Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
PISCUL CRASANI
DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DIN VARA ANULUI 1923
DE
IOAN ANDRIESESCU
Prezentat in ledinta dela 27 Iunie 1924
de d-1 V. Pcirvan, M. A. R.
r A. R.
www.dacoromanica.ro
MAN ANDRIE$ESCU
se cunoaste mai de mult, banuindu-se chiar insemnatatea ei. In Trompeta Carpatilor, No. 86 din 11/23 Octomvrie 1870, Bo Iliac scria:
vnticust
BOWIE
MAXIE:ENO
AMTVI
CONDEEST I
BALACICI OE SVS
FNAWSICA
?REOTECTI
Jos
CRAY,
AUNT b
SV INT I
TEN
COPY1
NI
I.
SALCICARA
NEASA
PANTEE
W7i
Oe
v,
BVCVRE TI
BRNO ITI
ENG
iARVLEST I
Fig.
CONSTANTA
L PHLIV
((Inca un punct important pentru arheologia noastra, in judetul Ialomita, in comuna Crasani. Dup ce arata ca pan la aceasta data a facut
cercetari (cercari de explorari) mai mult in Oltenia si putine pe malul
Prahovei, Teleajenului, Dambovitei i Argesului, Bolliac continua:
<Tana la Ialomita nu ne-am coborit Inca. *i. cu toate acestea, partile
acestea pana la gurile Dunarii sunt pline de monumente foarte atragatoare pentru aceia, caH ar voi s studieze cu dinadinsul istoria acestui
teren si a undelor de popoare de tot felul ce s'au stabilit mai cu searna
pe aceste parti, ante-si post-colonizarea romana. Campul Baraganului, spre exemplu, cu multimea movilelor lui manufacte, are sa dea
izvoare noui si abundente istoriei Romaniei.
<iSunt mai multi ani de cand d-nii Lehliu, Tache i Ghita, imi tot vorbiau
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
a-
VEDERE GENERALA
A SAPATVRILOR DE LA PISCN L
/.
CRASANI
7,-,-
.,-----,---
...-e-- ._.,----
'
.."--"--
Fig. 2
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDR1E$ESCU
,..,
I
I
1
intacte.
r,
IhH
<
t
I
;
1
lt.., t.
_ ___
_ __,
a oo. - -
fl
.,,
de necesitati casnice.
I
1
Lim
51
,,<
...
;It
_ _ _ po D . 4
1
.,
i ceeace este si
mai straniu este ca, fasonarea lutului galben indica o epoca foarte
8
SAPATVRILE I
Fig. 3
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
oCe pot spune acum este, incheie Bo lliac, ca piscul Crasani este un
punct foarte interesant, semhaland dou epoce foarte distincte, una
inculta i alta cult, ca obiectele ce-a adus d-1 Butculescu in ceramica,
pentrucl o inchipuire de mailer de o arma in bronz este foarte alterata
SECTWNEA: E.F
111H11111n11111T1111
bto
Fig. 4
To
I
%T.
ref/V="-
025
H. G.
:.11113;.:
y
446,
ha':
Fig. 5
stejar si un frumusel mnunchiu de v arfuri de samanta de in, carbonizat, atesta cultura inului in poporul care i fabrich aceste elegante unelte
de parnant de cas, cu care nu se poate compara nimica in perfectiune
dintre vasele ce se fabrica astazi in tarac Incheind, Bolliac arata cat se
bizue pe Butculescu ; ca ar fi de dorit sa se vaza mai multi juni dandu-se
la asemenea petreceri, can constituesc stiinta i istoria* i ii felicit, etc.
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
053
SEC TIVNEA I.
4L
f --->0160 1,.
-/ioo
:474Z"st_
o zs
0170
rI
i
IL- -
fri,J
.9,
11
Fig
Fig. 7
LEGE NDA
PAMAN1 SVPRAPVS
PAMANT CIOBVRT OASE
CE NVSE SI CARBVNL
CARBVNI
PAMANT CENVSE CARBVKI
CARBvNI C ENVSE
frir 11111111
PAMANT ARS
PAMANT NEORV BATVT
SAPATVRI
ale
Fig. 8
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
Tigania, Talpa-Netoti,
Maglavit pentru epo-
4+-X
-1/
cele preistorice.
1/J
11 /
-/
aceasta merit nu
mai putin de a fi transcris, in build parte
Fig. 9
sub beneficiul de inventar, in parte, insa, reprezentand, CUM se vedeh, unele trsturi
de intuitie, juste pand astzi.
SECTIVNEA. X
Fig. jo
((Pe unde nu se gdseste nici un metal, olaria este grosolana, rau frmntat, facuta numai cu mana i rau coapta, dac nu i numai uscat
\Tad
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIE*ESCU
- -0,e2
;q.
0-
*-
-50s --t-
C4
-552- -
V,
4.
eF.
----- 0.
--
_ 09
\V.!&\
1'
A
00
vasele cele mai grosolane, se gAsesc i vase perfecte, negre mai ales
si unele ro0i in forme elegante, ales i bine frAm'antat pgmntul;
www.dacoromanica.ro
cu
PISCUL CRASANI
N
o.
t.0
VT:I
(i Sept.) 1872.
2) Antichitatile Yudetului Romanati, Analele Academiei Ron-lane, X, 1877 ai Opere complete, ed. Mi-
www.dacoromanica.ro
JOAN ANDRIE$ESCU
IC)
SECTIA V.
Fig. 13
mormintele celei mai vechi populatiuni a Rinului, Villanova, Marzabotto, locuintele lacustre ale Elvetiei, vasele primitive ale Greciei, <tha
r/ 1
SECTIA Z.
e'ire
V.
4.
0130
44-d
SE CTIA T
a 35
ZO
Nr"
01 5 S
*I
Nfs'.1
INN
Fig. 14
www.dacoromanica.ro
II
II
SEC TIVNEA A
ii W7
0 80 v
i
0 mai dare.
lb
so bo 4
Fig. 15
Moldova 0 Oltenia, in
sEcrivNEA B.
late 0 intamplatoare, de
cari se vorbete mai sus,
sa se ajunga, dupd un
.1-
114' V rQ
. /so
11'
1
I
lik',4
,.
VI.
4..,
30
I
I-
. 50
S.013411:01. I
1110 I
'
4_
Jg
Fig. 16
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
12
12
'1
Fig. 17
Fig. 18
0115 -
- g
018
Fig. 20
Fig. 19
Fig. zr
muntenesti 1), d-1 prof V. Parvan, se intoarce, aproape dupa zece ani,
pe baza unor consideratii de acelas fel, provocate de materialul dobro-
www.dacoromanica.ro
P.SCUL CRASANI
I3
13
aces,ti ani. Intamplarea, pe de alta parte, cu interventia ei pururea neasteptata, dar nu fara de urmari, fad', ca tot acum (1922), unul dintre
ascultatorii d-lui prof. Parvan si de catava vreme 1i ai mei, d-1 Radu
Vladescu-Vulpe, actualmente asistent al Muzeului nostru, de loc fiind
din partite ialomitene, sa aduca la Muzeu, printre diferitele lucruri,
'//,
0 it 00.
It
$114.-dt-tee6fAllki
V 11111111,1.
Fig. 22
1Les,
vs
Fig, 23
dela mai multe localitati vizitate de d-sa, din indemnul d-lui Parvan
si cu cheltuiala Muzeului de Antichitti, tocmai lucruri cu deosebire
caracteristice dela Piscul Crasani, cioburi, o fibula, etc.
1
Fig. 24
Fig. 25
www.dacoromanica.ro
14
IOAN ANDRIE$ESCU
14
Fig. 26
zitia
suflet deosebit;
la
noastra, cu o harnicie i un
Fig. 28
Fig. 27
Dela Bucuresti la Piscul Crasani, drumul cel mai bun si pe care 1-am
parcurs de mai multe ori, este acela care ia directiunea Nord, trece
prin Baneasa i Otopeni, pAna la Preotesti; deaici o ia spre Rasarit,
paralel ca valea Pociovalistei, ca sa ajunga prin Balotesti, Caciulati,
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
75
75
Fig. 29
Fig. 30
,
Fig. 31
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
16
platouri. Cum privesti in fatA de peste apa Ialoiiei, unul spre Apus,
altul in mijloc, mai mult o limb de pamAnt ce se coboarA si se ingusteazI continuu, i, in sfArsit, un al treilea spre RAsArit, intins prelung
si incovoiat in arc, ce imbratisazA pe celelalte (Pl. I, fig. 1). Jos, in valea
,o
4
Fig. 33
Fig. 34
De sus, de pe Risco, peste apA, in AO, e Balaciul de jos sau Pititeanu, mai spre RAsArit si mai departe, satul nou, fArA curti, nici
"
iWj
fe.
,..:.(!piii,-
A .} CK
jI
It)
4gor.,4,
Fig. 35
Fig. 36
locuite, la vremea bor. Cultivate insA regulat, locurile de aici s'au nivelat
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASA/
17
17
fost in timpurile preistorice tot atatea asezari, locuitorii vremii dovedindu-se, astfel, in alegerea locurilor, superiori actualilor, caH, cu satele
Fig. 38
Fig. 37
tritzwi)
K----
,v71
'
blip::
,k
.--
0 lk
---
Fig. 39
Fig. 40
numai atunci cand, cat mai multe din cele asemenea , presdrate peste
tot intinsul Baraganului, vor fi cercetate cu dearnanuntul. Dupa precedente de aiurea, deci, cari dintre ele au fost puncte de observatie
si semnalizare, i anume dup ce linii, i caH au fost asezari sau locuri
1.) Directiune
in care s'a i facut sapAturi de sondare, 'Dana la linia de baza si centrul movilei maH. Rezultatul negativ i incheierea timpului disponibil cercetarii de
aici ne-au oprit de a starul si in partea opusa, obiectivul principal fiindu-ne Piscul.
A. R.
www.dacoromanica.ro
iS
IOAN ANDR1E$ESCU
18
de ingropare, singulare sau colective, din aceeas vreme sau din timpuri
diferite. Acest lucru apartine viitorului.
* * *
'YI
"'Yqi_r_Vy;,,,',';',
v,-,..4,,,,z,--,;-,--_-;--r,
:J...
,',,,N
.,.
,\\\:0\ \\,ez.,,c
iir;----,,,-ob,,o,-,,t
.,...,_
, ,,L,,,J0
-0.,$), e si,,,,,,;
1771t-It\-er'''
--vi `r---")1\t: I ,
,.,,,,
i _A \
v
' k:
IC
%'
2N''',,':
. ,37i4_
Fig. 41
t\,
risipit
41,1r14,111,111MVIA
'ft
?1,
Ilyi"
III
////
ii
c'
1/
/
,I
1"
F g. 42
Fig. 43
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
I9
19
J117
I
t,1111,
"1/4*-*.--E4(
--4
Fig. 45
Fig. 44
o2IS
,iii, 811741
ffr,
,tio--fl II
J1
V.
Fig. 46
Fig. 47
y
www.dacoromanica.ro
20
I OAN ANDRIESESCU
20
0,40A
Fig. 49
Fig. 48
celor trei platouri; inventarul este peste tot aproape identic, desi avem
deaface, cum von). vedeh iaras, cu locuinte, dar i cu morminte. Ca
inclinare, asezarea aveh in vechile timpuri aceeas dispozitie. In ce priveste valul, el este contemporan cu asezarea principala dela Piscul Crasani vom vedeh care si dela a lui ridicare, credem, este cauza de
Fig. 50
Fig. 5!
capetenie a efectului distrugator pe care I-a capatat, in decursul timpurilor urmatoare, puterea de rupere a sivoaielor de apa ale primaverii,
ceeace pe viitor nu numai va macinh, de laturi, toate trei platourile, ci,
1) V. de pild, M. Wosinsky, Das prahistorische Schanzwerk von Lengyel, seine Erbauer und Bewohner, III. Teil, Budapest 1891, p. 221 i urm. Pentru o orientare generall, de valoare permanent, mai ales pentru Europa centralfi i sud-estick vechea cercetare monograficS a lui Robert Behla, Die vorgeschichtlichen Rundwdlle im astlichen
Deutschland, Berlin, 1880. Capitolul XIII: Chronologische Stellung i passim.
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
21
21
Fig. 52
Fig. 5 3
,,lliervire1911,,1
to .1111
et
1r-
sit
lilt,
-/
vez%
Fig. 54
Fig. 55
Sdpdtura I. (Fig. 3). Trasat de dimensiunile 19 m X 2 m, in apropiere de punctul unde cu un an inainte se gasisera lucruri caracteristice, santul GH a fost ingustat la jumatate, din cauza cl, in directia
Vest 0 imediat sub patura de humus s'a dat peste parnant tare 0
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
22
22
,in- 'A
7.',,
,i
tZ
-:0,
,.
Fig. 56
0-firr*
....-...
::..
