PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN

PRACTICA FARMACEUTICA
Modulul V
Numar ore 120 din care: 36 ore instruire teoretica (2 ore teorie, pe saptamina)
86 ore instruire practica
In semestrul I anul I
Competentele modulului - C 1. Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si
conexiunile cu celelalte discipline, analizeaza
evolutia medicamentului si a actului
farmaceutic.
- C 2. Explica notiunile de remediu, medicament si
forma farmaceutica.
- C 3 Descrie modul de prescriere, preparare si
eliberare a medicamentului din farmacie.
- C 4 Descrie principalele operatii generale si
Specifice farmaceutice.
Continuturi ( capitole). C 1 Definirea tehnologiei farmaceutice; obiectivele ei.
- Rolul factorilor in elaborarea unui medicament.
- Definirea celor patru perioade de evolutie a
medicamentului si a actului farmaceutic.
C 2 Definirea componentelor medicamentului
( substante active, auxiliare).
- Clasificarea medicamentelor dupa diferite criterii:
Homeopate, puternic active, toxice, oficinale,
tipizate, magistrale.
- Descrierea cailor de administrare a medicamentului
C 3 Descrierea partilor unei retete
- Explicarea modului de preparare si eliberare a
medicamentului din farmacie conform FR X.
- Definirea relatiilor asistentului de farmacie cu
pacientul.
C 4 Descrierea principalelor operatii din practica
farmaceutica: cintarire, masurare, dizolvare,
amestecare, filtrare.
- Definirea regulilor practice pentru cintarire.
- Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la
operatiile farmaceutice.
- Identificarea si folosirea acestor aparaturi.
- Descrierea balantelor si a greutatilor
1

- Utilizarea si minuirea tuturor aparatelor si

instrumentelor din farmacii.

BIBLIOGRAFIE
* Ioana matei, Gh. Mermeze- Propedeutica Farmaceutica, editura Imprimeriei de
Vest Oradea.
* Aurelia Nicoleta Cristea Farmacie Clinica, vol. I, Editura Medicala,
Bucuresti 2009.
* Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa Tehnologie Farmaceutica, vol I,Ed.
Polirom , Iasi, 1997.
* Sorin E.Leucuta Tehnologie Farmaceutica Industriala, Ed. Dacia, 2001.
* Victor Stanescu Tehnica Farmaceutica, Ed. Medicala, Bucuresti 1983.
* Eliza Gafitanu( sub redactia) Tehnologie Farmaceutica lucrari practice, vol
I, Ed. Gr. T. Popa Iasi, 1998.
* Iuliana Popovici, Lacramioara Ochiuz, Dumitru Lupuleasa Terminologie
medicala si Farmaceutica, Ed. Polirom,2007.

COMPETENTA 1
DEFINESTE OBIECTUL TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE SI
CONEXIUNILE CU CELELALTE DISCIPLINE, ANALIZEAZA
EVOLUTIA MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI FARMACEUTIC
DEFINIREA TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE
OBIECTIVELE EI
Propedeutica farmaceutica face parte din pregatirea tehnica de baza pentru
calificarea de:
- farmacist si
- asistent de farmacie.
In modulul Propedeutica farmaceutica si Operatii generale in practica
farmaceutica, se regasesc abilitatile din unitatea tehnica specializata( farmacia),
dar si din industria farmaceutica si distributia de medicamente (depozitul
farmaceutic).
Informatiile din aceasta disciplina suplimenteaza si sprijina celelalte discipline.
Dupa parcurgerea acestui modul, cursantul va putea descrie :
- obiectivele tehnicii farmaceutice,
- sa execute operatii farmaceutice generale si specifice practicii farmaceutice,
- sa cunoasca partile unei retete.
Competentele specifice modulului sunt:
- C 1. Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte
discipline,
analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic.
- C 2. Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica.
- C 3 Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din
farmacie.
- C 4 Descrie principalele operatii generale si specifice farmaceutice.
TEHNOLOGIA FARMACEUTICA este stiinta care studiaza notiunile
teoretice si practice privind formularea, prepararea( fabricarea), depozitarea,
eliberarea si evaluarea biofarmaceutica a medicamentelor, ca forme
farmaceutice.
Denumirea de Tehnologie farmaceutica este de data mai recenta, in trecut se
numea Farmacie Galenica,iar aceasta denumire se mai pastreaza si astazi, in
unele tari.

Definitia Farmaciei Galenice este: stiinta si arta prepararii, conservarii si

prezentarii medicamentelor, aceasta disciplina fiind considerate o arta, o stiinta.
Termenul de farmacie provine din greaca pharmakon, care inseamna:
remediu, leac, medicament, dar si otrava;
Termenul de galenica, provine de la parintele farmaciei- Claudius Galenus;
Termenul de tehnologie , se utilizeaza pentru a desemna procedeele de
preparare a medicamentelor pe scara industriala, care sunt mult mai complexe
decit operatiile efectuate in farmacie.
De altfel, aceste denumiri indica locul de preparare a medicamentelor:
IN FARMACIE
IN INDUSTRIE
Studiul disciplinei este deci strins legat de exercitarea profesiei de farmacist si
de cea de asistent de farmacie.
FARMACIST

Este considerat specialistul in domeniul medicamentului, titular al unei diplome,

absolvent al Facultatii de Farmacie, cu studii de cinci ani, persoana autorizata in
asigurarea asistentei cu medicamente, in prepararea\ fabricarea, depozitarea,
controlul si eliberarea de medicamente bolnavului.
In trcut, farmacistul isi exercita profesiunea in oficina, unde prepara si elibera
medicamente magistrale si oficinale.
5

Cuvintul farmacie are astazi urmatoarele semnificatii:

arta de a prepara medicamente;
a II-a parte a medicinei, care se ocupa cu prepararea, asocierea si
eliberarea medicamentelor
stiinta multidisciplinara complexa, care are ca obiect:
- studiul prepararii;
- controlului;
- conservarii;
- eliberarii;
- evaluarii terapeutice a medicamentului.
unitatea sanitara unde se prepara, se depoziteaza si se elibereaza:
- medicamente ( ca forme farmaceutice);
- produse parafarmaceutice (nemedicamente);

- produse tehnico medicale;

- produse igieno sanitare;
- produse dietetice.
este sediul contactelor cu pacientul.
Farmacistul, elibereaza medicamente si consiliaza pacientul si are astazi, alaturi
de medic, rol important in mentinerea sanatatii publice.

ASISTENT DE FARMACIE

Asistentul de farmacie este personal sanitar absolvent al scolii

postliceale cu profil farmaceutic sau al altor forme de invatamint
postliceal ale carui studii au fost echivalente si care are titlul de asistent de
farmacie.
Asistentul de farmacie isi desfasoara activitatea in farmacie sub
indrumarea directa a farmacistului. El este personal de executie.
Asistentul de farmacie poate elibera produse medicamentoase care se
elibereaza fara prescriptie medicala, fiind interzisa manipularea de catre
acesta a produselor toxice si stupefiante.
Asigura conservarea si eliberarea produselor medicamentoase care se
elibereaza fara prescriptie medicala, a produselor igienico- cosmetice si a
dispozitivelor medicale.
Efectuiaza receptia cantitativa si calitativa a produselor
medicamentoase de uz uman la primirea lor in farmacie, alaturi de
farmacist.
Participa la activitatea de farmacovigilenta.
Trebuie sa participle la programe de instruire profesionala continua.
Supravegheaza activitatea asistentilor de farmacie aflati in stagiu de
practica.
Asistentul de farmacie trebuie sa cunoasca legislatia sanitara si pe cea
farmaceutica in vigoare.
In intreaga sa activitate respecta principiile eticii si deontologiei
profesionale.

OBIECTIVELE TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE

Sunt: de a gasi pentru fiecare substanta medicamentoasa ( principiu
activ), prezentarea cea mai adecvata pentru tratamentul unei maladii
Aceasta definitie se refera la toate medicamentele,deoarece toate
substantele medicamentoase necesita, pentru administrare, aducerea,
transformarea lor intr-o forma farmaceutica, forma sub care se elibereaza
pacientilor.

Legat de forma farmaceutica apare termenul de prezentare

medicamentoasaprin care se intelege produsul, preparatul, asa cum este
eliberat pacientului, adica forma farmaceutica in care substanta
medicamentoasa este transformata, cu ajutorul substantelor auxiliare, prin
utilizarea diferitelor operatii farmaceutice si a articolelor de conditionare
si ambalare.
Apare si termenul de medicamentcare reprezinta o substanta sau o
asociere de substante.
Asocierea substantelor medicamentoase cu componente inerte din punct
de vedere farmacologic,( substante auxiliare din care fac parte solventi,
vehicule, excipienti, adjuvanti, aditivi), este indispensabila pentru a
permite practic:
- realizarea medicamentului;
- o buna toleranta si absorbtie la pacient;
8

- evitarea alterarilor;
- acceptarea medicamentului de catre bolnav, numita complianta.
OBIECTIVELE tehnologiei farmaceutice sunt:
-

formularea si evaluarea biodisponibilitatii formelor farmaceutice;

operatiile generale aplicate in domeniul farmaceutic;
procesele tehnologice specifice, legate de forma farmaceutica;
evaluarea problemelor legate de stabilitatea si pastrarea medicamentelor;
probleme legate de conditionarea formelor farmaceutice;
controlul calitatii formelor farmaceutice, pentru a putea asigura
securitatea bolnavilor.

Tehnologia Farmaceutica Industriala sau Tehnologia Formelor Farmaceutice

Industriale, numita si Productia de Medicamente a capatat o mare dezvoltare.
Este stiinta care are ca obiective realizarea pe scara industriala a
medicamentelor ( a formelor farmaceutice), pe baza unei tehnologii de
fabricatie stabilite anterior in fisa de fabricatie, dupa studii numeroase,
utilizind materii prime diferite :
- substante medicamentoase;
- substante auxiliare;
- materiale de conditionare;
- materiale de ambalare;
Tehnologia Farmaceutica explica metodele de preparare\ fabricare in
farmacie sau in industrie a fiecarei forme farmaceutice, efectuind legatura
intre:
- modul de formulare;
- preparare\ fabricare;
- actiunea terapeutica a medicamentului.

ROLUL FACTORILOR IN ELABORAREA UNUI MEDICAMENT

Proiectarea si realizarea unui nou medicament este un process lung si laborios,
care dureaza cam 8-10 ani,
Din 7500 de substante nou sintetizate sau izolate, numai una singura devine
medicament.

In general, cercetarile farmaceutice dureaza 5-6 ani pentru a i se asigura noului

medicament:
omogenitatea;
biodisponibilitate optima;
o administrare optima;
stabilitate fizico- chimica si microbiologica;
efecte secundare minime;
factorul economic ( pretul de cost).
Enumerarea factorilor care intervin in elaborarea unui nou medicament ne arata
complexitatea acestei probleme.
substanta medicamentoasa are proprietati fizico- chimice si terapeutice;
substante auxiliare selectarea lor are mare importanta, deoarece ele
conditioneaza atit eficacitatea cit si stabilitatea medicamentului.
forma farmaceutica - se alege functie de calea de administrare dar si
functie de substanta active si de substantele auxiliare.
Exista o foarte mare diversitate de forme farmaceutice, de la formele
lichide la semisolide si solide, forme in doze unice sau multidoze.
stabilitatea poate fi fizico-chimica si microbiologica. Controlul
stabilitatii, trebuie efectuat in diferite conditii de temperatura, umiditate si
lumina in contact sau nu cu aerul.
Daca medicamentul contine si conservanti, eticheta medicamentului va
specifica aceasta, cit si conditiile de pastrare, valabilitatea
medicamentului.
calea de administrare se alege functie de substanta active si substantele
auxiliare, forma farmaceutica si de actiunea medicamentului.
Cea mai utilizata cale este calea orala.
viteza de actiune poate avea implicatii atit asupra efectelor terapeutice,
cit si asupra toxicitatii substantelor active administrate.
Sunt preferate medicamentele cu actiune rapida, dar medicamentele cu
actiune prelungita evita neplacerile cauzate de o administrare multipla, in
cazul unui tratament de lunga durata.
conditionarea ambalarea are rol primordial in asigurarea stabilitatii
medicamentului. Are foarte mare importanta calitatea materialelor de
ambalare conditionare si ele trebuie alese astfel incit sa faciliteze
utilizarea lor de catre pacient sis a asigure eficacitatea medicamentului.
controlul calitatii se efectuiaza in laboratoarele specializate ale fiecarui
producator de medicamente, laboratoare autorizate de Autoritatea
Nationala de Control a Medicamentului ( A.N.M. ).
Metodele de analiza permit:
- identificarea componentelor medicamentului;
10

dozarea substantelor active;

verificarea activitatii microbiologice a medicamentului;
verificarea continutului in substanta activa a medicamentului;
verificarea stabilitatii medicamentului ;
stabilirea termenului de valabilitate;
analize microbiologice de sterilitate si contaminare a medicamentului;
analize farmacologice.

Importanta fiecarui factor este confirmata de legislatia din Romania in

domeniul inregistrarilor unui nou medicament, legislatie care este identica cu
cea europeana.
La inregistrarea unui nou medicament se intocmeste de catre producatorul de
medicamente unDosar de inregistrare , in care trebuie prezentate exact:
- materiile prime folosite;
- sursa materiilor prime si autorizarile pe care le au;
- certificatele de calitate pentru fiecare substanta;
- modul de fabricare ( tehnologiile folosite)
- modul de conditionare a medicamentului;
- autorizarea spatiilor de productie;
- metodele de control a medicamentelor si a spatiilor de productie;
- ulterioare modificari de tehnologie, de surse de aprovizionare.

DEFINIREA CELOR PATRU PERIOADE DE EVOLUTIE A

MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI FARMACEUTIC

Aparitia medicamentul este legata de aparitia omului insusi, iar prepararea

multiplelor forme farmaceutice utilizate pentru vindecarea bolnavilor este
cunoscuta inca din antichitate.
Medicamentul are o lunga istorie.
Istoria medicamentului si a actului farmaceutic este divizata in patru parti:
Perioada empirica, religioasa;
Perioada filozofica;
Perioada experimentala;
Perioada stiintifica.

