Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Engleza Pentru Incepatori - Lectia 03-04
Engleza Pentru Incepatori - Lectia 03-04
Engleza Pentru Incepatori - Lectia 03-04
SISTEMATICA
,
Deseori, intre cl~tigatorul probei de zeee mii de metri
doar ciitiva metri.
~i
restul eoneurentilor e
diferenta de
Copyright by
va rugam, incepe~i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a~i par-curs
intregul material, ati repetat cuvintele ~i ati rezolvat tara grqeli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a incepe rezolvarca acesteia va recomandam sa studiati cu
atentie ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind reguli1e pe care reeapitularea Ie
accentueaza prin punetare.
2.
Atunei cand Invatam olimba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata eu aceea~i
perseverenta cu care am Invatat sa mcrgem. In acest seop v-au fost propuse 0 serie
de exereitii. Va sugeram sa revedeti din cand "in dnd materialul deja parcurs. In
scurt timp, eursantul se va convinge di accsl lucru nu cste lipsit de sens. Tema
implica intotdeauna ~i repetarea materiei din Icqiile anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consolideaza cuno~tintele. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorull11etodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea lil11bilor straine,
vor ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
Deci, fiti gata de lucru!
3.
u~or
4.
Transcrieti tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi forn1Ularele tiparite in acest scop.
5.
6.
7.
Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic yeti primi
tema corectata.
8.
Este foartc important Sil nola\i pc plic numarul de cursant sub care ati fost
inrcgislrat!
9.
In cazul In t:al"l: WlllaIH!a\i matcrialc noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
rcla(iilc t:u puhliclIl, st:ric(i-Ic scparal pe 0 foaie de bartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra ImprcLilla t:1I lcma. In wI\lIl din stflllgajos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".
1O.
LECTIA
3
,
PARTEA INTAI
>[taun]
table
> [teibl]
- masa
clock
>[klok]
- eeas, orologiu
on
> [on]
- pe
day
> [dei]
- Zl
girl
>[ga:rl]
- fata
time
> [taim]
- timp, vreme
afternoon
- dupa-amiaza
mother
>[maDZa']
- mama
usually
> [iu:juaJi]
- de obieei,
in mod obi~nuit
ora~
-ZlUa
usually
;;. IlIljllali I
- de obieci,
III mod obi~nuit
a table
> I a (tilll]
- omasa
the afternoon
- dupa-amiaza
the mother
- mama
the time
- timpul, vremea
a town
> [a taun]
- un
on
> [on]
- pe
a clock
> [a klok]
- un eeas, un orologiu
a girl
>[aga:'l]
- 0
ora~
fata
In acest exercitiu yeti intalni cuvintele noi in expresii. Cititi textul ~i fiti atenti Ia pronuntie:
~i
- baiatul
- ceasul de pc masa
fata
- dupa-amiaza
in the afternoon
Mother usually looks
at the clock.
It is a good day.
> [it iz
a gud dell
- Aceasta este
zi buna.
Nu sc folose~te articolul lnaintea cuvantului town atunci cand reiese clar din context la care
ora..~ se refera vorbitorul. ill cursul lectiei vom Intalni mai multe exemple In acest sens.
I ar acum unneaza propozitii in care yom intalni cuvintele noi. Inainte insa, inca un lucru important:
He goes to school
the afternoon.
> l h l:
1D
n~lll
ba"bla]
ga 11 / (II S k II: I
(YI ;l.lta'lIl1
[~J.
pentru a
vizitez pe
In
111
>
> [its
> [malY,Y
l;lIks
- Nu am timp sa
Barbara.
~i
17. III
ua:'k]
D'a ru:m]
----------------
--_..
- Ei ii place sa mearga in
ora~.
zi buna pentru
-------------
"\
-'
Cunoa~te!i deja
Aceasta este
~i
completa!i-Ie:
A~tept
des cate
zi in
ora~.
in propozitiile anterioare ati putut observa cd putem combina cuvantul for cu diferite cuvinte ~i
astjet fntelesul lui diferd de la caz la caz.
a~tepta
to wait for
-a
pe cineva, ceva
for a day
- pentru
to go for a walk
- a merge la plimbare
to look for
- a cauta
zi,
zi, timp de
zi
Yom invata din nou cilteva cuvinte noi. Fiti atenti 1a pronuntie!
p~opk
IIIC(;
>1
pi 1 11
111.1/',1
people
>[ pi:pl]
nice
>11I<l/S]
big
>[bigJ
first
>[fa:rst]
some
>[sam]
country
>[kantri]
voltlll1il1os, Ill<lsiv
big
>Illlt'l
first
>[ta:'st]
- prim, intai
some
>[sam]
- ceva, cateva,
country
>[kantri]
- tara, stat
111(\1l',
ni~te,
ciltiva, unii
in urmatoarele propozitii yeti vedea felul in care folosim aceste cuvinte. Cititi propozitiile ~i
verificati pronuntia.