.4 elifilo
`177': t <4
Fig. 57
a apgrut inca dintru inceput cu mult mai mic, desi cu oarecari exceptii,
n ce priveste unele forme, la locuri i niveluri ce se vor specifich. In
timp ce ceramica mai veche poate fi Inca de pe acum caracterizat ca
o ceramic6 cu proeminente (ceeace arheologia german6 numeste Buckelkeramik) , ceramica din urra se exemplificA mereu, desi cu mult
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
23
23
i/ ,,17111111
!milli
(Et/
/
/*/
Fig. 58
Fig. 59
mai deschis sunt mai vechi, cele de aspect inchis, mai noui. Cand s'a
www.dacoromanica.ro
1OAN ANDRIE$ESCU
24
24
tura atata pamant ars, ca mai tarziu, and intreaga suprafata trebuie
s fi fost acoperit cu moloz ars 1). Cu solul nostru, mai cu deosebire
cel ialomitean, de gras i gros pamant vegetal, lesne mistuitor, nici pe
departe nu poate fi vorba de asemenea concluziuni transante ca acelea
oferite de nisiposul sol brandenburghez. Dar tocmai deaceea indicatiunile de acolo ne pot fi si ne sunt o buna calauza.
&a:pate in parnant, dar ridiandu-se prin pan i impletiturd destul
de inalt deasupra sa, n'avem nici un motiv ca sa nu asemanam in genere
casele dela Piscul Crasani cu acelea dela Ariusd, sapate de d-1 Dr. Laszlo
, Nra
`;%;,'[.;
vtir
Fig. 60
Fig. 61
paturi diferite de cultura constatate acolo 4). Case ce apar cu totul clar
in sectiunea verticala a sapaturilor s'au gasit de d-1 Dr. Ciro Truhelka
1) Die Ausgrabungen des Mdrkischen Museums bei Ctistrin de A. Kiekebusch (Den
ausfiihrliche Bericht in der Priihistorischen Zeitschrift, VI, 1914), Zeitschrift fizr Ethnologie, 1914, p. 88o i urrn. Kiekebusch se servqte in afar de observatiile sale de acelea
ale lui Schuchhardt (Prdhistorische Zeitschrift, I, 1909, p. 256 si II, 1910, p. 380). 0.Si
cu toate acestea, sa nu se cread, curn c toate gropile de aspect mai deschis sunt mai
vecht i toate cele de aspect inchis mai nouis. Kiekebusch, 0. c. p. 888. Deci, mult
lAgare de seama.
2) Dolgazatok, Travaux de la Section numismatique et archeologique du Muse na-
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
25
25
la Donja Dolina, pe malul Savei 1); lucru firesc, caci locuintele deacolo
fiind de caracter lacustru, ruinarea, depunerea i acoperirea lor A pe-
o 45
Fig. 62
Fig. 63
Interesant e a starui putin i asupra chipului cum se cladeau locuintele la Piscul Crasani, dealtfel, ca i aiurea, ceeace ni s'a aratat in chip
destul de clar, chiar dela primele aflri de bucati de perete in massa de
moloz sfaramat si ars, ori de Cate ori se desfacea de sub harlet. Arderea
a dat atata consistenta unora dintre ele, incat lesne se poate hotari unde
a fost par si unde nuele, unde a fost impletitura i paie si uncle lemn
lucrat. Am ales si oprit toate bucatile mai concludente (pl. II, fig. I).
Evident, bucatile de perete (Wandbewurfstficke le zic arheologii germani,
cari au si cercetat minutios cele mai multe locuinte preistorice, restabilind cu deosebit rabdare i ingeniozitate uneori chiar planul unora
din ele) 3), sunt tot atatea indicatiuni sigure despre prezenta unei
1)
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
26
26
,:.
Fig. 64
Fig. 65
acei, ai locuintelor dela Ripac sunt facuti in chip superior din lemn
lucrat 1). Este tocmai cazul dela Piscul Crsani unde peretii sunt lucrati de multe ori, desi nu la toate urmele de casa, in chip vizibil superior
fata de aceia dela locuintele stabilite de pilda la Ariusd 2), mai ales avand
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
27
27
unei ceramice, care, lucrata exclusiv cu roata, se prezint cu totul deosebit i fata de cea tehniceste inferioara din shptura de mai inainte,
dar si de cea superioar, constatat tot acolo. Cercetarea ei se va face
aparte la locul potrivit.
In transeea lateral de Est, la 0.30, o fibula' de bronz, chreia Ii lipseste
numai acul. Mai jos (0.90) o verigut de bronz; si mai jos (1.60 m),
Fig. 67 a i b
Fig. 66
I = I m. 80 X 2 m. 80
2 = I M. 30 X 2 m.
Materialul de lucru e tot lipitura, de multe ori insa mult mai omogena i fra paie; lipitura a fost apoi tencuita i spoith. Frecventa vaselor
mici, fara caracter utilitar, in cuprinsul unora dintre locuinte i alturi
www.dacoromanica.ro
28
JOAN ANDRIE$ESCU
28
cu fragmente de urne primitive, recunoscute de caracter ritual si funerar (mai ales 3), face impresia vaselor adiacente din mormintele de
incineratie, fara invelis consistent. Foarte probabil, acesta va fi fost
ritul de immormntare obisnuit al locuitorilor ce au vietuit aici.
*
y
-
--Fig. 68
Fig. 69
..9
bire este caracterul vadit superior al felului de construire, i ca ingrijire i ca soliditate; o tencueala bunk' si groasa invelih, peste tot, peretii,
lucrati mai bine decht la loate celelalte urme de locuinta. In orice caz,
tot ce e in sapaturile anterioare n'a aparut destul de clar, se desluseste
cu mult mai bine acum, pang la insus sfarsitul catastrofal al asezarilor
de aici, ca si de peste tot Piscul. Focul a fost pe unele locuri ash de pu-
www.dacoromanica.ro
29
PISCUL CRASANI
29
Fig. 70 a, b i c
In transeea de legatura V si Z, la 1 m 90 si la 4 m spre Vest de intAlnirea cu V o amfora aproape completa plink' cu cenusa, carbune
si pulbere de oase; imprejur cioburi superioare si primitive. Am impresia ferma ca ritul de incineratie este ritul funerar predomnitor aici.
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIZSESCU
30
30
Mai la adanc, in intreaga sapatura, caracterul amestecat al inventarului, mai ales ceramic (dar si prasnele, margele, bucati si urme de
fier, bucati de cremeni si strecuratori), este acelas, 0111 la parnantul
galben, care apare la adancimi inegale, dupa cum a fost sapat pentru
o locuinta sau nu. Totus numarul cel mare, chiar cu scaderea generala
si treptata a fragmentelor ceramice, il au tot vasele de tehnica si forme
primitive, de calitate inferioara.
Cu mult mai clar decat in celelalte sapaturi; data fiind si suprafata
mai mare sapata pe platoul 3, s'au putut stabili aici un numar de incaperi sau locuinte si atenansele bor. Deosebirea intre unele si altele
este ca, in timp ce acele dintaiu au o sapatura mai mare sau mai mica
Fig. 71
Fig. 72 a, b i. c
in Om:Ant, celelalte nu au aceasta sapatura; vor fi fost un fel de soproane, ridicate nurnai din lenm si nuiele si mai rar sau de loc, lipite
cu chirpici. Am numerotat aceste incaperi modeste, dar totus total
superioare celor neolitice si avnd chiar o constituire de ansamblu,
care insa nu s'a putut urmari din pricina violentei focului ce le-a pus
capat, ci doar intrevedeh, dupa gruparea lor stransa, care nu poate fi
intamplatoare cu numerile dela I-20,
ash cum s'au detasat din
sapatura, prin elementele lor constitutive: moluz, bucati de perete si
de vetre, tencueal, masate gramada in diferite puncte si uneori vizibile cu claritate in sectiuni, ca cea din Y
Cu o compunere mai stransa si clara s'a gasit cu deosebire locuinta
2: moluz 0.05 m, carbune, parnant ars, pietre, oase. Incaperile 6 si 7
au dat un strat de cenus gros de aproape 1 m ceeace nu poate proveni
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
31
31
decat dela lemndria mai mult ce s'a intrebuintat la construire si amenajare interioara. Incaperea II se desluseste ca un fel de atenansa la
paturii de culturl din santul lateral VZ. Osteneala ne-a fost bine rasplatit.
Fig. 73
Fig. 74
Locuintele 13 si 14, pline cu cenusa, cioburi, unul dela o urna primitiva si mare cu proeminente 0 brau, au fost sapate tot in parhantul
galben, care le inconjoara.
In curand se deslusesc tot ca ramasiti de locuinta 16 si 17, cu bucati
de lipitura cu paie; un fragment dintr'o fibula de fier.
Semnificativ de constatat e lipsa peretilor cu tencueal, la acest nivel
care se adanceste paha la 2.50 m. Nu ins, si a ceramicei superioare,
cu multe fragmente caracteristice. In 17, de pilda, o bucata dintr'o
mare strachina neagra patina* cu buza drept orizontal. Multe urme
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
32
32
La 3 m in 18, cioburi de calitate inferioarg, cenusg, urme de carbune. Fragmente de urng cu proeminente. Vase mai mici, de calitate
tot inferioarg. Oase de animale. Un vas, ca o cupg. scunda, cu toarta
mare, ce se sprijing de fund. Dar si cioburi de vase bune. Avem aici
iaras ceva din aspectul unui mormant sau morminte, cu vase de odihng
a osgmintelor si vase adiacente, rituale.
In jurul incintei 17 si in cuprinsul ei, care se desveleste cu un perimetru oval, farg a se puteh totus deduce deaici caracterul cumva circular al locuintei ce va fi fost, caracter indeductibil din starea de ruing
Si amestec : mgnusi de amfore bune, dar i multe cioburi inferioare,
10,1
\
'1
I0
11 %f
,pt)
0 Id
'
"II
'
Fig. 75
Fig. 76
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
33
33
p.
.. ...
013
Fig. 77
Fig. 78
peste care s'a dat la 3 m. adancime, cu o compunere similara celei simultane in celelalte locuri. Ceramica inferioara, proportional, in numar
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
34
34
Fig. 79
0 prima grup, evident inferioara, primitiv, ceeace insd, dela inceput trebuie spus, nu inseamna ca redusa numai la cele mai vechi
timpuri ale statiunii ci, vom vedeh, cu trasaturi de persistenta, potrivit careia, in intreg cuprinsul statiunii se inthlnesc la fiecare pas
resturi din aceastagrupimpreunacu altele, hotarit superioare si mai noui.
E in-Chia grupa a vaselor lucratefdrdintrebuintarea roatei, numai cu mna.
In plus, aceasta ultima grupg numara la Piscul Crsani chteva specimene, cari reprezinta aici nu numai ultimii termeni de desavArsire ci
totdeodata tot atatea pretioase indicii de orientare. CAteva fragmente
de vase tipice grecesti, chteva fragmente de vase zise megariene4
un numar de amfore, dou cu stampila.
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
35
35
:
\
,
I'
Fig. 81
1\
Fig. 82
www.dacoromanica.ro
I OAN ANDRIE$ESCU
36
36
Fig. 83
Fig. 84
Fig 85
der Kunst- und historischen Denkmale, Wien, 5905, III, Spalt 1i28. G. Kossinna
zice: cultura dunareanfi (Deutsche Vorgeschichte, Mannus-Bibliothek, Nr. 9, ed. III,
Leipzig, 5925, p. 45 i aiurea). Tot ach, dup el, Carl Schuchhardt in Alteuropa in
seiner Kultur und Stilentwicklung, Strassburg und Berlin, 1919, p. 516 i urm. Mai
departe i cu o interesand teorie de aplicare etnologicA, asupra cAreia materialul i
mai ales cercetarile sistematice sunt cu mult prea putine, a mers G. Wilke in a sa SpiralMtlanderkeramik und Gefdssmalerei. Hellenen und Thraher. Wiirzburg 1910, ca i in
Neue Beitrage zur Spiral-Mdanderkeramsk din Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien
und Herzegowina, XII, 1912, p. 29-67 (harta p. 61). Ceea ce am spus eu in diferite
randuri (5952, 1916, 1925), nu e altceva decat o aplicare i inceput de verificare i
ilustrare, pornith la inceput cu totul independent din Sud-Est. Faptele sunt foarte numeroase, foarte multe inedite i merit o tratare specialA, ce nu se poate face cleat
de cineva din pArtile noastre. Unele dintre ele se vor cuprinde intr'un memoriu ce am
in pregAtire i. va apare in curand: Depozitul de bronz dela Drajna de Jos.
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
37
37
91\1
--.,
-4-
Fig. 86
Fig. 87
Fig. 88
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIE5ESCU
38
38
Fig. 89
Fig. 90
Fig. 91
De multe ori brausorul mai lat sau mai ingust, odata reprezentand
adevarate alveole clar adancite (Fig. 22), leaga proeminentele intre ele
(Fig. 23), proeminentele insele primind o adancitura de efect ornamental (Fig. 24).
Cateodata brausorul de legatura orizontala dintre proeminente e insotit de altele ce pleaca oblic dela fiecare dintre aceste proeminente.
Buza usor profilata schimba putin din conturul vasului, altfel de aceeas
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
39
39
caz, brausorul sa. fie rasucit la alcatuirea unui ornament de sine sta.tator, catre gura vasului (Fig. 27).