11

PERIOADA EMPIRICA,RELIGIOASA
Se cunosc putine date despre metodele de tratament medicamentos utilizate in
preistorie, dar se considera ca boala este anterioara omului, medicina de
asemenea si prin urmare si farmacia.
Animalele sunt cele care au utilizat primele, anumite plante atunci cind sufereau.
Aparitia actului farmaceutic a avut loc deci in preistorie si aceasta a fost intii
instinctiv sau empiric.
Nu avem de unde afla care erau plantele folosite curent de omul primitiv, dar in
straduinta lui de a-si diversifica hrana, a observat ca unele plante aveau insusiri
tamaduitoare, iar altele erau otravitoare sau cu efecte mortale.
Oamenii au cercetat cauza bolilor si mijloacele de vindecare si explicatia a
atribuit-o unor forte supranaturale.
Farmacia empirica a fost practicata de magicieni.
De-a lungul istoriei popoarelor, utilizarea plantelor a fost legata de practicile
magice sau religioase care insoteau prepararea, prescrierea si utilizarea lor.
Omul primitive traia 30-40 de ani. Cei care atingeau o virsta mai inaintata aveau
o experienta mai bogata si dintre acestia au fost alesi la inceput vracii, care au
devenit si conducatori de trib si religiosi.
Vracii au cumulate functiile administrative, spirituale, cu cele de medic si
farmacist.
Oamenii arhaici au avut medicamentele lor, o adevarata farmacologie
empirica, de care
s-au folosit constient si care cuprindea in mare parte leacuri de origine:
- vegetala,
- animala
- chimica,
- minerala ca: argila, namolul, tuful vulcanic, caolinul, bitumul, sarea, potasiul,
apele termale sulfuroase.
Cele mai vechi remedii utilizate erau:
- fierturile de buruieni( infuziile si decocturile de astazi)
- ungerile;
- spalarile;
- prafurile;
- uleiuri;
- bauturi si sucuri fermentate in care dizolvau prafuri;
- inhalatii;
- boluri;
- fumigatii;
- lichide introduse in rect ( apa de mare, apa calda sau fierturi de buruieni) cu
ajutorul unor tuburi de bambus.
12

Acestea sunt primele informatii si referiri la produse vegetale, animale si

minerale utilizate in terapeutica.
Aceasta farmacie empirica acopera prima parte a istoriei farmaciei.
Nu stim care farmacie este mai veche cea:
- egipteana;
- chineza;
- mesopotamica.
In China, in cursul mileniului I apar si lucrari propriu-zise medicale si
farmaceutice; mai cunoscuta este Farmacopeea Chineza numita Pen- Tsao, in
care sunt prezentate date elementare ale actului farmaceutic:
- alegerea si recoltarea plantelor;
- utilizarea lor;
- cit si un numar mare de medicamente de origine animala si minerala.
Formele farmaceutice erau diverse:
- solutii;
- colire;
- uunguiente;
- paste;
- prafuri;
- pilule;
- emplastre;
- boluri;
- sucuri de plante;
- decocturi.
Vechii chinezi cunosteau :
- acupunctura;
- ignipunctura;
- anestezia generala;
- variolizarea.

PERIOADA FILOZOFICA

13

Simbolul farmaciei

Incepe de la anul 1000 i.e.n. pina la 900 e.n., fiind dominate de personalitatea
unor medici greci si romani.
La vechii greci, Asclepios este zeul medicinei si este reprezentat in gravure
rezemat de un baston pe care se incolaceste sarpele, simbol al legaturii cu
Pamintul, izvor de leacuri.
Hygiea, fiica lui tinea in mina o cupa din care bea sarpele ( aceasta reprezentare
a devenit simbolul farmaciei).
Terapeutica Greciei antice este dominata de personalitatea lui Hipocrate, fiind
considerat parintele medicinei.
In conceptia hipocratica, acelasi medicament poate avea efecte deosebite. El se
folosea de
doua principii:
- cel al contrariilor, fata de simptomele bolii( contraria contraries curantur ceea
ce este contrar vindeca);

14

- sau cel cu efecte asemanatoare bolii ( similia similibus curantur ceea ce esta
asemanator vindeca);
Principii care stau si astazi la baza terapiei medicamentoase:
ALOPATIA si
HOMEOPATIA
Un aspect deosebit de important, il reprezinta preocuparile etice si deontologice
exprimate in Juramintul lui Hipocrate, din care se constata ca cele doua
discipline, medicina si farmacia, erau practicate de aceeasi persoana.
In greaca veche era folosit cuvintul pharmakon= medicament care a ajuns
pina in zilele noastre;
El sta la baza multor cuvinte, ex:
farmacografie;
farmacologie;
farmacodinamie;
farmacocinetica;
farmacie;
farmacopeae
Mitridate al VI-lea, regale Pontului(i.e.n.), pentru a se feri de otravire, ingera
zilnic doze crescinde de otravuri.
De la numele lui deriva notiunea de mitridatism( obisnuinta la otravuri).
Cel mai mare medic- farmacist al antichitatii a fost Claudius Galenus (130- 210
e.n.).
A pus bazele studiului prepararii medicamentului.
A scris peste 500 lucrari de medicina, care cuprind si clasificarea
medicamentelor, compozitia lor, descrierea prepararii formelor farmaceutice si
conservarea lor.
Ca omagiu, stiinta care transforma drogurile in medicamente s-a numit Farmacie
GALENICA.
Adeptii medicatiei cu remedii se numesc galenisti

Farmacie mobila
In Roma si Grecia antica, medicamentele se eliberau in oficine deschise
direct pe strada.
15

In laboratoare se preparau uleiuri si parfumuri,unguente, cosmetice.

Laboratoare

vechi

PERIOADA EXPERIMENTALA
Este in Evul Mediu pina in secolul al XVII-lea.
Contributie importanta la dezvoltarea stiintelor farmaceutice au adus arabii.
Ei inventeaza aparatul de distilat si distilarea, antrenarea cu vapori ( apele
aromatice), izoleaza alcoolul etilic, aldehidele, unii alcaloizi, descopera zaharul
din trestia de zahar.
Tot arabii au infiintat prima farmacie publica la Bagdad, cu specialisti in
prepararea medicamentelor( anul 754).
In Europa farmaciile publice erau inexistente.
Prin expansiunea lor in Europa, arabii aduc cu ei alchimia si magia, alaturi de
numeroase medicamente si infiinteaza primele farmacii.
In secolul XII-XIII si in Europa farmacia devine distincta fata de medicina.
In 1140 la Neapole se deschide prima farmacie din Europa
Se separa profesiunea de medic de cea de farmacist
Apar farmacii care cuprindeau doua parti:
una pentru primirea pacientilor;
alta pentru prepararea remediilor.
In epoca Renasterii, o personalitate marcanta a farmaciei a fost Paracelsius
care a pus bazele extractiei vegetale, a procedeelor de preparare a tincturilor,
a introdus idea de principiu activ.
Cresterea populatiei oraselor, frecventa epidemiilor, cererea mare de
medicamente, infiintarea farmaciilor publice,necesitatea introducerii unor
16

norme unitare in prepararea, controlul si eliberarea medicamentului au

determinat aparitia primelor farmacopei.
Prima farmacopee din lume realizata de un farmacist este considerate
lucrarea Thesaurus Aramatariorum, Milano, 1512.

Apoteca in Germania la 1889

Apoteca in Germania

Apoteca in Germania la 1900

Farmacie de moda veche

Farmacie veche
PERIOADA STIINTIFICA
Descoperirile din domeniul stiintelor naturii, medicinii si farmaciei au luat o
mare amploare.
Sunt descoperite numeroase remedii minerale:
17

 sulfatul de sodiu ( purgativ);

glucoza;
tartratul de Na si K ( laxativ).
In 1691 apare prima editie a Farmacopeii Universale a lui Nicolas Lemery
(farmacist si chimist francez )
Dupa descoperirea Americii(sec.XVI), in farmacii apar droguri ca:
radacina de ipeca;
ceaiul;
cafeaua;
ciocolata;
tutunul;
scoarta de China;
balsamul de Peru;
frunzele de Jaborandi;
tuberculii de Jalapa;
radacina de Polygala.
Sec.XVIII se descopera multi acizi organici:
citric;
tartric;
uric;
malic;
lactic;
benzoic;
galic;
cianhidric;
cit si
glicerina
acidul fosforic;
arsenic;
elemente ca:
O2, Cl2, P2.
In 1733 medicul englezThomas Dover, prepara pulberea.de opiu si ipeca,
numita pulberea Dover, cu rol expectorant.
Richard Lower este cunoscut pentru experientele de transfuzie de singe.
In 1755 este introdusa Homeopatia ca metoda terapeutica..
Louis Pasteur creeaza vaccinul antirabic.
In 1796 se creeaza Scoala de Farmacie la Paris.

18

Symbol medical
Perioada stiintifica

Symbol 1936

1936

1951

Simboluri farmaceutice

19

Simbol international

ACTUL FARMACEUTIC PE TERITORIUL TARILOR ROMANE

Prima farmacie publica s-a infiintat la Sibiu in secolul XIV.
In documentele vechi din Transilvania, farmacistul era inscris cu denumirea de
apothicarius, iar in Tarile Romane spiciar.
Primele farmacii publice s-au infiintat la Bucuresti 1740 si la Iasi pe linga
spitalul Sfintul Spiridon.
Pe linga farmacii, existau si asa-numitele dughene in care se vindeau plante
medicinale, drogherii, cu medicamente ( de unde si cuvintul drog)
Termenul de farmacist si farmacii sunt de influenta franceza si apar pe la 1818.
In 1830 se infiinteaza la Iasi Societatea de medici si naturalisti din Iasi .
Carol Davilla infiinteaza invatamintul medical si farmaceutic la Bucuresti 1862
si Iasi 1879.
In 1862 apare prima Farmacopeae Romana

Muzeul de istorie a farmaciei - SIBIU

20

Imagini din muzeu - SIBIU

Imagini din muzeu - SIBIU

21

Imagini din muzeu - SIBIU

EVOLUTIA MEDICAMENTULUI INDUSTRIAL

22

Farmacia a fost strins legata de importantele descoperiri stiintifice.

Pina in secolul al XIX-lea, prepararea drogurilor si a remediilor era o arta,
monopolul fabricarii fiind recunoscut numai pentru farmacisti, in oficina lor.
Spre sfirsitul secolului XIX, descoperirile din chimia organica au deschis calea
fabricarii industriale.
Odata cu aparitia primelor medicamente de sinteza si semisinteza, farmacia care
opera pe baza retetei recomandate de medic, va trece la organizarea unor
laboratoare, care apoi se transforma in nuclee industriale si apoi in gigantele
fabrici de medicamente de astazi.
Industria farmaceutica a debutat in Germania apoi in Elvetia ( Ciba, Sandoz,
Hoffman-la- Roche ).
In 1936 s-a descoperit Prontosilul, care a dus la aparitia unei noi si mari clase de
medicamente de sinteza : clasa Sulfamidelor.
In 1944 Fleming a sintetizat Penicilina in America.
In 1945 se descopera clasa Antituberculoase..
In 1947 Waksman a biosintetizat Streptomicina.
Din 1952 au inceput sa se verifice efectele secundare ale medicamentelor
deoarece au aparut o serie de accidente mortale din cauza unor medicamente ( in
1955, s-au inregistrat 50 de morti datorita unor antibiotice.
Medicamentul Saftenon a provocat 107 morti.
Mai tirziu medicamentul Talidomida, a provocat la copii malformatii).
In urmatorii 10 ani, peste 3800 produse farmaceutice apar:
grupa Tranchilizante;
grupa Cardiovasculare;
grupa Antibiotice;
grupa Steroizi.
Industria de medicamente are aproape 100 de ani.
Prin Tratatul de la Roma 1965 prin care Comunitatea Economica Europeana a
reglementat legislatia privind fabricarea specialitatilor farmaceutice.
Industria farmaceutica traieste astazi un process de expansiune fara precedent.
La ora actuala farmacistul de pe intreg globul prepara din ce in ce mai putine
medicamente in oficina, cele mai multe realizindu-se in industria de
medicamente.

23

Actul farmaceutic insa a evoluat in oficina.

Farmacistul a devenit un educator sanitary, rolul sau fiind acela de a mentine
sanatatea publica.

Medicamente industriale

Companii farmaceutice

24

COMPETENTA 2
EXPLICA NOTIUNILE DE REMEDIU, MEDICAMENT SI FORMA
FARMACEUTICA
Pentru prevenirea si tratamentul bolilor se utilizeaza metode si mijloace diferite,
numite REMEDII, farmacia fiind cunoscuta in trecut ca stiinta remediilor.
REMEDII sunt considerate toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil
asupra organismului, producind vindecarea sau prevenirea unor boli.
Remediile se clasifica in:
Remedii FIZICE sunt diferiti agenti fizici utilizati pentru combaterea
anumitor stari morbide, astfel sunt razele solare, caldura, razele
ultraviolete, ultrasunetele, razele X, curentul electric de diferite tensiuni,
tratamentele balneoterapeutice.
Remedii PSIHICE sunt sugestia, hipnoza, antrenamentul.
Remedii CHIMICE numite si medicamente, sunt forme farmaceutice
care se administreaza bolnavului pe diferite cai: - generala ( sau sistemica)
- locala ( sau topica )
MEDICAMENT sinonim AGENT TERAPEUTIC, PREPARAT
MEDICAMENTOS, PRODUS MEDICAMENTOS, FORMA
FARMACEUTICA, FORMA FARMACEUTICA DOZATA - este orice
substanta sau amestec de substante utilizate pentru tratarea, ameliorarea sau
prevenirea unei boli sau a tulburarilor functionale la om sau animale.
Medicamentele sunt alcatuite din substante, ingrediente, sau componente.
Pacientilor li se administreaza mai rar o singura substanta, ci o asociere de
substante.
Substantele utilizate in scop farmaceuticse numesc:
substante farmaceutice sau;
materii prime farmaceutice.
Ele sunt de origini diferite:

25

Aloe vera
Vegetale
Radacini de Ginseng
- naturale ( vegetale, animale, minerale )

Animale
Minerale

- de semisinteza
- de sinteza
Pentru obtinerea unui medicament,materiile prime farmaceutice sunt
transformate prin operatii farmaceutice fizice, chimice sau biochimice intr-o
forma farmaceutica, care faciliteaza administrarea de catre bolnav.
Materiile prime cuprind trei categorii:
substante medicamentoase responsabile de actiunea farmacologica, au
efect terapeutic;
substante auxiliare fara actiune terapeutica ( inerte din punct de vedere
farmacologic ), avind rol de a transforma substanta medicamentoasa in
forma farmaceutica si de a o transporta la locul de actiune;
materiale si recipiente de conditionare ambalare, care servesc la
inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient, care ii asigura formei
farmaceutice stabilitatea, protectia, eficacitatea pina la momentul folosirii,
si faciliteaza administrarea medicamentului.
FORMA FARMACEUTICA sinonim FORMA GALENICA, FORMA
FARMACEUTICA DOZATA reprezinta starea fizica lichida, semisolida sau

26

solida, sub care una sau mai multe substante medicamentoase si substante
auxiliare sunt supuse unor operatii farmaceutice, prin care sunt transformate in
medicament, la care se adauga recipientele de conditionare primara si secundara,
pentru a conferi medicamentului o buna toleranta si stabilitate, facilitate in
administrare, cit si complianta.
Modul de prezentare ( forme farmaceutice ), a unui medicament, poate fi diferit:
comprimate, fiole, supozitoare, solutii, capsule, granulate, unguente, parenterale,
emulsii, etc.
Forma farmaceutica faciliteaza administrarea si poate determina activitatea
terapeutica a unui medicament.
Unele forme farmaceutice se prepara in farmacie, altele in industria
farmaceutica
Exemple de forme farmaceutice:
Solutii medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide care contin

27

una sau mai multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un
amestec de solventi, destinate administrarii interne sau externe.
Emulsii sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin
viscoase, constituite dintr-un system dispers, format din doua faze lichide
nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori si destinate administrarii
interne sau externe.

