mined. aus B. u. H., IX, 1904, p. 38 qi urrn.


3) Tipice sunt acelea dela Sobunar, langA Sarajevo, Wissen.sch. Mitteil. aus B. u.
H., I, 1893, P. 47, fig. 24 sau Nagy-Sancz, Dolgozatok-Travaux, II, 19x i, p. it,

fig. ix.
4) Unul intocmai, dela Debelo brdo, Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., V, 1897,
p. x28, fig. 19.
6 A. 12.

Memomile Sectiunii Istorice, Seria III. Tom. III. Mem I.

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIESESCU

82

82
7-

De sticld, s'au gsit numai dou fragmente de vase mici (Fig. 263 si

264). In schimb, mai multe perle de colier (Fig. 265-268); una de


lut ars (Fig. 269). In orice caz, si in aceasta privinta, simplitatea vieii
deaici fata de regiunile sud-dunarene, nord-vest balcanice, e math-

Fig. 220

Fig. 222

Fig. 221

festa 1). Aceasta se vede insa mai cu deosebire in putingtatea, care nu


poate ii deloc intamplatoare, a obiectelor de metal.

%iiiitill11111111\\,

\\.
(S,`"
.

Fig. 223

Fig. 224

Fig. 225

D. Obiecte de metal: aur, bronz ci fier


De aur, s'a gasit o singura bobit sau perla, rupta in dou (Fig. 270).
Lucrata dintr'o foaie subtire, cu mult finet,a, ea are o gaura de petrecut

printr'un fir, a fost deci sigur o boabl de colier. Tehnica de lucru e


cea mai simpla posibila si in orice caz nu are nici o legatura cu tehnica
complicata a podoabelor de aur i argint din La Tene 2).
1) V. d. p. multimea i varietatea perlelor dela Jezerine, Wissensch. Mitteil. aus

B. u. H., III, 1895, p. 8o 0 tab. III 0 IV; dela Sanskimost, id., VI, 7899, pl. IV;
dela Gorica, id., VIII, 1902, p. 46 0 fig. 122; VA aa dela Donja Dolina, ibd., IX,
1904, pl. XIIIXVI. Datarea e fixate Inca de Tisch ler: blaue in Weiss emaillirte
Glasperlen gehOren der La Tene-Periode und der remischen Kaiserzeit an*. Cf. Ra-

dimsky in Wissensch. Mitteil. a. B. u. H., III, 1895, p. 202. Mai precis, aceea
datare la Dchelette, Manuel, II, 3, p. 7374 i urm. La plus commune (perle) en
Gaule, a l'poque de La Tene I est en verre bleu orne d'yeux blancs et bleus,
parfois jaunes et bleus). a La 'Pelle II, le decor ocule (ca a noastre dela Piscul Crasani, Fig. 269) devient rare sur les perles des trouvailles celtiques., pp. 1316 0 1319.
2) Dchelette, 0. C. p. 7332 i urm.

www.dacoromanica.ro

83

P I SC UL CRASANI

83

tigii.s;r4.-

Putine sunt i lucrurile de bronz, in majoritate aparcinand celei


mai vechi culturi dela Piscul Crsani, fr ins nici o distinctie

/1.111.1=11111111\.

--

Fig. 226

Fig. 227

Fig. 228

deosebita, mai mult nite slabe reminescente fata de cadrul epocei

de bronz 0 Hallstatt, in legatura cu care avem s ne le inchipuim.


-1

Fig. 229

Fig. 230

Fig. 231

0 bratar (Fig. 271) 1), un inel (Fig. 272), o spirall-cercel (Fig. 273)2);

in sfarsit, doul bucati de fibule: una aproape intreaga, mai putin acul
o parte din spirala capului (Fig. 274); din cea de-a doua, mai mare,
1) Simpl; in Transilvania de aur, sfaritul epocei de bronz (P. Reinecke), J.
Schlemm, 0. c., p. 570 art. Stabformige Armringe.
2) Asemenea, pang la un punct cu acelea transilvane, de aur, ce au provocat o inting discutie pe tema asenignArii lor intre Troia, Micene i Caucaz, v. H. Schmidt
Troja, Mykene-Ungarn in Zeitschrzft fiir Ethnologie, 1904, p. 6i i urm., Dr. Wilke,
Vorgeschichtliche Beziehungen zwischen Kaukasus und dem unteren Donaugebiete; ein
Beitrag zum Arierproblem din Mitteilungen d. anthropologischen Gesellschaft in Wien,

Separat, 1908, p. 156-158; C. Schuchhardt, A/teuropa, p. 210-211.


60

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIE$ESCU

84

84

s'a gasit numai acul cu o parte din spirala capului, ceeace face reconstiiUirea destul de probabila (Fig. 275) 1).

r 7"
\ ."

tI

Z._ 4

Fig. 233

Fig. 23 2

Fig. 234

i fr nici o

S'au gasit ins i doua obiecte caH, sigur mai noul

f--

'

I.
.

fr?

2.211E,..

Fig. 236

Fig. 235

legkura de lucni

Fig. 237

stil cu timpurile anterioare, dau prin pre-

Fig.

23 8

Fig. 239

zenIa lor bune lamuriri in ce privwe schimbarea conditiilor de viea


sub raportul intrebuincirii lucrurilor de metal dintre cultura mai' veche
9 Pentru terminologia pIrtilor fibulei, v. J. Schlemm, 0. c., p. 145, art. Fibeln;
pentru evolutia ei, R. Forrer, 0. c., p. 226 i urm.

www.dacoromanica.ro

PISCUL CRASANI

85

85

dela Piscul Crasani i epoca mai nou dela sfarsitul mileniului I in

de Hr., la care am ajuns.


1114)

Fig. 240

Fig. 241

Unul dintre aceste obiecte este o figurina plata de bronz massiv, repre-

zentand un cal strabatut de o bara, bara care, mai groasa in partea

a
,(

Fig. 242

Fig. 243

inferioara, se ingusteaza in sus, dar e rupta de ambele parti (Fig. 276).


Al doilea object este o frun-wasa lampa de bronz cu trei ramuri ci lanful

Fig. 245

Fig. 044

ei de sustinere, piesd de o valoare de osebit atat documentar cat i muzeo-

grafic, chiar fata de bogatia lucrurilor de metal din regiunile vecine

-*-

_
11111P

Fig. 246

Fig. 247

cu noi, fie dela Nordul Marii Negre, fie din Nord-Vestul Peninsulci
Balcanice (Fig. 277 a, b, c, d i e).

www.dacoromanica.ro

86

IOAN ANDRIE$ESCU

86

Apartinnd amndou in chip sigur La Tne-ului, cea dintAi prin


similitudinea ei cu o sumA de alte figurine gasite aiurea 1); cea de a doua,

in special prin conditiile ei de aflare i anume lnga fundul unei amfore grecesti si a unui vas local2) ele dovedesc mi se pare cu destula.
1. 910.0 t
,

'

1.

'4%

Fig. 248

Fig. 249

Fig. 250

claritate, c nivelul respectiv al culturii dela Piscul CrAsani se datoreste in tot ce are mai deosebit unui aport din afara., pe de o parte sigur
1) oGegossene Metallfiguren in Tier und Menschengestalt gibt es unz ahlige*,
J. Schlemm, 0. c., P- 433, ell literatura. 0 opferdefOrmiges Bronzeanhangsel* s'a gasit si la Rusanovici, Glasinac, Wissensch. Mitteilungen aus B. u. H., IV, 1896, P. 14,

fig. 14. Pentru cronologie v. si Dchelette, 0. c., II, 3, p. I3oo: ola srie des amulettes apparaissent pour la premiere fois au second age du fer comprend des figurines d'hommes d'animaux et aussi des representations partielles de ces formes vivantes. Ces petites ouvrages plastiques sont d'ailleurs rares a l'poque de La Tene
I et II et l'on ne saurait affirmer qu'ils soient tous de travail celtique*. *On ne
saurait douter que les prototypes de ces figurines soient venus de pays du sud: des
pendeloques sirnilaires apparaissent dans les stations du premier age du fer en Italie
en meme temps qu'au Caucase, o les modeles industriells des pays classiques inspitaient aussi les ateliers indigenes*
2) Ca forma i angrenaj, lampa dela Piscul Crasani ia un caracteristic loc interme-

diar in seria, dealtfel nu prea mare de asemenca lampi, unele mai trzii si exceptional de frumoase, i anume: una din lmpile marelui lampadarium de bronz dela
Pompei (Forrer, 0. c. pl. 112); o alta dela Saint-Paul-Trois-Chateaux (Noviomagus,
Augusta Tricastinorum) din Fran a, pe valea Ronului, v. Le lampadaire de S.-P.T.-Ch. de Salomon Reinach in Revue archologique, XXI, 1913, p. 77 si pl. I si
II; o a treia din imprejurimile Neapolei, dar aflatoare acum la Muzeul din Madrid
(ibid., p. 78, fig. i); in sfarsit, o lampa oromana* cu dotil ramuri i fat% lant, gasita la Kawwast, Marien Dorpat, lucrare italica din primul veac d. Hr. (Max Ebert,
Die baltischen Provinzen Kurland, Livland, Estland, 19/3, in Prdhistorische Zeitschrift,
V, 1913, p. 529, fig. 27),
singurele analogii ce pot aduce deocamdata. Dealtfel,

cercetarea stilistica i cronologica a tuturor exemplarelor gasite (mai multe deck

cele citate) e o chestiune aparte, care nu-si poate avea locul aici. Dar si fara de
aceasta, simplitatea aleasa a lampii noastre, mai ales fata de lampadariul dela SaintPaul-Trois-Chateaux,
*le prince des lampadaires romainesi
cum il numeste
S. Reinach, 1. c. p. 77, trezeste sugestii noui cu privire la nivelul cultural si gustul
artistic ce aveau si la Piscul Crsani oalnenti timpului.

www.dacoromanica.ro

87

PISCUL CRASANI

87

helenistic, pe de alta in legatura cu lumea de frecventa i caracteristick


intrebuintare a metalului, celto-scitic. E tot ce se poate spune acum
in aceast privinta.