Se desluseste dar, in chip vizibil, o logica in variarea ornamentului
si cu toata primitivita tea de conceptie, se ajunge la crearea unui adevarat motiv, simplu i naiv, care nu poate ascunde deloc vremurile
anterioare, and in locul ornamentului se petreceh pe sub proeminente
o sfoara mai subtire sau mai groasa de sustinere motiv in orice caz,
caracteristic pentru gustul traditionalist al vremei i aptitudinele de
executare. Ca adancind suprafata proeminentelor, mesterul tinde la
un efect ornamental, e o dovada buna aceea ca, alteori, el le cresteaza
cu o incizie perpendiculara i una orizontald (Fig. 28).
111,1j1111(1?((cf1111111111/111111(1ill
11111
ILL! JLLL
ri(
rt:
Fig. 92
Fig. 93
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIE$ESCU
40
40
matie linia gatului de jur imprejur si dela unii din ei pornesc in jos
incizii, mai mult sau mai putin regulate (Fig. 35). Butonasii pot fi insirati insa sub linia gatului si atunci, in loc de incizii, dintre ei pornesc
in jos alti butonasi (Fig. 36). i mai complet, la un fragment de vas
de forma celui precedent crestarea buzei vasului, butonasii, proeminentele principale si inciziile oblice, intermediare, se intrunesc laolalt,
pentru a da acestui fragment de vas locul de sfarsit al seriei, caracterizata prin acest fel de elemente ornamentale (Fig. 37). E o logica inchisa,
...-".-
C:Arkt,
Fig. 94
ji.
Fig. 95
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
41
41
pieptene al mediului neolitic 1); dealtfel, nici proeminentele nu au caracterul mediului neolitic, ci al unuia mult posterior. *i. totusi, la alte
doua fragmente, unul deosebit intrucatva ca profil, un pieptanus cu
simple scrijalituri denticulare au dat un motiv de iaras reale inciziuni
Fig. 96
Fig. 97
(Fig. 42 si 43). Mai des, motivul pare sa fi fost vizat la alte forme de
vase de un lucru si o ardere deosebite, motiv mai adancit sau mai usor, nu
numai in sens oblic si vertical, ci si in dispunere arcuita (Fig. 44), ceeace,,
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
42
42
marginea anterioara urme de arsura, datorite de sigur utilajului. Ornamental, aceleasi amanunte, dar si altele. Partea inferioara a vaselor e
numai exceptional ornamentata.
Ace las brausor vertical-oblic pe partea de sus a vasului (Fig. 46).
4111M'' ,
Fig. 98
Fig. 99
i iaras aceleasi ascii de mai sus, unele late de tot si dese, dar nu cu
totul regulat, impodobesc jumatatea de sus, ca i cea de jos a vasului
(Fig. 5o).
In orice caz, ornamentul in ceramica acestui nivel cultural e nu numai frecvent, ci, am zice, o lege, chiar cand se repeta, intrebuintand
aceleasi mijloace minime. Ca si la formele de mai sus, locul brausoarelor
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
43
43
Fig. Ioo
Fig. ioi
0 forma care difera de cea de mai sus, atat ca inaltime, care e mai
mare, cat si prin circonferinta gurii, care e mai mica, e de infatisarea
unui gavanos modern, de aceeas tehnica a vaselor anterioare, ars slab
si patat (Fig. 58).
Cu un profil mai involt si de o mai mare siguranta a liniei, desi iaras
de o aceeas tehnica, sunt vasele, uncle destul de mari, ce se deosebesc
de toate cele de mai sus, mai ales prin resfrangerea buzei i o regulata
definire a liniei gatului printr'un brau cu alveole mai mult sau mai
putin regulate (Fig. 59, 6o si 61). Braul oblic pornind dela acela al gatului, deasemenea proeminentele mici, in afara de cele principale si alternand cu ele intr'o simetrie oarecare, am vazut, nu sunt o inovatie.
Una dintre cele mai curioase si caracteristice forme dela Piscul Crsani,
pentru acest nivel, este insa o alta, reprezintata printr'o serie de exemplare intregi sau intregibile. De forma aproximativa a unei cesti mo-.
derne, mai deschisa sau cu peretii mai drepti i o toarta puternica, disproportionata &VA de marimea vasului, cu marginea crestata sau nu
toate vasele de acest fel au consecvent aceeas impuritate a pastei, aceeas
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIE5ESCU
44
44
li,
en
.
Fig. boa
Fig. io3
aceea a oenochoelor grecesti (ibid.). 0 i mai apropiatg filiatie a alor noastre dela
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
45
45
0 intreaga serie de manusi, provenite dela forme ca cele de mai sus sau
-dela altele, caracterizeaza in completare nivelul cultural al acestei prime
serii ceramice. Cu aceasta ocazie, un amanunt interesant de mentionat mi
se pare acela asupra chipului in care se prindeau manusele de corpul vasului. Cand vasele se lucrau si erau Inca crude, li se faceau anume ate o
adancitura la locul unde trebuie s li se aplice manusa , iar acesteia i se Ikea
invers, cate o prelungire speciala prin care ea se aplica. Arderea atash astfel
manusa de corpul vasului, dar aceasta ardere fiind slabl, atasarea nu se
facea indisolubil si se recunoaste astlzi cu toata siguranta. Acelas procedeu se intrebuinth la aplicarea proeminentelor, fireste mai ales a celor
marl, ce slujeau drept torti, dar si a celor mai mici 1) cele mici de tot
,11/
Fig. 104
Fig. 505
si mai ales, cred, in timpuri pur neolitice, fiind detasate simplu din
massa de suprafata a vasului. Fig. 68 reprezinta un fragment de toart,
iar fig. 69 o proeminenta orizontala, fiecare cu apendicele special de
sudare. Este aceasta o practica neolitica ? M. indoesc. Se pare mult
mai curand o imitatie dupa lucrul metalului. In ofice caz, amanuntul
nu stiu O. fi fost remarcat 2).
Piscul Crsani mi se pare aceea cu forma vestitelor cupe de aur dela Micena, impodobite uneori cu spirale, caH si acestea sunt asa de familiare Sud-estului intr'o anume
epoca. Ren Dussaud, Les civilisations prehellniques dans le bassin de la Mer Egie,
Paris, 1914, p. 147, fig. I si 3 si p. 148, fig. In,. E nevoie de o ancheta special. In
oHce caz, primitivitatea lor calitativil in contrast cu caracterul lor cronologic, mai nou,
mi se pare mai presus de indoeal. Mai ales c nici regiunile dela nordul Dunarii nu
o desmint; din contra. Dr. R. Marton a gasit o ceasca de parnant mult asemanatoare
la Nord de Mures, la Nagy Sanczon, statiune, determinata cronologiceste intre epoca
neolitica si de bronz, Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. zo si fig. 30 cu pag. 73.
Iar Dr. I. Kovacs a gasit vase asemanatoare la Targul-Muresului in morminte escitice*
(rnileniul I in. de Hr.), determinabile si prin alte amanunte descoperite, Dolgozatok-
Travaux, VI, 1915, p. 266, fig. 33 ; p. 264, fig. 31, 2; p. 265, fig. 32, 2.
1) Vasul citat mai sus, fig. 19, are intr'o parte proeminenta cazuta si se distinge
Liar gaura de sudare.
2) La ce vor fi slujit gaurile dela vasul de mai sus fig. 17
cate 0 proeminenta, in fata si in spate, nu se poate hotari. Mai probabil pentru cite
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
46
46"
treaga serie de cani mai mari sau mai mici, intregi sau bine caracterizate prin tortile lor (Fig. 71, 72 a, b i c, 73, si 74). Proeminenta rotunda si regulata de deasupra mnusii, mai usoara sau mai accentuata,
Fig. io6
Fig. 107
Vase cu toarta orizontala s'au gasit mai putine (Fig. 75, 76 si 77).
Ultima, usor rasucit, se repet la Piscul Crasani, vom vedeh, in exemplare si mai caracteristice, cu care ocaziune vom arata caracterul ei familiar in intreg Sud-Estul.
.
o mnusa, caci proeminente mai mari, aproape unele de altele, nu se intalnesc. Oricum
procedeul e i aici acelas.
1) Manusi de acest fel se intalnesc mai obisnuit la capace, la noi (Sultana, Jud.
Ilfov, descoperirile din 2923, inca nepublicate), ca si aiurea (v. de pilda tin asemenea
capac dela Gradina, Prozor, Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina,
VIII, zgoz, p. 56, fig. 36). In oricecaz nu avem de aface deloc cu ce va strain de Sud-Est
2) Glasinac, Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina. I, 1891,..
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
47
47
Fig. io8
Fig. 109
de mai sus dela Piscul Crasani, proeminente mai mici sau mai marl.,
p. 50, fig. 85 si 84. Cele mai noui, cu toat factura lor primitivg, sunt prin mediul in
care s'au ggsit,
ultimele, dela Debelo brdo langa Sarajevo.
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
48
48
Fig. III
Fig. lio
* *
Dar, cu cele de mai sus, ceramica lucrata cu mana dela Piscul Crasani
e departe de a se incheih.
0 intreaga aka' categorie de vase, lucrate tot fail roat, se desemneazl
date, cari, completate cu ce am putut ggsi ulterior prin sapSturi, s'ar potrivi numai
intr'o cercetare specialS in cadrul intregului Sud-Est. CeramicS cu proeminenle tipic
neoliticil a dat Sultana, cu publicarea cgreia s'ar puteh ci va trebui reluaa intreaga
problemS, de sigur, deocamda ti in ce privecte neoliticul.
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
49
49
cu privire la aceia carora aceasta ceramicg se va fi datorand. Oricat de cu bagare de seama mai ales fiind vorba numai de ceramica
trebuie sa se pue deocamdata i pentru mult vreme asemenea intrebari, formulandu-se cu twig' circumspectia solutiile probabile,
materialul e la noi Inca cu mult prea putin a o face, and se porneste
dela o atent cercetare a materialului, pe baza unui mai mare consens
de fapte, e o adevarata datorie de orientare i imboldire la noui cercei verificgri.
De un lucru mult superior si o ardere mai ingrijita (desi uneori tot
necomplet si partial), seria de vase despre care este vorba se deosebeste
total, prin formele ei, de seria vaselor de mai sus, constituind, pe de
tan
tOi $100iii I,
V///rj4
1V/////
.ti
f,
/
Fig. II z
Fig. 113
www.dacoromanica.ro
50
50
I OAN ANDR1E$ESCU
toate o patina neagra, pe una sau amandoug fetele bor. Numai de tot
rar unele dintre ele amintesc formele vechi si Inca si atunci cu o suma
de trasturi distinct deosebitoare. Proeminentele de oHce fel lipsesc.
Suntem dar la o raspantie in ce priveste aspectul arheologic al materialului nostru. Suntem oare tot la o asemenea raspantie si din punct
de vedere etnic-istoric ? Ramane de vazut mai tarziu.Cu toate elementele de legltura logica in desvoltarea formelor acestei subgrupe, cari
ne vor conduce la grupa urmatoare, vom ajunge astfel incerul cu incetul la cele mai desavarsite lucruri de acest fel. Impreun cu altele
Fig. 114
Fig. I's
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
51
51
de castron fara torti, cu gura larga i buza destul de involt (Fig. 116).
Asemenea cu acesta, dar cu o modificare a liniei buzei e altul (Fig. 117).
Odata porniti in urmarirea acestei forme, altele noui se constat din
schimbarea proportiilor diferitelor elemente componente: inaltimea si
linia buzei, a gatului, oblicitatea liniei corpului vasului insus, grosimea
peretilor. Avem astfel un intreg sir de exemplare Can, asemenea in
totul, se deosebesc in amanunte Si variatia e de efect, cautat desigur
si izbutit. Uniformitatea e oricum evitat i cu succes. 0 bun idee
despre aceasta ni-1 da un sir de fragmente marginale destul de conclu-
-*
asa va fi fost. Nimic mai firesc, deci, cand intre vasele lu-
/2
_
Fig. 116
crate numai cu roata vom intalni cele mai multe asemanatoare ca forma.
Vor fi fost dar lucrate In aceleasi vremuri, constituind adevarate imitatiuni,
curn vom aveh ocaziunea sa intalnim Inca, mai departe. Face impresia,
ca." pornind dela ceramica lucrata dupa vechea datina, dar cu o forma
esential alta (Fig. x6), sub influenta unor forme total noul, aduse in
mass de aiurea (un alt popor ?) incep treptat imitatiile, 'Ana ce noul
fel de lucru, mult mai lesnicios, se generalizeaza. Numai un numar
cu totul restrans de exemplare se mai executa in vechile forme si cu
vechea tehnica (exemplare rituale, funerare; urne). Ash s'a intamplat
Vase cu picior exista Inca din epoca neohtica 1). Destul de des si in
1) Julie Schlemm, Worterbuch zur Vorgeschichte, Berlin, 1908, art. Becher mit Fuss,
1) 157.