Espumisan emulsie
Suspensii sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau
mai multe substante active insolubile, suspendate intr-un mediu de
dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.

Siropuri sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut in

28

zahar, de consistenta viscoasa, destinate administrarii interne.

Preparate injectabile sunt solutii, suspensii, emulsii sterile sau pulberi
sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de
folosire; sunt repartizate in fiole sau flacoane si sunt administrate prin
injectare.

Milgamma N fiole

Megestron flacoane

Flacoane injectabile

29

 Preparate perfuzabile sunt solutii apoase sau emulsii ulei in apa,

izotonice, sterile si apirogene care se administreaza intravenous in volume
de 100 ml sau mai mari, cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare.

Perfuzabile
Picaturi pentru ochi ( colire ) sunt preparate farmaceutice sterile sub

forma de solutii sau suspensii, folosite in tratamentul si diagnosticarea

bolilor de ochi.
Se pot prezenta si sub forma de pulberi sterile care se dizolva sau se
suspenda inainte de administrare.
Picaturi pentru nas - sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de
solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii pe mucoasa nazala.
Picaturi pentru ureche - sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de
30

solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii in conductul auditiv.

Preparate obtinute prin extractie sunt forme farmaceutice care rezulta in
urma aplicarii unui procedeu de extractie asupra produselor vegetale.
Aceste preparate sunt:
*Solutii extractive apoase sunt preparate lichide obtinute prin macerarea,
infuzarea sau decoctia produselor vegetale cu apa.
*Tincturi sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii alcoolice,
hidroalcoolice sau eteroalcoolice obtinute prin extractia produselor vegetale.

- Extracte vegetale sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate,

obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de
evaporarea totala sau partiala a solventului si aducerea masei reziduale
sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta.

31

* Unguente sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe

piele sau pe mucoase in scop therapeutic sau de protectie; sunt alcatuite
din excipienti ( baze de unguent ) in care se pot incorpora substantele
active

32

Unguentele oftalmice - sunt preparate farmaceutice semisolide, sterile,

care se aplica pe mucoasa conjunctivala.
* Supozitoare - sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare
din una sau mai multe substante active; sunt destinate administrarii pe cale
rectala, vaginala sau uretrala.

33

 Pulberi - sunt preparate farmaceutice solide, alcatuite din particule

uniforme ale uneia sau mai multor substante active, associate sau nu cu
substante auxiliare; sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare.

Granulate sunt preparate farmaceutice solide constituite din particule de

forma neregulata, vermiculara, cilindrica sau sferica, contin substante
active si substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.

34

 Capsulele - sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin

doze unitare de substante active associate sau nu cu substante auxiliare;
sunt destinate administrarii orale.

35

 Comprimate - sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare

din una sau mai multe substante active, se obtin prin comprimarea unui
volum constant de substante active associate sau nu cu substante auxiliare
si sunt destinate administrarii pe cale orala.

Aerosoli farmaceutici sunt dispersii coloidale de particule solide sau

lichide intr-un mediu de dispersie gazos.

36

DEFINIREA COMPONENTELOR MEDICAMENTULUI

( SUBSTANTE ACTIVE, SUBSTANTE AUXILIARE )
Componentele medicamentului constituie materii prime.
Prin MaTERII PRIME se intelege orice material brut destinat prelucrarii pentru
fabricarea unui produs finit.
MATERIILE PRIME pot fi :
I)
II)
III)

produse NATURALE;
produse de SEMISINTEZA;
produse de SINTEZA.

Acestea pot fi:

37

 PRINCIPII ACTIVE (SUBSTANTE ACTIVE ) responsabile de

actiunea terapeutica;
SUBSTANTE AUXILIARE cu rol in obtinerea formelor farmaceutice.
PRINCIPII ACTIVE
1 ) de origine NATURALA
A ) origine VEGETALA
a) produse vegetale ca atare;
b) produse vegetale sub forma de pulberi;
c) produse vegetale prelucrate prin extractie;
d) substante active isolate, in stare pura din plante.
B ) origine ANIMALA
a) organe;
b) extracte din organe si tesuturi sau substante pure extrase;
C) origine MICROBIOLOGICA
a) vaccinuri;
b) antibiotice;
D) origine MINERALA
2) de SINTEZA;
3) de SEMISINTEZA
SUBSTANTE AUXILIARE
1) de origine NATURALA
2) de SEMISINTEZA
3) de SINTEZA
Dintre substantele auxiliare fac parte:
a) excipienti;
b) vehicule;
c) solventi;
PRINCIPII ACTIVE
1 ) NATURALE

38

Principii active extracte vegetale

A ) - de origine VEGETALA din aceasta categorie fac parte plantele medicinale
care reprezinta o sursa inepuizabila de materii prime pentru obtinerea
medicamentelor.
Plantele medicinale pot fi folosite ca:
a) Produse vegetale ca atare in acst caz pacientii le prelucreaza sub forma
de ceaiuri. Se folosesc parti din planta sau planta intreaga.
- radacini ( ciubotica cucului, valeriana );

Ciubotica cucului
Valeriana
- flori ( tei, musetel, galbenele )

39

Teiul

Musetel
- frunze ( menta, anghinare);

40

Anghinarea

Menta
b) Produse vegetale sub forma de pulberi partile din planta vor fi uscate si
pulverizate. Continutul in principii active va fi exact determinat.
- pulbere de opiu;

Flori de Mac

41

Planta de Ipeca

- pulbere de radacini de ipeca;

- pulbere de radacini de opiu si ipeca;
- pulbere de frunze de matraguna;

Matraguna

matraguna

- pulbere titrata de degetel rosu;

Degetel rosu

42

c)
-

Pulberile vegetale sunt incluse in preparate farmaceutice de tipul:

capsule operculate;
pulberi cpmpuse;
comprimate ( ex. Pulberea de degetel rosu).
Produse vegetale prelucrate prin extractie duc la obtinerea:
solutiilor extractive apoase folosite pentru obtinerea preparatelor
magistrale.
tincturilor se realizeaza in industrie.
extractelor se realizeaza in industrie si se caracterizeaza printr-un numar
de principii active, de o anume puritate, nimite FITOCOMPLEXI.
Tincturile si extractele intra in compozitia preparatelor magistrale si a
specialitatilor farmaceutice industriale.
In compozitia specialitatilor intra numeroase plante: paducel, valeriana,
anghinarea, rostopasca, brindusa de toamna.

Paducel

43

Valeriana

Rostopasca

Brindusa de toamna
d) Substante active izolate, in stare pura din plante s-au facut cercetari
pentru obtinerea de principii active din plante datorita unor factori:
- varietatea mare a calitatii materialului vegetal;
- dependenta de perioadele de vegetatie ;
- incidente cu variatii extreme ale climei.
Se utilizeaza in terapeutica, digitalina si digoxina isolate din digitala,
chinina din scoarta arborelui de chinina.
B ) de origine ANIMALA dupa gradul de prelucrare sunt reprezentate de:
a ) - organe;
b ) - extracte din organe;
c ) - tesuturi;

44

Terapia cu organe si tesuturi se numeste opoterapie, iar preparatele utilizate se

numesc opoterapice.
Dintre opoterapice fac parte: extractele:
- extractul de ficat

- pulberea de hipofiza posterioara;

- bila de bou.
Prin extractie se obtin o serie de enzime:
- pepsina enzima proteolitica;
- pancreatina produs enzymatic purificat;
- tripsina enzima proteolitica;
- chimotripsina obtinuta prin activatea chimotripsinogenului.
Prin extractia si purificarea unor hormone:
- ACTH hormon polipeptidic;
- insulina;
- calcitonina;
C ) de origine MICROBIOLOGICA sunt reprezentate de:
- microorganisme prelucrate prin tehnologiile de obtinere a vaccinurilor;
- produse elaborate de microorganisme antibioticele obtinute prin
biosinteza

Cultura de Streptomyces sp.Producator de streptomicina

45

Penicillium notatum producator de penicilina

D ) de origine MINERALA servesc pentru obtinerea substantelor auxiliare
De tip:
- talc;
- bentonita;
- caolin;
Principii active de natura :
2 )SINTETICA si 3) SEMISINTETICE
Din aceasta categorie fac parte majoritatea substantelor medicamentoase
utilizate in terapeutica.
Substantele naturale purificate, au servit ca modele pentru sinteza sau
semisinteza de principii active.
Moleculele substantelor naturale au fost reproduce prin sinteza.
Exemplu Aspirina care la inceput s-a obtinut din coaja de Salix ( Salcia), iar
in prezent se obtine pe cale sintetica
Au fost studiate relatiile existente intre structura chimica si activitatea
farmacodinamica si astfel au fost descoperite gruparile farmacofore.
Aceste sunt parti din moleculele substantelor active, raspunzatoare de
actiunea farmaco-dinamica.
De ex: - structura Morfinei ( cu actiune analgezica), o structura complexa, a
carei grupare farmacofora a fost folosita pentru obtinerea unor analgezice ca
primidona, meperidina.
Substante cu structura relativ simpla, obtinute prin semisinteza sunt:
- vitamina A se obtine prin semisinteza din Citral.
- camforul se obtine prin semisinteza din Pinen.

46

Structura vitamina

Vitamine
SUBSTANTE AUXILIARE
Sunt produse:
- NATURALE;
- SEMISINTETICE;
- SINTETICE;
fara actiune proprie, care intra in compozitia formelor farmaceutice alaturi de
principiile active.
Substantele farmaceutice auxiliare, care intra in compozitia formelor
farmaceutice in procent foarte mare, contribuind la obtinerea lor, avind rol si de
a dilua substantele active permitind dozarea si administrarea lor sunt:
Solventii constituie masa preparatelor lichide in care se gasesc
dispersate substantele active.Unii solventi la sfirsitul procesului
tehnologic nu se mai regasesc ( alcoolul etilic la obtinerea comprimatelor)
47

 Excipientii constituie masa de consistenta solida sau moale a formei

farmaceutice in care se repartizeaza omogen substanta active( unguente,
supozitoare).
Vehiculele sunt substante lichide care permit dizolvarea sau dispersarea
substantelor active. Formeaza masa medicamentelor lichide( picaturi
pentru nas, ochi, urechi).
Exista si substante auxiliare care se folosesc in cantitati mici cu rol in asigurarea
stabilitatii fizice, chimice, microbiologice a medicamentelor,sau pentru a corecta
gustul, mirosul, culoarea unor preparate medicamentoase.
Farmacopeea Romana X, stabileste conditiile de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca substantele auxiliare.
Substantele auxiliare, trebuie sa fie lipsite de efect toxic, farmacologic, sa nu
influenteze negativ caracteristicile biofarmaceutice si efectul terapeutic al
medicamentului, san u prezinte interactiuni nedorite intre ele sau cu substanta
activa

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR DUPA DIFERITE CRITERII:

HOMEOPATE, PUTERNIC ACTIVE, TOXICE, OFICINALE,
TIPIZATE, MAGISTRALE.
Tratamentul medicamentos are la baza doua conceptii terapeutice:
- alopatia
- hemeopatia
Clasificarea medicamentelor se refera la medicamentele alopate.
I.

CRITERIU- conceptia terapeutica

1. medicamente alopate

48

- constituie majoritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica,

si sunt formulate, dupa conceptia lui Hipocrate contraria contrariis curantur
(legea contrariilor = ceea ce este contrar vindeca). Medicamentul actioneaza
asupra bolii in mod antagonic, neutralizandu-i efectele.
Stabilindu-se cauza bolii, se administreaza un medicament care vindeca boala
Tratamentul alopatic poate fi completatcu:
- fitoterapia care utilizeaza plantele medicinale ca remediu;
- aromoterapia care utilizeaza uleiurile volatile ;
- opoterapia care utilizeaza tesuturile si organele animale.
2. medicamente homeopate

Furnicile contin antibiotice

Capsule cu ulei de peste

49

Medicamente homeopate
Spirulina
-numite si remedii homeopate.Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate
similia similibus curantur (legea similitudinii = ceea ce este asemanator
vindeca ). Un medicament este folosit impotriva unei boli, daca provoaca la
omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva.
Simptomele bolii duc la alegerea medicamentului iar tratamentul este
individualizat.
Specific pentru tratamentul homeopat sunt:
- legea similitudinii;
- administrarea in cantitati extreme de mici ;
- experimentarea pe om (interzis in alopatie).
Folosite rational medicamentele homeopate pot completa pe cele alopate..
Exista peste 2000 de medicamente homeopate, de origine vegetala, animala
si minerala.
Se practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru extragerea
principiilor active .
Se obtine tinctura mama care se concentreaza la 10 parti din masa initiala
pentru plante sau la 20 parti pentru produse animale.
Ele se diluiaza la 1/10 . 1/100. Inainte de dilutie, flaconul se agita puternic,
pentru a-i creste puterea terapeutica, operatie numita dinamizare.
Formele farmaceutice homeopate care se administreaza sunt:
- solutii, prezentate ca picaturi sau fiole ;
- solutii injectabile , pulberi, comprimate, supozitoare, unguente;
- granule;
- globule;
- doze - forma ex: sunt doze- globule, doze- supozitor.
II.
CRITERIU- dupa toxicitate
1. medicamente si substante anodine sau obisnuite .
Se elibereaza cu si fara reteta.
Utilizarea lor este in cantitati de ordinul gramelor.
Se pastreaza in recipiente bine inchise, incolore sau brune pe care se aplica
eticheta cu fond alb si scrisul negru.
50

Se pastreaza in depozitul farmaciei..