- Ea este
fata draguta.
First he sees a white building. >[ta:rst hi: si:z a Uait bildin(g)] - intili el vede
There's a big factory there.
Shc's there.
>[~i:z
DZei:'F]
~ops]
- Acolo este
cladire alba.
fabrica mare.
- Aceasta este
- Aceasta este
tu
si: meari]
mare.
tara frumoasa.
Citi~i
urmiltoarele expresii
~i
propozitii
~i
incercati sa Ie traduceti:
We usually go first.
> El vedc
statie mare.
>1 sam
Bucharest is nice.
>[ bukarest
II:
a big country
n,lls]
o tara frumoasa
>1"
kalllill
- a nice country
prima zi frumoasa
>[DZa
cateva fete
>[sam ga:'lz]
- some girls
ora~e
>[falV taunz]
- five towns
cinci
11"1',
f~l:'st 11,11:,
d"11
Ea merge cateva
dupa-amieze la birou.
Sa verifieam daea
~titi
ora~.
In birou este
masa mare.
Aeesta este un
ora~
aproape de
Bucure~ti.
111
the evenings.
In leetia anterioara am diseutat deja despre vcrbul "to be" - "a fi". In aceasta leqie vom prezenta
formele interogative ~i negative ale acestui verb.
In terogativ:
I am a girl.
Am I a girl?
He is a boy.
Is he a boy?
- Ei sunt in camera.
- Ei sunt in camera?
She is a mother.
- Ea este mama?
We are in town.
>Are we in town?
- Suntem in
ora~?
0 ma~ina
- Aceasta este
I am in the house.
- Sunt in casa?
He is in the office.
- EI este in birou?
- Este frumoasa
E~ti
mare?
ma~ina?
Cfllld rrispunsulla int'rebare este ajirmativ, acesta este fonnulat cu ajutorul cuvantului yes [ies]
- da, urmat de pronumele personal9i de catre verb. Substantivulfolosit in intrebare vafi inlocuit
de catre pronumele personal.
Iar acum unneaza diteva exemple in care raspunsul este pozitiv:
E~ti
Yes, I am.
- Da.
Yes, he is.
- Da.
- Da.
- Ei sunt in birou?
- Da.
- Da.
Yes, he is.
- Da.
- Da.
Yes, it is.
- Da.
Is he a nice boy?
in casa?
Ma~inile
sunt albe?
sau abstrac{iuni. In celelalte cazuri folosim pronumele he sau she; they inlocuie9te substantivul
la plural.
Raspundeti la
url11~\toarcle
intrebari:
Is it a church?
> Yes,
It
is.
--.. 'I
,1111
t'"
>
Yl"" he
is.
Cand raspunsul este negativ, folosim cuvantul no [nau] urmat de pronumele personal, apoi de
verb, urmat de cuviintul not [not}
No, I am not.
- Nu.
- EI este in casa?
No, he is not.
- Nu.
- Sunt primii?
- Nu.
- Tu
Is he in the house?
Are they first?
fata?
Is he in the car?
Is it a big car?
Is he in the car?
Is it a big car?
>[hll:]
- cine, pe cine
who
>[ Ill!:]
what
>[Uot]
- ce
what
>[ "ot]
where
>[ UCaf]
where
>[ Ueaf]
when
>[U en ]
- cand
when
>[ Uen]
In fntrebari, cuvintele interogative who, what, where, when stau fnaintea verbelol~
~i
in propozitii interogative:
Who is it?
- Cine este?
What is it?
>[Uotizit]
- Ce este?
>[Uen a: f iu: in
bildin(g)]
1)/;1
- Cand
Cli
e~ti
in cHidire?
Cine este?
->Who[hu:] is it?
Ce este pe masa?
Ce este in cladire?