C)Ji N.\
Fig. 25x

Fir. 253

Fig. 252

In timp ce lampa e turnata, lantul i veriga de sustinere sunt lucrate ingrijit cu mna.

tp-Ve
,

11.4N

tvII

tot,
- 4-

Fig. 255

Fig. 254

Seria obiectelor de bronz o incheie o catararna (Fig. 278), care


A

4-

uJ
Fig. 226

Fig. 257-259

Fig. 260

Fig. 261

poate s fie si mai noua 1) si doua verigute de podoabl (Fig.


279).
1) Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 258, fig. 6 a i b; p. 270, fig. 23, 2 a i b;
p. 282, fig. 40, i i 2; p. 286, fig. 45, 5 a ci b ; p. 313, fig. 86, 4 a ci 4 b; p.315, fig. 88,

3 a ci b (de argint); p. 326. fig. 107, 2 I 3 ; VI, 1915, p. 283, fig. 40 8 ci 12.

www.dacoromanica.ro

88

IOAN ANDR1E$ESCU

88

De fier obiectele sunt i putine i rau pastrate. Altfel, mici fragmente


de obiecte de fier, nedeterminabile, s'au gasit destule.
045- -

'1

Fig. 262

Fig. 264

Fig. 263

Bucatile a dou varfuri de lance (Fig. 280 si 281). Bucatile unui instrument, ce va fi fost un fel de trident (Fig. 282) 1). Un cutit de forma

\
CD1
Fig. 266

Fig. 265

Fig. 267

obisnuit, acum ca si in timpurile urmatoare (Fig. 283) 2). Deasemenea

dou bucati de fibule (Fig. 284-285).

CID
Fig. 268

71ffi
Fig. 269

018- -Fig. 270

E. Obiecte gdsite n afard de sdpdturi


Itazlet, s'au gasit tot la Piscul Crasani in diferite randuri de catre
oameni i s'au pastrat: 1. Capul unei figurine de bronz, pilit tare de cei
ce 1-au gasit, pana aproape a nu i se mai recunoaste trasaturile (Fig.
286). S'ar pute poate remarch ceva din expresivitatea privirii, ceva
l)

Pentru tridente tipice La Tne, v. Dchelette, O. c., p. 1385-6.

2) La Sudul ca i la Nordul Dunrii. Vrlazije, Glasinac, Wissensch. Mitteil. a. B.

u. H., IV, 1896, p. 8, fig. x5; Ripac, id., V, 1897, pl. XVIII, fig. 4. Sntana de
Mum% Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 295, fig. 59,

www.dacoromanica.ro

; p. 323, fig. 103, etc. etc..

89

PISCUL CRASANI

89

caracteristic lucrarilor helenistice. 2. 0 moneda de argint concava,


dacica sau celtica (Fig. 287), destul de stearsa ca sa i se poata preciza
amanuntele 1) in sfArsit 3. 0 lampa de lut de culoare inchisa cu partea

Fig. 272

Fig. 273

Fig. 271

fitilului in forma de trompa; toarta lipsa; gaura de turnat uleiul, potrivita (Fig. z88). Ce e mai curios si concordant insa, ornamentul ei e constituit din eke un sir de 12 voints d'exclamations, unul din motivele

1411

1 -- -I

s,..0
Fig. 274

o o8.5

4-

Fig. 275

de ornamentare a cupelor deliene, expres desemnate ca atare 2), cupe


bine reprezentate la Piscul Crasani, precum am vazut mai sus.
Nimic deci derutant, nici ca orientare, nici aproximativ ca timp.
*

De caracter cultural neolitic, simplu si traditionalist ; ca timp,mult dup

sfarsitul epocei caracterizate in Sud-Estul nostru si Dacia veche prin


ceramica spiralo-meandrica si, tot ash, dupl sfarsitul epocei de inflorire
1) De remarcat pe partea concavi un E care ar milit, prin analogie, pentru celtis-

mul ei, v. Dchelette, 0. c., II, 3, p. 1526 i /569.


2) Courby, 0. c., p. 379, fig. 76, rr.

www.dacoromanica.ro

90

MAN ANDR1E$ESCU

90

a culturii caracterizate in Sud-Vestul acelorasi locuri intre altele mai


ales prin ceramica cu proeminente a epocei de bronz, din Oltenia si
pana la Vistula, vie* dela Piscul Crasani ne apare, in lumina lucrurilor 0:site, ca vieata cu mult mai modest si cu pronuntate trasaturi

_4

Fig. 277 a, b

c, d .,i e

regionale a unei populatiuni, altfel sigur de acelas neam cu bastinasii


din vechi, neolitici, ai locurilor noastre 'Ana la un moment insa,
and, datorit unui aport cultural covrsitor, dinspre Apus, ceeace istoriceste nu se poate traduce cleat printr' o invazie, vie* deaici ia o infatisare esential alta in aspectul ei arheologic si foarte probabil, prin deductie, in acela etnic. Aceasta insemnata prefacere se petrece in a doua
jumatate a mileniului I in. de Hr., nu brusc ci pe incetul, mai precis,
in ultimele trei veacuri inainte de era crestina, vremea relatiilor

www.dacoromanica.ro

PI SCUL CRASANI

91

91

frecvente cu Sudul i Sud-Estul, perioad in orice caz cu mult mai scurt

deal indelunga vietuire aici a inaintasilor bstinasi. Ale acestora sunt


locuintele i mormintele. In ce priveste mormintele, bogate aiurea in
podoabe, ale mai nouilor veniti, sau vor fi fiind pe unde va prin apropiere, dacl nu se vor fi risipit odat cu largirea albiei ialomitene, rupte
-1k-

.41

6
Fig. 279

Fig. 278

Fig. 28o

aici i spdlate de sivoaie in fiecare primvar, sau acestia, chiar prefa-

and esential aspectul vietii ce au gAsit, vor fi adoptat practicele ei


rituale mai simple, in ce priveste inmormntarea. Vieafa mai intens
ca in aceste trei veacuri n'au cunoscut aceste locuri, nici inainte nici
dupa.

-thirezIAP
Fig. 281

Fig. 282

Fig. 283

Acestea sunt concluziile de identificare cronologia si in parte etnicd la care ne-a condus materialul arheologic descris mai sus. Pentru
unele chestiuni de caracter stilistic i, prin deductie, cultural-etnic ,

atinse numai putin aici, vom reveni cu date noui, cu atat mai concludente, cu cat pornesc din doua medii culturale deosebite:unul,
neolitic, dela Sultana, jud. Ilfov i altul tot din La Tem, dela Zimnicea, jud. Teleorman de pe urma sapaturilor facute anul acesta,

www.dacoromanica.ro

IOAN ANDRIE$ESCIJ

92

92

mediu,vom putea dovedi atunci i mai cu mult temei, helenisticogetic.

"
'

Fig. 284

Fig. 285

Fig. 286

In ce privqte concluzille cultural-istorice, deductibile dupg materialul arheologic dela Piscul Crasani, ele se afl in cuprinsul intinsei

II
II
1/43

if

1,001Firi
'

o o85

- -4

iiiV0PoW61`"'
pil

oitutplimovrnau,;

\\\
Fig. 287

Fig. 288

expuneri istorice datorite d-lui prof. V. Farvan, cu ocaziunea relurii


in intregime a vastei probleme privitoare la asezrile geto-grece si
daco-romane din cmpia munteand.

www.dacoromanica.ro

RESUME
Piscoul Crassani, saillant d'un plateau qui borde au Sud la Ialomitza,
affluent du Danube, n'est pas un nom tout a fait inconnu a ceux qui ont
procede aux premieres recherches archeologiques en Roumanie. Cette station
archeologique, comme celle de Coucouteni, en Moldavie, avant les fouilles
de 1909-191o, faites par le savant allemand Hubert Schmidt, avait ete l'objet d'investigations repetees mais denues d'ampleur et de methode.
Il y a deux ans environ, disait Alexandre Odobesco dans sa conference
du 17 Novembre 1872 a l'Athenee, a Bucarest, que, sur les instances de M.
Bo Iliac, le jeune M. D. Butculesco a fait quelques fouilles sur un point de
la rive droite de la Ialomitza appele Piscoul Crassanis, domaine de M. Le-

hliou. Il en avait rapporte plusieurs vases en terre glaise, dont les formes
et l'ornamentation ne paraissaient plus Etre celles de la poterie prehistorique
Roumaine, mais celles des vases de provenance Celtique, de Bretagne et d'Irlande. La plupart des vases de Piscou Crassanio sont rduits a l'tat d'eclats.
Malgre cela on y reconnait des levres tres evases, des saillants sur les parois,
des cones, des poignees minces et fortement recourbees, des trous pareils
a ceux des tamis, des ornements lineaires en zig-zag, enfin tous les caracteres
d'un art eloign de toute banalite et n'imitant en rien les formes accoutumees
chez les peuples dont l'expression plastique nous est familiere. La poterie de
Crassani merite done une attention speciale, parrni les poteries de notre pays
et il serait bon que de nouvelles fouilles dotassent notre musee national d'un
nombre de ces clats curieux, au moins egal a celui que possede cleja M.
Bo Iliac.