2. medicamente si substante putrnic active, foarte active sau eroice.
Se elibereaza numai cu reteta.
Se pastreaza la Separanda
Utilizarea lor este in cantitati de ordinal centigramelor..
Nu trebuie depasita doza terapeutica maxima din FR X.
Se pastreaza in recipiente bine inchise,cu dop rodat, incolore sau brune, pe care
se aplica eticheta cu fond alb si scrisul rosu.
3. medicamente si substante toxice si stupefiante.

Eticheta pentru VENENA

Se elibereaza numai cu reteta.
Se pastreaza la Venena, sub cheie.
Se pastreaza in recipiente bine inchise incolore sau brune pe care se aplica
eticheta cu fond negru si scrisul alb si in plus etichetele cap de mort si atentie
otrava.
Utilizarea lor este in cantitati de ordinal miligramelor.
Daca se depasesc dozele terapeutice maxime admise, produc fenomene toxice,
chiar moartea.

51

Nu se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica, fara sa fie prelucrata

intr-o forma farmaceutica.
Stupefiante = cunoscute si sub numele de drog sau narcotice.
Sunt substante de sinteza, semisinteza saunaturale ,a caror utilizare antreneaza o
intoxicatie cronica care determina:
- toxicomania este nevoia de administrare continua a acestui drog;
- obisnuinta este tendinta de a creste aceste doze, pentru a obtine aceleasi
efecte
- tendinta de crima cu consecinte nocive pentru individ si societate
Medicamentele cu substante stupefiante , ca si substantele toxice, au eliberare
strict reglementata pe baza de reteta speciala, cu timbru sec, si numai pentru 3
zile.
III.

CRITERIU- originea, natura, compozitia materiilor prime

1. medicamente definite chimic
Contin una sau mai multe SM de natura minerala, biologica, de semisinteza sau
sinteza obtinute prin :
- prelucrarea produselor minerale;
- semisinteza sau sinteza chimica;

- extractia de produse vegetale sau animale;

- biotehnologii diverse.
2. medicamente nedefinite chimic
Contin amestecuri cu caracteristici variabile.
Se prepara prin extractie din plante, din microorganisme sau din produse
animale.
IV.

CRITERIU- modul de formulare

1. medicamente magistrale se prepara in farmacie, la cerere, pe baza

de prescriptie medicala(reteta).
Retetele sunt prescrise de medic.
Medicamentele au o durata de pastrare scurta, se prepara in cantitati mici si sunt
destinate utilizarii imediate.
2. medicamente oficinale sunt medicamente inscrise in FR X, avand
o formula stabila.
52

Au o durata de pastrare mare si o larga utilizare.

Se prepara in farmacie in cantitati mai mari, din care se fac diviziuni si se pot
elibera bolnavului, la cerere cu sau fara prescriptie medicala.
3. medicamente industriale reprezinta 98% din eliberarile din

farmacie.
Au valabilitate mare 1-3-5 ani, inscrisa pe ambalajul primar;
Se produc in cantitati mari- pe loturi, pe sarje
Denumirea caracteristica inregistrata si folosita numai de firmele producatoare.
Ex: - acidul acetil salicilic, cu prima denumire comerciala de aspirine, are astazi
peste 100 de denumiri comerciale, date de firmele producatoare.
Pe fiecare unitate de conditionare figureaza urmatoarele elemente:
- numele produsului;
- numarul sarjei de fabricatie;
- numele si adresa producatorului;
- forma farmaceutica;
- compozitia;
- numarul de unitati sau continutul;
- modul de administrare;
- precautii de pastrare;
53

- termenul de valabilitate;
- marca fabricii;
- pretul de cost.
In legatura cu medicamentul industrial exista si notiuni specifice ca:
*marca unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de
catre o firma. Marca apare sub forma unui semn, desen,specific firmei
respective, pe ambalajul primar si secundar

*produs farmaceutic este considerat orice medicament,care contine o substanta

medicamentoasa si este eliberat sub denumirea sub care a fost inregistrat.
Un alt termen intalnit este medicament.

*produs generic - reprezinta un medicament industrial, reprodus dupa formula

54

Imodium

unui medicament original,( care a fost brevetat), existent deja pe piata..

Medicamentul generic trebuie sa indeplineasca conditiile:
- sa fie similar cu medicamentul original;
- are aceeasi activitate farmacologica si aceleasi indicatii terapeutice;
- sa aiba aceeasi biodisponibilitate;
- sa fie bioechivalent cu medicamentul original;
- nu poate fi inregistrat si nu poate constitui obiectul unei ameliorari
terapeutice;
- este comercializat de o firma alta decat cea producatoare a
medicamentului original si cu prt mai mic;
- comercializarea unui medicament generic este posibila numai daca
medicamentul original este protejat de brevet.
V.

CRITERIU- repartizarea dozelor de substanta medicamentoasa in

forma farmaceutica
1. Forme farmaceutice unitare- ex. Fiole, spozitoare, comprimate,
capsule. Repartizarea in doze ofera o mare precizie de dozare.

55

2. Forme farmaceutice unitare fractionabile- ex. Comprimate

fractionabile- ofera posibilitatea de administrare in fractiuni.

3. Forme farmaceutice multidoze- solutii, siropuri, suspensii,
pulberi, granule. Doza se masoara utilizand masuri aproximative
(lingura, lingurita, picatura).

VI.

CRITERIU- modul de prescriere si de eliberare

1. specialitati medicale- pot fi medicamente magistrale sau

56

industriale. Se elibereaza din farmacie numai pe baza de prescriptie

medicala reteta se utilizeaza la indicatiile medicului.
2. medicamente esentiale- sunt medicamente stabilite de OMS pentru

Cu reteta

Fara reteta

ajutorul tarilor in curs de dezvoltare. Lista cuprinde 200 de produse

absolut necesare. Se pot elibera cu sau fara reteta.
3. OTC- fara prescriptie medicala. (ex. Produse antigripale, pentru
tuse, fortifiante, anticonceptionale).

VII. CRITERIU- calea de administrare

1. orala (enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, sau uz intern).
2. pe cai parenterale (I.v, i.m, s.c.)
3. pe cai transmucozale: mucoasele bucale, rectala, vaginala si uretrala.
57

4. pe cale cutanata (piele)

VIII

CRITERIU- ATC (anatomic, therapeutic, chimic)

Are in vedere urmatoarele criterii:
* locul de actiune a medicamentului(anatomic)
* tipul de actiune a medicamentului (terapeutic)
* identitatea chimica a medicamentului (chimic)

Sunt 14 grupe pentru:

1. tractul digestiv si metabolism
2. sange si organe hematopoetice
3. sistemul cardiovascular
4. preparate dermatologice
5. aparatul genito-urinar si hormonii sexuali
6. preparate hormonale sistemice
7. antiinfectioase de uz sistemic
8. antiinfectioase si imunomodulatoare
9. sistemul musculo-scheletic
10.sistemul nervos
11.produse antiparazitare
12.aparatul respirator
13.organe sensitive
14.varia.

DESCRIEREA CAILOR DE ADMINISTRARE A

MEDICAMENTULUI
Rolul unui medicament este de a trata un organ sau de a repara o functie
alterata.
Caile de administrare au avantaje si dezavantaje.
Calea de administrare constituie un factor important de care depinde activitatea
substantei medicamentoase care se gaseste intr-o forma farmaceutica..
Eficacitatea caii de administrare se evaluiaza in raport cu administrarea
intravenoasa luata ca referinta.
Sunt 4 cai de administrare a medicamentelor:
I.
calea orala
II.
calea parenterala
III. calea transmucozala
IV. calea cutanata
58

I.

calea orala numita si cale bucala, cale enterala sau gastrointestinala.

Este cea mai utilizata cale de administrare.

Calea orala impreuna cu calea sublinguala si calea rectala fac parte din calea
digestiva (tractul digestiv) care permite absorbtia medicamentelor de-a lungul
circuitului normal urmat de alimente.
Calea sublinguala si calea rectala vor fi tratate la caile de absorbtie
transmucozale.
Calea orala consta in administrarea medicamentului pe gura (per os,
osis=gura).
De aici medicamentul trece prin esofag, stomac, intestinul subtire unde are loc
absorbtia in sange. De aici medicamentul este vehiculat in tot organismul si
ralizeaza efectul terapeutic.
Absorbtia se realizeaza in stomac si intestinal subtire si variaza in functie de:
- substantele medicamentoase (unele substante medicamentoase nu pot fi
absorbite: ex. getamicina, penicilina);
- Forma farmaceutica administrate;
- Ora de administrare a medicamentului;
- Prezenta sau nu a alimentelor in tractul digestiv.
Avantajele caii orale
- administrare usoara- este acceptata de pacienti;
- se pot administra doze crescute de medicament intr-o singura priza;
- automedicatia.
Dezavantajele caii orale
- Exista riscul alterarii substantelor medicamentoase de catre secretiile
tubului digestiv la diferite PH-uri (1,57,5).
- posibilitatea iritarii tractului digestiv (dicoflenacul comprimate,
59

indometacinul);
- probleme de absorbtie a substantelor medicamentoase.
Forme farmaceutice administrate pentru calea orala
- lichide -siropuri, solutii, suspensii, emulsii, ceaiuri medicinale;
- solide - comprimate, capsule, drajeuri, granule etc
II.

caile parenterale

Este administrarea unui medicament in afara tubului digestiv.

Se administreaza injectabil, transcutanat (prin piele) si sunt mai multe cai
parenterale.
1. cai intravasculare din care fac parte:
- calea intravenoasa pentru administrarea in vena (i.v.)
- calea intraarteriala (i.a.) pentru administrarea in artera.
2. cale intramusculara (i.m.) pentru administrarea in tesutul muscular
profund.
3. caile subcutanate
- calea intradermica (i.d.) pentru administrarea imediat sub suprafata pielii
intre epiderma si derma;
- calea subcutanata (s.c.) pentru administrarea sub piele in tesutul
conjunctiv si este o administrare mai profunda.
4. caile intraspinale - este o injectare directa in spatiul spinal
subarahnoidian.
Dupa nivelul de injectare se disting:
a) calea intrarahidiana (i.r) permite injectarea in spatiul situat intre
maduva spinarii si coloana vertebrala;
b) calea intradurala permite injectarea in spatiul epidural (peridural);
c) calea subarahnoidiana permite injectarea in spatiul subarahnoidian.
5. calea intracardiaca (i.c) injectare directa in miocard.

60

6. calea intraventriculara injectare direct in ventricul.

7. calea intraarticulara si intrasinoviala
8. calea intramedulara injectarea in maduva spinarii.
Avantajele caii parenterale
- se pot administra solutii, suspensii, emulsii si medicamente solide
(implante - dupa incizia pielii);
- medicamentele nu sunt alterate la contactul cu lichidele tractului gastrointestinal;
- absorbtia substantei si trecerea ei in organism este foarte rapida (mai
ales i.v.deoarece medicamentul este plasat direct in sange).
Dezavantajele caii parenterale
- durerea la locul administrarii (se utilizeaza tot mai des ace care lasa o
intepatura nedureroasa sau pistolete cu aer sub presiune, indolore).
- Dificultatea de a repeta injectia, numarul de puncte de injectare fiind
limitat.
- Selectarea de substante neiritante
- Utilizarea numai de forme sterile
- Durata de actiune scurta la unele (i.v) iar la altele o durata mai mare
pana la cateva luni (implantele)
Forme farmaceutice administrate pe calea parenterala
- lichide- solutii, suspensii, emulsii;
- solide- pulberi liofilizate, implante, comprimate pentru solutii
injectabile.
III.

caile transmucozale

61

Capsule de Aloe vera

Supozitoare
Mucoasele sunt tesuturi care limiteaza unele cavitati ale organismului deschis
spre exterior.
Ele sunt foarte bogate vascularizate.
Sunt sensibile, fragile si usor iritabile.
Administrarea este direct pe mucoasa (nazala, auriculara, oculara) sau
62

substantele trec prin peretele mucoaselor (calea rectala, perilinguala).

Au o actiune generala (sistemica ex. calea vaginala si uretrala).
1. caile mucoasei buco-faringiene fac parte din calea digestiva impreuna cu
calea gastro-intestinala si calea rectala.
a) calea sublinguala sau pelinguala este administrarea unor
medicamente sub limba.
Avantaje
- se evita pasajul hepatic;
- se evita degradarea medicamentului;
- se evita gustul neplacut si durata de actiune.
Forme farmaceutice administrate
Solutii, comprimate retard (cu efect intarziat), granule, globule homeopatice.
b) Calea buco-faringiana se foloseste pentru actiunea locala

(spalarea gurii, a gatului sau pentru badijonare in cazul unor infectii

microbiene).
Forme farmaceutice administrate
Solutii, gargarisme, comprimate.
c) Calea gingivala pentru actiune locala este destinata pentru

administrarea solutiilor vascoase pe baza de glicerina.

Forme farmaceutice administrate
Solutii si comprimate.
d) Calea buco-dentara pentru actiune locala si sistemica.

Se foloseste pentru tratamentul infectiilor stomatologice.