Unde este
Cand
e~ti
ma~ina?
in birou?
to ask
>I III
.I.sk I
to live
>{ III
IIV
to want
to think
to ask
>{tu a:sk]
- a trai, a locui
to live
>(tu liv]
>{ tu uontj
- a vrca, a dori
to want
>[lu " on l)
>etu Tsin(g)k]
- a gandi, a sc gilndi la
to think
/1/1
semll
!lOU,
Desigur nu ali uitat semnul [DZ] . Semnul [TsJ este Ioarte asemiiniitor, cu deosebirea cii nu este
sonor. Se roste~te ca t, cu limba fntre din (i. In timp ce ne retragem limba dintre dinfi, pronun!iim
un s. In acest caz corzile vocale nu vibreaza.
to think
.8
Sa repetam verbele noi. Traduceti unnatoarele expresii in limba engleza ~i fiti atenti la pronuntie:
el este
>he is
>[hi: iz]
eu vreau
> I want
>[aIUont]
ei gandesc
>they think
>[DZel TSin(g)k]
noi traim/locuim
>we live
>[Ui: liv]
tu intrebi
>you ask
>[iu: a:sk]
ei intreaba
>[DZei a:sk]
tu e~ti
>[iu: a: r ]
ellocuie~te
> he bves
>[hi: livz]
noi vrem
>we want
>[Ui: Uont]
voi ganditi
>you think
reu~it
Ne place sa locuim la
sa vi Ie
insu~iti.
Cititi
Bucure~ti.
~i
Bucure~ti.
0 l11a~ina.
0 ~coala
buna.
- I >w.l11i
- 1 >tiJlIlk
>[~i:
> We live
>[Ui: liv in
III
a big country.
a big kantri]
LECTIA
3 - PARTEA A DODA
,
In propozi~iile urmatoare ve~i intaIni un cuvant nccunoscut. Pentru inceput, sa exersam pronuntia lui:
through
Citi~i
propozitiile
through
~i re~ineti
- Este
~i
>[bihaind]
>[bihaind]
behind
~colii.
~i
fiti atcnti la
pronun~ie:
and through.
>[ainall IYal.lllll
End TSru:]
1'111
>[~i:
- Ea vede 0 ma~ina
pe fereastra.
ro~ie
in propozifiile aflrmative intalnite pana aeum, verbul era folosit la timpul prezent simplu (the Simple Present Tense [DZa simpl prezant tens]). in propozi{iile interogative, toate verbele
cu exceptia lui to be, sunt illsofite de auxiliarul verbul to do [tu du]. in aeest caz verbul to do
[tu du] sta inaintea subiectului dupa care urmeaza verbul de conjugat.
Sa urmarim exemplele:
Verb + pronume personal +
verb
auxiliar
sau substantiv
Do
they
like
the town?
- Lor Ie place
Do
you
want
a car?
- Vrei 0
Do
the girls
live
in Bucharest?
- Fetele locuiesc la
ora~ul?
ma~ina?
Bucure~ti?
>1 Ill.
'1
gdll tll
dll
III
('I'll
1',111
1)1a sop
eVIl
III I Va sup
dul
- Mergl la magazin
in licearc zi'!
>l"" O:I" CU
Do we always wait
for the train?
liCit 1'0:'
A~teptam
intotdeauna
trenu!.
DZa trein]
A~teptam
intotdeauna
trenul?
a "o:k]
~i
acum, prin intennediul exemplelor urmatoare yeti vedea cum folosim verbul auxiliar "does":
Peter goes to school every day. >[pi:tar gauz tu sku:1 evri dei]
>[daz pi:ta r gall tLi sku:l
Does Peter go to school
- Petre merge la
every day?
evri dei)
in fiecare zi?
~coala
Ca ,~i in cazul verbului "to be ", in intrebiiri fo!oslIn ~i cuvinte interogative (" where ", "when ",
etc.) care stau inaintea verbe!or auxiliare !a inceputu! propozifiei, de exemplu:
- Ce
~i:
Ill:
lalk]
- Ce fel de
lalk]
ma~ini
~coala iti
ii plac (ei)?
place?
VISII
the
12
- Ce vedem rar?
- Ciind deschide (el)
magazinul?
- Cine deschide
in fiecare zi?
- Cui ii plac
u~a
ma~inile?
Formula~i
Cll
Maria?
mcarg~l
la plimbarc?
>Wlw
> WI1()
W;lliis
>WlJo
VISits 1~lchaJ(1
!() ~'()
I()I ;1
w;Jik'!
every day'!
"
Dacii riispundem afirmativ la 0 fntrebare care fncepe cu do/does, atunci dupa cuvantul yes
punem pronumele personal corespunziitor, apoi verbul auxiliar. in eazul raspunsurilor seurte
do se pronun!a cu "u" lung.
Yes, I do.
- Da.
- Da.
Do we go to school
in the morning?
Yes, we do.
- Da.
Yes, he does.
- Da.
Yes, he does.
- Da.
- Da.
Dacii riispunsulla fntrebare este negativ, pronumele personal se aflii dupii cuvfmtul "no ", urmat
de verbul auxiliar ~i cuvantul "not ", de exemplu:
No, I do not.