Cela ne devait se realiser qu'au bout de 50 ans. Il est intressant de rappeler que parmi les investigateurs mentionnes, D. Butculesco avait acquis
ses connaissances archeologiques a Paris, au contact des specialistes anthropologues et prhistoriens; neanmoins les circonstances ne lui avaient pas
permis de pousser plus avant ses recherches; il a accompli a Crassani le meme
travail qu'apres Bo Iliac et concurremment avec lui, il avait fait dans d'autres
localites de la Valachie.
Quelques annees plus tard, Gr. G. Tocilesco dans sa Dacie avant la conquete Romaine de 188o, a aborde en passant le probleme de la Ceramique de
Crassani, sans y avoir rien precise de nouveau.
Dans ces conditions, et apres les recherches fructueuses et de longue duree,

entreprises en Dobrodja par M. V. Parvan, directeur du muse national


d'antiquites de Bucarest, on s'explique que la Valachie se soit impose au
premier plan des travaux de notre muse national. Le point de depart de

www.dacoromanica.ro

94

IOAN ANDRIESESCU

94-

nos recherches fut qu'en 1922, Pun des tudiants attaches au musee y apporta
des objets decouverts dans la region meme dont il etait par hasard originaire.
Des excursions de reconnaissance furent entreprises dans toute la region et
l'on decida de pousser des recherches plus minutieuses d'abord a Crassani,
puis a Sultana (departement d'Ilfov); des donnees stires laissaient entrevoir
que les deux stations, la premiere protohistorique, la seconde, de beaucoup
plus ancienne, neolithique, fourniraient une ample moisson. Les soupcons furent entierement confirmes.

Charge par M. Parvan de la direction technique des fouilles, nous presentons ici le resultat de nos travaux a Piscou Crassani. Les fouilles de
Sultana feront l'objet d'un compte rendu ulterieur.
* * *

Le premier dessin reproduit la situation de la station par rapport a Bucarest. (Fig. i). Sur le bord du plateau de la Ialornitza, Piscoul Crassani*
apparait comme un de ses nombreux saillants, mais exceptionnellement
avance et il constitue par ses flancs a pic une veritable forteresse naturelle,
formidable autrefois; aujourd'hui, le saillant legerement incurve vers la plaine

du plateau (cette depression nous apparait comme la trace d'un fosse de


defense) s'est transforme en trois plateaux a cause des torrents qui au printemps
minent continuellement le terrain (Planche I, fig. I et 2 et fig. 2 dans le texte).
Au Sud-Est, a 300 metres du saillant, a l'endroit nomme de ravin de Cotenis

il y a d'autres vestiges prehistoriques. Plus loin, dans la meme direction, on


retrouve les memes traces. Au Nord comme au Sud, il est tres probable que
parmi les saillants de la terrasse de la Ialomitza, il y en a eu beaucoup qui
ont et autant de stations prehistoriques; ainsi les habitants d'autrefois avaient,
par le choix du terrain, evit les inondations auxquelles sont exposes les villages d'aujourd'hui.
La configuration irreguliere du saillant a impose aux fouilles un trace conforme au terrain de chacun des 3 plateaux dont il est forme.
La premiere tranchee a eu pour but de sonder le terrain et de determiner

la couche de culture a l'Est et au Sud-Ouest, au Sud et au Nord-Est.


La seconde, d'une ampleur plus grande, pousse un embranchement vers l'Est.

La troisieme, a l'extrme pointe droite de la pente Est du plateau 3, a eu


le meme but que la premiere; ainsi nos fouilles ont embrasse le plateau en
entier, tel qu'il existait autrefois.
Pour completer ces recherches on a creuse quatre tranchees : la premiere
sur le versant Sud-Est du plateau 2 (section A), la seconde, vis-a-vis, sur le
versant Sud-Ouest du plateau 3 (section B), la troisieme pres de l'extremite
Nord-Est du plateau 2, et une quatrieme au Nord du talus du remblai qui
entourait la forteresse du cte de la pl2ine.
Le resultat general des fouilles fut le suivant: la couche qui contient des
traces de civilisation a la meme profondeur partout et le niveau de la surface
presente les memes lignes qu'autrefois ; les trouvailles ont et presque partout
identiques. Le talus qui entourait la forteresse date de l'epoque mme de son
tablissement principal, que nous aurons l'occasion de fixer par la suite.

www.dacoromanica.ro

95

RESUM

95

Avant de decrire les objets retrouves, il nous reste a suivre, tour a tour,
avec quelques details, le cours des differentes fouilles qui ont te faites sur
les trois plateaux cites plus haut.
Foul lle 1. Des l'instant oU la couche de culture nous est apparue, nous
avons ete frapp par la frquence et par la caractere varie des objets de cramique retrouves. En effet, tandis que, des le debut, la ceramique ancienne
nous sembla caracterisee par des prominences (ce que les archeologues allernands appellent <<Buckelkeramiko), la ceramique plus recente presents, en
moins grand nombre il est vrai, des tessons dits megariens, des anses d'amphores, dont l'une estampille, exceptionellement des silex, un anneau en
bronze, des fragments d'objets en fer fort rouille, etc.
A 70 C. de profondeur, par endroits, apparaissent des traces de cendres
et de charbon, puis des fragments de crepi portant l'empreinte de pals, de
branches effeuillees et de paille. De 1 rn. 15 a I m. 35 de profondeur nous
sommes videmment en presence du niveau des habitations entierement detruites par le feu et ecrasees. Les murs etaient revetus d'un mince crepi qu'on
ne rencontre pas dans les habitations neolithiques, ou la surface de la glaise
mouillee d'eau etait aplanie simplement avec la main. Ici encore on recrouve
le rneme melange des caracteres de la ceramique que nous remarquions plus
haut, des poids de filets de peche, des os d'anirnaux domestiques. L'anse
d'amphore estampillee a ete troll/Lee a I m. 20, dans la direction GH, a la
hauteur du zero du chiffre metrique 7.50 (Fig. 3). A une plus grande profondeur les restes de la ceramique travaillee a la main sont plus nombreux,
par rapport a ceux travailles au tour, qui diminuent. On trouve aussi des
fragments de moulins a mainq et des tessons de grands vases destines aux
provisions. A environ 2 m. apparait l'argile sans traces de civilisations.
Nous avons donc en EF, GH, C et H (Fig. 3 a 8) quelques habitations,
dont le nombre et la forme ne peuvent etre fixes a cause de l'oeuvre destructive du feu, construites, cependant, avec plus de soin que les habitations nolithiques, et plus spacieuses aussi. Pour le moment il n'y a aucune trace de
pals et l'incendie a cuit la glaise des parois jusqu'au rouge. L'agglomeration
des materiaux provenant de l'ecroulement de chaque maison est facilement
perceptible en EF et en GH (Fig. 4 et 5). La profondeur de la couche habitee, penetre de frequents debris est une preuve, par elle mane, de la dure
et de l'in tensite de la vie a cet endroit ; il y a ailleurs des restes plus concluants,

en grande-quantite (page 24, note I), mais le sol de la valle de la Ialomitza,

constitue par une terre vegetale grasse et epaisse, ne permet guere ici de
conclure d'une facon aussi tranchante.
Creusees dans la terre, mais s'elevant assez haut audessus du sol a l'aide
de pals et de lattis, ces maisons sont comparables en general a celles d'Ariuchd et de Targou-Mourech, en Transylvanie, mises au jour par les Dr. Laslo

et Kovacs, et a d'autres retrouvees ailleurs (cf. p. 24, note 4; p. 25, note 1).
A en juger par les debris, et par analogic, les maisons avaient sans doute un
vestibule, une salle et des attenances relies ou non au corps du logis. Nous
reprsentons quelques specimens de ce que les archeologues allemands

www.dacoromanica.ro

96

IOAN ANDRIESESCU

96

nomment Wandbewurfstficke (Pl. II, fig. t). A l'occasion de ses fouilles a Ripac,

station lacustre pres de Bihac, en Bosnie, W. Radimskv a constate que, tandis que les parois retrouvees a Butrnir, station neolithique, sont formees de
branches entrelacees, celles de Ripac sont bties en bois ouvre. C'est preci-

sement le cas des parois retrouvees a Piscou Crassani, dont la technique


est superieure, surtout si l'on tient compte de l'enduit exterieur dont nous
avons pule plus haut.
Foul lle 2 (Fig. 9 et fo). La deuxieme tranchee, de 7 metres de largeur,
coupe le plateau 2 et offre des resultats encore plus concluants. Ce qu'il faut

relever avant tout, c'est l'apparition d'une espece nouvelle de ceramique


qui, travaille exclusivement au tour, se distingue a la fois de celle dont la
technique est rudimentaire et de celle qui revele une technique superieure
comme les amphores, les vases dites *mgariens# etc. Nous lui reservons ulterieurement des recherches et une place a part. L'inventaire des objets trouyes est le meme, mais ce qu'il y a de plus important, c'est l'apparition plus
nette des habitations qui ont ete numerotees et mesurees (cf. p. 27). Dans certaines habitations, la frequence des petits vases sans caractere d'utilit, retrouves a proximite d'urnes primitives dont le caractere religieux ou funeraire
est confirme, laisse l'impresion que nous sommes en presence de vases entourant les urnes dans les tombeaux d'incineration depouilles de tout abri exterieur.
Fouille 3 (Fig. i i a 14). La quantit des objets dcouverts sur le 3-me
plateau revele une population plus dense; leur variete et leur qualite seraient
le signe d'un centre d'activite dans la region du Piscou Crassani ; on y remarque en effet certains objets de parure, extremement rares sur les deux pre-

miers plateaux, et une technique superieure dans la fawn de construire.