Preparatele sunt administrate direct in alveola dentara care este
bogat vascularizata.
Forme farmaceutice administrate
Solutii, geluri, unguente, pudre, microcomprimate, alveoconuri.
2. calea rectala este folosita pentru actiune locala si actiune sistemica .
Este o zona puternic vascularizata.
Avantaje
- se poat administra medicamente cu miros si gust neplacut;

63

- se foloseste aceasta cale in situatii de greata si vomismente si intoleranta

gastrica;
- administrarea se face in rect total vid, altfel absorbtia este incompleta.
Forme farmaceutice administrate
Spalaturi, supozitoare, microclisme, capsule rectale, unguente, aerosoli.
3. calea vaginala - medicamentul se administreaza direct in vagin.
Are actiune locala si sistemica. Este o cale mai putin folosita.
Forme farmaceutice administrate
Spalaturi, ovule, capsule gelatinoase, comprimate, aerosoli, unguente.
4. calea uretrala - este o cale care practic nu se utilizeaza. Cand totusi se
utilizeaza se folosesc ca forme farmaceutice solutii sterile pentru instilatii,
hidrogeluri.

5. calea nazala - este destinata tratarii afectiunilor nazale pentru actiune

locala si generala.

64

Forme farmaceutice administrate

Erine (medicamente sub forma de picaturi nazale), spray-uri, unguente, pudre.
6. calea oftalmica - destinata actiunii locale dar si generale.
Se administreaza medicamente sterile.

Forme farmaceutice administrate

Colire, inserte, mini pompe, latexuri.
7. calea auriculara - mucoasa otica este destinata administrarii de
medicamente in ureche pentru actiune locala.

Forme farmaceutice administrate

Solutii vascoase pe baza de glicerina sau forme solide sub forma de pudre si
otoconuri.

65

8. calea pulmonara - administrarea se face in tractul pulmonar prin calea

nazala (fose nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii, bronhiole, alveole
pulmonare).
Administrarea se realizeaza cu dispozitive speciale numite aerosoli care
permit generarea de particule.

Forme farmaceutice administrate

Inhalatii, pulverizatii, aerosoli, spray-uri.
IV.

calea cutanata

Este o cale de aplicare externa, topica, locala.

Medicamentul este plasat pe piele in vederea unei actiuni locale sau
generale (sistemica).
Se evita primul pasaj hepatic.
Sunt forme farmaceutice adaptate pentru penetratia transmucozala.
Avantajele caii cutanate
Medicamentele sunt aplicate direct pe piele si pot avea o actiune locala sau
Pot fi absorbte pentru o actiune generala.(ex. pielea din spatele urechii).
FF pentru calea cutanata
Solutii,suspensii,sisteme adezive cutanate, emulsii, aerosoli, pudre,
66

unguente, geluri.

COMPETENTA 3
DESCRIE MODUL DE PRESCRIERE, PREPARARE SI ELIBERARE
A MEDICAMENTULUI DIN FARMACIE
MEDICUL consulta bolnavul
- stabileste diagnosticul
- indica tratamentul

FARMACISTUL elibereaza medicamentele prescrise si consiliaza pacientul

MEDIC

RETETA BOLNAV

67

Discutie FARMACIST Eliberare de medicamente

Farmacie clinica
Drumul eliberarii medicamentelor( dupa Aiache J.M.)

Receptura medicala cuprinde prescrierea retetelor;

Receptura farmaceutica cuprinde normele de preparare si eliberare a
medicamentelor.
In farmacia de circuit deschis, majoritatea medicamentelor ( industriale,
magistrale, oficinale ) se elibereaza pe baza de reteta.
In farmacia de circuit inchis ( de spital ), medicamentele se elibereaza pe baza
de condici ( formula nosocomialis ).
O mare parte din activitatea farmaciilor este destinata prepararii si eliberarii de
prescriptii medicale si aceasta cuprinde:
* preluarea materiilor prime: substante active, substante auxiliare, recipiente de
conditionare si ambalare;
* aprovizionarea cu medicamente industriale de la depozitele farmaceutice;
* prepararea prescriptiilor medicale, conditionarea primara si secundara
(ambalarea);
* eliberarea medicamentelor bolnavilor.

PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR
DESCRIEREA PARTILOR UNEI RETETE
Sinonime pentru reteta= recepta, prescriptie
Recipio= a da, a lua, a primi.
Se mai numeste si ordonanta medicala

68

Prescriptii medicale

Reteta este un document redactat de medic prin care se adreseaza farmacistului

sa elibereze pacientului medicamente, instrumente sau articole tehnicomedicale.
Reprezinta mijlocul de corespondenta, de legatura intre:
medicul care a consultat bolnavul, a constatat diagnosticul indicand
tratamentul si
farmacistul care va prepara forma farmaceutica si o va elibera bolnavului
specificandu-i conditiile de administrare, dieta, modul de pastrare a
medicamentului.
Reteta constituie totodata si actul legal de justificare si contabilizare a unor
medicamente cu regim special (toxice si stupefiante).
Prescriptiile trebuie sa fie scrise sau tiparite clar si in acord cu legislatia in
vigoare.
In mod obisnuit reteta este un formular de hartie cu dimensiuni de 15,5 pe 7,5.
O reteta care poate fi utilizata de bolnav acasa trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
- unitatea sanitara;
- numele pacientulu;
- adresa, varsta, diagnosticul;
- numele si cantitatea de medicament ce trebuie eliberat;
- instructiuni catre pacient;
- profesia prescriptorului, adresa, semnatura si parafa;
- data la care a fost eliberata reteta;
- indicatii privind eticheta medicamentului;
Reteta are 7 parti cu urmatoarele denumiri in limba latina:
69

1. superscriptio - este partea initiala a unei retete cu antetul tiparit

Cuprinde:
- localitatea;
- unitatea sanitara;
- gratuitate sau nu;
Rubricile se completeaza citet.
2. inscriptio - cuprinde date despre pacient pentru a avea o evidenta a
bolnavilor si a urmari starea de sanatate.
Cuprinde:
- numele;
- prenumele;
- varsta;
- uneori greutatea pentru calcularea dozei terapeutice maxime;
- adresa pacientului;
- functia si unitatea unde lucreaza;
- numarul fisei de consultatie;
- diagnosticul.
3. invocatio - este partea din reteta care cuprinde scris, cuvantul prescurtat
Rp=recipio=a lua,a primi.
Recipe = ia si este adresarea medicului catre farmacist.
4. praescriptio - este parte a retetei care cuprinde medicamentul care va fi
eliberat de farmacist sub forma de:
a) preparat oficinal= conform farmacopeii;
b) medicamente industriale= medicul prescriptor decide
medicamentul, forma farmaceutica, doza, concentratia.
Cantitatea de medicament eliberata se va exprima astfel:
- la masa (5g, 30g);
- la volum (10ml, 50ml);
- prin numarul de doze unitare (30 capsule, 12 comprimate);
- in unitati de conditionare (1cutie, 10 flacoane).

70

Conditionarea medicamentelor in doze unitare contine intreaga cantitate

necesara unui tratament sau sufficient medicament pentru o saptamina sau
o luna
- doze zilnice impreuna cu numarul de zile sau luni de tratament (5
zile din 7 5/7 indica eliberarea pe 5 zile; 1 saptamana din 52, indica
eliberarea pe 7 zile-1/52, 1 luna din 12 1/12).
c) preparate magistrale= acestea sunt realizate pe baza unor
formule speciale sau individuale, in care caz cantitatea
fiecarui component va fi stabilita de prescriptor care va
indica si forma farmaceutica.
Uneori este indicat un singur component activ, restul componentilor sunt
stabiliti de farmacist.
Formula magistrala contine substante farmaceutice si cantitatea prescrisa,
in limba latina sau in limba romana.
Nu se admit abrevieri (prescurtari) si simboluri chimice:
- fiecare substanta se scrie pe un rand si in dreptul ei cantitatea in
grame cu cifre arabe;
- daca se scriu cantitati in grame intregi, dupa cifra respectiva
urmeaza virgula si doua zerouri
ex: - Rp: Natrii sulfatis 30,00 g ;
- daca dozele reprezinta zecimi de gram, cantitatile se vor scrie dupa
sistemul zecimal:
ex: Rp: Papaverini hydrochloridi 0,30 g;
- numai pentru substantele toxice si stupefiante este obligatoriu
prescrierea cantitatilor in cifre si litere atat medicul cat si
farmacistul
ex: Rp: Atropini sulfatis 0,0040 g/ miligramata quator);
- daca intr-o formula magistrala sunt prescrise doua componente in
aceiasi cantitate,aceasta nu se repeta pentru fiecare substanta in
parte ci in dreptul ultimei substante se scrie abrevierea (aa) care
inseamna din fiecare in parti egale .
Rp: Mentholi
Champhorae
aa 0,20g
Phenoli
- lichidele se prescriu tot in grame, cele in cantitati mici sub 1 pana la
2 grame, se inscriu in picaturi cu cifre romane, urmate de
abrevierea gtt sau gttis care vine de la cuvantul gutta= picatura
ex: Rp Menthae aeterolei V gttis= 5 picaturi.

71

in cazul solutiilor pentru care se indica adaugarea de solvent pana la o

anumita masa sau a altor forme semisolide sau solide unde se utilizeaza
excipienti se scrie termenul ad sau abrevierea q.s.ad. care inseamna:cit
este necesar pana la..; atit cit trebuie pina la . ;
ex: Rp:
Phenobarbitali natrii
0,80g
Natrii bromini
aa
0,20g
Kalii bromini
Tincturae valerianae
5,00g
Sirupi aurantii cortices
20,00g
Aquae distillatae q.s.a.d
150g
Sau
Ex:Rp:
Extracti belladonnae
0,20g
Excipientis q.s.a.d
2,00g
-

5. instructio = este partea retetei care cuprinde indicatiile medicului catre

farmacist cu privire la forma farmaceutica, cantitatea, modul de eliberare (ex:
preparat steril) cit si recomandari adresate bolnavului.
Instructiunile sunt scrise sub forma unor abrevieri in Latina.
M.f. sol =misce fiat solutio = amesteca sa fie solutie
M.f. ung.= misce fiat unguentum= amesteca sa fie unguent
Pentru eliberarea medicamentului se folosesc abrevierile:
D.t.d= detur tales doses = da asemenea doze
Div.in. d. aeq = divide in doses aequales = divide in doze egale.
Instructiuni referitoare la administrare se folosesc abrevierile:
D.S. = detur signetur sau da signa = da si semneaza
Sau se elibereaza cu eticheta intern sau extern
D.S. intern si D.S. extern
Modul de administrare a medicamentelor se scrie in limba romana, pentru a fi
cunoscut de bolnav.
6. subscriptio = este completata tot de medic si cuprinde semnatura si parafa
prescriptorului, data si stampila unitatii sanitare.
Prescriptiile medicale au un timp limitat de valabilitate dupa care nu mai pot fi
utilizate.
Unele prescriptii se retin in farmacie (toxice si stupefiante).
7. adnotatio = este completata de farmacist si cuprinde data, stampila farmaciei,
numarul de inregistrare al retetei, pretul, precum si unele modificari impuse de
tehnologia de preparare, de corectare dozelor depasite, denumirea excipientilor.
- unele prescriptii servesc pentru eliberarea de medicamente de mai multe
ori; altele o singura data si se retin in farmacie( toxice si stupefiante)
72

o reteta este pentru un singur pacient;

daca reteta se elibereaza pentru dispensare scolare, unitati militare pentru
mai multe persoane, numele pacientului este inlocuit cu denumirea
unitatii;
la eliberare prescriptiei, farmacistul trebuie sa se asigure de respectarea
tuturor conditiilor legale; daca aceste nu sunt indeplinite, reteta se intoarce
la medic, daca medicul poate fi contactat telefonic unele date
(concentratii, cantitate, doza) pot fi adaugate de farmacist iar pe verso va
nota: contactat medicul, data si initialele farmacistului;
prescriptiile medicale pot fie eliberate de medici din circumscriptii
sanitare, policlinici si spitale particulare, cabinete, policlinici si spitale de
stat.

EXPLICAREA MODULUI DE PREPARARE SI ELIBERARE A

MEDICAMENTULUI DIN FARMACIE CONFORM FARMACOPEII
ROMANE X (FRX)
Modul de preparare a medicamentelor se bazeaza pe o documentatie completa
pentru a se realiza o formula oficinala sau magistrala.
Fiecare forma farmaceutica are o tehnologie adecvata.
a) prapararea si eliberarea medicamentului= aceasta cuprinde o serie de
etape importante:
- verificarea calculelor;
- selectarea recipientelor;
- prepararea medicamentului magistral ,oficinal sau selectarea
medicamentului industrial;
- conditionarea si ambalarea medicamentelor;
- etichetarea;
- verificarea preparatului finit;
- eliberarea medicamentelor catre pacient.
La eliberarea medicamentului,farmacistul va consilia pacientul in legatura cu
administrarea medicamentului
- acordarea sfaturilor necesare pacientului;
- inregistrarea retetei, aplicarea stampilei, verificarea
calculului, verificarea pretului;
- dispozitii privind reteta.

73

Operatiile de preparare a medicamentelor in farmaciile de spital este diferita

fata de farmaciile publice.
Preparatele oficinale si a celor pe lot se prepara in cantitati mai mari.
Indiferent de situatie farmacistul trebuie sa-si angajeze deplina responsabilitate
si sa aiba colaboratori eficienti si bine instruiti.
Personalul farmaciei trebuie sa fie la curent cu evolutia stiintifica printr-o
perfectionare continua.
Preparatele magistrale trebuie sa fie preparate de farmacist sau sub directa sa
supraveghere.
Pentru preparatele oficinale farmacistul are obligatia sa urmareasca realizarea
lor dupa tehnologiile stabilite si in spatiile destinate pentru asigurarea calitatii
medicamentului.

Luam ca exemplu fazele prepararii solutiilor magistrale in farmacie

*

se verifica reteta;
se verifica dozele terapeutice maxime conform tabelelor din FR X;
se alege metoda de preparare, aparatura, recipientele;
se efectuiaza cintarirea si masurarea substantelorfarmaceutice;
se stabileste ordinea de dizolvare a substantelor;
dizolvarea substantelor si omogenizarea lor;
filtrarea;
completarea la masa prevazuta prin adaugare de solvent;
conditionarea primara( flacoane, blistere, folie; fiole);
etichetarea;
controlul organoleptic;
conditii de pastrare;
eliberarea catre pacient.