4*
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIE5ESCU
52
52
Sud-Est, unde, dealtfel, ca si in Europa centrala, dar cu sensibile diferentieri, iau infatisarea de #Trommelm, foarte curioase 1 cu o intrebuintare Inca necunoscuta 1). In epoca post-neolitica, de bronz si inceput al fierului (a VI-a perioada a epocei de bronz, dupa Montelius),
nu numai ca reintalnim vase propriuzis cu picior. In provincia Posnania, fosta a Prusiei si revenita astazi Poloniei, provincie al carei material arheologic a fost pus in chip repetat in legatura cu Europa sud-estica2),
\
Fig. 117
Fig. 118
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
53
53
unde mi se pare ca se angreneaza in chipul cel mai convingator o asemenea cupa intinsa sau vaza dela Piscul Crsani, lucrat in chip vizibil farl meta (Fig. 128); asemanarea cu ultima figura posnaniana (fig. c.)
e desavrsita.
In timp ce insa cupele posnaniene evoluiaza stilistic intr'un fel, ce-I
i anume : pe de o parte, printr'o exceptional de mare rasfrngere a buzelor (Fig. 129). Vasul are piciorul rupt ; linia variat e minunat sustinuta fat de lucrul cu mana ; patinat. Pe de alta parte, printr'o
deaici.
..
Fig. mg
Fig. 120
Fig. 121
revenire la forme si amanunte anterioare: intre acestea, mai ales ferestrele taiate in piciorul de sustinere, maniera rasp Andit sud-estica, neo- si
eneolitica 3), acum ate mai multe i dispuse mai complicat ornamental.
cete recunoscut iliriene. Una dintre aceste cupe are chiar peretii piciorului strbltuti de douA gAuri-ferestre fata in fatd. Epoca, perioada II-a i a III-a a epocei de fier
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDR1E$ESCU
54
54
trele brut taiate in massa pe and era cruda a vasului (Fig. 131). Interesant de alaturat tot aici dou fragmente dela vase de aceeas forma (Fig.
132 si 133), dintre cari unul patinat si altul lucrat evident cu roata, documenteaza incaodata corespondenta dintre formele subgrupei acesteia si
acelea ale vaselor lucrate cu roata, ce vom vedea. Ultimul fragment
ne mai arata cum va fi fost marginea de jos a acestor vase si tot asa.
alte &ma (Fig. 134-135), dintre cari, mai ales cel dintai, cu urme
vizibile de diformare printr'o ardere accidental, Ora' la calcinare,
cum am mai vazut.
Fig. 122
Fig. 124
nu pot fi
dela Piscul Crasani. Ele sunt mult inferioare sub toate raporturile si
nu reprezinta nici un progres vizibil fata de trecut 2). Cum se explica
2) Fr. Fiala, Butmir,II, pl. VI, fig. xo; Valea Oltului, din jud. Trei Scaune, Dolgozatok-Travaux, II, p. 204, fig. 34.
2) Dr. Josef Kostrzewski, Wielkopolska w czasach przedhistorycznych, Poznan, 1923
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
55
55
sime a pastei, are o toartg care, desi ii bouton, cum se infalnwe din
epoca neoliticA, seam5n bine cu acelea ale amforelor sigur sudice, /a
Z-
-4
Fig. 125
Fig. 126
care vom ajunge si sub a ca'ror influent de forme si lucru farl indoeall
a stat (Fig. 136). Imitatiuni locale a unor forme strline, fie, ca aici,
in legatur cu Sudul si 111sAritul, fie cu Apusul si Nord-Vestul, voln
mai intAlni.
0 puternic toart rsucit pare a fi a unui chiup mare cu buza fasfrnt, lucrat cu mana, dar de o form bine sustinuta; aspectul general,
negricios, al vaselor de aceast categorie (Fig. 142).
Vase cu torti de efect ornamental, obtinut mai simplu, prin crestare
mai apoi prin raisucire, s'au gAsit la Piscul Crsani mai multe. Seria
lor reprezina" o intreag evolutie, care concordl, in mic, cu felul in care
a propgsit si celelalte elemente ale vietii materiale la Piscul Crsani
(Fig. 143-152). Toarta rasucitl o infalnim in mediul nostru Inca din
1) Andriqescu, 0. c., aceia9 notl 119.
www.dacoromanica.ro
56
56
1OAN ANDR1E$ESCU
epoca eneolitica si de bronz 1). Dintre cele dela Piscul Crasani, tocmai
Fig. 127
Fig. 129
tratate. Toarta fig. 149, dela un vas cu o splendida patina, are adanciturile ca niste caneluri, numai pe FM'S si verticale. Ultima (Fig. 152),
a apartinut, de sigur, unui vas lucrat foarte ingrijit, cu roata.
1)
fig. 6; Donja Dolina, Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IX,
urea, ca i cimitirul dela Sanskimost s'ar datora unui popor, care a trait acolo dela
jumatatea veacului al VI-lea pang la inceputul veacului al IV-lea inainte de Hr. Judecand dupa ceramica, subgrupa noastrA dela Piscul CrAsani aparcine unui mediu mult
superior O. sigur mai nou, chiar ffirA sprijinul alter date. Donja Dolina, ibzd., IX, pl.
XXV, fig. 5-9; pl. XXVII, fig. 4 (fig. 2, prin rsucire dar ffira caracter de ansa cornuta) i 7 ; pl. LIX, fig. 6. Deosebit de interesant e mai ales ultimul vas, care are nu
numai o ansa cornuta, dar e un vas de traditie precisa a epocei de bronz sud-estice (preeminence), aici, deci, pastrata; la Piscul CrAsani, in ceramica de care e vorba, nu. Am
impresia ferma ca pe valea Dunarii a intervenit ceva care a schimbat esential aspectul
cultural i, prin el, deduc, pe acela etnic al locurilor. Pe de alta parte, vasul ultim citat
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
57
57
toare obipuite (tehnica, formele, ornamentarea), este la Piscul Crasani ceramica lucrata cu roata. Dealtfel ca 0 aiurea, in conditiuni
similare. Roata, cu toate posibilitatile de variare a vaselor lucrate cu intrebuintarea ei, introduce dela inceput o uniformizare, care pune cap&
tsi
Fig. op
Fig. z 30
celor mai multe dintre formele neo- 0 eneolitice. Ornamentarea inceteaza aproape.cu totul, ca s reapara mai tarziu in formele strict liniare
ale epocei La Ilene, helenistico-romane 0 barbar-medievale. Numai
,
Fig. 132
Fig. 533
Sudul mediteranian, de puternica 0 continua traditie clasica, 0 permanenta putere de iradiatie, constitue o exceptie. Incolo, pretutindeni
0 intotdeauna, ma0na 0 industriile, in mai mic sau mai mare, au taiat
s'a gAsit precis inteun mormant, intre altele, cu o fibulA din epoca La Tene tfirzie
(kc. ultim citat, p. io6). Tortile noastre dela Piscul CrAsani (Fig. 546-548) nu pot
fi in nici un caz mai vechi, ba chiar, fiind cu mult mai simple i de caracter ters,
fata de belugul exceptionat al acestor ansae lunatae sau cornutae balcanic-apusene, am
awe. Inca un caz de influentA culturalA vest-esticfi la noi, exercitatA insA asupra unui
mediu cultural-etnic altul decAt acela corespunzator ceramicei mai vechi. Asupra evolutiei preistorice a acestei forme de toartA (Mondhenkel, ansa lunata, ansa cornuta) v.
art. Mondhenkel, din Schlemm, 0. c., p. 357, cu totul necomplet ins in ce privete
tocmai formele sud-dunArene, vest-balcanice.
www.dacoromanica.ro
58
1OAN ANDRIE$ESCU
58
mult din aripile fantaziei creatoare, silind-o sa-si caute alt taram de
manifestare.
Fig. 134
Fig. 135
Fig. 556
Fig. 137
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
59
59
r4:".."
411,4
\\\\
s,
"
iiial1illar1111111ilia
mitavallmollulle,
liK,Ilir
11
4,..
Fig. 138
riffle/
Fig. 139
I /II
,10,4itiviu
111111 10"
et"
111111
,4,7-'1..iis /0
t
ulli
',4v
t-,///,, V
via7
\--.:21i,
Fig. 140
Fig. 141
egall variatie de forme nu gasim decat rani asemandri. 0 evolutie similar% de caracter local ne ofera astfel cimitirul dela Apahida, jud.
Cojocna, cercetat de d-1 Dr. I. Kovacs i datat ca din La 'nue II. 0
a doua, desi mult mai tarzie, infatisaza, in ce priveste ceramica, o egala
www.dacoromanica.ro
6o
IOAN ANDR1E$ESCU
6o
6.
\
Fig. 142
Fig. 143
mai in ce priveste cerarnica, ofer chiar cateva corespondente, cari numai intampltoare nu pot fi. Socot printre acestea mai cu deosebire tipul de vaza cu sau lard picior,
citat mai sus (fig. 153, 154, 155, 159 si 16o) si formele derivate din ele, ce urmeazA
(fig. 168-172), cari toate nu se pot exphca formal fArA o legAturg cu Dunkea de sus
www.dacoromanica.ro
PIScUL CRASANI
451
61
roata dela Piscul Crasani. Multe vase de dimensiuni mici sunt iaras
de notat. Alte deosebiri nu sunt. In limitele culturii dela Piscul Crasani
e un maximum, care nu e intrecut cleat de aparitia amforelor cu manusile stampilate sau ml, ce s'au gasit aici, ca si a ash ziselor vase
,megariene*, ce vom vedea.
Fig. 144
Fig. 145
Fig. 146
Fig. 147
www.dacoromanica.ro
62
6z
IOAN ANDRIESESCU
Cum va fi fost fundul unora dintre aceste vase ne arata alte dou fragmente (Fig. 179 i 18o). Piscul Crasani intrece la acest nivel tot ce formele ceramice au in La Tene mai complicat si mai distins din apropierea
locurilor noastre.
Fig. 148
Fig. 149
Fig. 150
Fig. 151
Fig. 152
www.dacoromanica.ro
63
PISCUL CRASANI
63
Fig. 153
mi se pare c se potriveste
s aducem in discutie prezenta ash zisului ornament
'
_ _ __t
Fig. 154
r- -
VtIP \\\\\\
4\\ 141t
\\
Fig. 155
de tehnica inferioara
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDR1E$ESCU
64
64
:/,"
ANIMInpullioNINU/ININVON/
kt
r'vd14,10''
_ -4
Fig. 156
Fig. 157
.0Ca ornament tipic, continua Forrer, linia in val ajunge abia in timpuri
tarzii istorice, cand o intalnim pe vase din epoca La Tne tarzie (in
Cetatuia dela Stradonitz d. p.) apoi in ceramica rustica romana i, format in chip deosebit, in ceramica slavica timpurie (friihslavisch)*. Este
-
216
Fig. r 58
Fig. 159
4) Die Randstucke weisen auf weite Mundungen hinb, p. 14. Tot aici thlasig aufgetriebene Scherben, von poroser, bimsteinahnlicher Beschaffenheit ... Die Entstehung derselben ist ohne Zweifel durch aberrnaliges Brennen im Feuer zu erklarent,
.observatie ce am fAcut ci cu privire la ale noastre mai sus prezentate.
www.dacoromanica.ro
65
PISCUL CRASANI
65
Crisani, dar aceasta este Inca o intrire a locului ce i-am fixat noi. Postlusacian sau pre-slavic, slavic i tarziu-slavic fiind notiuni clar deosebite Inca de Behla in ceramica ostgermanica 1), intrebarea e : care e
032-
Fig. 16o
Fig. 161
Fig. r6z
Fig. 363
Fig. 164
Slavic nu poate fi. Nici tehnica, nici formele nu concorda 2). S'ar
putei sa fie imperial roman 3). In mediu greco-roman si roman, ornamentul s'a gasit in chip repetat, atat la Nordul, cat si la Sudul
1) Ibid., p. 34
17.
2) Die Keramik, die in BurgwAllen gefunden ist, weist sowohl in ihrer Beschaffen-
heit, in ihrer Form als auch in ihrer Verzierungsweise besondere Eigenschaften auf
Der Ton, aus dem die Burgwallkeramik besteht, ist vorwiegend grob und mit Steingruss gemengt, auf dem Bruch schwrirzlich und bei einzelnen Stiicken vollig rote
Schlemm, p. 76-77, ((Die slawischen Scherben haben einen ganz abweichenden Charaker (fat de cele pre-slavice i lusaciene). Der Hauptunterschied besteht darin, dass.
sie henkellos sind; noch nirgends hat man bis jetzt am slawischen Topfgerdt einen
Henkel entdeckt. Dieselben sind grob, plump geformt, von grauer Farbe, hart gebrannt ; selten ist die Farbe rtliche etc. Behla, p. i.
3) ((Les stries ondules, disposees en bandes ou recouvrant toute la surface du vase,
apparaissent galement au mont Beuvray, tandis que dans les pays des Alpes orientales ce
decor ne se rencontre que sur les vases de Pepoque impriale romaine. D'ailleurs le decor
strie est represent au mont Beuvray par d'autres varitese. J. L. Pic, Le hradischt
de Stradonita en Boheme, traduit par J. Dchelette, Leipzig, 1906, col. 99.