L'incendie, par endroits, a te si puissant que certaines substances ont entierement fondu. Les silex prsentent de meme un caractere exceptionnel.
Dans la tranchee Y, dans la direction de la lettre V, a o m. 6o de profondeur, on decouvre un veritable dept de tessons d'amphores, restes, tres probablement, d'un cellier. Les fragments de ceramique inferieure, avec ou sans
protuberances, sont en petit nombre. En differents endroits et a une profondeur qui varie, quelques perles en verre et en terre cuite. Dans la tranche
V et dans le voisinage immediat ou peut-tre a l'interieur de l'habitation 2.
a o m. 8o une urne prsentent 4 protuberances, beaucoup de cendres, des
os, des fragments de poterie de toute sorte; a l'extremite sud quelques morceaux d'un grand vase destine aux provisions. A proximit ou peut-etre a
l'intrieur de l'habitation 3, une autre urne remplie de terre et de cendres;
partout ailleurs jusqu'a i m. zo des restes de ceramique inferieure, en majorit.
L'aspect general de la tranchee Y est le meme. A l'interieur et a proximite

de l'habitation 6 on trouve en grande abondance des fragments de cramique, de toute sorte, mais surtout de ceramique superieure. Pres de l'extremite nord de la tranchee, audessus de l'habitation 6, un tesson de vase dit
emegariem; non loin de la meme habitation quelques eclats d'un grand vase
a provisions; au meme endroit une fusaiole et un poids de petite dimension;
un peu plus loin une monnaie de cuivere perce d'un trou et tout a fait alteree.

www.dacoromanica.ro

RESUME

97

Pres des habitations 8 et 9, a environ o m. 90 de profondeur, on a retrouve


un couteau en fer, plus bas une autre fusaiole. Au Nord de l'habitation 7,
au meme niveau, une figurine aplatie en bronze representant un cheval. La
cramique inferieure depasse en nombre la ceramique superieure. A 1 m. 20,
le nombre des objets diminue surtout dans la direction du Sud; a l'extremite nord est apparu un fragment de vase dit megariero. Entre les habitations 6 et 7, un vase ressemblant a une amphore, avec une seule anse, rempli
de charbons, de cendres, d'os ; a cte une coupe basse, primitive, avec une
grande anse.
Dans la tranchee de liaison V et Z, a I m. 90 et a 4 metres a l'Ouest de son
intersection avec V, a ete mise au jour une amphore a peu pres entiere, pleine
de cendres, de charbons et d'os pulverises ; tout autour, des tessons superieurs
ou primitifs. L'incineration etait le rite funeraire predominant dans cette re-

gion: on en a l'impression tres nette.


A une plus grande profondeur, partout, on est frappe du meme melange
d'objets et surtout de ceramique (mais il y a aussi des fusaioles, des perles,
des rnorceaux ou traces de fer, des pierres a briquet et des passoires) et cela
jusqu' la couche argileuse, qu'on decouvre a des profondeurs qui varient
selon que l'on a creuse on non le sol pour y batir. Neanmoins, malgre la diminution generale et progressive des fragments de ceramique, ce sont toujours les vases de technique et de forme primitives, de qualite inferieure,
que l'on a decouverts en grand nombre.
Ces fouilles, grace a la surface plus &endue qu'elles ont creusee, sur le
plateau 3, ont reussi a determiner beaucoup plus nettement l'emplacement et
le nombre des chambres ou des habitations et des dependances ; le sol est creuse
.

,plus ou moins profondement pour les unes, et ne l'est pas pour les autres.
Nous avons numerote de x a 20 ces modestes habitations entierement superieures aux habitations neolithiques, au fur et a mesure qu'elles se sont devoilees a nos yeux par leurs elements constitutifs a savoir, des fragments
terreux de parois, parfois revetues de leur enduit, de foyers, entasses sur
differents points et par endroits nettement visibles comme en Y. C'est surtout l'habitation 2 qui nous est apparue comme formant nettement un tout.
Les habitations 6 et 7 ont presente une couche de cendres de pres d'un metre
de profondeur, ne pouvant provenir que d'un amenagement special des bois
de construction. L'habitation 1 1 apparait comme une dependance de l'habitation x o et rattachee a 12.
Une suite d'habitations rapprochees, constituant tres probablement un ensemble, ont te mises au jour en TZ. Notre attention avait ete attiree par la
profondeur de la couche habite de la tranchee VZ; nos efforts ont ete largement recompenses.
Jusqu' 1 m. de profondeur, audessous de la couche d'humus, rien de nou-

veau a signaler. Des restes de cramique inferieure et de cramique grise,


bien travaille. Un silex informe, une fusalole, des taches de cendres et d'incendie, surtout en 13 et 14, qui presentent peu a peu l'aspect de veritables
habitations. De 1 m. a 1 m. 20 en p, la trace tres nette d'un pal arron di, peu
7 A. R. Memorsile See/tuna Istorsee. Seria III. Tam. III Mem. r.

www.dacoromanica.ro

98

IOAN ANDRIESESCU

de tessons ; a l'extremite Sud-est apparait un foyer (v), appartenant trs pro-

bablement a une habitation dont on distingue tres bien deux autres pals
verticaux (p r, p 2). On a continue a creuser le sol jusqu' i m. 80. A l'endroit des habitations 13 et 14, qui etaient remplies de tessons, on a poursuivi
les fouilles jusqu' la couche argileuse qui les entoure ; l'un des tessons pro-

vient d'une urne primitive presentant des protuberances et un bourrelet.


Petit a petit -les points 16 et 17 apparaissent comme des habitations, avec
des fragments de parois portant des empreintes de paille ; un troncon de
fibule en fer.
Ce qu'il est important de noter c'est que les murs ne sont pas crpis, a ce
niveau, jusqu' 2 m. 50 de profondeur, et qu'au contraire la ceramique superieure est representee par beaucoup de tessons caracteristiques. En 17, par
exemple, un eclat d'ecuelle noire, lisse, a bords redresses, horizontaux. Des
traces nombreuses de charbons prouvent que tout a et dtruit par l'incendie.
La terre a ete cuite jusqu'au rouge. A 3 m., au point 18. des fragments ceramiques de qualite inferieure, des cendres, des traces de charbon ; des eclats
d'urnes a protuberances, des vases plus petits de qualite inferieure ; des os
d'animaux ; un vase ayant l'aspect d'une coupe basse, portant une grande
anse, dont la partie inferieure s'embranche sur le fond. On trouve toutefois
des restes de vases de bonne qualite. Ici encore l'aspect de l'ensemble est
celui de tombeaux, presentant des urnes destinees a abriter les cendres des
ossements et des vases funeraires accessoires. Autour et a l'interieur de l'en-

ceinte 17, que nous avons creusee en forme de cercle, sans rien prejuger
du caractere circulaire de l'ancienne habitation, a cause de l'etat de ruine
oil elle etait reduite, on a retrouve des anses d'amphores, mais aussi beaucoup de fragments ceramiques d'ordre inferieur avec ou sans proeminences.
Autant les objets retrouves etaient en petit nombre audessus de ce niveau,
autant ils sont nombreux ici, evidemrnent pas dans la couche argileuse jaune,

mais a proximite des habitations et specialement au point 17. C'est la que


nous avons dcouvert 3 des pieces les plus interessantes de nos fouilles de
Piscou Crassani, non seulement a cause des caracteres qu'elles presentent,
mais parce qu'elles etaient groupees au mme endroit. Nous les avons photographiees in situ: une lampe de bronze a 3 branches et une triple chaine
de suspension rattachee a un anneau ovale ; le fond d'une amphore. et un vase
d'ordre inferieur, caracteristique par excellence de la ceramique de Crassani ;
profondeur, 3 m. zo (Pl. II, fig. 2). Le cone formant le fond d'une amphore,
la pointe en haut, reposait sur des cendres et des charbons dont on discernait
les traces, qu'on trouvait aussi sous le vase d'ordre inferieur. Au mme endroit figuraient d'autres anses d'amphores, des fragments ceramiques a protuberances, des ecailles de poisson. L'impression generale est que nous tions
en presence de tombeaux et de chambres attenantes a une habitation centrale,
dont la construction etait d'ordre superieur (crepi) et qui etait situee au point 4.

Enfin, pour terminer la description des fouilles, les tranchees A (Fig. I)


et B (fig. 16) ont confirme que nous avions sous les yeux les produits de la
meme civilisation, et nous ont fourni en plus quelques objets d'un ordre

www.dacoromanica.ro

RESUMR

99

nouveau. Par exemple: a 2 m. 50 est apparu un crane humain, moins le maxillaire infrieur, la face contre terre, le sommet pointant vers l'Ouest. Au

point B, a z m. de profondeur et a i m. de la pente du ravin, on a mis au


jour deux moities d'une petite perle de collier en or.
La surface totale des fouilles a ete de 199 m. C. sur les 3 plateaux.
*

A Crassani, comme dans toutes les fouilles similaires, c'est la ceramique


qui figure au premier rang des objets decouverts ; nous sommes en presence
avant tout d'une poterie d'usage habituel et plus rarement d'une poterie rituelle.
On peut distinguer deux groupes importants de vases : les uns sont nettement primitifs, d'ordre inferieur, les autres entierement distincts des pre-

miers. Les premiers sont moules a la main, les seconds faits au tour. La
poteric primitive ne se rencontre pas seulement a Pepoque la plus reculee
de cette station, mais s'y retrouve partout, ditoyant la ceramique d'ordre
suprieur, plus recente. D'autre part, le second groupe cramique n'est pas
sans presenter des elements qui se rapprochent du premier ; nous aurons soin
d'y insister plus bas. Enfin, quelques exemplaires de ce groupe ne constituent pas seulement des modeles de perfection technique, en ce qui concerne
toute la ceramique de Crassani, mais encore des points de repere precieux
au point de vue chronologique: ce sont quelques fragments de vases grecs
types, quelques fragments de vases dits #megariens, des amphores en nombre
beaucoup plus grand, dont deux seulement estampillees.
Il faut y joindre quelques objets en os, en terre cuite, en verre. en bronze
et en fer ; l'or n'est represent que par la perle, que nous avons signalee plus haut.