Eliberarea medicamentului catre pacient

74

Primirea de catre pacient a medicamentelor solicitate in accord cu prescriptia

data sau fara prescriptie si care poate fi efectuata de catre farmacist sau de
asistentul de farmacie sub supravegerea farmacistului.
Farmacistului trebuie sa lucreze, respectind legislatia in vigoare si mai ales
Regulile de Buna Practica Farmaceutica (RBPF) si FR X
In farmacia publica sau de spital se elibereaza urmatoarele medicamente:
- medicamente oficinale;
- medicamente magistrale;
- medicamente industriale;
- medicamente pe lot sau din stoc.
Eliberarea medicamentului poate fi efectuata de catre personalul farmaciei cu
studii medii dar farmacistul are raspunderea morala, juritica sau materiala pentru
orice medicament preparat si eliberat din farmacie. Spatiul farmaciei cuprinde:

- oficina = este locul unde se elibereaza medicamentul si are loc

consilierea pacientilor;
75

receptura = se prepara magistralele;

laboratorul = se prepara oficinalele;
boxa sterile = pentru preparatele sterile;
depozitul = se depoziteaza materii prime si para farmeceutice.

Surse de aprovizionare a farmaciilor

Aprovizionarea cu medicamente industriale, substante farmaceutice, parafarmaceutice se face de la depozitele de medicamente.

In cazul aprovizionarii cu medicamente din import depozitul trebuie sa obtina

acte privind:
- realizarea importului;
- certificatele de calitate ale medicamentului;
- actele de inregistrare a acestora la Ministerul Sanatatii si la Agentia
Nationala a Medicamentului ( ANM ).
Controlul de calitate
Materiile prime achizitionate pentru prepararea si conditionarea
medicamentelor in farmacie trebuie sa corespunda conditiilor de calitate dovedit
prin certificate de calitate de la producator.
Daca este posibil se efectueaza un control al materiilor prime chiar in farmacie
la masa de receptura.
76

Pe buletinul de analiza trebuie sa fie prevazuta data expirarii materiilor prime.

Se vor pastra in depozitul farmaciei in conditii de temperatura, umiditate, ferite
de lumina si separate cele de uz intern de cele de uz extern.
Conditionarea
Pentru fiecare forma farmaceutica se alege recipientul conditionare primara si
acesoriile (dop, sub capac, picator) cele mai potrivite.
Se aplica eticheta pe care se inscrie: denumirea preparatului, mod de
administrare, valabilitatea, forma farmaceutica, semnatura farmacistului,
unitatea farmaceutica,
Depozitarea

Conditiile de depozitare trebuie astfel alese incit sa reduca degradarea

preparatelor si sa permita o valabilitate maxima si sa previna contaminarea cu
microorganisme.
Pentru produsele oficinale, monografiile din farmacopee prevad conditiile de
pastrare.
Pentru formele farmaceutice industriale, termenul de valabilitate si conditiile
de pastrare sunt ale substantelor medicamentoase.
Perioada de valabilitate a unui medicament preparat in farmacie poate fi fixate
prin teste de stabilitate efectuate in conditii obisnuite de pastrare sau prin teste
de imbatranire accelerate.
Pentru eliberarea medicamentului din farmacie se vor respecta urmatoarele
proceduri:
b) citirea prescriptiei=la primirea retetei farmacistul verifica daca
aceasta a fost corect formulate de catre medic, scrisa citet pentru a nu
exista posibilitatea interpretarii gresite. Retetele indescifrabile nu pot
fi executate. Retetele se vor elibera in ordinea in care au fost primite.
c) controlul dozajului si al indicatiilor=farmacistul are obligatia sa
controleze dozele terapeutice indicate de medic si mai ales la
substantele puternic active, toxice si stupefiante cat si modul de
folosire. In cazul in care dozele terapeutice maxime sunt depasite si

77

nu sunt insotite de expresiasic volo=asa vreau, farmacistul are

obligatia de a reduce dozele prin calcul conform FR X.
Dozele pentru copii nu sunt inscrise in farmacopee si farmacistul are
obligatia sa consulte ghidurile pediatrice.
d) verificarea conditiilor de pastrare;
e) alegerea recipientelor de conditionare si a ambalajelor adecvate;
f) scrierea etichetei.

1)
2)
3)
4)

Eticheta medicamentului
Trebuie sa furnizeze pacientului toate informatiile necesare in vederea
administrarii si pastrarii medicamentului.
Etichete pentru eliberarea medicamentului trebuie sa indice clar:
numele pacientului;
numele si adresa farmaciei;
date precise ale continutului (cantitatea, forma farmaceutica,
concentratia in substanta medicamentoasa,numarul de unitati
farmaceutice, seria de fabricatie);
conditiile de pastrare (termenul de valabilitate):
a) temperatura prescrisa de obicei 25grade sau sub 15 grade la altele
sau 2-8grade;
b) umiditatea majoritatea medicamentelor se pastreaza la loc uscat;
c) lumina fotoprotectia se asigura prin recipiente opace sau de culoare
bruna;
d) surse de foc produsele care contin solventi vor purta mentiunea:
inflamabil;
e) termenul de valabilitate pacientul trebuie sa fie informat de timpul
dupa care preparatul trebuie aruncat. Preparatul folosit dupa
termenul de valabilitate produce fenomene secundare, intoxicatii,
reactii alergice. Preparatele farmaceutice pot avea maximum de
valabilitate 7 zile, 15 sau 30 zile.

DEFINIREA RELATIILOR ASISTENTULUI DE FARMACIE CU

PACIENTUL
Farmaciile fac parte integranta din sistemul asistentei de sanatate.
Farmacistii si asistentii de farmacie sunt profesionisti autorizati pentru asistenta
de sanatate si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia si
reglementarile in vigoare, precum si cu reguli profesionale stricte.

78

Asistenta de sanatate desfasurata de farmacisti si asistenti de farmacie este

denumita asistenta farmaceutica.
Asistenta farmaceutica se defineste ca fiind activitatea in care farmacistul si
asistentul de farmacie isi asuma responsabilitatea pentru nevoile pacientului
referitoare la medicament si este raspunzator pentru satisfacerea acestor nevoi.
Asistenta farmaceutica presupune asistarea pacientului, dezvoltarea planului de
asistenta si evaluarea rezultatului.
Asistenta farmaceutica impune ca serviciul de eliberare a medicamentelor sa fie
insotit de informarea, consilierea si supravegherea pacientului in timp.

Personalul din farmacia de comunitate are rol important in economia de

sanatate, reducind spitalizarile prin consilierea pacientilor si prin activitatile
preventive.
In interesul pacientului, farmacistul si asistentul de farmacie trebuie sa cultive
relatii:
de incredere cu pacientul, caruia trebuie sa-i fie consilier in utilizarea
medicamentelor;
de comunicare cu pacientul;
sa tina cont de complianta pacientului.
* CONSILIEREA PACIENTULUI ( SFATUIREA PACIENTULUI)

Acest act implica acordarea sfatului de catre farmacist sau asistentul de farmacie
si verificarea daca a fost inteles, ascultind cu intelegerea cuvenita indoielile,
nelamuririle si problemele pacientilor.

79

Acest act presupune deci ca farmacistul si asistentul de farmacie sa petreaca mai

mult timp cu educarea pacientilor care vin in farmacie, prin acordarea de sfaturi
si consultatii privind medicamentul, actiunea fiind recunoscuta ca o prioritate
profesionala.
Farmacistul si asistentul de farmacie,trebuie sa sfatuiasca pacientii cu privire la
medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala, avind grija sa indice
eventualele reactii secundare si simptome care pot sa apara in cursul
tratamentului.

Directiile de informare si instruire a pacientului ( si\ sau familiei ) se refera la:

- scopul tratamentului si efectele farmacoterapiei ( ce simptome si
tulburari vor dispare si cind; consecintele neinstituirii farmacoterapiei);
- dozele si modul de administrare al medicamentelor (calea de
administrare, modul corect de administrare al formei farmaceutice;
momentul optim de administrare raportat la mese si bioritmul circadian;
doza pentru odata si pentru 24 de ore; doza maxima ce nu trebuie
depasita; ritmul administrarii sau intervalul dintre administrari;
medicamentul al carui tratament nu se sisteaza brusc si necesita
reducerea treptata a dozelor, dupa o schema bine explicate);
- precautii si contraindicatii ( raportate la conducerea auto, la alimentatie,
la alcool si tutun, la automedicatie; necesitatea continuarii
antibioticoterapiei si dupa incetarea simptomelor, pe toata durata
tratamentului prescris);
- reactiile adverse ( RA ) previzibile ale medicatiei ( manifestarile,
gravitatea, durata, necesitatea observarii si raportarii immediate a
aparitiei ); atitudinea la aparitie ( oprirea imediata a tratamentului sau nu
); tulburarile de raportat imediat, medicului sau farmacistului;
- medicamentele, alimentele sau activitatile care trebuie evitate de pacient
in timpul tratamentului;
- pastrarea medicamentului la loc uscat, ferit de lumina, la temperatura
camerei ( aproximativ 25 *C ) sau la frigider.
- aruncarea medicamentului ramas neutilizat dupa expirarea termenului de
valabilitate sau atentie la medicamentele sterile ( colire, unguente pentru
arsuri ), dupa prima deschidere.
- programarea vizitei urmatoare la medic.

80

Important este ca farmacistul sau asistentul de farmacie sa se asigure ca

pacientul cunoaste si intelege efectul si utilizarea medicamentului eliberat.
Farmacistul si asistentul de farmacie, alaturi de medic, au rol important in
educatia sanitara.
O buna consiliere a pacientului depinde de:

*educatia pacientului;
* mediul inconjurator;
* personalul farmaciei.
Dintr-o observare atenta s-a constatat ca cei mai multi pacienti retin numai
ultima parte a indicatiilor acordate, de aceea este recomandat ca informatiile cele
mai importante sa fie repetate pacientului, pentru a fi sigur ca aceste a inteles
bine toate indicatiile.
COMUNICAREA CU PACIENTUL
Este definita ca totalitatea mijloacelor prin care informatia trece de la
farmacist si asistent de farmacie la pacient.
Pentru succesul comunicarii sunt necesare urmatoarele:
- scopul comunicarii este de a urmari efectul ei la pacient;
- comunicarea trebuie sa fie clara, pe intelesul pacientului;
- comunicarea nu se bazeaza numai pe cuvinte, ci si pe atitudini, expresii,
gesturi ce insotesc sfaturile.
- Pentru usurarea comunicarii si utilizarii medicamentelor, s-a creat un
design pentru tratamente speciale care contin in cutia cu medicament si
un calendar, iar medicatia este compatimentata si etichetata in ordinea
administrarii.
- S-au creeat prospecte pentru medicamente.
Prospectele au aparut odata cu aparitia medicamentelor industriale si
permit o buna intelegere a tratamentului cu medicamente.
Prospectul este sursa de informatii a pacientului si cuprinde o cantitate
suficienta si completa de informatii care sa permita pacientului utilizarea
corecta a produsului medicamentos si sa-i asigure acestuia un inalt grad
de protectie.
In cazul in care nu este prevazut un prospect, informatiile pentru pacient
sunt imprimate pe ambalajul primar sau secundar si informatiile privesc:
substanta active, forma farmaceutica, concentratia, seria, data de
expirare, numele si adresa producatorului.
81

Cele mai moderne prospecte includ si ilustratii care ofera un real ajutor
administrarii de medicamente.
COMPLIANTA PACIENTULUI

Numita si : acceptare, adeziune, aderare si reprezinta buna utilizare a

unui medicament de catre pacient, cu respectarea prescriptiilor medicale.
Complianta reflecta calitatea relatiei medic- pacient- farmacist.
In aceasta sunt implicate:
* bunavointa pacientului;
* acceptarea regimului alimentar indicat;
* acceptarea factorilor modului de viata indicat.
Din punct de vedere al farmacistului, complianta pacientului depinde de
comunicarea de catre farmacist a informatiilor necesare bolnavului pentru
o utilizare corecta a medicamentului.
Cauzele noncompliantei
Sunt numeroase, de ordin psihologic si tehnic.
Exista factori care intervin in relatia farmacist- pacient si care pot duce la
nereusita consultatiei date de farmacist, cum ar fi:
* pacientul nu intreaba pentru a nu parea ignorant;
* pacientul este confuz in ceea ce priveste terminologia medicala
(farmacistul are marele rol de a explica termenii pe intelesul pacientului );
* pacientul este adesea nervos sau inspaimintat, pentru a mai pune
intrebari;
* farmacistul are prea putin timp pentru a explica instructiunile adecvate
pacientului.
* consultatia este terminate in graba, farmacistul inminind medicamentele
fara sa dea nici o explicatie pacientului.
*disparitia simptomelor bolii duce deseori la oprirea premature a
tratamentului, cu consecinte negative, ca recaderile sau rezistenta microbiana
*aparitia unor efecte neplacute pentru bolnav determina oprirea
tratamentului, fara consultarea medicului pentru inlocuire sau acceptare.
*schemele terapeutice foarte complexe si complicate sunt greu de
respectat ( intervale foarte scurte intre administrari, multe nopti, foarte multe
medicamente in paralel );

82

* forme farmaceutice inadecvate pentru bolnavul respective, atrag lipsa

compliantei ( ex: supozitoare de mai multe ori pe zi, la adultul in activitate );
* gustul rau, aspectul neobisnuit pot genera noncomplianta.
Farmacistul trebuie sa utilizeze cuvinte simple, potrivite cu pacientul , pentru
a educa pacientul.
Mediul inconjurator in care se acorda sfaturile cuprinde: spatial, mobilierul,
zgomotele.
In alte tari, pentru sfatuirea pacientului este rezervat un compartiment
separate, cu lumina redusa, pentru a creea intimidate si incredere pacientului.
Consecintele unei compliante deficitare sunt:
- ineficienta farmacoterapiei;
- efectele nedorite ale primei doze;
- recaderea brutala cu reaparitia simptomatologiei, la intreruperea
premature;
- reactii adverse la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata;
efecte de rebound dupa medicamentele blocante de receptori; sindrom
de sevraj dupa medicamente ce induc farmacodependenta fizica;
- instalarea rezistentei microbiene;
- suferinta suplimentara a bolnavului.
Masuri pentru optimizarea compliantei
- relatie deschisa, de incredere, pacient- farmacist;
- prescrierea unui tratament bine individualizat si adecvat contextului
social al pacientului;
- acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru consilierea
adecvata privind medicamentele prescrise pe reteta;
- acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru ghidarea
automedicatiei pacientului cu produse OTC.
Mijloace pentru optimizarea compliantei
- prospectul medicamentului;
- materiale documentare illustrate pentru medicament sau pentru modul
de administrare corect al formei farmaceutice (brosura, pliant);
- calendar zilnic si saptaminal al dozelor de medicament( scheme, tabele )
- cutie de dozaj ( cu compartimente pentru 3-4 timpi ai zilei si pentru 7
zile ale saptaminii ) cu reumplere saptaminala.
Personalul farmaciei
Halatul alb, confera o imagine profesionala care ajuta pacientul.