5 A. R.
www.dacoromanica.ro
66
66
IOAN ANDR1E$ESCU
Dunrii 1). La Piscul Crsani nu s'a gasit ins pana acum nimic specific
roman si imperial-roman si cred a nu acest ornament singur, mai ales
in conditiunile de filiatie si prezenta aratate, poate da o atare infatisare 0
N.
Fig. 565
Fig. 166
Fig. 567
total parsit, dealtfel ca si intreaga traditie artistica mai veche, in imprejurArile turburi dela sfarsitul mileniului al 1I-lea si inceputul celui
1) Ulmetum, V. Parvan, Cetatea Ulmetum, Descoperirile primei campanii, Analele
Acadetniei Romdne, XXXIV, Mem. Sectiunii Istorice, 1912, pl. XXIII, fig. 2; id., Des-
dela Poiana, V. Parvan, Castrul dela Poiana ;i drumul roman prin Moldova-de-Jos, Analele A. R., XXXVI, 1913, pl. III, fig. 2.
Biscepolje lnga Mostar, Hercegovina,
W. Radirnsky, Das Bigeepolje bei Mostar in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und,
Herzegowina, II, 1894, P. iz, rig. 9. Dolnje Vrtoce, Petrovac, Bosnia, W. Radimsky
Archdologische Tagebuchbldtter in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IV, 1896, p. 196, fig. 23. Domavia, Gradina, Bosnia, W. Radimsky, Die Ausgrabungen von Domavia in Gradina in Wissensch. Mittedungen aus Bosnien und Herzegowina, IV, p. 206, fig. so. Ca qi in Castrul dela Poiana, unde s'a gsit o amforg din
Thasos cu stampil (Parvan, 0. c., pl. IV, fig. 2 91 3), la Domavia, in aceea9 construetie in care s'a gAsit citatul fragment de vas cu ornament in val s'a mai gasit marginea
unui altuia mare cu o stampila greack (p. 217, fig. 30). Radimsky crede class in Do-
mavia auch griechische Industrielle gewohnt haben, und dass ein solcher seiner in
Domavia erzeugten Tonware einen griechischen Stempel aufgedriickt hat. Diese
Vermuthung wird durch das Vorkommen eines griechischen Inschriftgrabsteines in
dem nahen Biljaca unterstntzt* (p. 218). Ripac lngfi Bihac, Radimsky, Der prdhistorische Pfahlbau von Ripae bei Bthac in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, V , 5897, p. 62, fig. 26; Tafel XXIX, fig. 596; XXXVII, fig. 303-305 91
Radimsky citeaz1 toate locurile din Bosnia 9i Hercegovina unde s'au gAsit cioburi
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
67
67
-0\
661..Atmii
iiJ1i
4 'm
..11
111
VI"11Cffr'),
11,1 t
1111111,111
11:-Y.
"Y"
Fig. 168
Fig. 169
zeit an alle prahistorischen Perioden vertreten, und wir sind daher zu dent Schlusse
berechtigt, dass der Pfahlbau von Ripac in der neolitischen Periode entstanden und
bis in die La Tne-Periode hinem besiedelt war. Im Laufe dieser letzteren Periode
eliirfte er sein Ende gefunden haben, denn zur Zeit der rdmischen Herrschaft mssen
auf der inzwischen entstandenen Insel von Ripac schon festgemauerte romische Gebude gestanden haben, wie che Ruinen der Kula und ganz besonders die zahlreich
vorgefundenen Dachfalzziegel beweisen* (P. 74). Nimic in felul acesta ultim nu s'a
gbit la Piscul Cfasani, in schimb nu putine analogii cu ceramica preromana' dela Ripac
(v. mai sus). Lucrul are, de sigur, o semnificare, peste care nu se poate trece.
Ornament in val s'a mai gisit lang Sarajevo la Ilidze, Kellner, Rmische Baureste in
Ilidze bei .Sarajevo, Wissensch. Mittedungen aus Bosmen und Herzegounna, V, p. 159,
fig. 113 si 114, unde s'au g5sit si 46 de monezi romane (1 din veacul I, 17 din veacul
al doilea, 18 din veacul al III-lea i io din veacul al IV-lea d. Hristos (p. x62); ca ci la
Gradina Kosovaca, Ifingas satul Kuscnje, Zvornik, Rachmsky, Archaologische Tagebuchblatter in Wissenschaft. Mitt. a. B. u. H., V, p. 267, fig. 4, cu o revenue a lui
R. asupra locurilor unde se intillneste acelas ornament. Caracteristic e mai cu deosebire unul: Gradina dela Mali Mosunj lang Travnik unde s'a Osit: iein rmisches
Falzziegelfragment, dessen obere FlSche breit eingefurchte Wellenlinien zeigt* (figura
www.dacoromanica.ro
68
68
Fig. 17o
Fig. 171
Intorcandu-ne de unde am plecat, la Piscul Crasani, mai ales in infatisarea de pe cana (Fig. 199), cu conturul de aspect mai vechiu sudic,
1
AVVIIII!!'.1.111!!!!.'ailll,
od'
iit
----
Fig. 172
- - 4-
Fig. 173
www.dacoromanica.ro
69
PISCUL CRASANI
69
ill.111111.11111111111111111111111111111
........
1:1firtriTrirtTi-lifi
III)I
111111
til
Fig. 174
Fig. 175
Fig. 177
7-
1Wif"-44Ptlw.165C("4-2?4t
rjrtio:f-j% VIM,
41451,5-,_ _,
*"
4.2;
av irar"
*1.?,,C.-:-..
. .
..
Fig. 178
Fig. 176
S'au gasit in totul ca. 30 amfore, determinabile prin partea lor superioara cu doua mdnusi,sau fundul lor tipic (Fig. 200-203). De un pamnt bine framntat si ars, o coloare rosie-cararnizie, comun, ele nu
difera de acelea ce obisnuit fac parte din inventarul de import al asezarilor dela hotarele lumii greco-romane, in timp, din La Tene 1), si
') Intr'un bogat mormant inthis dela Jezerine, in imprejurimile Bihacului (Bosnia),
in jurul unei urne funerare de forma unei amfore rmit spitzem Bodens i omit ihrer
www.dacoromanica.ro
70
JOAN ANDRIESESCU
70
-I
-4
.-
,44.^9
Fig. 179
Fig. 18o
Fig. i8r
www.dacoromanica.ro
,
PISCUL CRASANI
'7!
7=
[....] z a [....] 4 Ratov]. i in aceasta inscriptie si in cea urmatoare a are forma mai tirzie, de A, cu bara orizontala in unghiu, deci
Fig. 18z
Fig. 183
Fig. 184
Fig. 185
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDR1E$ESCU
72
72
_-------
Fig. 186
Fig. 187
caracterul lor accidental si de import rar. Pe de alt parte, fata de ranitatea concordanta a amforelor cu manusile stampilate, e clar ca avem.
de a face la Piscul Crasani numai cu o influenta a sud-estului si sudului
-900--
Fig. 188
Fig. 189
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
73
73
11
Fig i90
Fig. 193
Fig. 192
Fig. 193
i fragmentul
nostru marginal fig. 255 este inca o pies5. documental% ; tehnica, cu
aspectul de argil crucl, de pe urma cderii patinei negre, sub actiunea
chimia a pamantului si a umiditatii 4); in sfirsit ornamentarea : cu sau
Pentru toate cele ce urmeaze, splendida monografie a d-lui F. Courby, profesor
la Facultatea de litere din Lyon, Les vases grecs a reliefs, Paris, Boccard, 1922, care
dispenseaze de a mai cluth aiurea.
3) 0. c., cap. XVIII. Denumirea de cape megarienee e o veche greseall a lui Benndorf (Griech. u. Sicil. Vasenbild. III, p. 118), dupe care centrul de impastiere al acestei
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
74
74
fat% rozeta de pe fund (cu: Fig. 207 0 210 roasa); (fail: Fig. 208 0
209) 1); cu sau fara impartirea in registre, despartite prin listele in
--Fig. 195
Fig. 194
yellt406018vk
I
'
5. 7"
nurrn,-.TTN..
TN
Fig. 196
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
75
75
de margine, care era aplicata separat inainte sau dupa prima operaPune 1). Intamplarea fericit a facut sa se gaseasca la Piscul Crasani
-c-
kij
jrirt
`46
t'11101111"
10
rY7117711, mint
11,1 +it
''"gollili
mil
mew,
/ (r)..41111,7,
15
;;:ji
"1111/11'
fa
Fig. 197
si cloud asemenea tipare, de o deosebit valoare documentarl si monografica (Fig. 216 si 217).
1,
---
16 -
Fig. 199
Fig. 200
Daca avem i tipare, cari dealtfel nu sunt acelea cu care s'au fabricat
nici una dintre cupele ale caror fragroente s'au gasit la Piscul Crasani,
este intrebarea : sunt aceste cupe fragmentare aduse din Delos, sau au
fost lucrate aici,cu tipare cari s'au pierdut ? Raspunsul ii d profesorul
1) Id., p. 370.
www.dacoromanica.ro
76
IOAN ANDRIE*TSCU
76
Courby, pe baza unui mare material comparativ si a unei intinse experiente de muzee. Se admite, zice el, in rezumat, el in ce priveste
Fig. zoz
Fig. zo z
.-
- .4
4W
--
-.
o z65
Fig. 203
Transportul tiparelor e o
exceptie. Piscul Crasani constitue Inca una 2). Ce se va fi facut cu tiparul nostru nu stim ; farl indoeala
insa, ca nu va fi fost adus din intamplare sau in zadar. In orice caz, pentru
punctul de vedere istoric, lucrul e concludent i foarte de searna ; relatia
1) Ibid., P. 395-6.
2) lYordinaire les potiers ont export des ouvrages acheves et non points des
moulest, p. 366.
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
77
77
legaturi de tot
felul.
0-1
A t?
11 7
,
f`ir:TPrlf?,,,:,;/!110
r, '
,,Ar
tVIC/0
'f3
"'AY:am
Fig. 205
Fig. 204
Dacg la acestea se mai adauga cl perioada cea mai activg de fabricatie a cupelor deliene se plaseaza in al
II-lea secol, cu inceputuri cari se ridicl
-- Fig. 206
Doug fragmente de vase ash zise ctitels sau gerippt (Fig. 218 si 219)
singurele ce s'au glsit de acest fel la Piscul Crgsani, nu schimbg nimic
cronologia admisg. Daca ceramica de acest fel incepe in adevr dela
jumgtatea veacului al IV-lea in de Hr. 3), nu e mai putin adevgrat ca
asemenea vase se intalnesc pang in epoca romana ca un produs combinat
greco-italic 4).
1) Max Ebert, Ausgrabungen auf dem Gute Maritzyn, Gouv. Cherson, Siid-Russland,
II Teil: Kurgane des VI. bis I. Yahrhunderts v. Chr. Geb. in Preihistorische Zeitschrift,
V, 1913, p. I i urm.
2) Courby, p. 397. 411 est probable que, si cette fabrication durait encore en 88
avant J.-C., elle dut etre singulirement ralentie par les massacres que Mithridate
ordonna et par les pillages de ses troupes dans l'ile; nanmoins, elle ne semble pas
avoir cesse completement de ce fait*, p. 398.
3) Courby, 0. c., cap. XV i pag. 218.
4) Id., p. 219. Un asemenea fragment in mediu roman s'a gasit la Osanic lng
Stolac, Hercegovina, Hrmann u. Radimsky, Die Altertiimer von Osanic bei Stolac
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIE*ESCU
78
78
Fig. 207
Fig. 208
ctels sau gerippt, helenistice, numai in parte ea se explica prin imitatiunea vaselor
de metal. (Courby, 1. c.). Origina propriu zisa a acestei ceramici trebuie cautata
in existenta multiplA a unei ceramici similare in Europa sud-estica, ceramicA post gi
extrapolichromA a epocei de bronz i timpurilor urmatoarc, din Posnania (Mannus,
Zeitschrift fiir Vorgeschichte, IV, 1912, p. 79, fig. 12; Dr. Josef Kostrzewski, Wielkopolska w czasach przedhistorycznych, 1923, p. 93, fig. 304; ewiederkehrende Gruppen
hangender Rillene),panA la SAlcuta, Dolj (inedit); deasemenea la Sudul Dunarii, Ripac
Ifinga Bihac, Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., V, 1897, p. 57 gi pl. XXXIV, fig. 269;
XXXV, fig. 277: ebraunschwarzer Scherben mit Rilleno; i Inca, Sanskimost (Bosnia),
d., VI, 1899, p. 79-80, fig. 6o, 63 gi 69 (dou cu ansa lunata). Despre aceasta nimic
la Courby. Chestiunea meritte o urmarire aparte.
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
79
79
Fig. zto
Fig. 2i
Fig. 209
.,...,,, 1
,flilii
I i,
1,
I
,
,
,
--. _ _____ .
0 a e,,
r- z , ... , _ - _ -
cf--
TT I
____.,(5-9
0,
0,
I
!
.