Tous ces objets seront decrits, tour a tour. Pour la premiere fois en Roumanie, dans les limites du royaume d'avant guerre, le plateau de Crassani
apparait comme une station prehistorique, sur laquelle les rayons de l'histoire jettent un commencement de lumiere, nous verrons bientt a quel point
de vue et dans quelle mesure.
*

La cramique travaille a la main. La ceramique du Piscou Crassani ressemble entierement au point de vue du materiel employe et de la main d'oeuvre,

a la cramique neolithique de la Dacie et de l'Europe du Sud-Est, c'est a


dire a la ceramique fondamentale d'une poque dont on ignore le point de
depart, mais dont on peut suivre les caracteres constants jusqu' l'poque
greco-romaine y comprise, ce qu'on ne saurait affirmer en ce qui concerne
la ceramique de l'Europe occidentale.
Travaillee a la main, la pate des vases est peu soignee, et impure. Les parois sont epaisses; la cuisson est faible et inegale; les formes sont limitees;
leur profil est rarement heureux; en bloc, si on la compare h la cramique
du Sud-Est de l'Europe, c'est a dire d'une part h celle des regions situees
au Nord et au Nord-Est (ceramique peinte), d'autre part h celle des regions
situees h l'Ouest et au Sud-Ouest (ceramique h ornementation incisee), la
ceramique de Crassani est beaucoup plus simple et sans doute beaucoup
71

www.dacoromanica.ro

too

IOAN ANDRIESESCU

plus recente. Nous pouvons maintenant passer en revue les differentes formes de vases.
*

Un vase, presqu'intact et caracteristique de la ceramique de Piscou Crassani est plus allonge dans sa partie superieure que dans sa partie inferieure;
le col et les levres sont legerement recourbes en dehors, mais sans rgularite;
de chaque eche on voit deux protuberances surajoutees (nous examinerons
bientt de pres cette faon d'appliquer des protuberances sur les parois des
vases, qui, a notre avis, est post-nolithique, tout au moins dans nos regions
(Fig. 17). Une forme beaucoup plus frequente est celle de l'urne, avec ou
sans bourrelets dont le trace varie (Fig. 18 a 21). Cette ornamentation en
forme de bourrelet, tres employee dans tout le Sud-Est, represente la moyenne
de l'habilite technique et artistique a cette poque de culture, a cet endroit.
On a retrouve d'autres fragments de vases, avec ou sans bourrelets, mais
tous presentaient des proeminences (Fig. 22 a z6). On ne trouve qu'un seul
exemple de bourrelet constituant un ornement a part (Fig. 27). En repoussant quelquefois avec le doigt la surface des proeminences (Fig. 23), l'ouvrier
vise a l'ornementation; la preuve en est que, de temps en temps, il y creuse
une entaille horizontale et une autre verticale (Fig. 28). On peut signaler
aussi chez l'ouvrier un desir de varier le trace des bourrelets (Fig. 29 a 31).
Tres souvent, l'entaille remplace le bourrelet, ornant les contours du vase,
d'une proeminence a l'autre (Fig. 32 a 34).
On observe la mme simplicite de moyens ornementaux sur des vases
dont la forme change legerement. Les levres se fendent tout autour du col,
dont la ligne hesitante est parsemee de petits boutons d'ou partent des entailles plus ou moins regulieres (Fig. 35). Ces boutons sont quelquefois
alignes sous la ligne du col de fawn a Etre le point de depart d'une autre
serie verticale de petits boutons qui remplacent les entailles (Fig. 36). Enfin
sur un fragment de vase, de meme forme que les precedents, on rencontre,
assembles, les elements decoratifs sus-cites (Fig. 37). On constate done une
evolution logique des moyens d'ornementation, qui ne doit rien au hasard.
Il y a un seul fragment d'un grand vase, aux parois epaisses, de facture
plus recente, dont la surface est ornee d'excavations alveolaires, rapprochees
les unes des autres, ornement rare (Fig. 38). De mme, puisqu'il a t question plus haut de la ceramique incisee, il y a deux fragments isoles de vases,
l'un a ornements lineaires en forme d'angles, que l'on retrouve souvent dans
notre milieu archeologique neolithique et eneolithique (Fig. 39), l'autre, a
ornements qui ne peuvent etre consideres que comme le debut d'une decoration ondulee, provenant de l'ornement en zig-zag par inflexion des angles (Fig. 40). La raret du I-er genre d'ornement, et aussi la presence du

z-eme a Piscou Crassani, sur des fragments de qualite primitive par les
formes, la pate, la technique, les proeminences, attirent fortement notre attention sur le probleme important de l'origine et de l'volution de cette decoration que nous retrouverons ici dans des conditions toutes differentes
de formes et de technique. Nous y reviendrons donc.

www.dacoromanica.ro

RESUME

MI

Assez rarement le vase a 4 protuberances relies ou non entre elks par


bourrelet ; quant a la surface, elle est entierement ornee de groupes d'incisions obliques, executees a l'aide de petits peignes spciaux (fig. 41). C'est
le motif decoratif le plus complique de cette espece et il differe en tout cas
de l'ornement-peigne du neolithique. D'ailleurs les protuberances elles memes
ont le caractere d'un milieu plus avance (fig. 42 et 43). D'autres fois, le meme

motif est cintre (fig. 44), mais sans rapport, a notre avis, avec l'ornement
en spirale incisee ou peinte, dont on ne trouve qu'un seul exemple a Crassani (fig. 45), et qui se rattache, non a la ceramique peinte du Nord et du
Nord-Est, mais a la ceramique incise et en relief de l'Ouest et du Sud-Ouest.
*

Une autre forme, qui se retrotive souvent,e st celle d'une marmite plus
beante et bien moins haute qu'auparavant. La pate est mieux petrie et les
vases ont une couleur rougeatre qui differe de la couleur des vases antrieurs ;

des traces de brillure prouvent qu'ils ont servi. L'ornementation presente


les mmes motifs, mais parfois elle varie (fig. 46-51). Cependant, le trait
essentiel en est la ligne incisee, et quelquefois, plus rarement, ce qui est a
noter, formant des angles qui bordent les prominences (fig. 52). D'autresfois,

les formes angulaires cedent la place a des zig-zag arrondis (fig. 53 et 54)
dont la forme se rapproche de la courbure d'une demi-spirale (fig. 55 et 56).
Il faut ajouter que la prominence du fragment 55 ne presente aucun des
caracteres neolithiques proprement dits. Nous sommes ici, evidemment, en
presence d'une autre poque de beaucoup posterieure. Un grand vase, de
meme forme que les precedents, dont la pate et le travail sont tout a fait primitifs, mais neanmoins bien cuit, presente sur la surface des impressions
qui ne different pas de celles du bourrelet qui entoure le col (fig. 57). Les vases

des fig. 58 a 61 se distinguent des precedents, soit par la hauteur, soit par
la largeur du col, soit par le repli des levres. Il y a cependant une forme bien
plus caracteristique de la poterie de cette poque, qu'on retrouve dans une
srie de vases intacts ou faciles a reconstruire; c'est celle d'une tasse moderne. Ils sont munis d'une anse puissante et disproportionnee par rapport
a leur hauteur. On peut en distinguer deux types : 1. fig. 62 a 64 et 67; 2. fig.

65-66. Il faut remarquer que tous presentent des traces de brillure a l'intrieur : il est tres probable qu'on y brillait quelque chose; peut-tre tait-ce

des lampes ou des encensoirs. Dans la note r, page 44, nous avons note quelques precedents similaires de ces formes, qu'on a retrouves dans les regions
voisines de la Dacie, ou dans la Dacie meme et qui datent tous du premier
millnium avant Jesus Christ.
Une serie de poignees, provenant des vases precedemment cites, ou d'autres,
complete cet inventaire. Un detail qu'il est intressant de noter c'est la facon
dont la poignee se rattachait au vase: lorsque la pate etait encore molle, on
y creusait les trous oii devaient pentrer les branches de la poignee et inverse-

ment ces branches avaient des prolongements qui s'adaptaient aux trous.
La cuisson incomplete des vases permet aujourd'hui encore de reconnaitre

www.dacoromanica.ro

102

IOAN ANDIIIESESCU

ce procede. On procedait de la merne maniere, nous l'avons vu plus haut,


pour appliquer les protuberances sur la surface des vases. Ce detail n'a pas
encore ete signale, a notre connaissance. C'est un procede, qui stirement
est post-neolithique, une imitation tres probablement de la technique des
vases metalliques (fig. 68 et 69).
Enfin, dans le meme cadre, au point de vue du style ceramique de Crassani,

il faut remarquer une forme curieuse de cuillere (fig. 70 a, b, c) et d'autres


formes, dont quelques unes presentent le caractere d'un milieu avanc, sans
etre plus recentes (fig. 71-74).
Il y a moMs de vases a anses horizontales (fig. 75-77); l'anse de la fig.
77 est legerement tortueuse ; on en trouve des exemplaires plus caracteristiques encore, comme nous le verrons. Notons aussi un petit couvercle de vase
posterieur de beaucoup a ceux que l'on rencontre d'habitude pendant repoque neotithique (fig. 78). De mme, une serie de profils (fig. 79 a 92), familiers a la region du Sud-Est.
* * *

La cramique a protubrances. Nous avons accentue des le commencement

la frequence du caractere a la fois utile et ornemental des protuberances


des vases decrits jusqu'ici. Si nous ajoutons qu' Crassani, le nombre de ces
fragments a protuberances est de plus de 500, il devient evident que nous
sommes en presence ici du caractere le plus saillant de la ceramique analysee
precedemment.