83

Este foarte important ca farmacistul sa se poata deosebi de colaboratorii din

farmacie: asistenti, tehnicieni.
Farmacistul trebuie sa poatre ca si ceilalti, ecusonul cu numele sau si
simbolul farmaciei.
Comportarea farmacistului, nu trebuie sa se abata niciodata de la normele
de etica profesionala.
Pe linga sfaturile si indicatiile date de farmacist, sunt importante si formele
de comunicare neverbale, care include: gesture, expresia fetei, apropierea
de pacient, miscarea ochilor, a capului, pozitia farmacistului.
Farmacistul trebuie sa se afle la o distanta confortabila de pacient: nici prea
aproape, nici prea departe, pentru a face conversatia eficace.
Vocea farmacistului trebuie sa fie calma, calda, personala si cu un
vocabular pe intelesul pacientului.
Privirea este importanta. Comportamentul farmacistului si a asistentului de
farmacie fata de pacient, trebuie sa fie prietenoasa, sincera si empatica.

COMPETENTA 4
DESCRIE PRINCIPALELE OPERATII GENERALE SI SPECIFICE
FARMACEUTICE
DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERATII DIN PRACTICA
FARMACEUTICA: CINTARIREA, MASURAREA, DIZOLVAREA,
AMESTECAREA, FILTRAREA.
84

Definirea regulilor practice pentru cintarire;

Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice;
Identificarea si folosirea acestor aparaturi;
Descrierea balantelor si a greutatilor;
Utilizarea si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.

Materiile prime ( substante active si substante auxiliare ), sunt transformate

in forme farmaceutice, prin diferite operatii, atit in farmacie dar mai ales in
industria de medicamente.
Sunt operatii:
- cu caracter general ( uscarea, maruntirea, pulverizarea, amestecarea,
dizolvarea, filtrarea, sterilizarea ) utilizate in farmacie si in industrie.
- cu caracter special ( granularea, comprimarea, acoperirea comprimatelor
utilizate in industria farmaceutica.
Uscarea
Este operatia de indepartare a umiditatii dintr-un produs solid, lichid sau
gazos.
Produsele solide supuse uscarii sunt substante medicamentoase, produse
vegetale sau preparate care sunt etape intermediare ale fabricarii
medicamentelor.
Produsele lichide prin uscare se transforma in pulberi ( ex. Solutii extractive
obtinute din produse vegetale, animale, suspensii de tulpini microbiene).
Uscarea poate fi:
- uscare in aer liber este expunerea la 20-30*C a produselor pe coli de
hirtie, plase de sirma.
- Uscarea prin caldura.
*Caldura se transmite prin convectie( etuve, dulapuri uscatoare, banda
uscatoare, uscatoare prin pulverizare ).
*

85

Etuva
Aparat pentru liofilizare

Caldura prin conductibilitate se aplica produselor lichide si se realizeaza

in uscatoare cu cilindri sau valturi.
- Prin iradiere termica utilizeaza energia calorica a radiatiilor infrarosii
Radiatiile sunt produse de lampi cu incandescenta in etuve.
- Uscarea prin inghetare ( liofilizare, criodesicare ) este congelarea
produsului de uscat. Se foloseste la prepararea vitaminelor, antibioticelor,
hormonilor si la obtinerea plasmei liofilizate.
Pulverizarea
Este operatia de reducere mecanica a dimensiunii particulelor unei substante
solide.
In farmacie, prin pulverizare substantele medicamentoase solide sunt
transformate in particule de dimensiuni standardizate care alcatuiesc
pulberea.
Particulele trebuie sa fie uniforme si de aceea pulverizarea este urmata de
cernere.
Cernerea
Este operatia mecanica de separare a particulelor dintr-un amestec, cu
ajutorul sitelor
Exista site pentru receptura si site industriale care se deosebesc prin marime.
FR X oficializeaza noua site, fiecare permitind sa se obtina un anumit grad de
finite.
Amestecarea
Este operatia prin care se realizeaza o distributie uniforma a componentelor
unui amestec de produse solide, semisolide, lichide sau gazoase.
86

Amestecarea se produce cu scopul omogenizarii produsului farmaceutic

astfel incit orice doza prelevata trebuie sa contina toti componentii in aceleasi
proportii.
Dizolvarea
Este operatia care consta in diviziunea fizico-moleculara a substantelor cu
ajutorul unei faze lichide intermediare numita solvent.
Rezulta un amestec omogen fizic si chimic numit solutie.
In tehnologia farmaceutica se disting doua moduri de dizolvare:
- dizolvare simpla sau completa;
- dizolvare extractive sau partiala, care se aplica la preparatele obtinute
prin extractie.
Filtrarea
Este operatia prin care se separa particolele solide in amestec cu un lichid,
fortind lichidul sa strabata un material poros numit filtru.
Prin filtrare se obtine un lichid limpede, fara particule solide, sau se obtine o
substanta care se retine pe filtru, sau indepartarea de microorganisme dintr-o
solutie apoasa care trebuie sa fie sterile ( filtrare sterilizanta ).
Se utilizeaza ca materiale filtrante:
-fibre celulozice ( vata, matase,hirtie de filtru );
-materiale filtrante poroase ( sticla poroasa, ceramica, portelan );
-membrane filtrante din celuloza.
Ca metode de filtrare in industria farmaceutica:
-sub presiune hidrostatica;
-sub presiune scazuta;
-prin suprapresiune
Ca metode de filtrare in farmacie:
-presarea ( obtinerea uleiurilor vegetale )
-decantarea ( sedimentarea )
-centrifugarea.

Sterilizarea
Este operatia de distrugere sau indepartare a microorganismelor vii in forma
vegetativa si sporulata.
Se pot steriliza substante farmaceutice, excipienti, ambalaje, spatii de lucru,
ustensile, utilaje in cazul prepararii medicamentelor injectabile.
Urmatoarele preparate farmaceutice trebuie sa fie sterile:
- forme farmaceutice parenterale ( seruri, vaccinuri, perfuzii, injectii,
implante );

87

- forme oftalmice ( unguente si picaturi pentru ochi );

- ffforme farmaceutice care se aplica pe plagi, arsuri sip e pielea sugarilor
( suspensii, emulsii, pulberi, unguente ).
Ca metode de sterilizare FR X prevede:
- sterilizarea prin caldura uscata;
- starilizarea cu vapori de apa sub presiune;
- sterilizarea prin filtrare;
- sterilizarea cu gaz.

In farmacie

Laborator farmaceutic
Pulverizarea
Este operatia cel mai des folosita in practica, la aproape toate formele
farmaceutice.
Prin pulverizare se obtin diviziuni mai mici ale pulberilor.
Pulverizare se face la mojar prin lovire, triturare, malaxare co pistilul,
confectionat din sticla, portelan, de diferite dimensiuni.
Mojarele de portelan au forma de cupa, cu interiorul din sticla si cu un jgheab la
partea superioara. Acestea sunt glazurate mai rar in intregime, mai des glazurate
la exterior si in partea superioara din interior, partea inferioara din interior fiind
neglazurata.
Pistilele sunt confectionate din acelasi material, portelan, sunt pline, grele, au
forma cilindrica care se subtiaza la unul din capete, la capatul opus fiind
terminat printr-o sfera turtita.
Ele au forme diferite si se aleg in raport cu operatiunea ce o avem de executat:
rotunde pentru triturare, plate pentru sfarimare sau malaxare

88

Cernerea
Este operatia care se aplica pulberilor uscate pentru a separa fragmentele mai
mari de cele mai mici obtinindu-se particule cu o anumita dimensiune.
Rezultatul cernerii nu este obtinerea unei pulberi omogene cu o marime a
fragmentelor unitara, ci o pulbere care nu are fragmente mai mari de o anumita
dimensiune.
Cernerea este o operatie obligatory atit la pulberi simple cit si la prepararea
pulberilor compuse.
Pentru a aplica cernerea este necesar sa se respecte anumite reguli:
cernerea se face prin miscari ritmice si uniforme de la dreapta la stinga;
pentru cernerea unei pulberi nu se iau cantitati mari de la inceput,
deoarece cernerea se face dificil;
inainte de cernere, substantele higroscopice se usuca;
substantele cu densitati diferite se cern separate sau se amesteca din nou
dupa cernere;
pentru substantele colorate ca si pentru cele toxice se rezerva site
separate;
cantitatile ramase pe sita se cern din nou dupa o prealabila triturare ( nu
este permis a se apasa cu mina pentru a forta trecerea prin sita);
pulberile onctuoase, amorfe se pot apasa usor cu mina pentru a trece orin
ochiurile sitei ( oxid de zinc, amidon).
Masurarea lichidelor in volume
Farmacopeea Romana X, prevede ca toate medicamentele lichide sa fie
elaborate sau eliberate prin cintarire, iar masurarea volumetrica sa fie rezervata
numai lichidelor in cantitati mici ( 1-4 ml ), operatie care se face cu picatorul
normal.
Este interzisa masurarea lichidelor cu aproximatie, deoarece da mari erori. In
aceste cazuri se recurge la cilindri gradati.
Masurarea lichidelor cu cilindri gradati se face tinind seama de densitatea
lichidelor. Alegerea cilindrului se face in raport cu lichidul de masurat.
Pentru masurarea unui volum de lichid, cilindrul se aseaza pe masa, iar lichidul
se toarna incet pe marginea cilindrului pina la apropierea nivelului de gradatie
dorit. Se ridica cilindrul in dreptul ochilor in asa fel incit raza vizuala sa treaca
orizontal prin gradatia fixata.se continua turnarea lichidului de data aceasta cu
picatura pina la semn.
Picatorul normal este fabricat pentru a corespunde la 20 picaturi ( echivalent cu
un gram apa distilata).
Cintarirea substantelor lichide si solide
89

Pentru cintarirea substantelor solide se folosesc balante farmaceutice si cumpene

de mina.Cintarirea cu cumpana de mina se va face respectind urmatoarele reguli:

Balante
- inelul cumpenei trebuie asezat la baza degetului aratator, trebuie rotita
cumpana pentru a avea in fata bratul cu gradatiile, iar acul trebuie sa
oscileze intre degetul mare si a degetelor mijlociu, inelar si mic.
- Inaintea fiecarei operatii de cintarire se va determina punctual zero al
cumpenei, astfel incit aceasta sa se echilibreze perfect si se va controla
sensibilitatea cumpenei dupa numarul si intensitatea oscilatiilor.
Pentru cintarirea substantelor solide la balanta farmaceutica se respecta
urmatoarele reguli:
- blocarea sau deblocarea balantei farmaceutice se face cu miscari lente,
nu bruste;
- greutatile se aduc pe platane cu balanta blocata in asa fel incit sa se
realizeze de la inceput un ipotetic echilibru;
- greutatile se pun pe platanul din stinga, iar substantele de cintarit pe
platanul din dreapta;
- dupa terminarea operatiunii de cintarire, balanta se blocheaza si se
degajeaza de greutati;
- balanta se mentine in permanenta curata
Cintarirea substantelor are urmatoarele faze:.
- alegerea sticlei corespunzatoare prin calcul sumar al volumului total al
substantei solide si lichide din prescriptie;
- spalarea si controlul sticlei;
- alegerea dopului de pluta potrivit ca sa asigure o inchidere etansa;
- dopul se potriveste tinind sticla in mina sin u pe masa.
Substantele solide se cintaresc pe rondele de hirtie velina, echilibrarea balantei
fecindu-se tot cu ajutorul unei rondele de hirtie egala ca marime.