Nu.
Nu.
Do we go to school
in the morning?
No, we do not.
Nu.
Nu.
Nu.
Fonna prescurtata a lui "do not" este "don't" [daunt], iar a lui
"does not" este "doesn't [daznt].
>No, I don't.
>No, we don't.
>No, he doesn't.
Ei
~i
Cine 11
a~teapta
W;lllt
to go
hy train?
intotdeauna pe biilat?
>Who
Cuno~ti
IS
in thc building?
Bueure~ti?
> Is it an office?
your
> [ LO: f ]
his
> [hiz]
her
> [ha: f ]
its
> [its]
our
> [ aua f ]
nostru, noastra,
no~tri,
noastre
your
> [ io: f ]
vashTI, voastra,
dumncavoastra
vo~tri,
voastre,
their
> IIYl'I' I
lor
Polosim accs(e ./iJrme ale adjectivului posesiv atat pentru singular, cat
exemplu:
~i
my shop
- magazinele mele
- magazinul meu
my shops
pentru plural, de
Cititi urmatoarele propozitii care cuprind adjective posesive. Fiti atenti la pronuntia corecta:
It is my house.
>[io: f klok
It is a nice house.
>[it iz
>[hiz
~l
17 IlaIS]
nais haus]
~ops
a: f big]
Ma~ina
noastra este
- Aceasta este
ro~ie.
casa frumoasa.
stei~n
It is her bicycle.
~coala
Garii.
~coala
ei?
>[gri:n]
- verde
>[gri:n]
green
blue
>[blu:]
- albastru
>[blu:]
blue
short
>[~o:rt]
>[~o:'t]
short
long
>[lon(g)]
>[Ion(g)]
long
>llls:t
>1,11
(l
bill: ka:']
1',11'11
(1111 !'dll
- Am
il,IlIS]
lu
I d:;;U
0 ma~ina
albastra.
"u.k I
plimbare
~i
verdele.
Este
Aceasta este
the house.
strada lunga.
Il1
In acest ultim exercitiu al leqiei vom recapitula cuvintele noi ~i gramatica. Treceti la rezolvarea
temei doar daca efectuati acest exercitiu tara gre~eIi ~i credeti ca ati reu~it sa va insu~iti materialuI.
Traduceti in limba engleza:
Tara voastra este mare?
Unde locuiqti?
Merg des la
Bucure~ti
pentru
zi.
~coala.
a~tepti
ora~.
pc mama ta?
Ce este?
>What is it?
ora~.
III
tile town.
Urmeaza un exercitiu de pronuntie. Literele at1ate in aceea~i colmma scrise ingro~at desemneaza
accla~i sunet:
[all
[ei]
[a: ]
[au]
[11 J
nice
day
car
know
school
time
table
are
window
you
five
wait
afternoon go
blue
like
railway
ask
through
white
they
side
behind
two
RECAPITULAREA LECTIEI
3
,
A.
Reguli gramaticale
3.1.
Nu se foloseste articolul inaintea cuvantului "town" daca ~tim precis despre care ora~
este Yorba, de exemplu:
We often go to town.
3.2.
- Mergem des in
Ati observat mai devreme ca particula "to" precede verbulla modul infinitiv, insa
ea se mai folose~te ~i pentro a indica directia, (traducfmdu-se prin "la", "spre",
"catre") sau pentro introducerea unor prepozitii.
I usually go there to visit the boy.
3.3.
3.5.
Nu folosim articol inaintea cuvantului "mother" daca ~tim precis despre cille este yorba:
Mother is in the room.
3.4.
ora~.
to wait for
-a
for a day
- pentro
to go for a walk
- a merge la plimbare
to look for
- a cauta
(pe cineva)
zi
Intrebari ~i raspunsuri cu verbul "to be" la timpul prezentul simplu (Simple Present):
3.5.1. Fonnulam intrebarea cu ajutorol verbului "to be" inversancl ordinea propozitiei
afinnative, deci substantivul sau pronumelc personal schimba locul cu verbul.
Acest procedeu se nume~te inversiune:
She is a girl.
- Is she" girl"
3.5.2. Daca dam un raspuns afirmativ, allinci propozitia incepe cu "yes", unnat
de pronumele personal ~i verb. Slibslan(ivul care figureaza in intrebare va fi
inlocuit cu pronumele personal corcspllnzator:
Is she a girl?
- Ycs, he is.
3.5.3. In cazul negatiei cuvantul "no" este urmat de pronumele personal, verb ~i
cuvfmtul "not":
Is she in the office?