Sur le postulat de l'archeologue allemand Hubert Schmidt nous avons


publie en 1912 la premiere liste des localites ou s'est repandue la ceramique
a protuberances (Contribution a l'tude de la Dacie avant la conquete Romaine, Jassy, 1912, p. 69-73, note 148 et suiv.). D'autres muses, collec-

tions et differentes fouilles, nous ont permis de rassembler des donnees,


qui ne pourraient etre que l'objet d'une etude speciale. Ce probleme archeologique pourrait alors etre eclairci non seulement au point de vue du style,
mais aussi au point de vue ethinque. Des maintenant et par anticipation,
nous pouvons affirmer que les hypotheses formulees par Mr. Hubert
Schmidt sont a mme d'tre confirmees par un inventaire dont la richesse
est du plus haut interet. Pour le moment, en ce qui concerne Piscoul Crassani

et pour mettre en lumiere cette ornementation qui a notre avis, appartient


exclusivement a la population locale, nous donnons une serie d'exemples:
fig. 93 a 115. Pour quiconque est tant soit peu familiarise avec le neolithique
de la Dacie et du Sud-Est de l'Europe en general, il faut signaler que ces
protuberances ont presque sfirement un caractere post-neolithique (la maniere de les appliquer, leur decoration etc.).
*

Prenons maintenant d'autres modeles de ceramique. Une srie de vases


dont le travail est plus fin et la cuisson plus soignee, bien que parfois incomplete et partielle, se distingue du tout au tout des vases dont les formes nous

www.dacoromanica.ro

RESUME

101

sont connues; elle forme cependant un trait d'union avec la ceramique travaille au tour, que nous passerons bientt en revue. Celle-ci adopte les
formes des vases travailles a la main, pour leur donner la variete que permet
l'emploi du tour, rnais aussi l'uniformite, qui empechera dorenavant la ceramique d'tre l'image du milieu artistique oil elle se trouve.
Nous avons des lors l'impression d'un milieu ethnique tout a fait nouveau
plus recent et plus avance. L'ancien style decoratif disparait entierement;
les vases ont en echange une patine noire sur leurs 2 faces ou sur l'une d'elles.

Les protuberances de toute espece manquent.


Pour plus de precision, les vases du groupe auquel nous touchons ont des
levres de plus en plus evasees ; leur col est tres nettement indique, leur profil
est fortement retreci vers le fond; leur forme la plus frequente rappelle celle
d'une casserole, dont la partie superieure et les levres prennent un developpement inconnu jusqu'alors. Travaillees d'abord avec la main, les parois continuent a etre relativement epaisses; le feu ne les a pas suffisamment cuites;
en revanche, la patine noire les revet comme d'une mince ecorce (fig. 116
a 126). La main d'oeuvre est parfois d'une surprenante regularite, bien que,
A y regarder de plus pres, on percoive immediatement les imperfections du
contour et de la pate. Souvent on a l'impression que, certains modeles, qui

autrement seraient inexplicables, sont dus a l'influence directe des vases


faits au tour. II n'y a pas la seulement une influence artistique, mais celle
d'un milien different (un autre peuple ?), qui tcnd et qui reussit a remplacer les formes anciennes par des formes nouvelles.
Un vase qui rappelle l'aspect et le travail des vases anciens a la forme
d'un broc, au col long et droit sans patine, et des dimensions, dont la regularite est negligee (fig. 127).
La figure 128 represente un vase a pied. On trouve dj des vases a pied
a l'epoque neolithique et assez souvent dans le Sud-Est de l'Europe, on ils
prennent l'aspect des oTrommelm ou Handpauken# (denomination allemande),

dont l'emploi precis est encore ignore (pour leur expansion dans le Sud-Est

cf. I. Andriqescu, Contribution, pag. 6o-63 et les notes, specialement la


note 119, et le present ouvrage, plus haut, p. 52, note 1-4; en ce qui concerne leurs rapports avec l'Europe centrale cf. specialement G. Kossinna
Deutsche Vorgeschichte, ed. III, Leipzig, 1921, pag. 29 et 241). Plus tard,
A l'epoque post-neolithique, non seulement on retrouve des vases a pied,
mais en Posnanie, par exemple, on en a distingue toute une serie, qui a precede ce que l'on appelle les ebocaux Posnaniensu, au pied eleve et evide (cf.
Dr. Erich Blume, Die thrakische Keramik in der Provinz Posen dans Mannus,
Zeitschrift fiir Vorgeschichte, IV, 1912, p. 75-88, fig. 14 et 15, tab. VIII,
fig. 17). Ceux-ci evoluent, d'autre part, et, constituant des coupes caract-

ristiques de l'Allemagne du Sud-Est, appartiennent a l'epoque Hallstatt;


leur style a influence un genre de coupes plus evasees, avec des contours
beaucoup plus compliques, genre certainement plus recent (J. Schlemm.
Wrterbuch zur Vorgeschichte, Berlin, 1908, art. Posener Becher, p. 439, fig. c).
Tel est a notre avis le cadre stylistique on nous pouvons placer notre fig. 128.

www.dacoromanica.ro

104

WAN ANDRIESESCU

Sa ressemblance avec la derniere coupe Posnanienne citee (fig. c) ne laisse


aucun doute. Mais tandis que les coupes Posnaniennes voluent d'une maniere que nous pourrions appeler, par rapport a nous, occidentale (leur pied
est long et mince, les bords des levres sont droits ou legerement replies en
dedans), nos vases de Piscoul Crassani sont le resultat d'une evolution sous
rinfluence des autres formes de la meme region. Leurs levres sont replies
en dehors (fig. 129), ils sont patines; enfin, des fenetres s'ouvrent dans le
pied de support, procede repandu dans le Sud-Est neolithique (cf. notre
Contribution, note 119), mais plus nombreuses maintenant et plus corapliquees.
Si nous y joignons les vases nommes base a tuba* ou 4coppe ad alto piedeo,
notamment de l'Este et de l'Istrie, a Santa Lucia (Montelius, 2-erne et 3-erne

periode du fer cf. Schlemm, o. c., p. 495-497; Dchelette, Manuel d'archeologie cellique et gallo-romaine, Paris, II, 1913, p. 592 et nota 3), dcou-

verts dans des regions dont la population au temps du I-er millenium est
bien determine, nous constatons que nous sommes evidemment, encore
une fois, en presence d'une concordance de faits, qui n'a rien d'artificiel ou
de fortuit. Detail curieux: les parois du pied de l'une des coupes citees de
l'Italie (Schlemm, 497, fig. g) sont perces de deux trous-fenetres, symtriques.

Un vase a pied de Piscou Crassani (fig. 130) est la reproduction meme


d'une forme neolithique frequente, oil les proeminences rcmplacaient les
anses, la pate et la patine tant, bien entendu, differentes.
Les figures 131 a 135 representent des fragments de vases similaires, portant des fenetres percees sans soin dans la pate encore molle des parois.
Pour achever la description des vases travailles a la main, il faut noter
un broc, dont le col est &eve, dont l'anse a bouton, comme des repoque neolithique, ressemble cependant a celles des amphores du Sud, qui certainement
ont servi de modeles (fig. 136). Plusieurs fragments d'ecuelles presentent
des bords en forme de lobes, qui rappellent la maniere recule du Sud-Est
(fig. 137-141). Le dernier de ces fragments est deforme par un incendie.
Les figures 142 a 152 mettent en evidence des anses plus ou moins tortueuses,.

dont revolution, en un sens restreint, est en harmonie avec celle des autres
manifestations de la vie materielle des habitants de Crassani. Parmi les anses
de cette region, les plus compliquees, tortueuses et terminees en proeminences a leur partie superieure (fig. 146-148), sont les plus frequentes au
Nord comme au Sud du Danube. A nous en tenir aux conclusions de Fiala
(Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien u. Herzegowina, VI, p. 79), qui
datent la station et le cimetiere de Sanskimost du VI-e au IV-e siecle ay.
J.-Christ, la ceramique de Crassani qui nous occupe actuellement appartient
un milieu superieur et certainement plus recent. Ii y a, d'autre part, un
vase de Donja Dolina (ibid., IX, pl. LIX, fig. 6) qui non seulement possede
une ansa cornuta, mais qui, par ses proeminences, represente la tradition
anterieure, celle de repoque des vases a proeminences, dont nous avons parl.
Cette tradition s'est donc maintenue a Donja Dolina, mais pas a Crassani.

www.dacoromanica.ro

RE sumE

10 5

Nous avons l'impression tres nette que, dans la vallee du Danube, quelque
&Tenement est intervenu, qui a essentiellement change l'aspect de la civilisation et par consequent, a notre avis, ne serait-ce qu'en partie, l'aspect ethnique des lieux. Le vase cite de Donja Dolina provient d'un tombeau oii

l'on a retrouve egalement une fibule de l'epoque La Tene recente (/. c.,
p. 1 o6). Nos anses de Crassani ne sauraient remonter a une poque plus an-

cienne. Le grand nombre de ces ansae cornutae* ou dunatae* dans les


regions Balkaniques occidentales tmoigneraient de l'influence exercee par
l'Ouest sur l'Est, dans un milieu ethnique autre que celui qui donna naissance ici a la ceramique plus ancienne. D'ailleurs, le caractere infrieur des
anses de Crassani constitue la meilleure preuve de cette influence.
*

La cdramique travaillie au tour. Nous avons vu plus haut que ce groupe


cramique renferme une serie de formes, qui continuent la serie precedente,
mais, qui, modelees au tour, sont evidemment superieures par la precision
des lignes et l'harmonie des proportions. La pate, cuite uniformement et
avec soin, est legere et offre une certaine rsonnance.
La plupart des vases ressemblent a des cuvettes, avec ou sans pied; les
bords sont vases ; les levres repliees ; seules les lignes et les dimensions different. L'ornement fait defaut et la patine aussi; la couleur des vases est d'un

gris clair cendre (fig. 153-167).


