Sunteți pe pagina 1din 1

Teoria atavismului evolutionist (teoria antropologiei criminale)

Precursorii acestei teorii au fost Darwin, Compte, Morell, Lavater, Goli, Pritchard i alii.
Ipoteza atavismului evoluionist a fost formulat de renumitul criminolog Cesare
Lombrosso (medic legist, antropolog, psihiatru italian), n lucrarea sa celebr Z. 'uomo
delinquente", publicat n 1876.
Potrivit acestei teorii (rezultat n urma unui studiu practic pe 5.907 delincveni), caracteristicile
fizice ale individului sunt indicatorii de baz ai degenerrii i inadaptrii, caracterele omului
primitiv putnd aprea la anumii indivizi sub form de stigmate anatomice" (malformaii
craniene, asimetria feei, anomalii ale urechilor, buzelor, nasului, ochilor, minilor, picioarelor,
prului, etc.). La aceste anomalii Lombrosso mai adaug i epilepsia precum i alte anomalii de
natur psihologic sau fiziologic.
Anomaliile sunt cele ce predispun indivizii pentru comiterea unor acte criminale. n opinia sa,
Lombrosso consider c un criminal este nnscut, atunci cnd sunt ntrunite mai multe
anomalii de natur atavic.
Concepiile lui Lombrosso privind teoria criminalului nnscut au fost aprig criticate de ctre
oamenii de tiin care l-au urmat n domeniu, pe motiv c nu au un fundament i rigoare
tiinific.
Sub influena criticilor aduse (de ctre Garofalo, Topinard, Lacassane, Tarde i alii), la
criminalul nnscut Lombroso a adugat alte dou categorii de criminali: criminalii nebuni (care
devin criminali ca urmare a unor transformri din mintea lor) i criminoloizii (un grup de criminali
obinuii, pasionali i alte tipuri). Astfel renumitul teoretician expune o alt tipologie a
criminalului, care cuprinde, alturi de criminalul nnscut (care reprezint 35-40% din totalul
criminalilor) i tipul de criminal pasional, epileptic, ocazional.
Cu timpul, Lombroso include n categoria factorilor ce pot genera actul infracional, pe
lng factorii biologici (stigmatul i inferioritatea biologic) pe care i consider fundamentali i
ali factori externi.
Pentru explicarea fenomenului criminogen, sunt luai n considerare factorii ce au contribuit
la apariia comportamentului delincvent, precum i stabilirea rolului acestor factori, de cauz sau
de condiie favorizant.
Sunt autori care, n tratarea acestui subiect, indic urmtoarele criterii ce trebuie luate n
considerare la identificarea factorilor contributivi:
- factorii s se asocieze sau s se afle n conexiune cu delincventa;
- factorii (cauza) s precead delincventa (efectul);
- conexiunea dintre factori (cauz) i delincventa (efectul), s nu dispar dac intervin ali
factori.
Atunci cnd ntre factorii contributivi la delincvent (cauze) i delincvent (efect) se
stabilete o conexiune, suntem n prezena unui raport de cauzalitate n criminologie.

S-ar putea să vă placă și