3.5.4. "is not" sepoate prescurtaca"isn't", iar "are not" ca "aren't". Forma "am not" nu se
prescurteaza. Doar fonna "I'm not" poate fi folosita in locullui "I am not".
3.5.5. In intrebari care cer un raspuns descriptiv, pronumele interogative stau la
inceputul propozitiei:
1Q
What is it?
3.6.
- Ce este aceasta?
3.6.2. Cuvintele interogative "what", "where", "when" stau inaintea verbelor auxiliare
"do/does":
When does she go to work?
3.6.3. Construetia intrebalilor care ineep eu "who" este identiea eu eea a propozitiilor
afinnative, cu deosebirea ca in locul pronumelui personal sau al substantivului
sta cuvantul "who". Vcrbul se afla intotdeauna la persoana a treia singular, deci
prime~te tenninatia "s":
Who looks through the window?
3.6.4. Daca dam un raspuns afinnativ la 0 intrebare care incepe eu "do/does" atunci
raspunsul incepe ell "yes" fiind unnat de pronumele personal ~i de verbul auxiliar:
Yes, I do.
:1. (1.5
Yes, he does.
3.6.6. "do not" se prescurteaza "don't", iar "does not" se prescurteaza "doesn't":
No, we don't.
3.7.
Adjectivele posesive:
my
- meu, mea, mei, mele
your - tau, ta, tai, tale
his
her
its
19
nu-~i
B.
- EI
Pronuntia
3.9.
20
B.
C.
~i
2.
3.
4.
5.
6.
1.
fmmos.
2.
3.
4.
A~tepti
5.
6.
des trenul?
gre~ite.
Serieti-le corect:
I.
2.
3.
4.
5.
21
LECTIA
4
,
PARTEA INTAI
>[aua r]
- ceas, (ora)
minute
>[minit]
- minut
father
>[fa:Dza r]
- tata
chair
>[ t~carJ
- scaun
today
>[tadei]
- azi, (astazi)
six o'clock
- ora
the second
>[DZa sekand]
- al doilea
square
>[ skUea']
- piata
statue
>[ stEtiu:]
- statuie
~ase
>[fa:DzarJ
- tata
square
>[ skUea']
- piata
hour
>[ aua']
- ceas, (ora)
six o'clock
- ora
statue
>[stElill:l
- statuic
chair
>lls\o:\' I
- seaun
the sccond
11 )/"
sd.;llld
~asc
- al doilea
today
--II;lIk/l
- azi, (astazi)
minute
>lllIillill
- minut
>[all aua']
- 0
Important!
an hour
ora
Aici nu "a", ci "an" [an] sUi inaintea lui "hour", deoarece pronun!ia
cuvantului incepe cu 0 vocala: [aua'] .
~i
There's a statue
in the square.
>[DZea'z a stEtiu:
Z
III D :'! skUea r ]
- In piata este
- A doua
We seldom go to town
for one hour.
- Raeori mergem In
pentru 0 ora.
t~ea'z
statuie.
aZl
>square
scaun
>chair
ora
>six o'clock
~ase
al doilca
>thc sccone!
minut
>milllllc
tata
statuic
>statlJC
ora
>hour
Iar acum vom forma propozitii folosind cuvintele noi. Traduceti propozitiile In limba engleza
verificati rczolvarea:
Al doilea autobuz merge in piata?
ora ~i
~i
Am invatat deja aproape toate numeralele de la unu la zece. Acum Ie vom completa cu numeralele
care lipsesc.
one
> [U an ]
-unu
SIX
> [siks]
~ase
two
> [tu']
- doi
seven
> [sevn]
~apte
three
>[TSli:]
- trei
eight
> [elt]
- opt
four
>[fO:f]
- patru
nme
> [nam]
-naua
five
>[falv]
- cinci
ten
> [ten]
- zece
Pentru a vi Ie
insu~i,
1-2-3
one-twa-three
4-5-6
four-five-six
7-8-9-10
seven-eight-nine-ten
2-4-6-8
1-3-5-7
> ane-three-five-seven
1-2-9-10
> one-two-nine-ten
3-1-6-9
> three-one-six-nine
10-8-3-6
> ten-clght-thrcc-six
CunosC(]nd acum ciJrele, vam lnviifa cuvintele necesare pentrll exprilllare(/ orei. lata cliteva:
half
>Iklll
past
:-- II ).1
half an hour
>1 Ii.l I
>llwl"p<l:-.t ",1111
.J
- jumatate
I
.III
- trccut (de);
~i
- jumatate de ora
all,l'l
- unu
~i
jumatate
Observa{i ca In limba engleza exprimarea lui unu ~i jumatate: (half past one) ar lnsemna, printr-o
traducere cuvant cu cuvant, "cu jumatate de ora trecut de ora unu ".