90

Substantele semisolide se cintaresc pe hirtie cerata, in aceleasi conditii de

echilibrare a balantei.
Substantele se preleveaza din borcan cu lingurite sau cu spatula, dupa caz,
curatate in prealabil pentru a nu impurifica balanta si se aseaza pe rondela de pe
platan.
Dupa cintarire, substantele se toarna in locul indicat cu ajutorul unei cartele de
celuloid.
Dupa terminarea cintaririi, platanele balantei nu se bat pe masa sau pe alt corp
dur pentru a fi degajate de fragmentele de substanta ramasa, ci se sterg cu un
prosop, eventual cu putin alcool dupa care balanta se aseaza in cutia ei.
Se utilizeaza balanta de receptura (tip Sibiu), sau balante moderne, electronice
care au inlocuit balantele mecanice traditionale,deoarece efectuiaza o cintarire
rapida si exacta.
Se utilizeaza balante electronice tip Mettler, Sartorius.
Pentru substantele puternic active(Separanda) sau toxice(Venena) prescrise in
cantitati mai mici de 50 miligrame(0,05) se utilizeaza solutiile titrate 1: 10 sau
1:100 ale acestor substante(FR X).
Nu se cintaresc toate substantele deodata, ci cite una, pe masura dizolvarii lor in
solvent
Dizolvarea substantelor
Presupune trecerea unei substante solide, lichide sau gazoase in solutie cu
ajutorul unui lichid ( dizolvant sau solvent).
Marimea vitezei de dizolvare se realizeaza printr-o diviziune avansata a
substantei prin agitare, caldura si prin alegerea unei anumite ordini de dizolvare.
Dizolvarea prin pulverizare la mojar se realizeaza respectind urmatoarele reguli:
se allege un mojar potrivit in care se tritureaza cu atentie substanta pina se
obtine o pulbere fina; se adauga citeva picaturi pentru a umezi bine
substanta si se continua triturarea; se adauga apoi portiuni mici de lichid
amestecind continuu;
cind mojarul contine 1\3 lichid se lasa un timp scurt in repaus pentru ca
substanta nedizolvata sa se depuna; pistilul nu se pune pe masa in timpul
operatiei de dizolvare, deoarece nu este igienic;
dupa decantarea lichidului in mojar, se continua operatia pina la
dizolvarea completa;
in final se spala mojarul cu putina apa distilata pentru recuperarea
substantei.
Filtrarea substantelor
Este operatia prin care se separa substanta solida dintr-un lichid.
In farmacie, in receptura, filtrarea se face cu ajutorul unor materiale
poroase,usor accesibile ca tifonul, vata, hirtia de filtru si mai rar peretii

91

porosi de azbest sau ceramica poroasa, caz in care se foloseste filtrarea sub
presiune redusa.
Pentru solutiile perfecte destinate cailor orale, filtrarea se face dupa
dizolvarea substantei solide si inainte de adaugarea siropului.
Prepararea solutiilor sterile, injectabile, colire, trebuie sa fie urmata de filtrari
repetate de doua sau mai multe ori, pina se obtin solutii perfect lipsite de
corpuri straine in suspensie, de bacterii.
Solutiile coloidale, emulsiile si suspensiile nu se filtreaza. Solutiile uleioase
se filtreaza la cald cu ajutorul pilniilor incalzite.
Divizarea si conditionarea comprimatelor, drajeurilor

Numararea medicamentelor nedivizate nu se face cu mina.aceasta norma este

impusa de regulile elementare de igiena.
Comprimatele, supozitoarele,drajeurile se numara cu ajutorul unei lingurite
curate din os.
In acest scop, printr-o miscare de rotatie a borcanului se varsa un numar
sufficient de unitati farmaceutice pe o coala de hirtie alba pregatita special
pentru aceasta operatie; se iau cu lingurita, se numara si se introduce in
punga pregatita pe care s-au specificat detaliile scrise citet cu cerneala.
Restul de unitati care ramin, se introduce in borcan prin alunecare.
Este neigienic luarea comprimatelor cu mina sau luarea acestora cu podul
palmei si numararea lor cu degetul.
In locul folosirii linguritei, se mai poate utilize o cartela de celluloid.
Ambalarea
Este eliberarea medicamentelor sub o forma placuta, cu aspect ingrijit, avind
specificate toate datele administrarii, este una din conditiile esentiale care
trebuie indeplinite in farmacia moderna.
Ambalajele care se gasesc astazi in farmacie sunt:
sticle medicinale;
cutii din plastic;
pungi de hirtie.

92

 Ambalarea in sticle necesita o atentie deosebita: sticlele trebuie sa fie

curate, atit in interior cit si la exterior; eticheta trebuie sa fie lipita pe
partea superioara a sticlei.
Cutiile de plastic nu pot fi intotdeauna etichetate, intrucit lipiciul nu
prinde pe fatal or lucioasa ( in acest caz se introduce intr-o punga pe care
se consemneaza cu cerneala toate datele).
Pungile de hirtie servesc pentru ambalarea unitatilor farmaceutice,
subdiviziuni de tablete, drajeuri si uneori chiar pentru pulberi simple.
Eliberarea in pungi de hirtie trebuie sa fie precedata de consemnarea
corecta a continutului, scrisa citet, cu cerneala care sa cuprinda toate
datele: denumirea medicamentului, numarul de unitati farmaceutice sau
gramele, mod de administrare, data.
Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile
farmaceutice;

Tiparitor de etichete

Scanner coduri bare

Capsule

93

Creuzeti

Mojare cu pistil din portelan

Pahar Berzelius

Sticluta picuratoare

Sticle farmaceutice antic de stricnina

94

Pipete automate

Mojar cu pistil

Pilnie analitica

Mojar cu pistil din marmura

Flacon Erlenmayer
Cilindru

95

Cilindru gradat

Borcan brun cu dop rodat

Spatule farmaceutice

Sticla cu pipeta
Erlenmayer

Pipete si flacon

96

Baloane Erlenmeyer

Balanta analitica

Casa de marcat
Balanta tehnica de precizie

Computer

97

Balanta tehnica

Computer

Mouse

Telefon

98

Etuva

Agitator

Etuva
O farmacie, in care prepararea( elaborarea) se efectuiaza la scara mare, va
necesita o dotare mai complexa decit o farmacie in care predomina
distribuirea( eliberarea) de medicamente industriale.
Echipamentul farmaciei, este reprezentat prin mobilier, aparatura, vesela,
ustensile pentru prepararea si pastrarea medicamentelor.
Farmacia va fi dotata cu instalatii de apa calda si rece, canalizare,
lumina,incalzire, frigider, agitator electric, balante, baie de apa, mijloace pentru
fierberea apei,
Farmacia are o vesela variata confectionata din sticla, faianta, portelan, fragile,
cu care trebuie umblat foarte atent.
Vesela este alcatuita din MOJARE din sticla si portelan, PAHARE Berzelius si
FLACOANE Erlenmayer, VASE conice gradate pentru masurat lichide,
PIPETE gradate, BAGHETE si SPATULE de sticla, LINGURITA din os sau
CARTELA din celuloid,TERMOMETRE , RECIPIENTE pentru fiecare tip de
forma farmaceutica dozata, DISPOZITIVE pentru numararea comprimatelor si

99

capsulelor, PICATOR normal, ETICHETE, COMPUTER, CASA de

marcat,TELEFON , FARMACOPEE, CARTI, REVISTE, RECLAME.
Toate ustensilele trebuie sa corespunda normelor in vigoare.
Echipamentul farmaciei este reprezentat de mobilier, vesela si ustensile necesare
desfasurarii activitatii specifice de preparare si pastrare a medicamentelor.
Incaperile farmaciei vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare, aparate
frigorifice, lumina si incalzire.
Intr-o farmacie este necesar pentru prepararea si eliberarea medicamentelor,
urmatorul echipament:
suprafata de lucru corespunzatoare;
sursa de apa potabila;
robinet cu apa calda si rece;
mijloace pentru fierberea (incalzirea) apei;
baie de apa;
spatii de depozitare pentru materii prime, produse elaborate si produse
industriale;
frigider;
agitator electric;
balante corespunzatoare;
mojare din sticla si portelan;
pahare Berzelius si flacoane Erlenmayer;
vase conice gradate pentru masurat lichide;
pipete gradate;
baghete si spatule de sticla;
termometru;
recipiente pentru fiecare tip de forma farmaceutica dozata;
dispozitive pentru numararea comprimatelor si capsulelor;
etichete;
computere;
telefon;
surse de informare: farmacopee, carti;
reviste, reclame.
Toate utilajele, vesela, mobilierul, aparatura trebuie sa corespunda normelor
in vigoare.
Oficina - principala incapere din farmacie, din care se elibereaza
medicamentele.
Oficina este un spatiu larg, bine luminat in care se face prezentarea
medicamentelor pentru eliberarea catre pacienti.

100

In afara de medicamentele eliberate cu sau fara prescriptie medicala ( cu

reteta OTC), se vind si produse cosmetice, igienico- sanitare sau dispozitive
medicale.
Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica dupa forma farmaceutica
( comprimate sau capsule, solutii injectabile, supozitoare, siropuri, picaturi),
dupa modul de administrare ( extern sau intern), dupa producatorul de
medicamente, dupa origine ( medicamente indigene).
De asemenea preparatele pentru copii, produsele parafarmaceutice sau
cosmetice sunt aranjate separate.
Oficina trebuie sa prezinte intrare accesibila pacientului si cai de comunicare
usoara cu celelalte compartimente.De asemenea, este bines a existe un loc
special in care pacientul sa-si administreze medicamentele de urgenta.
In oficina se gasesc:
- o casa de marcat;
- computer pentru gestiunea valorica si cantitativa a medicamentelor;
- cinci rafturi de sticla, cu sertare, din care pe patru sunt aranjate
produsele medicamentoase si pe una produsele cosmetice.
Eliberarea medicamentelor este asigurata de asistentul de farmacie sub
coordonarea farmacistului specialist. In oficina trebuie sa existe cantitati mici
de medicamente care pot fie liberate in 1-2 zile.
Receptura este compartimentul farmaciei destinat prepararii produselor
magistrale ( preparate pe baza retetei eliberate de medic) si a produselor
oficinale ( preparate pe baza retetelor din Farmacopeea Romana).
Substantele medicamentoase din care se prepara aceste produse se mentin in
borcane de maxim 1 kg, inchise etans.
Receptura dispune de instalatie de preparare a apei distillate si de balanta
analitica pentru cintarirea substantelor.
Asistentul de farmacie pregateste substantele si dispozitivele necesare prepararii,
asigura etichetarea, dar prepararea propriu-zisa o face numai farmacistul.
Masa de receptura este prevazuta cu sertare in care se afla ustensile ca;
- pistile;
- mojare;
- busoane;
- sticle de diferite marimi;
- lingurite;
- capsule;
- garniture;
- balanta farmaceutica prevazuta cu greutati.
In receptura se afla un dulap special cu substante toxice si stupefiante. Dulapul
are usi din lemn prevazute cu chei, iar pe usile interioare are capul de mort.

101

Pe masa de transcris retete se afla register de transcris, Farmacopeea Romana in

vigoare si un nomenclator.
Pe masa de analiza se afla reactivii necesari pentru examenul fizico- chimic,
pentru identificare substantelor medicamentoase ce intra in farmacie.
Pe masa de elaborari se executa si se fac diviziuni, fie de elaborari, fie de
specialitati cum ar fi: tablete, unguente.
Frigiderul este ocupat cu substante termolabile: gamaglobulina,vaccinuri,
glucoza.
Retetarul este un dulap cu mai multe compartimente numerotate. Corespunde
din receptura in oficina, in care sunt asezate produse magistrale care au fost
preparate si urmeaza a fie eliberate.
Depozitul este un spatiu larg, umbrit, prevazut cu aerisire, instalatii de stingere
a incendiilor, instalatii care asigura temperatura si umiditatea optima de pastrare
a medicamentelor ( maximum 25*C, minim 4*C, umiditate 20% ).
Depozitul este divizat in: depozit de medicamente, deposit de produse
parafarmaceutice, depozit de substante medicamentoase.
In depozit, aranjarea medicamentelor se face in ordine alfabetica, in functie de
lot, serie si termen de valabilitate. Receptia medicamentelor o face si asistentul
de farmacie, care face nota de intrare- receptie ( NIR ).
Trebuie tinuta o evidenta clara a medicamentelor, aceasta cuprinde:
- numele producatorului;
- foram de prezentare;
- concentratia substantei active;
- marimea ambalajului;
- seria si data expirarii;
- cantitatea primita;
- denumirea furnizorului.
Depozitul de comprimate este prevazut cu stelaje din lemn, pe care sunt asezate
medicamentele in functie de specialitati, in ordine alfabetica si in functie de
termenul de fabricatie.
Medicamentele cele mai apropiate de termenul de expirare se aseaza in dreapta
stelajului si se vor consuma primele.
Depozitul de medicamente din import este la fel organizat ca si cel pentru
comprimate.
Depozitul de chimicale este prevazut cu stelaje din lemn pe care sunt asezate
borcane mari cu substante chimice. Pe jos, sub rafturi, sunt vasele cu vaselina,
alcool, perhidrol.
Depozitul de fiole si solutii este destinat fiolelor si solutiilor, respectind aceeasi
regula ca si depozitul de comprimate.
Spalatorul - este prevazut cu chiuveta de faianta dubla, o masa metalica si un
aragaz.
Vestiarul - este destinat pastrarii hainelor, halatelor personalului farmaciei.
102

Dupa terminarea fiecarei operatii, toate ustensilele si aparatele care au servit la

preparare, se aseaza in locul anume destinat acestui scop.
Alte ustensile utilizate in farmacie:
- baghete de sticla;
- lingurite din plastic pentru cintarirea substantei colorate;
- sticle picuratoare ( cu dop picurator ) pentru acid lactic, tincture de
beladona;
- balante, cumpene de mina si greutatile necesare;
- cartele de celluloid pentru diviziuni;
- pilnii din sticla si metal pentru filtrare.
Aranjarea medicamentelor si produselor parafarmaceutice in oficina si
depozit

Aranjarea medicamentelor in oficina

103

Aranjarea medicamentelor in depozit

Toate medicamentele, retetele, preparatele farmaceutice, se elibereaza in
oficina.
Medicamentele sunt aranjate in functie de specialitati si de produsele ce se
solicita mai des. Sunt aranjate in ordine alfabetica, la fel ca in deposit.
Pe recepturile din fata sunt asezate medicamentele sub forma de tablete. In
sertare sunt aranjate fiolele si solutiile.
Pe rafturile de jos se aranjeaza siropurile, picaturile, solutiile, iar pe rafturile
de sus se aseaza tabletele si cutiile.
In oficina, ca si in depozit, medicamentele se aseaza pe stelaje, in functie de
termenul de valabilitate sau data de fabricatie.
In deposit medicamentele sunt asezate dupa data expirarii. Cele cu termen de
valabilitate indelungat se aseaza in spate, iar cele care expira mai repede sunt
asezate in fata.
Infiintarea si functionarea farmaciei se bazeaza pe obtinerea avizului special
al Ministerului Sanatatii si eliberarea autorizatiei de functionare.
Autorizarea infiintarii si functionarii farmaciei de catre un for superior
(Ministerul Sanatatii ) este necesara deoarece o farmacie trebuie sa
indeplineasca anumite conditii:
- sa fie condusa de un farmacist cu functie si vechime corespunzatoare, cu
recomandare din partea Colegiului Farmacistilor;
- sa fie amplasata corespunzator la o populatie de 3000 de locuitori;

104

- sa aiba o suprafata de 50m2 din care 30m2 sa fie ocupati de oficina si

receptura;
- sa dispuna de instalatie de apa curenta si sistem de asigurare a
conditiilor optime de climatizare ( temperatura si umiditate ) si de
protectie impotriva rozatoarelor si insectelor.
- sa dispuna de materialele necesare depozitarii si pastrarii
medicamentelor.
Farmacia cu circuit deschis asigura asistenta in ambulatoriu a populatiei cu
produse medicamentoase, produse parafarmaceutice, dispozitive medicale
si produse igienico- sanitare.

105

106