La forme, la technique et la qualite de la pate des parois minces et resonnantes determinent enfin un nouveaegroupement cramique, celui des vases
des fig. 168 a 172. Ils ne sont surpasses que par les amphores et par les vases

dits megariens4, dont nous aurons bientt a nous occuper. La varite du


profil de ces vases, avec ou sans reminiscences des formes anterieures est
facilement perceptible (fig. 173-178). Jamais plus, avant ou apres cette
poque, ou ne s'est servi et on ne se servira plus habilement du tour. C'est
ce que nous avons de plus caracteristique touchant la ceramique de notre
La-Tene dans les limites de l'ancien royaume Roumain. Ces formes rappellent et expliquent autant les vases d'Apahida que de Santanna-de-Murech
en Transylvanie. D'apres le tres regrette Dechelette, le caractere local
n'empche pas d'y reconnaitre les caracteres communs aux vases de ['poque
La Tene. Nous ajoutons que ces caracteres sont assez nombreux (p. 6o, note f).
Deux fragments (fig. 179 et 18o) nous rvelent la forme de la base de ces
vases de Crassani, qui surpassent, a cet egard, ce que l'on peut rencontrer
de plus complique et de plus acheve dans nos parages.
D'autres presentent des caracteres plus communs, mais la technique et
le style sont les mmes (fig. 181-184). Les anses sont en general d'une sveltesse inconnue jusqu'alors.
La mme categoric comprend des fragments de passoires (fig. 185 et 186),
que l'on rencontre si souvent dans les milieux nolithiques, et qui n'appa-

raissent ici qu' ce niveau de culture.


*

www.dacoromanica.ro

io6

IOAN ANDRIE5ESCU

Nous avons vu plus haut que la courbe en spirale constitue aussi un ornement employe dans le premier groupe ceramique, que nous avons determine a Crassani. On le rencontre plus souvent que l'ornement en zig-zag,
si frequent a Pepoque neolithique, et dont, tres probablement, il n'est que
le developpement (fig. 52 a 55). Nous avons remarque, en mme temps, que
deux fragments (fig. 52 et 53) presentaient chacun une proeminence de Caractere post-neolithique. C'est a propos de ces faits, qu'il convient de poser
le probleme des ornements en bandes ondulies* (Wellenornament), que l'on

trouve sur une serie de fragments ceramiques et sur un vase reconstitue,


appartenant au dernier groupe ceramique qui a fixe notre attention a Crassani.

Comme pour les fragments precedents, dont la technique etait inferieure


et l'ornementation plus simple, ici encore il est interessant de pouvoir prendre
pour point de depart l'ornement en zig-zag (fig. 187); tout en signalant que
c'est le vase dont le travail laisse le plus a desirer, qui presente l'ornementation la plus simple (fig. 188). Du reste, l'ornement vatic ici selon des
procedes deja connus (fig. 189-196). Les deux derniers fragments
(fig. 197-199) et le vase que l'on a reconstitue ont un aspect gris fonce, entierement different de l'aspect rouge-brique des autres, cites plus haut.
Cet ornement, forme de <(bandes ondulees, depuis la legere courbure de

la ligne, jusqu' l'ornement ondule proprement dit, a ete l'objet d'amples


debats. D'apres Forrer (Reallexikon der praehistorischen, klassischen und fruhchristlichen Altertiimer, Berlin u. Stuttgart, 1907, p. 900), les lignes ondulees
font leur apparition sur des vases provenant des tombeaux egyptiens neolithiques de Nagada et Ballas. El les apparaissent souvent comme une flexion
de la ligne en zig-zag, ce qui est le cas a Crassani aussi. On ne rencontre,

continue Forrer, la ligne ondulee en tant qu'ornement-type, que tard dans


l'histoire, d'abord sur des vases de l'epoque La Tene recente (Stradonitz),
puis dans la ceramique provinciale Romaine, enfin, presentant un caractere
different, dans la ceramique slave commenante (friihslavisch)a. C'est ce que
les savants allemands appelent la Ringwallkeramilo des fortifications pre-

chretiennes et chertiennes-commenantes de l'Allemagne de l'Est, dont le


Dr. Robert Behla s'occupe minutieusement dans une monographie deja
ancienne, mais encore tres utile. Touchant la cramique preslave, Behla
mentionne, par exemple, les vases a goulot evase, caractere qui concorde
avec celui de la cramique de Crassani, sur lequel nous avons insiste plus
haut. On pcut donc se poser cette question : a quelle poque remonte cet
ornement chez nous et specialement de quelle poque date l'ornement employe sur le vase et les fragments suscites, a Crassani ? Il ne saurait appartenir a Pepoque slave; la forme et la technique nous empechent de la croire.
.0n pourrait supposer, qu'il revele Pepoque imperiale Romaine. En effet,
on le rencontre souvent dans les milieux greco-romain et romain, au Nord
comme au Sud du Danube. Cependant jusqu' present a Crassani nous n'avons rien decouvert qui cot un caractre Romain ou imperial Romain, et
nous croyons que cet ornement, a lui tout seul, ne saurait indiquer cette
origine. Il est beaucoup plus probable que, confirmant ici une tradition deja.

www.dacoromanica.ro

RRSUME

107

ancienne, dont les debuts remontent au temps de la ceramique a meandres


et a spirales, notre ornement simplifie est apparu de nouveau a la fin de l'poque La Tene, dans l'Est Europen, comme une nouveaute; au contraire,
dans l'Europe occidentale, qui demeura a l'abri des perturbations orientales,
il a continue son evolution, amplifiee ou simplifiee, selon les regions et les
peuples, jusqu' repoque imperiale Romaine, et il a ete adopte, enfin, par
un milieu culturel totalement inferieur, c'est-a-dire par le monde slave.
Sur le vase en forme de broc (fig. 199), dont le profil rappelle la cramique
du Sud, dont l'anse est svelte et divisee en trois par deux sillons longitudinaux, dont la pate ressemble a celle des vases de provenance occidentale,
mais differe de celle greco-romaine, l'ornement qui nous occupe est certainement pre-romain.
*

Il est beaucoup plus aise de decrire les trois dernieres especes de vases
trouvees a Piscoul Crassani: a) une serie d'amphores a retat de fragments;
deux anses portant une estampille epigraphique; b) quelques fragments de
vases grecs, malheureusement tres reduits, dont toutefois l'on peut reconnaitre le caractere hellenistique, enfin c) une serie de fragments de vases
a ornements en relief dits onegariens. Tous ces restes sont d'un grand prix
pour determiner le niveau de culture et repoque de la station de Crassani.
Il faut y ajouter quelques dolia, qui figurent habituellement dans l'inventaires des habitations.
On a retrouve en tout 30 amphores dont 4 sont reproduites ici (fig. zoo
a 203). Elles ne different pas de celles qui d'habitude etaient importees
dans toutes les localites, situees a la peripherie du monde greco-romain,
depuis repoque de La Tene jusqu'aux grandes invasions, qui ont mis fin
a la penetration de la culture du Sud au Nord, et cela du Sud de la Russie
jusqu'en Provence et en Espagne (cf. Dechelette, o. c., II, 3, p. 996-1on).
En general, les amphores de chez nous proviennent de Thasos, de Rhodes
et de Cnide (cf. V. Parvan, Castrul dela Poiana, p. 8 et suiv.; Pntration
hellenique et hellenistique dans la valle du Danube, p. 13 et 14).
L'une des deux anses estampillees (fig. 204), d'apres l'opinion de M. P arvan, date du II-e siecle, tres peu avant l'an Ioo a. J.-Chr.; l'autre (fig. 205)

appartient egalement au II-e siecle. Toutes deux sont de Rhodes et selon


l'habitude Rhodienne, les deux premieres lignes de l'inscription devraient
porter le nom de l'eponyme et la troisieme ligne le nom du mois, ici Ll cUtog.
Parmi les fragments de ceramique hellenistique, il n'y en a qu'un qui soit
un peu plus grand (fig. 206). Leur nombre reduit revele leur caractere accidentel et la rarete de leur importation. Il est clair qua Crassani nous sommes
en presence d'une influence du Sud-Est et non d'un debordement de culture
sudique, tel qu'on le constate entre le Danube et la Mer Noire. D'autre part,
les vases a ornements en relief (fig. 207 a 215), ainsi que deux moules (fig.
216 et 217) et une lampe (fig. 288) fournissent des indications dont la portee
est la mme. Les fragments de ces vases mis au jour a Crassani, sur les trois
plateaux de la station, appartiennent a une ceramique de repoque hellenisti-

www.dacoromanica.ro

i o8

IOAN ANDRIE$ESCU

que, dont les caracteres ont ete largement analyses par Mr. F. Courby, professeur a la faculte des lettres de Lyon, dans son livre Les vases grecs el reliefs, Paris, Boccard, 1922; nous nous sommes dispenses de recourir a d'autres
souces d'information.
Les fragments de Crassani sont des restes de bols a vernis mat, qui se distin-

guent de ceux a glacure et de ceux a sujets litteraires, determines par Mr.


Courby. Leur centre d'expansion etait Delos. Leur denomination de coupes
megariennes est due a une erreur dj ancienne de Benndorf, qui croyait
qu'elles provenaient de Megare. Au triple point de vue, de la forme, de la
technique et de l'ornementation, nos fragments de Crassani concordent parfaitement avec certains modeles presentes par Mr. Courby. Bien plus, l'heureuse trouvaille de deux moules permet de compter Crassani parmi les localites qui, par exception, importaient non seulement des ouvrages acheves,

mais aussi des moules (cf. Courby, p. 366). Il faut mentionner ici encore
la petite lampe, en terre cuite, de couleur foncee; la partie reservee a l'toupe
est en maniere de trompe, l'anse manque, le trou d'acces de l'huile est de grandeur moyenne. En harmonie avec l'ornementation des vases precedents, cette
lampe porte a sa surface deux chaines semi-concentriques de (points d'exclamation; c'est la un motif ornemental, qui est propre aux bols De liens

(cf. Courby, p. 379, fig. 76, i t).