Expresia o'clock apare In propozifie cand ne referim la orejixe.ln alte situafii nufolosim aeest
euvant. Atunei eand menfionam ora $i minutulnu este obligatoriu safolosim $i cuvantul minute.
Dadi vrem sa spunem ea la 0 anumita ora se lntampla ceva, folosim prepozitia at lllaintea orei
respective:
la
~apte
la zece
- at seven
- at ten
0' clock
0' clock
- Este ora
0' clock.
0' clock
~ase ~i
zece minute.
- De obicei merg Ia
~apte dimineata.
~coala
Ia ora
It's nine.
~i
jumatate.
Nu uitali cii ill lilli/ill el/,l!,/e::;u /Jro/JOzitiile de tipul Este ora zece incep cu cuvantul it: It is ten.
in leclia anterio(/l"ii till josf illfroduse cu riispunsurile scurte care se dau la timpul Prezentul
Simplu (Simple Presclll). Acum vom vedea cum se jormeazii negafia en cazul riispunsurilor
dezvo Ita te.
- Nu sunt in birou.
- Tu nu
- Ea nu este in cladire.
- El nu este in piata.
It isn't a chair.
We aren't in Bucharest.
- Nu suntem in
- Nu
- Ei nu sunt draguti.
e~ti
e~ti
tata.
Bucure~ti.
primul.
In acele propozitii [n care nu folosim verbul to be situatia este asemanatoare. Nu uitati ca not
sta dupa verbul auxiliar, iar verbul nu prime~te terminafia -so
Observati propozi!iile de mai jos:
I don't like blue.
- Nu
- Nu
0 cunoa~te
pe Maria.
Nu sunt In
ora~.
a~tept.
folositi
Nu ne plac
Nu vreau sa
~i
~coala.
- You>
(1011'1
like my father.
.>
El nu sunt in casa.
> Illl"v
Ea nu este in strada.
El nu vrea
ma~ina.
I d'"I'1 like
~lIen 't
IllS
father.
in the house.
Sa vedem exemplele:
0 ma~ina.
I have a car.
- Am
- Ai
Yes, I have.
- Da (am).
- Nu (nu am).
- Ea are
- (Ea) are
- Da.
- Nu.
ma~ina?
casa frumoasa.
0
casa frumoasa?
- Nu am
- Ea nu are casa.
ma~ina.
Propozifia I haven't a car are aceea~i semnificafie ca ~i propozifia I have no car. Varianta din
urmii exprimii insii mai accentuat acela~i lucru.
In exercitiul urmator comp1etati propozitiile eu fonnele interogative sau afirmative eorespunzatoare:
Ai un restaurant?
Nu am
ma~ina
mare.
Nu au tata.
Ai timp?
Ea nu arc bicickta.
->
11~\s
Aeum urmeaza alte euvinte noi. Pentru inceplit cllvantlll "into" I illill J eare inseamna "in", "spre",
"inspre", "eu". Repetati:
into
[iutu]
- into
[intu]
- a intra undeva
>[DZei o:IUeiz gau fa:rst intu
DZa haus]
?7
~i
>[DZis ka:'
lZ
red]
lJ1
Ma~ina
aceasta este
ro~ie.
APROAPE (aici)
DEPARTE (aeolo)
singular
this >[JYis I
that >LD'Et]
plural
these >[IYi:z]
those >[D'i111Z]
Pronumele ~i adjectivele demonstrative this, that, these, those rae posibilii stabilirea preeisii
a persoanelor sau a altor substantive. Nu uitafi: dacii 0 persoanii sau un obieet sunt aproape de
noi, atunei folosim pronumele demonstrativ this (singular) sau these (plural). Daeii persoana
sau obieetul sunt departe de noi, atuneifolosim la singularpronumele .Ji adjeetivul demonstrativ
that, iar la plural pronumele .Ji adjeetivul demonstrativ those.
this
>[ Dlis]
- acesta, aeeasta
these
>[ DZi:z]
that
>[DlEt]
- acela, aeeea
those
>[DZauz]
- aeela
ace~tia,
~i
acestea
adjcctivele demonstrative
is a nice clock.
- .'-' I III'.
- Is>
->
111.11
IIII~,
table white?
is his mother.
Le plae aeeste
ora~e?
28
Ati
reu~it
sa invatati toate pronumele? Daca nu, repetati inca 0 data partea corespunzatoare a lee\iei.