,
,
4._
Fig. 212
Fig. 213
Un interesant obiect de lut ars are forma unui fier de calcat. E bine
lucrat si ars destul de ingrijit (Fig. 238). Va fi slujit la fetuitul sau patinatul vaselor, a caror patina neagra o pastreaza pe partea cu care se
1) Foarte numeroase, cele mai multe ornamentate, sunt in Nord-vestul Peninsulei
Balcanice: Ripac, Wtssensch. Mitteil. aus B. u. H., V, pl. XXX, fig. 205-211 1 220 ;
Gradina, Prozor, id., VIII, p. 57 si fig. 37; pe larg, despre de, in legaturi cu acelea
dela Donja Dolina, ibid., IX, 5904 P. 35 si urrn.; pl. XXII; XI, 5909, pl. VI.
www.dacoromanica.ro
JOAN ANDR1E$ESCU
8o
8o
Fig. 215
in toate asezarile preistorice, din epoca neolitica 0 pang in epoca navalirilor 2). Una singurg e crestata ornamental (Fig. 239) modg veche
*-ei2
rho g
Fig. 216
neoliticg 3), curenta insg pe alocurea 0 mai tarziu, bine inteles cu forme
ornamentale variate 4); celelalte, de o factura mult mai bung, n'au nici
1) Ripac, Wissensch. Mitteil. au.s B. u. H., V, 1897, pl. XXIX, fig. 203: oschwarz-
braunes Gerdthe, wahrscheinlich eine Glattplattee. Donja Dolina, id., IX, 7904, pl.
XVIII, fig. x2: 6Modelliergert*; pl, XX, fig. 21; pl. XXII, fig. 12 1 x3; pl. XXVII,
fig. 6.
2) R. Forrer, Reallexikon der prdhist. etc. Altertiimer, p. 754; J. Schlemrn, Wdrterbuch zur Vorgeschichte, p. 558.
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
8i
81
fi rlmas neterminat.
De piatel s'a glsit
un singur obiect, o cute
(Fig. 256).
De os, trei impungatoare mici si fine (Fig.
Fig. 217
441
0
1
Fig. zx 8
Fig. 219
Debelo brdo, linga Sarajevo, Wissensch. Mitteil. a. B. u. H., IV, p. 51, fig. 90
urm.: din 382 numai 9 ornamentate. Nici o mirare, dacA i in mormintele dela SAntanade-Mure s'au gAsit destule, unele iarA asemenea cu ale noastre, Dolgozatok- Travaux.
III, 1932, p. 268, fig. 19, 2; p. 276, fig. 32, 2; 298, fig. 62, 1; P. 321, fig. xoo, 3,
2) Truhelka, Der vorgeschichtliche Pfahlbau im Savabette bei D. Dolina, Wissen-
fig. ix.
4) Unul intocmai, dela Debelo brdo, Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., V, 1897,
p. x28, fig. 19.
6 A. 12.
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIESESCU
82
82
7-
De sticld, s'au gsit numai dou fragmente de vase mici (Fig. 263 si
Fig. 220
Fig. 222
Fig. 221
%iiiitill11111111\\,
\\.
(S,`"
.
Fig. 223
Fig. 224
Fig. 225
B. u. H., III, 1895, p. 8o 0 tab. III 0 IV; dela Sanskimost, id., VI, 7899, pl. IV;
dela Gorica, id., VIII, 1902, p. 46 0 fig. 122; VA aa dela Donja Dolina, ibd., IX,
1904, pl. XIIIXVI. Datarea e fixate Inca de Tisch ler: blaue in Weiss emaillirte
Glasperlen gehOren der La Tene-Periode und der remischen Kaiserzeit an*. Cf. Ra-
dimsky in Wissensch. Mitteil. a. B. u. H., III, 1895, p. 202. Mai precis, aceea
datare la Dchelette, Manuel, II, 3, p. 7374 i urm. La plus commune (perle) en
Gaule, a l'poque de La Tene I est en verre bleu orne d'yeux blancs et bleus,
parfois jaunes et bleus). a La 'Pelle II, le decor ocule (ca a noastre dela Piscul Crasani, Fig. 269) devient rare sur les perles des trouvailles celtiques., pp. 1316 0 1319.
2) Dchelette, 0. C. p. 7332 i urm.
www.dacoromanica.ro
83
P I SC UL CRASANI
83
tigii.s;r4.-
/1.111.1=11111111\.
--
Fig. 226
Fig. 227
Fig. 228
Fig. 229
Fig. 230
Fig. 231
0 bratar (Fig. 271) 1), un inel (Fig. 272), o spirall-cercel (Fig. 273)2);
in sfarsit, doul bucati de fibule: una aproape intreaga, mai putin acul
o parte din spirala capului (Fig. 274); din cea de-a doua, mai mare,
1) Simpl; in Transilvania de aur, sfaritul epocei de bronz (P. Reinecke), J.
Schlemm, 0. c., p. 570 art. Stabformige Armringe.
2) Asemenea, pang la un punct cu acelea transilvane, de aur, ce au provocat o inting discutie pe tema asenignArii lor intre Troia, Micene i Caucaz, v. H. Schmidt
Troja, Mykene-Ungarn in Zeitschrzft fiir Ethnologie, 1904, p. 6i i urm., Dr. Wilke,
Vorgeschichtliche Beziehungen zwischen Kaukasus und dem unteren Donaugebiete; ein
Beitrag zum Arierproblem din Mitteilungen d. anthropologischen Gesellschaft in Wien,
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIE$ESCU
84
84
s'a gasit numai acul cu o parte din spirala capului, ceeace face reconstiiUirea destul de probabila (Fig. 275) 1).
r 7"
\ ."
tI
Z._ 4
Fig. 233
Fig. 23 2
Fig. 234
i fr nici o
f--
'
I.
.
fr?
2.211E,..
Fig. 236
Fig. 235
legkura de lucni
Fig. 237
Fig.
23 8
Fig. 239
www.dacoromanica.ro
PISCUL CRASANI
85
85
Fig. 240
Fig. 241
Unul dintre aceste obiecte este o figurina plata de bronz massiv, repre-
a
,(
Fig. 242
Fig. 243
Fig. 245
Fig. 044
-*-
_
11111P
Fig. 246
Fig. 247
cu noi, fie dela Nordul Marii Negre, fie din Nord-Vestul Peninsulci
Balcanice (Fig. 277 a, b, c, d i e).
www.dacoromanica.ro
86
IOAN ANDRIE$ESCU
86
in special prin conditiile ei de aflare i anume lnga fundul unei amfore grecesti si a unui vas local2) ele dovedesc mi se pare cu destula.
1. 910.0 t
,
'
1.
'4%
Fig. 248
Fig. 249
Fig. 250
claritate, c nivelul respectiv al culturii dela Piscul CrAsani se datoreste in tot ce are mai deosebit unui aport din afara., pe de o parte sigur
1) oGegossene Metallfiguren in Tier und Menschengestalt gibt es unz ahlige*,
J. Schlemm, 0. c., P- 433, ell literatura. 0 opferdefOrmiges Bronzeanhangsel* s'a gasit si la Rusanovici, Glasinac, Wissensch. Mitteilungen aus B. u. H., IV, 1896, P. 14,
fig. 14. Pentru cronologie v. si Dchelette, 0. c., II, 3, p. I3oo: ola srie des amulettes apparaissent pour la premiere fois au second age du fer comprend des figurines d'hommes d'animaux et aussi des representations partielles de ces formes vivantes. Ces petites ouvrages plastiques sont d'ailleurs rares a l'poque de La Tene
I et II et l'on ne saurait affirmer qu'ils soient tous de travail celtique*. *On ne
saurait douter que les prototypes de ces figurines soient venus de pays du sud: des
pendeloques sirnilaires apparaissent dans les stations du premier age du fer en Italie
en meme temps qu'au Caucase, o les modeles industriells des pays classiques inspitaient aussi les ateliers indigenes*
2) Ca forma i angrenaj, lampa dela Piscul Crasani ia un caracteristic loc interme-
diar in seria, dealtfel nu prea mare de asemenca lampi, unele mai trzii si exceptional de frumoase, i anume: una din lmpile marelui lampadarium de bronz dela
Pompei (Forrer, 0. c. pl. 112); o alta dela Saint-Paul-Trois-Chateaux (Noviomagus,
Augusta Tricastinorum) din Fran a, pe valea Ronului, v. Le lampadaire de S.-P.T.-Ch. de Salomon Reinach in Revue archologique, XXI, 1913, p. 77 si pl. I si
II; o a treia din imprejurimile Neapolei, dar aflatoare acum la Muzeul din Madrid
(ibid., p. 78, fig. i); in sfarsit, o lampa oromana* cu dotil ramuri i fat% lant, gasita la Kawwast, Marien Dorpat, lucrare italica din primul veac d. Hr. (Max Ebert,
Die baltischen Provinzen Kurland, Livland, Estland, 19/3, in Prdhistorische Zeitschrift,
V, 1913, p. 529, fig. 27),
singurele analogii ce pot aduce deocamdata. Dealtfel,
cele citate) e o chestiune aparte, care nu-si poate avea locul aici. Dar si fara de
aceasta, simplitatea aleasa a lampii noastre, mai ales fata de lampadariul dela SaintPaul-Trois-Chateaux,
*le prince des lampadaires romainesi
cum il numeste
S. Reinach, 1. c. p. 77, trezeste sugestii noui cu privire la nivelul cultural si gustul
artistic ce aveau si la Piscul Crsani oalnenti timpului.
www.dacoromanica.ro
87
PISCUL CRASANI
87
C)Ji N.\
Fig. 25x
Fir. 253
Fig. 252
In timp ce lampa e turnata, lantul i veriga de sustinere sunt lucrate ingrijit cu mna.
tp-Ve
,
11.4N
tvII
tot,
- 4-
Fig. 255
Fig. 254
4-
uJ
Fig. 226
Fig. 257-259
Fig. 260
Fig. 261
3 a ci b (de argint); p. 326. fig. 107, 2 I 3 ; VI, 1915, p. 283, fig. 40 8 ci 12.
www.dacoromanica.ro
88
IOAN ANDR1E$ESCU
88
'1
Fig. 262
Fig. 264
Fig. 263
Bucatile a dou varfuri de lance (Fig. 280 si 281). Bucatile unui instrument, ce va fi fost un fel de trident (Fig. 282) 1). Un cutit de forma
\
CD1
Fig. 266
Fig. 265
Fig. 267
CID
Fig. 268
71ffi
Fig. 269
u. H., IV, 1896, p. 8, fig. x5; Ripac, id., V, 1897, pl. XVIII, fig. 4. Sntana de
Mum% Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 295, fig. 59,
www.dacoromanica.ro
89
PISCUL CRASANI
89
Fig. 272
Fig. 273
Fig. 271
fitilului in forma de trompa; toarta lipsa; gaura de turnat uleiul, potrivita (Fig. z88). Ce e mai curios si concordant insa, ornamentul ei e constituit din eke un sir de 12 voints d'exclamations, unul din motivele
1411
1 -- -I
s,..0
Fig. 274
o o8.5
4-
Fig. 275
www.dacoromanica.ro
90
MAN ANDR1E$ESCU
90
_4
Fig. 277 a, b
c, d .,i e
www.dacoromanica.ro
PI SCUL CRASANI
91
91
.41
6
Fig. 279
Fig. 278
Fig. 28o
-thirezIAP
Fig. 281
Fig. 282
Fig. 283
Acestea sunt concluziile de identificare cronologia si in parte etnicd la care ne-a condus materialul arheologic descris mai sus. Pentru
unele chestiuni de caracter stilistic i, prin deductie, cultural-etnic ,
atinse numai putin aici, vom reveni cu date noui, cu atat mai concludente, cu cat pornesc din doua medii culturale deosebite:unul,
neolitic, dela Sultana, jud. Ilfov i altul tot din La Tem, dela Zimnicea, jud. Teleorman de pe urma sapaturilor facute anul acesta,
www.dacoromanica.ro
IOAN ANDRIE$ESCIJ
92
92
"
'
Fig. 284
Fig. 285
Fig. 286
In ce privqte concluzille cultural-istorice, deductibile dupg materialul arheologic dela Piscul Crasani, ele se afl in cuprinsul intinsei
II
II
1/43
if
1,001Firi
'
o o85
- -4
iiiV0PoW61`"'
pil
oitutplimovrnau,;
\\\
Fig. 287
Fig. 288
www.dacoromanica.ro
RESUME
Piscoul Crassani, saillant d'un plateau qui borde au Sud la Ialomitza,
affluent du Danube, n'est pas un nom tout a fait inconnu a ceux qui ont
procede aux premieres recherches archeologiques en Roumanie. Cette station
archeologique, comme celle de Coucouteni, en Moldavie, avant les fouilles
de 1909-191o, faites par le savant allemand Hubert Schmidt, avait ete l'objet d'investigations repetees mais denues d'ampleur et de methode.
Il y a deux ans environ, disait Alexandre Odobesco dans sa conference
du 17 Novembre 1872 a l'Athenee, a Bucarest, que, sur les instances de M.