L'epoque a laquelle appartiennent les fragments, les moules ainsi que la
lampe est celle des coupes Deliennes, determinee par Mr. Courby; d'autre
part, etant donne les precisions de Mr. Parvan, qui concernent les anses
estampillees, le deuxieme siecle ay. J.-Chr. nous parait s'imposer comme
devant fixer la date de tous ces objets.
Deux fragments de vases dits c6tels ou gerippt (fig. 218 et 219), les
seuls que l'on ait dcouverts a Crassani, ne changent en rien nos conclusions
chronologiques. Il faudrait peut-etre ajouter ici que l'origine des vases c6-

teles hellenistiques ne s'explique qu'en partie par l'imitation des vases


metalliques (cf. Courby). A notre avis, c'est dans l'existence multiple
d'une ceramique similaire dans l'Europe du Sud-Est, depuis la Posnanie
jusqu'en Oltenie (Salcutza, fouilles indites) et aussi au Sud du Danube,
qu'il faut chercher l'origine de la ceramique ctelee.
Quelques fonds de dolia et un grand broc (fig. 220 a 228) completent l'inventaire cramique de Piscoul Crassani.
*

Les objets en silex (fig. 229 a 235) sont rares a Crassani, ce qui n'est pas
le cas dans les stations de l'epoque neolithique et rnme du bronze. La vie
a Crassani a dil commencer longtemps apres ces poques.
La mme conclusion s'impose si l'on tient compte du petit nombre de

poids de metiers a tisser ou de filets de peche, dont la facture est superieure a celle de ces mmes objets a l'poque neolithique (fig. 236 et 237).
Un objet interessant en terre cuite a la forme d'un fer a repasser (fig. 238);
il a pu servir A polir la surface des vases, dont il conserve les traces noires,

www.dacoromanica.ro

RESUME

109

luisantes, a sa partie aplatie. D'autres objets similaires retrouves au Sud


du Danube confirment cette hypothese.
Les fusaloles, au contraire, sont nombreuses (fig. 239 a 252); il y en a une
seule (fig. 239), qui est ornee par incisions, a la maniere nolithique. Quant
A leur usage, elles ne servaient pas aux quenouiles, mais aux filets de peche,
dont elles facilitaient le plongeon; on les emploie encore en Bosnie, ainsi
que l'a constate Truhelka (Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., IX, 1904, p. 38
et suiv.).
Deux disques en terre cuite, pPrces dP trous (fig. 253 et 254), ont sans
doute eu le meme emploi. Un autre, sans trou (fig. 255) n'a probablement
pas et acheve.
Un seul objet en pierre (fig. 256), un aiguisoir.
Trois aiguilles en os, petites et fines (fig. 257 a 259); une aiguille plus
grande, en maniere de poignard (fig. 260). De mme, un tube en os (fig. 261),
dont on ne saurait preciser l'emploi, peut-etre une flute. Une come parait
coupe avec precision (fig. 262).
Deux seuls fragments de petits vases en verre (fig. 263 et 264); en echange,
plusieurs perles de collier (fig. 265 a 268), dont l'une en terre cuite (fig. 269).
Eu egard au grand nombre et a la variete des perles retrouves au Sud du
Danube et specialement au Nord-Ouest de la pninsule Balkanique, nous
constatons qu' Crassani la vie etait beaucoup plus modeste et plus simple;
cela ressort aussi de la rarete des objets metalliques, qu'on ne saurait attribuer au hasard.
*

Les objets mitalliques: or, bronze, fer. Une seule perle d'or (fig. 270), dont
le travail est aussi simple que possible.
Un bracelet (fig. 271), une bague (fig. 272), une spirale, boucle d'oreille
(fig. 273), sont en bronze: celle-ci ressemble en quelque fawn avec les boucles
en or plus anciennes de Transylvanie, dont les ressemblances a Troie, a Mycenes et dans le Caucase ont provoque une ample discussion (cf. Schmidt,

Dr. Wilke, C. Schuchhardt). Enfin, deux fragments de fibules en bronze


(fig. 274 et 275) n'apportent rien de nouveau.

On a cependant retouve deux objets, dont la date est certainement plus recente, et qui, sans rapport avec les poques prcedentes
au point de vue du style et de la main d'oeuvre, nous renseignent sur l'tat
de la culture a Crassani a la fin du premier millenium ay. J.-Chr. L'un de ces
objets, une figurine aplatie en bronze massif, represente un cheval transperce
d'une barre verticale, brisee au deux bouts (lig. 276). L'autre est une lampe
de bronze a trois branches, avec une chaine de suspension; c'est une piece
de musee, d'une rare valeur documentaire pour nos regions (fig. 277 a, b,
c, d et e; aussi Pl. III fig. i). Par sa forme et par l'engrenage des chainons,
la lampe occupeune place caracteristique intermediaire, dans la serie des lampes

similaires, d'ailleurs rduite, depuis l'poque hellenistique jusqu' Pepoque


Romaine. Les deux objets datent sUrement de repoque La Tene: la figurine
A cause de sa ressemblance avec un grand nombre d'autres, retrouves ailleurs;

www.dacoromanica.ro

no

IOAN ANDRIESESCU

la lampe, a cause aussi de son voisinage immediat avec le fond d'une amphore
et d'un vase local. II semble que les objets prouvent clairement que le niveau
de culture de Crassani ne doive ses caracteres distinctifs qu' un apport venu

du dehors, apport d'un dote hellenistique, de l'autre celto-scythique, d'un


emploi si frequent du metal. Tandis que la lampe est coulee, la chaine et le
crampon de soutien sont forges ; seule la lampe a dil 'etre importee.
Une boucle (fig. 278) et deux annelets (fig. 279) terminent la serie des objets en bronze.
Les objets en fer sont en petit nombre et mal conserves. Deux troncons
de pointes de lances (fig. 280 et 281); des morceaux d'un instrument, sans
doute d'un trident (fig. 282), un couteau de forme habituelle (fig. 283); enfin,
deux fragments de fibules (fig. 284 et 285).
* * *

Objets trouvs en dehors des fouilles. A differentes reprises, on a trouve et


on a conserve de Crassani : i . la tete d'une figurine en bronze (fig. 286), fortement limee par ceux qui l'avaient par hasard decouverte; l'expression du regard rappelle, en tout cas, la maniere hellenisthique dans les travaux du mme
genre; 2. une monnaie d'argent concave d'origine Dacique ou Celtique (fig.

287), dont la surface est trop effacee pour qu'on puisse en reconnaitre les
details ; la surface concave pone neanmoins un 2', qui, par analogie, milite
en faveur de l'origine Celtique de la piece (cf. Dechelette, II, 3, p. 1526 et
1569).
* *

Pour conclure, la vie a Crassani, a la lumiere de nos decouvertes, nous


apparait comme la vie modeste, au caractere regional tres prononce, d'une
population de mme culture et de mme race que les habitants plus anciens
de nos regions. A un moment donne, sous l'influence d'un courant culturel
occidental (qui historiquement ne peut etre que le rsultat d'une invasion),
la vie d'ici prend un aspect essentiellement different au point de vue archeologique et, par deduction, tres probablement, au point de vue ethnique.
Cette transformation est l'oeuvre des trois siecles qui ont precede l'ere chretienne. D'autre part, des rapports frequents unissaient nos regions a celles
du Sud-Est, tandis qu' la mme poque, l'influence du Nord et du NordEst est bien moins sensible.
Certaines questions de style et d'application ethnique, selon la methode
de la uSiedlungsarchaeologie* du savant allemand, Mr. G. Kossinna, auxquelles

nous avons touch ici, trouveront un developpement plus complet et plus


concluant, lorsque nous decrirons les fouilles faites dans deux localites differentes au point de vue chronologique : l'une neolithique, Sultana, departement d'Ilfov, l'autre de l'poque La Tene, Zimnicea, departement de Teleorman ; ces dernieres fouilles ont ete executees par nous, sous la direction
de Mr. Parvan, pendant l'ete de 1924.

www.dacoromanica.ro

III

RESUME

Les conclusions historiques que permet le materiel archeologique de Crassani font l'objet d'une minutieuse et vaste etude de Mr. Parvan, qui a repris
dans son ouvrage Getica a cette occasion, dans toute son etendue,
le grand probl eine des etablissements Geto-Grecs et Daco-Romains dans
la region Carpatho-danubienne.

I. A.

(La version franaise de ce travail est due a l'obligeante collaboration de


mon collegue Mr. Mircea Perietzeano, professeur au Seminaire Pedagogique
universitaire, a Bucarest).

www.dacoromanica.ro

Mania I

I. Andrzeiescu

--r--

14:

r
4

'

Cl. I A
Fig 1. Piscul Crasani, vdzut din fatd, de pe malul suing al Ialomitei
Vue du Piscou Crassani, prise de face, de nye gauche de la lalomitza

.011

411.-t-73

,P

Cl. I. A.

Fig. 2. Satul Copuzul, dela poalele Piscului Crasani; in shinga,

in fund
lalomita
www.dacoromanica.ro

Le village de Copousou, au pied de la crete du plateau; It gauche, au fond, le ruban


de la Ialomitza

I.

Andnefescu

PIanya

Fig i. Cdteva bucati din clurpiciul locuinfelor


Quelques fragments des patois des habitations

31Ip

'

7..

-97

.1Wa..1,

AO\
,

11411

44me

Fig. 2, Lampa, fundul de amford fi vasul local

GI I A.
fotografiate IN SITU

--- La lampe, le fond d'amphore et le vase local, photographies in San

www.dacoromanica.ro

II

I Andrielescu

Mama III

Fig i. Lampa cu trei ramuri dela Ptscul Crasani


La lampe h 3 branches de Piscou Crassani

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și