In limba englcza sunt doua cuvinte al caror inteles este asemanator. Observati deosebirile dintre
aceste cuvinte:
home
>[haum]
house
>[haus]
- easa
>l J:t
at home
to
1',0
home
h,IUl11]
- aeasa (unde?)
- a merge acasa
Propozitii exemplificative:
He likes to be at home.
- Aceasta este
Cuvalltul at se
fllt6fl1e~te
casa mare.
at six o'clock
at
- la ora ~ase
home
- acasa
at school
-b
to look at
at work
- la lueru
at first
In accast~1
~coala
Icqie vom 11lai inva\a doar trei verbe noi. Cititi-Ie eu voce tare:
to thank (fol)
- a multumi (pcntru
eeva)
to write (to)
>jIll 1:1111
- a serie (cuiva)
>[ tu
to take
>[tuktkj
- a lua, a prinde
>(tu teik]
Repetati cuvintele
~i
fait]
a serie (cuiva)
a lua, a prinde
>to take
~i:
De obieei
i~i
due eartile la
~eoala.
Dadi verbul thank (for) se ajla la persoana illtai singular, atunci nu este precedat de pronumele
personal r.
~i
- Ii ia 0
>[ al iu :jual i
ua:[k]
- EI te ia drept
lei k
ora sa ajunga
acasa.
a bas tu
~ofer.
~i
regulilc gramatieale.
'11.,'.
',1"
room?
''vVII\'II IIm's he
:. III\'Y
l[nde merg
aee~tia
WrIte
to his father?
E~ti
aeasa la noua
~i
jumatate?
30
Mama
~i
<I
LECTIA
4 - PARTEA A DOVA
,
In aceasta parte a leqiei vom recapitula cele invatate pfma acum. Repetati cu voce tare urmatoarele
propozitii: Silabele accentuate sunt tiparite
ingro~at:
Peter:
Mary:
Peter:
Barbara:
John:
No, I haven't. I want to take these green chairs and clocks to the school.
Mary:
Tom:
Barbara:
Where is she?
Peter:
In the shopping street. She usually waits for her mother in the shopping street.
Barbara:
Mari;
John:
Tom:
Barbara:
Tom:
Barbara:
[Ie isn't there today. [Ie is in the restaurant. Ilc has a table near the window.
Mary:
Peter:
John:
Barbara:
Mary:
Tom:
Mary:
Peter:
Barbara:
32
1)0
Mary:
When I look through the window I always see those boys in the street.
John:
Mary:
John:
Tom:
Barbara:
In ultimul exercitiu alleqiei putem recapitula din nou cele invatate. Incepeti rezolvarea temei
doar dupa ce ati rezolvat acest exercitiu rara gre~eli:
Cand merg la Bucure~ti vizitez intotdeauna
aceasia piata ~i ma uit la aceasta statuie.
~i
opt minute.
a~teapta pe
ma~inile
acelea albastre?
>11
orr\.
go home.
e\I
circula\ic continua.
11';11 ns
11
Cuno~ti
ingro~at,
acela~i
[u: ]
[ei'i']
[i]
[IS]
you
chair
live
three
blue
square
minute
thank
two
where
visit
through
there
think
34
aflate in
aeeea~i
coloana, desemneaza
RECAPITULAREA LECTIEI
4
,
4.1.
4.2.
Folosim prezentul simplu (Simple Prezent) daca este yorba de 0 actiune obi~nuita sau
care se repeta sistematico Pentru aceasta utilizam urmatoarele complemente de timp:
always
- i'ntotdeauna
often
- des
seldom
- rar
usually
- de obicei
- Este zece
~i
jumatate.
4.2.2. Cuvantul"o' clock" se folose~te doar daca ne referim la ore fixe. In celelalte situatii
acest cuvant nu se folose~te:
It's seven o'clock.
- Este ora
~apte.
- Este ora
~apte.
- Este doua
~i
cinci minute.
4.2.4. Daca vrem sa spunem ca la 0 anumita ora se intampla ceva, atunci inaintea orei respective
se pune prepozitia "at":
at six
4.3.
4.4.
- la
~ase
~i
in propozitii i'ntregi:
He isn't al homc.
- EI nu este acasa.
Daca [()l"IlIulalll Itllrebarea ell vcrbul ,,10 havc", utiliz[uTI inversiunca (schimbarea ordinii in
propozi!ic). Negatia sc (llmeazil lcgand dc vcrbul ,,10 havc" cuvantul "not"; "have not" se
prescurleaza "havcn 't", iar "has not", "hasn'I".
Have you a car?
- Yes, 1 haye.
- No, I haven't.
~i
- Ea nu are
ma~ina.
4.5.
4.6.
Pronume demonstrative:
APROAPE
DEPARTE
singular
this (acesta)
that (acela)
plural
these (acestea)
those (acelea)
In limba engleza cuvantul "house" inseamna "casa", iar "home" inseamna "patrie", "casa",
"camin".
4.6.1. Cuvantul "home" poate fi intalnit ~i in anumite expresii:
4.7.
4.8.
at home
to go home
- a merge acasa
at home
- acasa (unde?)
at school
- la
to look at
- a se uita la ceva
at work
- la serviciu
at first
~coala
Nu uitati ca "you" poate semnifica ~i: "tie", "iti", "ti", "dumitale", "durnneavoastra", "voua",
"pc tine", "pe dumneata", "pe dumneavoastra", "pe voi", de exemplu:
I likc you.
4.9.
~ase
at six
Daca verblll "thank" (Iilr) se alla la persoana Intfli singular atunci nu folosim pronume!E
personal ,,1" :
Thank you for the car.
- Mliitumese pentru
ma~ina.
A.
~.
B.
C.
~i
2.
3.
4.
S.
She hasn't time to visit her mother and father in the evening.
6.
I.
2.
3.
Baiatul aeda
4.
S.
6.
Nu vreau sa
1111 ~tie
ca eu nu am
ma~ina.
grc~ite.
Scrieti-le corect:
1.
2.
3.
Who want
4.
S.
(0
0' clock
go by train?
in the evening?
VOCABULARUL LECTIILOR
3 SI
,
, 4
afternoon
- dupa-amiaza
in the afternoon
- dupa-amiaza (dnd?)
to ask
to ask for
- a cere
a intreba de
at
> [EtJ
- la
at five o'clock
- la ora cinci
at work
>[Et ua:rkJ
- la serviciu
behind
big
> [bigJ
blue
>[blu:J
- albastru
chair
> [t~ea'J
- scaun
clock
>[klokJ
- ceas, orologiu
o'clock
> [aklokJ
country
> [kantriJ
- tara, stat
day
> [deiJ
- Zl
for a day
>[fo:radeiJ
- pentru
eight
> [eitJ
- opt
father
- taUI
first
:- 11.1 'sll
at first
>11-11.1'''11
for
>[lo.'J
- pcntru
four
>[fo:rJ
- patru
girl
> [ga:rlJ
- fata
green
> [gri:nJ
- verde
half
> [ha:f]
- jumatate
half an hour
- 0
her
> [ba: f]
his
> [hiz]
home
> [baum]
- camin, casa
at home
- acasa
38
zi
jumatate de ora
r--
hour
> [aua']
- ceas, ora
into
> [intu]
its
> [its]
to live
>[tu liv]
long
> [lon(g)]
minute
> [minit]
mother
> [maDZa']
- mama
my
nIce
> [nais]
t1lne
> [nain]
- noua
no
> [nau)
on
> [on]
- pe, la, in
one
> [" an ]
- unu
our
> [auar]
- nostru, noastra,
past
>]pa:st)
people
> [pi:pl]
- oameni
the second
>
seven
> [~CVII]
short
>
SIX
> [siks]
some
> I sam]
[[Y[\
sekcllltil
[~o: 't]
no~tri,
noastre
- al doilea
-
~apte
- scurt, scund
~ase
ni~te
- unii, unele
statue
> 1c,II':lJu:]
- statuie
square
> 1 sk"ea']
- piata
table
:> I Ie/hi
- masa
to take
:>
11\1 I\'/k I
ten
> [Iell]
- zeee
to thank (for)
that
> [[YEt]
- acela, aceea,
their
> [Old]
- lor
39
~a;"aceast::r'
these
>[Dzi:z]
to think
>[tu TSm(g)k]
- a gandi, a se gandi la
this
>[DZis]
- acesta, aceasta
those
>[D1auz]
- aceia, acelea
three
>[ Pri:]
- trei
through
> [Tsm:]
ace~tia,
acestea
time
>[taim]
- timp, vreme
to
> [tu]
- catre, spre, la
today
>[tadel]
- astazi, azi
town
> [taun]
- Qra~
two
>[tu:]
- doi
usually
>[Iu:juah]
- de obicei, in mod
to want
>[tuUont]
- a vrea, a dori
what
> [Uot]
- ce
when
> [Uen]
- cand
where
> [Uear]
who
>[hu:]
.
.
- cme, pc CIne
to write (to)
- a scric (clIiva)
yes
"1 1\",1
- lIlI
you
'1
III
Qbi~nuit
>[10:']
40