Bo Iliac, le jeune M. D. Butculesco a fait quelques fouilles sur un point de
la rive droite de la Ialomitza appele Piscoul Crassanis, domaine de M. Le-
hliou. Il en avait rapporte plusieurs vases en terre glaise, dont les formes
et l'ornamentation ne paraissaient plus Etre celles de la poterie prehistorique
Roumaine, mais celles des vases de provenance Celtique, de Bretagne et d'Irlande. La plupart des vases de Piscou Crassanio sont rduits a l'tat d'eclats.
Malgre cela on y reconnait des levres tres evases, des saillants sur les parois,
des cones, des poignees minces et fortement recourbees, des trous pareils
a ceux des tamis, des ornements lineaires en zig-zag, enfin tous les caracteres
d'un art eloign de toute banalite et n'imitant en rien les formes accoutumees
chez les peuples dont l'expression plastique nous est familiere. La poterie de
Crassani merite done une attention speciale, parrni les poteries de notre pays
et il serait bon que de nouvelles fouilles dotassent notre musee national d'un
nombre de ces clats curieux, au moins egal a celui que possede cleja M.
Bo Iliac.
Cela ne devait se realiser qu'au bout de 50 ans. Il est intressant de rappeler que parmi les investigateurs mentionnes, D. Butculesco avait acquis
ses connaissances archeologiques a Paris, au contact des specialistes anthropologues et prhistoriens; neanmoins les circonstances ne lui avaient pas
permis de pousser plus avant ses recherches; il a accompli a Crassani le meme
travail qu'apres Bo Iliac et concurremment avec lui, il avait fait dans d'autres
localites de la Valachie.
Quelques annees plus tard, Gr. G. Tocilesco dans sa Dacie avant la conquete Romaine de 188o, a aborde en passant le probleme de la Ceramique de
Crassani, sans y avoir rien precise de nouveau.
Dans ces conditions, et apres les recherches fructueuses et de longue duree,
www.dacoromanica.ro
94
IOAN ANDRIESESCU
94-
nos recherches fut qu'en 1922, Pun des tudiants attaches au musee y apporta
des objets decouverts dans la region meme dont il etait par hasard originaire.
Des excursions de reconnaissance furent entreprises dans toute la region et
l'on decida de pousser des recherches plus minutieuses d'abord a Crassani,
puis a Sultana (departement d'Ilfov); des donnees stires laissaient entrevoir
que les deux stations, la premiere protohistorique, la seconde, de beaucoup
plus ancienne, neolithique, fourniraient une ample moisson. Les soupcons furent entierement confirmes.
Charge par M. Parvan de la direction technique des fouilles, nous presentons ici le resultat de nos travaux a Piscou Crassani. Les fouilles de
Sultana feront l'objet d'un compte rendu ulterieur.
* * *
Le premier dessin reproduit la situation de la station par rapport a Bucarest. (Fig. i). Sur le bord du plateau de la Ialornitza, Piscoul Crassani*
apparait comme un de ses nombreux saillants, mais exceptionnellement
avance et il constitue par ses flancs a pic une veritable forteresse naturelle,
formidable autrefois; aujourd'hui, le saillant legerement incurve vers la plaine
www.dacoromanica.ro
95
RESUM
95
Avant de decrire les objets retrouves, il nous reste a suivre, tour a tour,
avec quelques details, le cours des differentes fouilles qui ont te faites sur
les trois plateaux cites plus haut.
Foul lle 1. Des l'instant oU la couche de culture nous est apparue, nous
avons ete frapp par la frquence et par la caractere varie des objets de cramique retrouves. En effet, tandis que, des le debut, la ceramique ancienne
nous sembla caracterisee par des prominences (ce que les archeologues allernands appellent <<Buckelkeramiko), la ceramique plus recente presents, en
moins grand nombre il est vrai, des tessons dits megariens, des anses d'amphores, dont l'une estampille, exceptionellement des silex, un anneau en
bronze, des fragments d'objets en fer fort rouille, etc.
A 70 C. de profondeur, par endroits, apparaissent des traces de cendres
et de charbon, puis des fragments de crepi portant l'empreinte de pals, de
branches effeuillees et de paille. De 1 rn. 15 a I m. 35 de profondeur nous
sommes videmment en presence du niveau des habitations entierement detruites par le feu et ecrasees. Les murs etaient revetus d'un mince crepi qu'on
ne rencontre pas dans les habitations neolithiques, ou la surface de la glaise
mouillee d'eau etait aplanie simplement avec la main. Ici encore on recrouve
le rneme melange des caracteres de la ceramique que nous remarquions plus
haut, des poids de filets de peche, des os d'anirnaux domestiques. L'anse
d'amphore estampillee a ete troll/Lee a I m. 20, dans la direction GH, a la
hauteur du zero du chiffre metrique 7.50 (Fig. 3). A une plus grande profondeur les restes de la ceramique travaillee a la main sont plus nombreux,
par rapport a ceux travailles au tour, qui diminuent. On trouve aussi des
fragments de moulins a mainq et des tessons de grands vases destines aux
provisions. A environ 2 m. apparait l'argile sans traces de civilisations.
Nous avons donc en EF, GH, C et H (Fig. 3 a 8) quelques habitations,
dont le nombre et la forme ne peuvent etre fixes a cause de l'oeuvre destructive du feu, construites, cependant, avec plus de soin que les habitations nolithiques, et plus spacieuses aussi. Pour le moment il n'y a aucune trace de
pals et l'incendie a cuit la glaise des parois jusqu'au rouge. L'agglomeration
des materiaux provenant de l'ecroulement de chaque maison est facilement
perceptible en EF et en GH (Fig. 4 et 5). La profondeur de la couche habitee, penetre de frequents debris est une preuve, par elle mane, de la dure
et de l'in tensite de la vie a cet endroit ; il y a ailleurs des restes plus concluants,
constitue par une terre vegetale grasse et epaisse, ne permet guere ici de
conclure d'une facon aussi tranchante.
Creusees dans la terre, mais s'elevant assez haut audessus du sol a l'aide
de pals et de lattis, ces maisons sont comparables en general a celles d'Ariuchd et de Targou-Mourech, en Transylvanie, mises au jour par les Dr. Laslo
et Kovacs, et a d'autres retrouvees ailleurs (cf. p. 24, note 4; p. 25, note 1).
A en juger par les debris, et par analogic, les maisons avaient sans doute un
vestibule, une salle et des attenances relies ou non au corps du logis. Nous
reprsentons quelques specimens de ce que les archeologues allemands
www.dacoromanica.ro
96
IOAN ANDRIESESCU
96
nomment Wandbewurfstficke (Pl. II, fig. t). A l'occasion de ses fouilles a Ripac,
station lacustre pres de Bihac, en Bosnie, W. Radimskv a constate que, tandis que les parois retrouvees a Butrnir, station neolithique, sont formees de
branches entrelacees, celles de Ripac sont bties en bois ouvre. C'est preci-
de l'habitation 6 on trouve en grande abondance des fragments de cramique, de toute sorte, mais surtout de ceramique superieure. Pres de l'extremite nord de la tranchee, audessus de l'habitation 6, un tesson de vase dit
emegariem; non loin de la meme habitation quelques eclats d'un grand vase
a provisions; au meme endroit une fusaiole et un poids de petite dimension;
un peu plus loin une monnaie de cuivere perce d'un trou et tout a fait alteree.
www.dacoromanica.ro
RESUME
97
,plus ou moins profondement pour les unes, et ne l'est pas pour les autres.
Nous avons numerote de x a 20 ces modestes habitations entierement superieures aux habitations neolithiques, au fur et a mesure qu'elles se sont devoilees a nos yeux par leurs elements constitutifs a savoir, des fragments
terreux de parois, parfois revetues de leur enduit, de foyers, entasses sur
differents points et par endroits nettement visibles comme en Y. C'est surtout l'habitation 2 qui nous est apparue comme formant nettement un tout.
Les habitations 6 et 7 ont presente une couche de cendres de pres d'un metre
de profondeur, ne pouvant provenir que d'un amenagement special des bois
de construction. L'habitation 1 1 apparait comme une dependance de l'habitation x o et rattachee a 12.
Une suite d'habitations rapprochees, constituant tres probablement un ensemble, ont te mises au jour en TZ. Notre attention avait ete attiree par la
profondeur de la couche habite de la tranchee VZ; nos efforts ont ete largement recompenses.
Jusqu' 1 m. de profondeur, audessous de la couche d'humus, rien de nou-
www.dacoromanica.ro
98
IOAN ANDRIESESCU
bablement a une habitation dont on distingue tres bien deux autres pals
verticaux (p r, p 2). On a continue a creuser le sol jusqu' i m. 80. A l'endroit des habitations 13 et 14, qui etaient remplies de tessons, on a poursuivi
les fouilles jusqu' la couche argileuse qui les entoure ; l'un des tessons pro-
ceinte 17, que nous avons creusee en forme de cercle, sans rien prejuger
du caractere circulaire de l'ancienne habitation, a cause de l'etat de ruine
oil elle etait reduite, on a retrouve des anses d'amphores, mais aussi beaucoup de fragments ceramiques d'ordre inferieur avec ou sans proeminences.
Autant les objets retrouves etaient en petit nombre audessus de ce niveau,
autant ils sont nombreux ici, evidemrnent pas dans la couche argileuse jaune,
www.dacoromanica.ro
RESUMR
99
nouveau. Par exemple: a 2 m. 50 est apparu un crane humain, moins le maxillaire infrieur, la face contre terre, le sommet pointant vers l'Ouest. Au
miers. Les premiers sont moules a la main, les seconds faits au tour. La
poteric primitive ne se rencontre pas seulement a Pepoque la plus reculee
de cette station, mais s'y retrouve partout, ditoyant la ceramique d'ordre
suprieur, plus recente. D'autre part, le second groupe cramique n'est pas
sans presenter des elements qui se rapprochent du premier ; nous aurons soin
d'y insister plus bas. Enfin, quelques exemplaires de ce groupe ne constituent pas seulement des modeles de perfection technique, en ce qui concerne
toute la ceramique de Crassani, mais encore des points de repere precieux
au point de vue chronologique: ce sont quelques fragments de vases grecs
types, quelques fragments de vases dits #megariens, des amphores en nombre
beaucoup plus grand, dont deux seulement estampillees.
Il faut y joindre quelques objets en os, en terre cuite, en verre. en bronze
et en fer ; l'or n'est represent que par la perle, que nous avons signalee plus haut.
Tous ces objets seront decrits, tour a tour. Pour la premiere fois en Roumanie, dans les limites du royaume d'avant guerre, le plateau de Crassani
apparait comme une station prehistorique, sur laquelle les rayons de l'histoire jettent un commencement de lumiere, nous verrons bientt a quel point
de vue et dans quelle mesure.
*
La cramique travaille a la main. La ceramique du Piscou Crassani ressemble entierement au point de vue du materiel employe et de la main d'oeuvre,
www.dacoromanica.ro
too
IOAN ANDRIESESCU
plus recente. Nous pouvons maintenant passer en revue les differentes formes de vases.
*
Un vase, presqu'intact et caracteristique de la ceramique de Piscou Crassani est plus allonge dans sa partie superieure que dans sa partie inferieure;
le col et les levres sont legerement recourbes en dehors, mais sans rgularite;
de chaque eche on voit deux protuberances surajoutees (nous examinerons
bientt de pres cette faon d'appliquer des protuberances sur les parois des
vases, qui, a notre avis, est post-nolithique, tout au moins dans nos regions
(Fig. 17). Une forme beaucoup plus frequente est celle de l'urne, avec ou
sans bourrelets dont le trace varie (Fig. 18 a 21). Cette ornamentation en
forme de bourrelet, tres employee dans tout le Sud-Est, represente la moyenne
de l'habilite technique et artistique a cette poque de culture, a cet endroit.
On a retrouve d'autres fragments de vases, avec ou sans bourrelets, mais
tous presentaient des proeminences (Fig. 22 a z6). On ne trouve qu'un seul
exemple de bourrelet constituant un ornement a part (Fig. 27). En repoussant quelquefois avec le doigt la surface des proeminences (Fig. 23), l'ouvrier
vise a l'ornementation; la preuve en est que, de temps en temps, il y creuse
une entaille horizontale et une autre verticale (Fig. 28). On peut signaler
aussi chez l'ouvrier un desir de varier le trace des bourrelets (Fig. 29 a 31).
Tres souvent, l'entaille remplace le bourrelet, ornant les contours du vase,
d'une proeminence a l'autre (Fig. 32 a 34).
On observe la mme simplicite de moyens ornementaux sur des vases
dont la forme change legerement. Les levres se fendent tout autour du col,
dont la ligne hesitante est parsemee de petits boutons d'ou partent des entailles plus ou moins regulieres (Fig. 35). Ces boutons sont quelquefois
alignes sous la ligne du col de fawn a Etre le point de depart d'une autre
serie verticale de petits boutons qui remplacent les entailles (Fig. 36). Enfin
sur un fragment de vase, de meme forme que les precedents, on rencontre,
assembles, les elements decoratifs sus-cites (Fig. 37). On constate done une
evolution logique des moyens d'ornementation, qui ne doit rien au hasard.
Il y a un seul fragment d'un grand vase, aux parois epaisses, de facture
plus recente, dont la surface est ornee d'excavations alveolaires, rapprochees
les unes des autres, ornement rare (Fig. 38). De mme, puisqu'il a t question plus haut de la ceramique incisee, il y a deux fragments isoles de vases,
l'un a ornements lineaires en forme d'angles, que l'on retrouve souvent dans
notre milieu archeologique neolithique et eneolithique (Fig. 39), l'autre, a
ornements qui ne peuvent etre consideres que comme le debut d'une decoration ondulee, provenant de l'ornement en zig-zag par inflexion des angles (Fig. 40). La raret du I-er genre d'ornement, et aussi la presence du
z-eme a Piscou Crassani, sur des fragments de qualite primitive par les
formes, la pate, la technique, les proeminences, attirent fortement notre attention sur le probleme important de l'origine et de l'volution de cette decoration que nous retrouverons ici dans des conditions toutes differentes
de formes et de technique. Nous y reviendrons donc.
www.dacoromanica.ro
RESUME
MI
motif est cintre (fig. 44), mais sans rapport, a notre avis, avec l'ornement
en spirale incisee ou peinte, dont on ne trouve qu'un seul exemple a Crassani (fig. 45), et qui se rattache, non a la ceramique peinte du Nord et du
Nord-Est, mais a la ceramique incise et en relief de l'Ouest et du Sud-Ouest.
*
Une autre forme, qui se retrotive souvent,e st celle d'une marmite plus
beante et bien moins haute qu'auparavant. La pate est mieux petrie et les
vases ont une couleur rougeatre qui differe de la couleur des vases antrieurs ;
les formes angulaires cedent la place a des zig-zag arrondis (fig. 53 et 54)
dont la forme se rapproche de la courbure d'une demi-spirale (fig. 55 et 56).
Il faut ajouter que la prominence du fragment 55 ne presente aucun des
caracteres neolithiques proprement dits. Nous sommes ici, evidemment, en
presence d'une autre poque de beaucoup posterieure. Un grand vase, de
meme forme que les precedents, dont la pate et le travail sont tout a fait primitifs, mais neanmoins bien cuit, presente sur la surface des impressions
qui ne different pas de celles du bourrelet qui entoure le col (fig. 57). Les vases
des fig. 58 a 61 se distinguent des precedents, soit par la hauteur, soit par
la largeur du col, soit par le repli des levres. Il y a cependant une forme bien
plus caracteristique de la poterie de cette poque, qu'on retrouve dans une
srie de vases intacts ou faciles a reconstruire; c'est celle d'une tasse moderne. Ils sont munis d'une anse puissante et disproportionnee par rapport
a leur hauteur. On peut en distinguer deux types : 1. fig. 62 a 64 et 67; 2. fig.
65-66. Il faut remarquer que tous presentent des traces de brillure a l'intrieur : il est tres probable qu'on y brillait quelque chose; peut-tre tait-ce
des lampes ou des encensoirs. Dans la note r, page 44, nous avons note quelques precedents similaires de ces formes, qu'on a retrouves dans les regions
voisines de la Dacie, ou dans la Dacie meme et qui datent tous du premier
millnium avant Jesus Christ.
Une serie de poignees, provenant des vases precedemment cites, ou d'autres,
complete cet inventaire. Un detail qu'il est intressant de noter c'est la facon
dont la poignee se rattachait au vase: lorsque la pate etait encore molle, on
y creusait les trous oii devaient pentrer les branches de la poignee et inverse-
ment ces branches avaient des prolongements qui s'adaptaient aux trous.
La cuisson incomplete des vases permet aujourd'hui encore de reconnaitre
www.dacoromanica.ro
102
IOAN ANDIIIESESCU
www.dacoromanica.ro
RESUME
101
sont connues; elle forme cependant un trait d'union avec la ceramique travaille au tour, que nous passerons bientt en revue. Celle-ci adopte les
formes des vases travailles a la main, pour leur donner la variete que permet
l'emploi du tour, rnais aussi l'uniformite, qui empechera dorenavant la ceramique d'tre l'image du milieu artistique oil elle se trouve.
Nous avons des lors l'impression d'un milieu ethnique tout a fait nouveau
plus recent et plus avance. L'ancien style decoratif disparait entierement;
les vases ont en echange une patine noire sur leurs 2 faces ou sur l'une d'elles.
dont l'emploi precis est encore ignore (pour leur expansion dans le Sud-Est
www.dacoromanica.ro
104
WAN ANDRIESESCU
periode du fer cf. Schlemm, o. c., p. 495-497; Dchelette, Manuel d'archeologie cellique et gallo-romaine, Paris, II, 1913, p. 592 et nota 3), dcou-
verts dans des regions dont la population au temps du I-er millenium est
bien determine, nous constatons que nous sommes evidemment, encore
une fois, en presence d'une concordance de faits, qui n'a rien d'artificiel ou
de fortuit. Detail curieux: les parois du pied de l'une des coupes citees de
l'Italie (Schlemm, 497, fig. g) sont perces de deux trous-fenetres, symtriques.
dont revolution, en un sens restreint, est en harmonie avec celle des autres
manifestations de la vie materielle des habitants de Crassani. Parmi les anses
de cette region, les plus compliquees, tortueuses et terminees en proeminences a leur partie superieure (fig. 146-148), sont les plus frequentes au
Nord comme au Sud du Danube. A nous en tenir aux conclusions de Fiala
(Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien u. Herzegowina, VI, p. 79), qui
datent la station et le cimetiere de Sanskimost du VI-e au IV-e siecle ay.
J.-Christ, la ceramique de Crassani qui nous occupe actuellement appartient
un milieu superieur et certainement plus recent. Ii y a, d'autre part, un
vase de Donja Dolina (ibid., IX, pl. LIX, fig. 6) qui non seulement possede
une ansa cornuta, mais qui, par ses proeminences, represente la tradition
anterieure, celle de repoque des vases a proeminences, dont nous avons parl.
Cette tradition s'est donc maintenue a Donja Dolina, mais pas a Crassani.
www.dacoromanica.ro
RE sumE
10 5
Nous avons l'impression tres nette que, dans la vallee du Danube, quelque
&Tenement est intervenu, qui a essentiellement change l'aspect de la civilisation et par consequent, a notre avis, ne serait-ce qu'en partie, l'aspect ethnique des lieux. Le vase cite de Donja Dolina provient d'un tombeau oii
l'on a retrouve egalement une fibule de l'epoque La Tene recente (/. c.,
p. 1 o6). Nos anses de Crassani ne sauraient remonter a une poque plus an-
www.dacoromanica.ro
io6
IOAN ANDRIE5ESCU
Nous avons vu plus haut que la courbe en spirale constitue aussi un ornement employe dans le premier groupe ceramique, que nous avons determine a Crassani. On le rencontre plus souvent que l'ornement en zig-zag,
si frequent a Pepoque neolithique, et dont, tres probablement, il n'est que
le developpement (fig. 52 a 55). Nous avons remarque, en mme temps, que
deux fragments (fig. 52 et 53) presentaient chacun une proeminence de Caractere post-neolithique. C'est a propos de ces faits, qu'il convient de poser
le probleme des ornements en bandes ondulies* (Wellenornament), que l'on
www.dacoromanica.ro
RRSUME
107
Il est beaucoup plus aise de decrire les trois dernieres especes de vases
trouvees a Piscoul Crassani: a) une serie d'amphores a retat de fragments;
deux anses portant une estampille epigraphique; b) quelques fragments de
vases grecs, malheureusement tres reduits, dont toutefois l'on peut reconnaitre le caractere hellenistique, enfin c) une serie de fragments de vases
a ornements en relief dits onegariens. Tous ces restes sont d'un grand prix
pour determiner le niveau de culture et repoque de la station de Crassani.
Il faut y ajouter quelques dolia, qui figurent habituellement dans l'inventaires des habitations.
On a retrouve en tout 30 amphores dont 4 sont reproduites ici (fig. zoo
a 203). Elles ne different pas de celles qui d'habitude etaient importees
dans toutes les localites, situees a la peripherie du monde greco-romain,
depuis repoque de La Tene jusqu'aux grandes invasions, qui ont mis fin
a la penetration de la culture du Sud au Nord, et cela du Sud de la Russie
jusqu'en Provence et en Espagne (cf. Dechelette, o. c., II, 3, p. 996-1on).
En general, les amphores de chez nous proviennent de Thasos, de Rhodes
et de Cnide (cf. V. Parvan, Castrul dela Poiana, p. 8 et suiv.; Pntration
hellenique et hellenistique dans la valle du Danube, p. 13 et 14).
L'une des deux anses estampillees (fig. 204), d'apres l'opinion de M. P arvan, date du II-e siecle, tres peu avant l'an Ioo a. J.-Chr.; l'autre (fig. 205)
www.dacoromanica.ro
i o8
IOAN ANDRIE$ESCU
que, dont les caracteres ont ete largement analyses par Mr. F. Courby, professeur a la faculte des lettres de Lyon, dans son livre Les vases grecs el reliefs, Paris, Boccard, 1922; nous nous sommes dispenses de recourir a d'autres
souces d'information.
Les fragments de Crassani sont des restes de bols a vernis mat, qui se distin-
mais aussi des moules (cf. Courby, p. 366). Il faut mentionner ici encore
la petite lampe, en terre cuite, de couleur foncee; la partie reservee a l'toupe
est en maniere de trompe, l'anse manque, le trou d'acces de l'huile est de grandeur moyenne. En harmonie avec l'ornementation des vases precedents, cette
lampe porte a sa surface deux chaines semi-concentriques de (points d'exclamation; c'est la un motif ornemental, qui est propre aux bols De liens
Les objets en silex (fig. 229 a 235) sont rares a Crassani, ce qui n'est pas
le cas dans les stations de l'epoque neolithique et rnme du bronze. La vie
a Crassani a dil commencer longtemps apres ces poques.
La mme conclusion s'impose si l'on tient compte du petit nombre de
poids de metiers a tisser ou de filets de peche, dont la facture est superieure a celle de ces mmes objets a l'poque neolithique (fig. 236 et 237).
Un objet interessant en terre cuite a la forme d'un fer a repasser (fig. 238);
il a pu servir A polir la surface des vases, dont il conserve les traces noires,
www.dacoromanica.ro
RESUME
109
Les objets mitalliques: or, bronze, fer. Une seule perle d'or (fig. 270), dont
le travail est aussi simple que possible.
Un bracelet (fig. 271), une bague (fig. 272), une spirale, boucle d'oreille
(fig. 273), sont en bronze: celle-ci ressemble en quelque fawn avec les boucles
en or plus anciennes de Transylvanie, dont les ressemblances a Troie, a Mycenes et dans le Caucase ont provoque une ample discussion (cf. Schmidt,
On a cependant retouve deux objets, dont la date est certainement plus recente, et qui, sans rapport avec les poques prcedentes
au point de vue du style et de la main d'oeuvre, nous renseignent sur l'tat
de la culture a Crassani a la fin du premier millenium ay. J.-Chr. L'un de ces
objets, une figurine aplatie en bronze massif, represente un cheval transperce
d'une barre verticale, brisee au deux bouts (lig. 276). L'autre est une lampe
de bronze a trois branches, avec une chaine de suspension; c'est une piece
de musee, d'une rare valeur documentaire pour nos regions (fig. 277 a, b,
c, d et e; aussi Pl. III fig. i). Par sa forme et par l'engrenage des chainons,
la lampe occupeune place caracteristique intermediaire, dans la serie des lampes
www.dacoromanica.ro
no
IOAN ANDRIESESCU
la lampe, a cause aussi de son voisinage immediat avec le fond d'une amphore
et d'un vase local. II semble que les objets prouvent clairement que le niveau
de culture de Crassani ne doive ses caracteres distinctifs qu' un apport venu
287), dont la surface est trop effacee pour qu'on puisse en reconnaitre les
details ; la surface concave pone neanmoins un 2', qui, par analogie, milite
en faveur de l'origine Celtique de la piece (cf. Dechelette, II, 3, p. 1526 et
1569).
* *
www.dacoromanica.ro
III
RESUME
Les conclusions historiques que permet le materiel archeologique de Crassani font l'objet d'une minutieuse et vaste etude de Mr. Parvan, qui a repris
dans son ouvrage Getica a cette occasion, dans toute son etendue,
le grand probl eine des etablissements Geto-Grecs et Daco-Romains dans
la region Carpatho-danubienne.
I. A.
www.dacoromanica.ro
Mania I
I. Andrzeiescu
--r--
14:
r
4
'
Cl. I A
Fig 1. Piscul Crasani, vdzut din fatd, de pe malul suing al Ialomitei
Vue du Piscou Crassani, prise de face, de nye gauche de la lalomitza
.011
411.-t-73
,P
Cl. I. A.
in fund
lalomita
www.dacoromanica.ro
I.
Andnefescu
PIanya
31Ip
'
7..
-97
.1Wa..1,
AO\
,
11411
44me
GI I A.
fotografiate IN SITU
www.dacoromanica.ro
II
I Andrielescu
Mama III
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro