Sunteți pe pagina 1din 92

1 Notiuni introductive

1.1 Definitii
Macroeconomia
- este o ramur a tiinei economiei care studiaz relaiile economice la nivelul ansamblului
economiei naionale
- este partea economiei, care studiaz procesele i fenomenele economice (de ex. inflaia,
omajul, creterea economic etc), ce rezult din corelarea activitilor economice la
nivelul economiei naionale.
- se ocupa cu studiul comportamentului economic n ansamblu
Economia naional reprezinta ansamblul activitilor economice i sociale care se desfoar in
cadrul naional al unui stat.
1.2 Microeconomia VS Macroeconomia
Microeconomia
Este alctuit din procese, fapte, aciuni
manifestate la nivel individual, la fluxurile
economice ( gospodrii, firme, instituii, etc.)
Este componenta tiinei economice care se ocup
cu studiul proceselor faptelor comportamentelor
individuale din economie, privite ca entiti de
sine stttoare i aflate in interaciune
Este alctuit din elemente referitoare la entiti
economice concrete, reale, care pot fi
individualizate i identificate n cadrul sistemului
economiei naionale
Ca tiin, se bazeaz n special pe microanaliz
Se ocup de probleme mici
Vizeaza activitatea individuala a agentilor
economici, studiind preturi, cantitati si piete
individuale

Macroeconomia
Este alctuit din procese, fapte aciuni
manifestate sub forma agregat, ca o rezultant
a acelor reflectate de microeconomie la nivelul
economiei naionale.
Este componenta tiinei economice care se
ocup cu studiul structurii, funcionalitii i
comportamentului de ansamblu al economiei ca
sistem
Este alctuit din elemente conceptuale,
obinute ca mrimi agregate din elemente
preluate de la entitile macroeconomiei
Ca tiin se bazeaz n special pe macroanaliz
Se refer la probleme de dimensiuni mari
Vizeaza economia n general si se ocupa de
comportamentul agentilor economici agregati

Macroeconomia studiaz comportamentul in ansamblu a celor patru sectoare ale unei economii
naionale:
Sector
Functie
Venituri nregistrate Cheltuieli
nregistrate
Gospodrii/menaje
Consum, productie
Salariu, rent,
Consum
nefinanciara
doband
Firme sau productori Productie nefinanciara
Profit
Investiii interne
destinata pieei
brute
Public sau
Redistribuirea veniturilor Taxe i impozite
Cheltuieli
guvernamental
si bogiei naionale
percepute
Guvernamentale
Restul lumii/legtura
cu strintatea

Export, import

Export net

1.3 Obiective macroeconomice


- Angajri totale orice persoan pregtit, doritoare i capabil s lucreze s aib un serviciu
stabil.
- Creterea economic dezvoltarea produciei de bunuri i servicii ar putea imbunti nivelul
de trai al populaiei.
- Stabilitatea preurilor exist perioade cnd preurile cresc/descresc in general intr-un ritm
foarte rapid (perioade de inflaie/deflaie), crend dificulti in multe sectoare ale economiei
- Securitatea economic ajutarea persoanelor aflate in imposibiltatea de asi purta singuri de
grija (btrni, persoanele cu handicap, persoanele aflate in imposibilitatea de ai ctiga
existena)
- Echitate asigurarea sanselor egale a tuturor cetatenilor pentru realizarea scopurilor de catre
sistemul economic al unei economii naionale
- Eficien productie maxima utilizand resursele existente. Ca obiectiv naional eficiena se
refer la intreaga capacitate a economiei de a produce la maxim, folosind resursele disponibile.
1.4 Cererea agregata si oferta agregata
Cererea agregat reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate ntr-o economie pentru
achizitionarea de bunuri si servicii indiferent de destinatia acestora (consum, investitii, export
etc).
Componente :
- cererea pentru consum personal (C) = Cheltuielile necesare achizitionrii bunurilor si
serviciilor de ctre consumatorii finali (populatie, menaje, gospodarii)
- Achizitiile guvernamentale (administratii publice locale si centrale) (G) = cheltuieli
aferente consumului public si a investitiilor publice
- Cererea pentru investitii (I)=cheltuielile firmelor pentru investitii brute (formare bruta de
capital fix si cresterea stocurilor)
- Exporturi nete (EN)=diferenta dintre exporturi si importuri (EN=EX-IM) reflectand
influenta comertului exterior asupra cererii agregate.
CA=C+G+I+EN
Oferta globala/agregat reprezinta productia interna bruta adusa si oferita pe piata de catre
agentii economici producatori. (productia totala interna de bunuri economice+IM)
Cererea si oferta global sunt analizate n legturile lor multiple cu indicele general al preturilor
(IGP)

IGP CA

valoarea real a banilor puterea de


cumprarecantitatea de bunuri/servicii
cumparateCA in termeni reali
Pretul bunurilor/serviciilor interne > Pretul
celor strinecerinta consumatorii interni
pentru bunuri/servicii interneIM&EX

preul bunurilor finale realizate intern


=> cantitatea cerut la export => cantitatea
agregata cerut
=> Importurile devin mai ieftine (cantitatea
importat ) => cantitatea cerut din
producia intern
Factorii care explica panta negativa a CA

OA
salariul nominal (suma de bani primit de
salariat pentru munca depus) nu creste
imediat (nu n aceeai proporie cu
majorarea preurilor) => salariul real
(puterea de cumparare a salariului
nominal)=> costul firmelor (CTM nu
imediat (nu n aceeai proporie cu
preurilor)=>profitul=>Q=>OA

Factorii care explica panta pozitiva a OA

Factorii care determin /cererii agregate


Consumul
d(la creditele de consum)(politica monetar expansionist)
t (politic fiscal expansionist)
gradul de ncredere n evoluia economiei
d(la creditele de consum)(politica monetar restrictiv)
t (politic fiscal restrictiv)
gradul de ncredere n evoluia economiei
Investitiile
d(la creditele de investitii)(politica monetar expansionist)
t (politic fiscal expansionist)
gradul de ncredere n evoluia economiei
d(la creditele de investitii)(politica monetar restrictiv)
t (politic fiscal restrictiv)
gradul de ncredere n evoluia economiei
Cheltuielile
G=>CA
guvernamentale G=>CA
exportul
Venitul extern=>cererea pentru produsele obinute n
tara=>EX=>EN=>CA
Venitul extern=>cererea pentru produsele obinute n
tara=>EX=>EN=>CA
Moneda nationala de depreciaz => EX se ieftinesc n moneda
strin
Moneda nationala se apreciaz => EX se scumpesc n moneda
strin
importul
Venitul intern => IM
Venitul intern => IM
Moneda nationala se depreciaz=>IM=>CA
Moneda nationala se apreciaza=>IM=>CA
Dac Moneda nationala se depreciaz EX& IM=>EN=>deficitul comercial
Dac Moneda nationala se apreciaz EX&IM=>EN=>deficitul comercial

C=>CA

C=>CA

I=>CA

I=>CA

EX=>CA
EX=> CA
EX=>CA
EX=> CA
IM=>CA
IM=>CA
IM=>CA
IM=>CA

Factorii care determin /ofertei agregate


Evoluia preurilor factorilor
PFP(de ex : combustibil, munca, materie prima) => costul de
de producie (PFP)
producie=>cantitatea produs de ctre firmele interne=>OA
PFP=>costul de producie=>cantitatea produs de catre
firmele interne=> OA
Raportul dintre salarii (S) i
S >WL =>costurile medii de producie=>OA
productivitate (W) la nivel
S <WL =>costurile medii de producie=>OA
naional
Condiiile naturale din
condiii nefavorabile=>OA
economie
condiii favorabile=>OA
Nivelul fiscalitii suportate
fiscalitatea, =>Costul firmelor =>OA
de ctre firmele interne
taxele=>Costul firmelor=>OA
1.5 Echilibrul macroeconomic
Sistemul economic se afl in echilibru atunci cand CA=OA

Impactul modificrii cererii agregate/ofertei agregate


Efecte

deplasare
ctre
dreapta

CA
Q=>veniturile=>rata
omajului;Rata inflatiei
(cerere inflationista =
CA in urma promovrii politicii
macroeconomice expansioniste (de
ex : ofertei de moned).

Q=>rata omajului=>Ri(are loc


deplasare
reducerea ritmului de cretere a
ctre stanga preurilor = Dezinflaie).

OA
Q=>rata omajului(omajul=
dezechilibru al pieei muncii caracterizat
prin existena unei oferte de munca
superioare cererii de munca); Ri

Q=>rata omajului=>Ri
(oferta inflationista=OA determinata de
costurilor de producie, a salariilor >
productivitatea, a fiscalitii)
Variatie
relaie invers ntre Ri i rata
relaie direct ntre Ri i rata
omajului
omajului
Spirala
Apare cand ocurile negative pe latura ofertei (care determin OA sunt
inflaionist acomodate monetar=>CA
De ex: P materiilor prime=>C de producie=>P bunurilor finale=>puterea de
cumprare=>veniturilor salariale=>cererea salariatilor=>inflatiei.
Dacsalariale nu au fost susinute deW=>C produciei=>inflatiei => se intr

ntr-o spiral inflaionist.


1.6 Politica economica
Politica economic reprezint actiunea constient, concertat democratic, a puterii publice care
presupune definirea obiectivelor economice si sociale ale statului, punerea n aplicare a acestor
obiective, folosindu-se mijloace si tehnici adecvate.
Elaborarea politicii economice se bazeaz pe ntelegerea si constientizarea intereselor generale
ale unei natiuni elaborate n functie de: epoca istoric, necesittile economice ale populatiei,
conjunctura politic si economic international, materiile prime si resursele energetice ale trii,
etc.
Politica economic a unui stat depinde si este influentat de obiectivele majore ale politicilor
economice nationale, regionale si mondiale.
Termen
Scurt

Lung

Scopul politicii economice


Extinderea cererii agregate
Echilibrarea balantei de plati
Reducerea deficitului bugetar
Asigurarea cresterii economice stabile
Stabilitatea preturilor
Reducerea somajului

Dupa
domeniile n care
trebuie s se aplice

Clasificare politici
economice
sociale

durat

-conjuncturale,
-pe termen scurt sau mediu,
-structurale,
-de restructurare, etc.
-politici restrictioniste,
-politici de incitare,
-politici de stimulare,
-politici de concertare a actiunilor pe un anumit domeniu.
Politici globale
-protectia mediului,
-politici bugetare,
-programarea macroeconomic.
Politici sectoriale
n domenii diferite:
-piata muncii,
-transporturile,
-infrastructura
-liberal,

modul de influentare
a participantilor la
viata economic
amploarea obiectului
politicii economice

doctrinei

-dezvoltrii economice,
-dezvoltrii sociale,
-dezvoltrii durabile,
-eliminarea somajului,
-politica antiinflationist,
-politici de dezvoltare a
categoriilor sociale
defavorizate.

-neoliberal,
-a ofertei globale,
-a cererii,
-keynesianist,
-neodirijist.
2. Cresterea si dezvoltarea economica
2.1 Definitii
Economiile lumii se afla ntr-o continua stare de miscare, n vederea atingerii obiectivelor lor de
dezvoltare si progres, a caror evolutie este evaluata n principal pe baza cresterii economice.
Cresterea economica arata rezultatele pe care le nregistreaza o economie, ntro anumita
perioada de timp. Cresterea economica poate fi definita ca o majorare a capacitatii de productie
a unei tari, identificata prin sporul produsului national real n decursul mai multor ani. Ea este
nteleasa ca un proces de sporire a capacitatii unei economii nationale de a furniza n masura
crescnda diferite bunuri si servicii de productie si consum.
Astfel procesul cresterii economice, in sens larg, reprezinta un ansamblu de modificari (pozitive
sau negative) ce au loc n dimensiunile rezultatelor macroeconomice ntr-o anumita perioada de
timp (de obicei un an) si ntr-un spatiu dat (interiorul economiei nationale). n sens restrns,
cresterea semnifica sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora, pe ansamblul
economiei si pe diferitele ei subsisteme.
Dezvoltarea economica, este considerata o crestere economica pe termen lung si reprezinta
practic o trecerea de la o stare existentiala a macroeconomiei la o situatie superioara, fiind
definita ca ansamblul transformarilor cantitative, structurale si calitative ce survin att n
procesele economice ct si n mecanismele de functionare a economiei si n modul de gndire al
societatii.
Relatia ntre cresterea economica si dezvoltarea economica este una ca de la parte la ntreg.
Progres economic reprezinta un efect n timp al cresterii si dezvoltarii economice, ce
evidentiaza sensul si specificul dezvoltarii din fiecare etapa, n raport cu etapele anterioare.
Cresterea economica aduce progres prin prisma sporirii resurselor disponibile procesului de
inovare si ameliorare a proceselor economice. Invers, progresul economic n general si cel tehnic
n particular, reprezinta un factor al cresterii economice. Att cresterea ct si progresul
favorizeaza dupa cum vom vedea dezvoltarea economica si primesc suportul acesteia. Putem
afirma ca reprezinta latura cantitativa si calitativa a acesteia. Un stat dezvoltat asigura conditiile
unei cresteri economice sustenabile si mai ales a progresului economic.
2.2 Factorii determinanti ai cresterii economice
Categorii de factori
Factor
Descriere
munca
ofertei de munca->Q bunuri si servicii ->mbunatatirea
directi
arata
latura
rezultatelor activitatii economice.
cantitativa a cresterii
Sporul de forta de munca depinde de: sporul natural
influentnd procesul
demografic, migratia, rata de ocupare sau productivitatea
pe termen lung
muncii (factori indirecti ai cresterii).
rata de ocupare - arata potentialul productiv al fortei de
munca dar si productivitatea muncii.
Tarile dezvoltate, care nu se bucura de un spor natural

natura

Capital

neofactori

demografic ridicat, controleaza fenomenul migrationist si n


acelasi timp suplinesc latura cantitativa a muncii printr-o
productivitate ridicata, ceea ce arata ca rezultatele
economice raportat la efortul depus (populatia ocupata) sunt
ridicate.
Sporul populatiei > productivitatea marginala a muncii
pentru o crestere sustenabila.
Cresterea economica poate fi aratata prin abundenta
resurselor naturale, ale solului si subsolului Actiune strict
restrictiva datorita caracterului limitat - pe termen scurt se
manifesta ca o constanta contributia lor la cresterea
economica este conditionata de elemente precum progresul
tehnic, posibilitatea de exploatare a resurselor naturale, etc
Contribuie direct la procesul cresterii economice datorita
caracterului sau productiv, amplificat de un randament
ridicat, reprezentand consecinta investitiilor nete care sunt la
rndul lor un efect al economisirii (logica teoriei
keyneseiste). Legatura dintre stocul de capital si cresterea
(economica) este evidenta, ele fiind direct proportionale.
Dimensiunea cantitativa a capitalului (factorului material)
=volumul de capital real n exploatare, dimensiunea
calitativa=productivitatea capitalului real.
Eficienta marginala a capitalului - venitul sau produsul
suplimentar anual ce se obtine de pe urma surplusului
stocului de capital.
Factorul informational-tehnologic si procesul de inovare.
Procesul de inovare arata potentialul de a introduce progres
si eficienta n actul economic. Cnd tehnica se
mbunatateste, tehnologiile se perfectioneaza iar combinarea
factorilor traditionali de productie este optima, cu acelasi
consum de factori de productie clasici se obtine o productie
mai mare (sau aceeasi productie se obtine cu factori mai
putini) -> progresul tehnic, rezultat al procesului de inovare,
asigura o mai nalta valorificare a resurselor materiale si
umane date si el este nsusi un factor de crestere economica
sustinuta.
Progresul economic indus prin inovare determina efecte
multiple:
- contribuie la ameliorarea randamentului sistemelor de
productie;
- contribuie la obtinerea economiilor de scara prin reducerea
costurilor medii de productie;
- limiteaza costurile ecologice si sociale ale cresterii
economice;
- determina restructurarea pe sectoare si ramuri a
economiilor nationale.

indirecti
latura/dimensiunea
calitativa a cresterii,
influentnd-o
n
special pe termen
scurt
(efecte
temporare
asupra
cresterii)

Potentialul de inovare este conditionat de importanta


acordata activitatii de cercetare.
cererea agregata
rata economiilor si a investitiilor
productivitate
climatul de afaceri international
migratia fortei de munca
proprietatea privata
liberalizarea economica
stabilitatea monetara si financiara etc

2.3Tipuri de crestere economica


Ne arata modul n care se combina factorii de productie.
Tip de crestere economica
Contributie preponderenta a laturilor cantitative a factorilor (directi) la cresterea
extensiv
economica.
Caracterizeaza tarile care nu au putut sau nu pot sa-si valorifice la un nivel
superior potentialul lor economic.
cea mai mare parte a sporului de rezultate macroeconomice se datoreaza laturilor
intensiv
calitative ale factorilor de crestere, folosind resurse putine si obtinand rezultate
mari (le valorifica superior).
Este specific tarilor avansate, ce au capacitatea de a genera si absorbi progresul
tehnologic.
In fazele de nceput ale procesului de dezvoltare economica a statelor predomina tipul de crestere
extensiva, urmnd ca factorii calitativi, ce caracterizeaza tipul intensiv de crestere, sa cstige
progresiv n importanta
Se afla la granita celorlalte si presupune contributii aproximativ egale ale celor
intermediar
doua categorii de laturi ale factorilor determinanti ai cresterii.
Beneficiile cresterii economice
- cresterea nivelului bunastarii si cu dezvoltarea economica
- genereaza noi locuri de munca contribuind la reducerea saraciei.
- sporirea capitalului investitional, ceea ce contribuie la progresul tehnic, suport al
cresterii viitoare.
Ritmurile galopante de crestere pot avea repercusiuni negative:
-procesul poate deveni nesustenabil fiind generat nu de cresterea productivitatii si de progres
tehnic ci de cresterea gradului de ndatorare si de fenomene speculative, conditii n care
corectiile sub forma crizelor economice ct si presiunile inflationiste devin importante.
- beneficiile asociate cresterii nu sunt distribuite n mod echitabil tuturor participantilor la
obtinerea sa ; cresterea sustinuta este asociata cu reducerea pe masura a volumului resurselor
disponibile si cu externalitati negative de genul dezastrelor ecologice.
2.4. Modele de crestere economica
Beneficiile asociate cresterii economice au determinat cercetatorii sa construiasca modele de
crestere care sa explice acest fenomen.

Modelele de crestere economica reprezinta o constructie logico-matematica corespunzatoare


structurii logice a teoriei cresterii economice, care evidentiaza ansamblul de factori care concura
la cresterea productiei nationale pe ansamblu sau pe locuitor.
Cteva dintre aceste modele sunt:
- Modelul Kalecki: asociaza ritmul de crestere a venitului national cu rata investitiilor;
- Modelul Harrod: rata garantata (decizii individuale agregate), rata naturala (fundamente
economice), rata de facto (nregistrata);
- Modelul Solow: rolul progresului tehnic.
2.5 Indicatorii rezultatelor macroeconomice
Rezultatele macroeconomice reprezinta iesirile asociate activitatii agentilor economici agregati,
utilizand un sistem de indicatori sintetici (indicatori macroeconomici), iar ca metoda principala
se utilizeaza sistemul conturilor nationale (SCN).
Indicatorii rezultatelor macroeconomice pot fi:
globali, finali (brut net),
interni sau naionali
nominali sau reali
Masurarea economica a rezultatelor macroeconomice se face folosind indicatorii:
- produsul intern brut (PIB);
- produsul intern net (PIN);
- produsul national brut (PNB);
- produsul national net (PNN);
- venitul national (VN);
- produsul global brut (PGB).
PIB (Produsul intern brut) este cel mai important indicator, reprezentnd indicatorul de
referinta pentru masurarea rezultatelor economice, ce sta la baza estimarii cresterii economice,
exprimand marimea valorii adaugate brute a bunurilor economice ajunse n ultimul stadiu al
circuitului economic, care au fost produse n interiorul tarii de catre agentii economici autohtoni
si straini, ntr-o anumita perioada de calcul (un an). Poate fi definit de asemenea ca valoarea
tuturor bunurilor si serviciilor finale, de piata, realizate cu ajutorul factorilor de productie din
interiorul unei tari, ntr-o perioada de timp determinata. PIB poate fi exprimat n preturile
factorilor de productie sau n preturile pietei
PNB (Produsul national brut) reflecta rezultatele agentilor economici autohtoni care
functioneaza n interiorul tarii sau n afara acesteia, obtinute n perioada de calcul data. Cantitativ
este dat de marimea PIB, la preturile pietei, corectat cu soldul valorilor adaugate brute a agentilor
economici nationali din strainatate si cea obtinuta de agentii economici straini din interiorul tarii,
exprimat tot n preturile pietei. Acest sold poate fi pozitiv sau negativ n functie de ordinea de
marime n care s-au obtinut rezultatele. Astfel PNB este mai mare dect PIB-ul cnd agentii
economici autohtoni aduc mai multa valoare adaugata din exterior (soldul este pozitiv) si mai
mic, daca agentii economici straini obtin n interior, comparativ, o valoare adaugata mai mare
(soldul este negativ). PNB-ul reflecta, prin urmare, activitatea agentilor economici nationali
desfasurata att n interiorul tarii ct si n afara ei si ajustata cu productia obtinuta de firme
detinute de rezidenti din strainatate.

Si n cazul PNB, se face distinctie ntre PNB nominal si PNB real. n prima situatie, calculul se
face n preturi curente (ale perioadei), iar n cel de al doilea caz, calculul indicatorului se face n
preturi constante (ale unui an dat, considerate neschimbate). Raportul dintre PNB nominal si
PNB real este numit deflatorul PNB, putin utilizat n practica.

PIB

Ageni economici interni


Firme naionale (care acioneaz intern)
Firme strine (care acioneaz intern)

Ageni economici naionali

Firme naionale (care acioneaz intern)


Firme naionale (care acioneaz extern)
PNB = PIB + (Veniturile obinute de ctre firmele naionale pe plan extern
Veniturile obinute de ctre firmele strine pe plan intern)=PIB+ SVS (SVS=soldul
veniturilor cu strintatea)
PNB

PNN (Produsul naional net) reprezinta marimea valorii adaugate nete a bunurilor si
serviciilor finale obtinute de agentii economici nationali n interiorul tarii si n exterior. Marimea
sa este data de diferenta dintre PNB si deprecierea capitalului fix (A), adica: PNN=PNB-A
PIN (produsul intern net) - reprezinta marimea valorii adaugate nete a bunurilor si serviciilor
destinate consumului final, care au fost produse n tara de catre agentii economici autohtoni si
straini, n perioada de calcul determinata. PIN = PIB A
Venitul national (VN) exprima valoarea totala a tuturor veniturilor (sau preturilor) realizate de
factorii de productie pe parcursul unui an. Indicatorul este un alt mod de calcul al valorii
productiei totale, adica prin nsumarea veniturilor factorilor (salarii, rente, dobnzi, profituri),
indiferent daca rezultatul sunt bunuri economice finale ori intermediare.
Daca venitul national se exprima n pretul pietei este similar PNN: VNpp = PNBpp - A
n cazul n care se exprima n pretul factorilor (sunt excluse influentele taxelor indirecte din
preturile pietei), venitul national reprezinta PNB, si el exprimat n aceleasi preturi ale factorilor,
fiind denumit venit national brut.
VNpf = VNpp - Tind
PGB (Produsul global brut) reflecta valoarea totala a bunurilor materiale si a serviciilor, cu
caracter marfar si nemarfar, obtinute ntr-o perioada de timp, de regula un an, n cadrul
subsistemelor economiei nationale. Indicatorul cuprinde nregistrari repetate ceea ce duce la
ncarcarea valorii totale, la denaturarea ei prin supraestimare. Cantitativ, PGB este egal cu:
PGB = PIB + Ci=
=
+
unde: PGi este produsul global realizat de fiecare sector de activitate, PFi reprezinta produsul
final realizat n fiecare sector de activitate, Ci este consumul intermediar din fiecare sector de
activitate iar i este numarul sectoarelor economice.
PGB = PIB + CI
PIB = PGB CI
PIB poate fi obinut adunnd valorile adaugate. (Se determin ca diferen ntre ncasrile
firmelor i consumul intermediar).

2.6 Indicatorii macroeconomici exprimai n preurile pieei (pp) i n preurile factorilor


de producie (pf).
PP = PF + Taxe indirecte (TVA, accize, taxe vamale)
PP = PF + Ti
Indicatorii macroeconomici prezentati anterior se vor scrie n preurile pieei, astfel:
PIBPP = PIBPF + Ti
PNBPP = PNBPF + Ti
PINPP = PINPF + Ti
PNNPP = PNNPF + Ti
2.7 PIB se poate determina prin 3 metode:
2.7.1. Metoda produciei
PIB poate fi definit ca marimea valorii adaugate brute agregate a bunurilor economice ajunse n
ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse de agentii economici autohtoni si
straini. Valoarea adaugata reprezinta contributia ntreprinderii la productia nationala. Cantitativ
este diferenta dintre pretul produsului finit si consumurile intermediare.
VAb = p*Q-Ci
unde: VAb este valoarea adaugata bruta; p*Q, reprezinta valoarea productiei; Ci sunt costurile cu
materii prime (consumurile intermediare), adica consumul de factori materiali ntr-un proces de
productie, n vederea crearii de bunuri si servicii.
Daca din VAb se deduce valoarea amortizarii capitalului fix (A) se ajunge la valoarea adaugata
neta.
VAn = VAb A
2.7.2. Metoda veniturilor
Consta n nsumarea veniturilor ce reprezinta remunerarea factorilor de productie (salarii, rente,
dobnzi, profituri, s.a.) cu alocarile pentru consumul de capital fix. Nu sunt incluse si venituri
care rezulta din transferuri (pensii, alocatii ajutoare).
Marimea obtinuta prin nsumarea veniturilor care remuneareaza factorii de productie (Vf) cu
consumul de capital fix sau amortizarea (A) reprezinta PIBpf (exprimat n costul factorilor).
Pentru a ajunge la PIBpp (exprimat n preturile pietei), trebuie adunate impozitele indirecte si
scazute subventiile de exploatare.
PIBpf = Vf + A
PIBpp = Vf + A + Iind - Sexp
VABpf = A + VN
VANpf = VN
PIBpp = VANpf + A + Tind
PIBpp = VN + A + Tind
2.7.3. Metoda cheltuielilor
Este cea mai des utilizata metoda si presupune agregarea cheltuielilor pentru achizitionarea
bunurilor care alcatuiesc productia finala. PIB nsumeaza cheltuielile pentru: consumul final
privat si public (CF), formarea bruta a capitalului fix (FBCF) si variatia stocurilor (VS) la care se
adauga exportul net de bunuri (EN), ca diferenta ntre exporturi (EX) si importuri (IM).
PIBpp = CF + FBCF + VS + (EX IM)

Se observa ca indicatorul macroeconomic PIB evalueaza activitatea agentilor economici


nationali si straini numai de pe teritoriul tarii, nu si a celei desfasurate peste granita. Din acest
motiv, produsul total este intern.
n acest caz, PIB reflect totalitatea cheltuielilor effectuate n vederea achiziiei de bunuri finale.
Cine achizitioneaz producia de bunuri finale?
Consumatorii (gospodriile) -> C (cheltuieli de consum)
Firmele -> Ib (investitii brute)
Statul -> G (cheltuieli guvernamentale)
Agenii economici strini -> Exp (exporturi)
PIB = C + IB + G + Exp Imp = C + IB + G + Expnet
2.8. Indicatori derivati ai PIB:
- PIB nominal - masoara valoarea bunurilor finale n preturile curente ale perioadei de calcul
- PIB real - reflecta modificarea productiei fizice n economie, prin exprimarea tuturor bunurilor
finale produse n preturile unui an de referinta, numite preturi constante.
- Deflatorul PIB este raportul dintre PIB nominal si PIB real (pentru acelasi an). El reprezinta o
alternativa pentru indicele preturilor de consum (IPC), utilizat n estimarea inflatiei.
Deflator PIB = PIB nominal / PIB real
Care din cei 2 indicatori surprinde evoluia procesului de cretere economic (a
produciei)?
PIBnominal NU deoarece n T1 fa de T0 variaz att preul ct i producia realizat. De
exemplu, PIBnominal poate crete, chiar n condiiile n care producia scade (n acest caz,
preurile cresc mai mult dect scade producia).
PIBreal DA deoarece evoluia PIB-ului real se datoreaz doar variaiei productiei (p=ct)
Exemplu. Dac n 2010, economia Romniei a sczut cu 1,3% fa de 2009 => PIBreal 2010
cu baza 2009 a fost mai mic dect cel din 2009 cu 1,3%.
PIB-ul real se calculeaz deflatnd (mprind) PIB-ulnominal curent la indicele general al
preurilor.
PIBreal 2010/2009 = PIBnom 2010 / IGP 2010/2009 => IGP (Deflatorul PIB) = PIBnom2010 /
PIBreal2010/2009 = P2010Q2010 / P2009Q2009
Asa cum am precizat, cresterea economica se masoara prin evolutia PIB real (variatia relativa %). Acest indicator arata rata de crestere economica: g=PIB(%)
Poate fi determinat de asemenea volumul viitor al PIB-ului real, cu ajutorul formulei:
PIBn=(1+g)nPIB0 unde:
PIBn = volumul PIB real dupa n ani, n conditiile n care PIBt0 este volumul PIB n perioada de
referinta
g = rata de crestere economica pentru cei n ani (se considera constanta sau medie).
Pentru a estima n cti ani PIB si va dubla volumul, poate fi aplicata regula lui 72. Aceasta
regula este utilizata de obicei pentru estimarea timpului n care investitiile si dubleaza volumul,
dar poate fi utilizata si n cazul PIB. Astfel: n = 72/g
unde: n este numarul de ani n care PIB-ul si dubleaza volumul, iar g este rata anuala de crestere
economica.

Pentru estimarea evolutiei PIB dar si pentru a vedea daca factorii de productie au fost folositi la
capacitatea maxima, se utilizeaza notiunile de PIB potential (estimat cu ajutorul filtrului
Hodrick-Prescott sau pe baza productivitatii totale a factorilor TFP1) si de gap-ul PIB-lui
(ecartul PIB-ului ntregistrat vis-a-vis de PIB-ul potential).
Diferenele dintre IGP i IPC
IGP indicele general al preurilor evideniaz evoluia preurilor tuturor bunurilor i
serviciilor finale realizate de ctre agenii economici interni.
IPC indicele preurilor de consum (utilizat de ctre Institutul Naional de Statistic pentru a
calcula rata inflaiei n Romnia) surprinde evoluia preurilor bunurilor i serviciilor finale
achiziionate de ctre populaie (bunuri alimentare, nealimentare i servicii).
Exemple de diferene:
a) Preul bunurilor industriale produse n Romnia se va reflecta n IGP i nu n IPC (populaia
nu achiziioneaz utilaje);
b) Preul bunurilor alimentare importate de ctre Romnia se va reflecta n IPC i nu n IGP
(consumm acele bunuri, care nu sunt produse n Romnia);
c) Deprecierea monedei naionale se va reflecta att n IGP (deoarece va scumpi materiile prime
importate necesare pentru producia intern), ct i n IPC (deoarece crete i preul bunurilor de
consum importate).
2.9 Dezvoltarea economica
Una din dimensiunile care caracterizeaza desfasurarea vietii economice este dezvoltarea
economica, care reprezinta o stare a economiei ca ntreg, fiind diferita de cresterea economica
sau de progresul economic, dar mpreuna cu acestea reflecta dinamica economiei n ansamblu.
Dinamica economiei ilustreza evolutia n timp a acesteia, reliefnd faptul ca perioadele de
crestere, dezvoltare si progres alterneaza cu cele de decadere.
2.9.1. Pilonii dezvoltarii
Dezvoltarea economica implica n sine cresterea economica, cresterea rezultatelor
macroeconomice pe termen lung, conducnd la transformarea ireversibila a configuratiei
economiei. n acest context, toti factorii care conduc la cresterea economica (resursele umane,
resursele naturale, formarea capitalului, progresul tehnic si inovatia) reprezinta piloni ai
dezvoltarii economice.
Spre deosebire de cresterea economica care pune accent pe latura cantitativa a dezvoltarii
economice (productia de bunuri si servicii), dezvoltarea economica surprinde simultan aspecte
cantitative, calitative si structurale ale evolutiei economice, corelate cu transformarea pe care
schimbarile economice o genereaza asupra modului si nivelului de trai si comportament al
oamenilor, ct si asupra raportului fata de mediul nconjurator.
n cadrul dinamicii economice, o crestere a productiei totale sau pe cap de locuitor care este
nsotita de schimbari structurale majore si ireversibile ale economiei, ale modului de trai si ale
calitatii vietii populatiei se transforma n proces de dezvoltare economica. Dezvoltarea
economica nseamna n esenta procesul de trecere a economiei de la o forma anume a evolutiei
sale la o alta, calitativ superioara, caracterizata prin noile raporturi tehnico-economice si
economico-sociale ce apar n procesul de crestere.
2.9.2. Indicatori ai dezvoltarii economice
Dezvoltarea economica acopera dimensiunea:

cantitativa cresterea economica


calitativa schimbarea structurilor economiei nationale care este indusa de cresterea
economica.
Cei mai folositi indicatori de apreciere a dezvoltarii economice sunt:
- rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor;
- nivelul PIB-ului per capita;
- rata medie anuala de crestere demografica;
- rata investitiilor;
- raportul dintre capital si munca;
- ponderea sectorului serviciilor n PIB;
- infrastructura si servicii sociale;
- resursele de hrana;
- serviciul datoriei externe.
Tarile dezvoltate economic sunt acele tari care realizeaza indicatori de nivel
si de calitate mai nalte, in timp ce tarile a caror dezvoltare economica este slaba inregistreza
indicatori de nivel si calitate scazuta.Conform acestui criteriu referitor la nivelul de dezvoltare,
este considerata tara dezvoltata acea tara care are un PIB pe locuitor relativ mare (peste 12.000
$), o structura economica avansata (serviciile depasind 50% din PIB) si care se caracterizeaza
printr-un standard de viata nalt. Aceste tari prezinta o crestere economica nalta n raport cu
cresterea populatie (raportul variind de la 3/1 la 8/1), o putere de cumparare ridicata si o datorie
externa de maxim 60% din PIB. Din contra, o tara slab dezvoltata (sau subdezvoltata) are un PIB
per capita redus (sub 1000 $), un nivel de trai scazut, o rata de crestere demografica ridicata,
superioara ratei de crestere economica care este relativ mica, investitii reduse si infrastructura
deficitara.
2.9.3. Caile dezvoltarii economice prin:
- sporirea capitalul (investitii) concomitent cu cresterea eficientei sale (trebuie motivat capitalul
national prin acumularea economiilor si transformarea lor n investitii);
- perfectionarea managementului organizational (deciziilor managerilor au la baza un mare
volum de informatii de variate tipuri iar pentru a fi viabile trebuie sa fie prompte);
- reducerea disparitatilor economice (vezi cazul UE);
- promovarea pluralitatii formelor de proprietate viabile, si liberalizarea pietelor (gestiune
eficienta, competitie);
- ncurajarea activitatilor autohtone, selectiv, pentru folosirea capacitatilor de productie interne
(mobilizarea ntregului potential economic pe acele activitati pentru care tara respectiva dispune
de prioritati si avantaje relative);
- ncurajarea exporturilor.
2.9.4. Dezvoltarea economica durabila
Dezvoltarea durabila economico-sociala este o modalitate dinamica structurala ascendenta a
economiei care sa sustina progresul uman nu numai la nivel national si pentru ctiva ani, ci
pentru ntreaga planeta si pentru o lunga durata de timp.
Principii la nivel international:
- principiul asigurarii egalitatii sanselor generatiilor viitoare;
- principiul politicii inegalitatii economico-sociale;
- principiul diversitatii vietii biologice si spiritual culturale;
- principiul suveranitatii populatiei;
- principiul responsabilitatii reciproce.
-

Dezvoltarea economica durabila este caracterizata de urmatoarele elemente:


- compatibilitatea permanenta a mediului creat de om cu mediul natural;
- egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed;
- interpretarea prezentului prin prisma viitoarului;
- accentul pe ecologie si geoeconomie atunci cnd se analizeaza problema bunastarii generale;
- gestionarea unor elemente precum controlul poluarii, al ncalzirii globale, a sistemului
educational si a sistemului de indicatori specifici dupa care se apreciaza calitatea dezvoltarii si
vietii oamenilor.
3. Venitul, consumul, economiile si investitiile
3.1 Venitul
Venitul national sau produsul national (Y) reprezinta suma dintre consumul final (C) si investitii
(I) (utilizarile). Y = C + I
3.2 Consumul
Consumul reprezinta partea din venit utilizata pentru achizitionarea de bunuri si servicii destinate
satisfacerii directe a nevoilor generale ale societatii.
Inclinatia spre consum reprezinta raportul procentual dintre consum si venit, ce poate fi prezentat
sub doua forme:
- nclinatia medie spre consum (c) - arata cte unitati de consum se pot satisface cu o unitate de
venit
- nclinatia marginala spre consum (c) - arata efectul modificarii cu o unitate a venitului, asupra
consumului
Factorii care influeneaz consumul
C = f (averea; d (rata dobnzii la creditele de consum); t (rata fiscalitii aplicat veniturilor);
Ria (rata anticipat a inflaiei); gradul de ncredere n evoluia economiei)
Factor

Averea ( active reale i


C
financiare ale populatiei)
d
Creditele => C
Politic monetar restrictiv
t
venitul disponibil populatiei=>
C(politica fiscala restrictiva)
Ria
C (prezent)
Gradul de ncredere n
- Optimism => C
evoluia economic
- Pesimism => C

C
Creditele => C
Politic monetar expansionist
venitul disponibil populatiei =>
C (politica fiscala expansionista)
C (prezent)

Teorii de analiz a consumului


3.2.1 Teoria Keynesist - consumul este influenat n mod decisiv de venitul disponibil curent.
C = f(Yd); Yd = venitul disponibil

Yd = Y (Venit Naional) - T directe (impozitul pe venituri + CAS + CASS) + TR (Transferuri)


Venitul disponibil al unei gospodrii se aloc pentru consum i pentru economisire. Yd = C + S
(economii)
c inclinaia medie spre consum arat partea din venitul disponibil alocat consumului
s inclinaia medie spre economisire arat partea din venitul disponibil alocat economisirii
c+s=1
Legea psihologic a lui Keynes
La modificarea venitului disponibil, consumatorii reacioneaza modificnd consumul ntr-o
proporie mai mic i economisirea ntr-o proporie mai mare (consumul i economisirea se
modific n acelai sens cu venitul).
a) Yd => C (crete mai puin) => c = => c
Yd => S (crete mai mult) => s = => s
La creterea venitului, consumatorii i vor mri inclinaia ctre economisire i i vor reduce
inclinaia ctre consum
b) Yd => C (mai puin) => c = => c
Yd => S (mai mult) => s = => s
La scderea venitului, consumatorii i vor mri nclinaia ctre consum i vor scdea nclinaia
ctre economisire
Yd = C + S c + s = 1
c - reprezint nclinaia marginal spre consum= C/ Yd
s reprezint nclinaia marginal spre economisire= S/ Yd
3.2.2. Teoria venitului permanent (Milton Friedman)
Ipoteze :
- consumul nu depinde de venitul disponibil curent, ci de venitul permanent.
C = f(Ypermanent)
Ydisponibil = Ypermanent + Ytemporar
- indivizii economisesc cnd Yd > Ypermanent i utilizeaza economii cand Yd <
Ypermanent.
3.3 Economiile
Economiile reprezinta surplusul de venit (Y) peste cheltuielile de consum sau reprezinta partea
din venitul disponibil care este economisita.
S = Y C si Y = S + C
Acestea se afla ntr-un raport functional cu venitul: la o anumita modificare a lui Y are loc o
modificare a lui S, fie liniara si constanta, fie curbilinie si crescatoare cnd venitul creste.
Relatia dintre venit si economii arata:
- care este raportul dintre economii si venit nclinatia medie spre economii s=S/Y
- cu ct sporesc economiile la o crestere cu o unitate a sporului de venituri nclinatia marginala
spre economii (s). s= S/ Y
Din relatia de calcul a nclinatiei marginale spre economii (s) si a nclinatiei marginale spre
consum (c), rezulta: s + c=1.
Functia consumului i funcia economisirii

C = Ca + cYd - funcia consumului


Ca = consum autonom (nivelul consumului care nu depinde de venitul disponibil curent)
Consumul autonom se poate face fie pe baza economisirii anterioare, fie pe baza mprumuturilor.
T0: C0 = Ca + cYd0
T1: C1 = Ca +cYd1
C = cYd => c = C/ Yd
C + S = Yd => S = Yd C = Yd Ca cYd = Yd cYd Ca = -Ca + sYd
S = -Ca + sYd - funcia economisirii
3.4 Investiiile
Investiiile reprezint fluxul de cheltuieli destinate creterii sau meninerii stocului de capital
real, sau fluxul de cheltuieli menite proiectelor de producere a bunurilor care nu sunt destinate
unui consum imediat, cunoscandu-se categoriile de investiii:
- Investiii de nlocuire/Investiii brute (Ib) (de reproducie) - se refer la nlocuirea obiectivelor
uzate i meninerea stocului de capital fix (utilaje, instalaii, cldiri etc), sursa de acoperire o
constituie amortizarea reprezentand formarea brut a capitalului fix i creterea volumului
stocurilor materiale; Ib=S+A
- Investiii nete (In) (de dezvoltare) - mresc capitalul fix existent i asigur sporirea capacitii
productive a crei surs o constituie venitul economisit fiind dat de partea din venit cheltuit
pentru formarea factorului de producie capital, adic pentru creterea volumului capitalului fix
i a stocurilor. Achiziiile de elemente de capital fix (utilaje, instalaii, cldiri etc) + stocuri
=investiia net de dezvoltare (In) Investiia net se concretizeaz in acumularea net de capital.
In=S
n economia de piata economiile se transforma n investitii, in functie de anumiti factori precum
dorinta de organizare rationala a cheltuielilor n timp, dorinta de mbogatire, preferinta pentru
lichiditate, etc.
Nu ntotdeauna nsa economiile se transforma integral n investitii caci o parte se tezaurizeaza
(T), astfel I = S T (investitie neta), putandu-se considera si investitie bruta, care include si
amortizarea capitalului fix.
De asemenea este posibila si situatia S > I cnd acumulari anterioare sunt transformate n bunuri
de capital.
Funcia investiiilor poate fi scris in felul urmtor: I = d*i ,unde: investiiile autonome
(care nu depind de rata dobanzii); i rata dobanzii; d coeficientul de sensibilitate a investiiilor
fa de rata dobinzii.
n sens economic, investiiile reprezint ansamblul cheltuielilor orientate spre achiziionarea
bunurilor capital, n vederea sporirii avuiei societii. Spre deosebire de bunurile de consum,
bunurile capital nu satisfac n mod direct nevoile umane, dar contribuie la crearea de noi bunuri,
fie de consum final, fie tot de investiii, i care vor genera indirect, pe termen lung, o satisfacere
superioar a trebuinelor colective. Dei, n mod obinuit, n sfera investiiilor sunt incluse i
investiiile financiare (achiziionarea de titluri de valoare), acestea nu au ca rezultat sporirea
capitalului i a avuiei societii, ci doar o schimbare a dreptului de proprietate.
Astfel, ntr-o accepiune larg, investiia reprezint orice decizie de cheltuire care conduce la
dobndirea unui activ (real sau financiar), n vederea obinerii ulterior a unui flux de lichiditi.
Factorii care influenteaza decizia de a investi.
- nivelul profitului - legatura ar fi direct proportionala.
- cererea agregata
- politica statului n domeniul investitiilor

- starea generala a economiei.


In procesul de efectuare a investiiilor este necesar de comparat rata dobanzii curent cu rata
ateptat a profitului. Dac rata dobinzii este mai mare decat rata ateptat a profitului, atunci
nu este rentabil de a apela la credit pentru a efectua investiii
La baza deciziei de a investi sta calculul unor indicatori de eficienta economica precum:
- Rata rentabilitatii investitiei: Sn=S0 (1+i)n
unde: S0 suma de bani investita initial;
Sn suma de bani dupa n ani de viata a investitiei; i rata de actualizare (rata dobnzii).
Investiia se dovedete oportun dac: Sn>S0
- Randamentul intern (actualizat) al investitiei - exprim cu ce efort investiional actual
se obine un anumit venit peste n ani, reprezentand rata de actualizare care permite egalarea
valorilor actuale ale cheltuielilor de investitii cu cstigurile nete cumulate (se foloseste tehnica
VAN valoarea actualizata neta) S0=Sk/(1+i)k, unde S0 suma de bani investita initial; Sk
suma de bani dupa k ani de viata a investitiei; i rata de actualizare (rata dobnzii).
- Perioada de rambursare a investitiei (termenul de recuperare), reprezinta perioada de timp n
care efortul investiional se recupereaz din venitul generat, mai precis din profit n urma
punerii n funciune a investiiei, determinandu-se prin raportarea volumului investitiilor la
profitul anual (Pa). Tr = I / Pa
- Coeficientul de eficien economic a investiiei exprim profitul anual ce se obine la o
unitate monetar investit.
Factorii care influeneaz investiiile
Investiiile, ca premis a creterii unei economii naionale sunt influenate de mai muli factori:
- volumul economiilor - partea din venit care nu este consumat. Fara acumulare (amanarea
consumului in vederea obinerii unei producii viitoare suplimentare i deci aunor venituri
viitoare) nu pot exista investiii
- costul creditului cu cat este mai ridicat cu atat investiiile sunt mai reduse, deoarece acestea
trebuie s genereze venituri mai mari pentru acoperirea costurilor creditului;
- rata dobanzii pentru un nivel scazut creditul este ieftin i se creeaz premise favorabile
investirii, insa trebuie trebuie corelat cu rata profitului (i eficiena capitalului), deoarece
investitorul este constrans s plteasc dobanda din rezultatele procesului productiv. Insa daca
randamentul plasamentelor (rata dobanzii) este mare, investitorul este descurajat s-i asume
riscul unei afaceri. Atunci cand rata profitului este mai mare in raport cu rata dobanzii
economiile agenilor economici vor fi investite.
- evoluia cererii de bunuri i servicii arat randamentul viitor al investiiei prezente.
Valorificarea mai bun a bunurilor i serviciilor obinute in urma investiiilor determin venituri
mai mari ca urmare a eforturilor investiionale i deci reprezint un stimulent pentru a investi;
- increderea in viitor (ateptrile agenilor economici cu privire la cea ce se va intampla in viitor);
perspective favorabile intr-un sector determin concentrarea resurselor de investit ctre ramura
sau sectorul respectiv.
I = f(d(rata dobnzii la creditele pentru investiii); t (rata fiscalitii impus firmelor); Y; gradul
de ncredere n evoluia economiei)
Factor

d
creditele pentru investiii => I
creditele pentru investiii => I
(politica monetar restrictiv)
(politica monetar expansionist)

costurile firmelor => I (politica costurile firmelor => I (politica


fiscal restrictiv)
fiscal expansionist)
PIB sau venitul
veniturile din economie=>cererea=>firmele trebuie s producia
naional
pentru a face fa cererii => investiiile/stocul de capital (firmele
trebuie s achiziioneze noi elemente de capital fix)
Gradul de ncredere
Optimism => I
n evoluia economiei Pesimism => I
Principiul multiplicatorului si acceleratorului
t

Acceleratorul (a) indic efectul creterii venitului asupra investiiilor, exprimand raportul dintre
cresterea investitiilor si cresterea cererii de bunuri de consum, a=I/C
Principiul acceleratorului consider creterea cererii de mrfuri ca variabil independent ce
influeneaz mrimea investiiilor. Legtura dintre modificarea venitului i modificarea stocului
de capital reprezint principiul acceleratorului. a = K/Y => K=aY
Daca principiul acceleratorului se aplica si la determinarea nivelului investitiilor nete n functie
de modificarile venitului, relatie functionala este: a=It/(Yt-Yt-1)
Dupa efectuare investitiei aceasta genereaza cresterea productiei (ofertei), venitului, care, la
rndul ei, duce la cresterea consumului, care la randul sau genereaza o crestere a venitului ntr-o
masura superioara celei anterioare, care, mai departe, va determina cresterea consumului;
efectele investitiilor se propaga n valuri, se repeta si se multiplica.
Influenta investitiilor asupra venitului se masoara cu ajutorul multiplicatorului (k) care reflecta
de cte ori sporul de investitii (I) se cuprinde n sporul de venit (Y) : k=Y/I, aratand
practic ca venitul creste cu o marime de k ori mai mare dect sporul investitiilor.
Daca Y=I+C=> k=Y/(Y-C) => k=1/s
Multiplicatorul investiiilor ia valori mai mari decat 1 (intrucat c i s iau valori intre 0 i 1),
aratand c, cu cat este mai mare inclinaia marginal spre consum cu atat efectul investiiilor este
mai mare. Ins, in aceste condiii, partea economisit va fi redus, reducanduse astfel
posibilitatea ca in viitor investiiile s aib un nivel satisfctor.
Pe de alt parte, o inclinaie spre consum redus este echivalent cu economii mai mari i
transformarea acestora in investiii, dar creterea venitului ca urmare a investiiilor efectuate va fi
insuficient. Aadar, intr-o economie naional trebuie s existe un echilibru intre consum i
economisire.
n concluzie, att multiplicatorul, ct i acceleratorul reprezint dou concepte care acioneaz
combinat i interdependent. Astfel, dac multiplicatorul exprim influena investiiilor asupra
veniturilor, acceleratorul pune n eviden influena invers, respectiv a veniturilor asupra
investiiilor (ambele procese, la nivel macroeconomic). n ambele cazuri influena se realizeaz,
direct sau indirect, prin intermediul consumului, astfel c dependena produciei de consum este
o realitate economic de care trebuie s se in seama ntotdeauna.
4. ECHILIBRUL si DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC
4.1. Circuitul economic de ansamblu
Circuitul economic descrie fluxurile reale si monetare care au loc n cadrul economiei.
Activitatile economice cuprind:
- operatiuni asupra bunurilor si serviciilor (productie, consum si investitii);

- operatiuni de repartitie (salarii, profit, dobnzi, renta, impozite, subventii, transferuri, etc.);
- operatiuni financiare (crearea, colectarea si folosirea mijloacelor de finantare necesare
economiei).
Fluxurile (sau legaturile) economice pot fi:
- reale (bunuri, servicii si factori de productie);
- monetare (circuitul veniturilor si cheltuielilor).
Intre agenii economici se stabilesc relaii complexe, de natur real (bunuri i servicii) sau
monetar, numite fluxuri economice, prezentate succint n schema de mai jos (Lipsey and
Chrystal, 2002): Figura 1. Fluxul circular al venitului ntr-o econmie deschis

4.2 Sisteme economice contemporane


Sistemele economice sunt ansambluri de activitati economice interlegate, evolund spre
satisfacerea nevoilor concrete si nelimitate ale consumatorilor, prin alocarea resurselor
disponibile.
La nivel international, in cadrul economiei de schimb, sunt evidentiate doua sisteme economice
contemporane:
Sisteme
Caracteristici
economice
sistemul
- agentii economici, independenti juridic n fata legii, si exercita liberi atributele
economiei
dreptului de proprietate;
de piata
- firmele trebuie sa decida ce, cum si pentru cine sa produca;

sistemul
economiei
centralizate

- resursele sunt alocate trebuintelor concurente, prin intermediul mecanismelor


pietei care se bazeaza pe proprietatea privata;
- principalii participantii la activitatea economica sunt ntreprinzatorii (urmaresc
maximizarea profitului) si angajatii (urmaresc cresterea veniturilor salariale);
- concurenta reprezinta o competitie ntre ntreprinzatori pentru a obtine conditii
ct mai favorabile de a produce (mna invizibila a economiei- A. Smith);
- sistemul a evoluat de la o competitie libera (concurenta perfecta), la o
competitie tot mai restrictiva sau ngradita, dominata de monopol si oligopol
(concurenta imperfecta);
- este cel mai performant sistem economic dintre cele cunoscute;
- reprezinta o economie partial dirijata, n care statul intervine doar pentru ca
fortele economice sa ramna libere;
- dupa gradul de manifestare al liberalismului economic, respectiv gradul de
interventie al statului, se poate face distinctia ntre: (i) economie clasica si
neoclasica (libertatea economica este practic nelimitata); (ii) economie dirijata
partial (modelul keynesian) si (iii) piata cu liberalism restrns (interventionism
sever face trecerea spre economia de comanda).
Avantaje :
- este un sistem flexibil de producere a bogatiei, n care oamenii traiesc mai bine
dect n orice alt sistem economic cunoscut n istorie;
- modul de alocare a resurselor, sistemul financiar dezvoltat, concurenta si libera
initiativa reprezinta factori interni pentru cresterea eficientei economice;
- proprietatea privata reprezinta fundamentul acestui sistem si totodata creaza
premise favorabile pentru stimularea inovatiei si asumarea riscurilor (spiritul
antreprenorial);
- sistemul i elimina de pe piata pe cei ineficienti, prevenind situatiile de folosire
irationala, pentru o perioada ndelungata a resurselor.
Imperfectiuni :
- asociate cu complexitatea sistemului,
- asimetria informationala,
- comportamentul agentilor economici
- coruptia
Limite :
- persistenta unor dezechilibre economice de genul inflatiei si somajului.
- resursele sunt alocate de stat, care are loc de planificare (prin intermediul
institutiilor sale);
- deciziile provind productia si distributia sunt luate de catre o autoritate
centrala;
- reglarea economiei nu este realizata de piata, ci de stat; nevoile sunt satisfacute
astfel incomplet.
Avantaje:
- angajarea deplina a fortei de munca (planificata), chiar daca nu se obtine
profitabilitate; astfel, oficial, nu exista somaj;
- rata scazuta a inflatiei, pentru ca preturile se stabilesc administrat (fiind totusi
influentate de piata externa); nu urmaresc un profit maxim;
- minimizarea efectelor negative (externalitati negative poluare, de exemplu),

prin controlul statului ;


- o mai mare echitate sociala, pentru ca discrepantele n ceea ce priveste venitul
si averea sunt reduse (discutabil).
Dezavantajele:
- costurile informatiilor sunt extrem de ridicate (birocratie);
- estimarea cererii este dificila (preturile nu se formeaza pe piata);
- planurile de productie sunt nerealiste (raportare gresita);
- initiativa lipseste;
- nivelul de trai este limitat (limitarea consumului);
Niciunul dintre aceste sisteme nu se regaseste ntr-o forma pura, oricare, mprumutand din
caracteristicile economiei de piata si din cele ale economiei centralizate, fiecare avnd un numar
important de avantaje si dezavantaje.
n concluzie, principalele caracteristici ale economiei de piata concurentiala sunt pluralismul
formelor de proprietate, descentralizarea, libertatea de actiune si rolul important pe care l joaca
concurenta n reglarea activitatii economice.
Economiile foste socialiste nu pot fi considerate economii pure de comanda (n cadrul acestora
lipsesc banii si preturile, iar trebuintele sunt satisfacute prin centre de distributie nu exista dect
n teorie).
Tranzitia de la o economie centralizata la una de piata (sau mixta), presupune:
- crearea conditiilor implementarii treptate a sistemului (legi, institutii, piete), cu ajutorul
reformelor (reforma gradualista versus reforma radicala) dupa 1999, n cazul Romniei
reformele au fost impuse de aderarea la UE;
- instaurarea liberalismului economic (liberalizarea preturilor, importanta mediului de afaceri);
- privatizarea economiei;
- restructurarea activitatii economice si rentabilizarea acesteia;
- dezvoltarea sistemelor fiscale si bugetare;
- asigurarea unor costuri sociale ale tranzitiei suportabile de catre piata.
4.3 Echilibrul si stabilitatea
Notiunile de echilibru si stabilitate economica sunt nrudite, atestand o situatie economica
favorabila, n care componentele sistemului economic se afla n armonie. Spre deosebire de
echilibrul macroeconomic (egalitatea ntre cererea si oferta de pe toate pietele, iar preturile se
afla peste tot la nivelul de echilibru) care reprezinta un concept teoretic (economia se regaseste
ntmplator n aceasta situatie), stabilitatea este starea care caracterizeaza parcursul economiei.
Echilibrul general reprezint situatia economiei n care proportiile indicatorilor globali permit o
ajustare armonioas a fluxurilor reale si monetare, iar functionarea da satisfactie subiectilor
economici.
Echilibrul economic din conceptie
static
sum de variabile legate ntre ele pentru a face imposibil orice instabilitate
dinamic etap a schimbrii economiei determinat de factori perturbatori si la care sistemul
poate reveni dup ce au fost adoptate si implementate anumite msuri de ajustare.
Principalele echilibre spre care tinde un stat sunt:
-cresterea economic pozitiv,
-ocupare fortei de munc,
-stabilitatea nivelului general al preturilor,

-repartitia adecvat a veniturilor,


-echilibrul soldului balantei de plti externe pe termen mediu.
Dar echilibrul economic n realitate este relativ, deoarece vizeaz fluxuri si agregate globale,
indicatori care au n structura lor aspecte relative ale echilibrelor partiale.
Modele de echilibru general :
4.3.1 Model neoclassic (Leon Walras) - realizarea echilibrului economic general are loc
concomitent pe cele trei piete:
Piata
Oferta
Cererea
muncii
functie crescatoare a
functie descrescatoare a salariului real ( egalizarea dintre
salariului real
productivitatea marginala a unei unitati de munca si
(raportul dintre salariul
costul marginal al acestei unitati)
nominal si nivelul
preturilor)
bunurilor Oferta de economii
Cererea de investitii
depinde de ceea ce se ntmpla
si
(functie crescatoare a
(functie descrescatoare pe piata financiara - productia
serviciilor ratei dobnzii)
a rata dobnzii)
este consumatoare de capital,
iar ntreprinzatorul nu se va
mprumuta dect n urma unei
comparatii ntre productivitatea
marginala a
capitalului si rata dobnzii
monetara Oferta de =cantitatea de Cererea de moneda
moneda ocupa un rol important
moneda pe care sistemul devine (Irving Fisher): intermediaza schimbul
bancar o pune la
M x V =P xT
dispozitia economiei
unde: M = cererea de
moneda, V = viteza de
rotatie a banilor, P =
nivelul preturilor, T =
volumul tranzactiilor n
expresie fizica.
4.3.2 Modelul Keynesian se bazeaza pe doua conditii de echilibru :
- cererea globala (D) este egala cu oferta globala (Y)
- marimea economiilor (S) este egala cu volumul investitiilor (I).
Rezulta o noua egalitate de forma: Y+S+M+T=D+I+X+G
unde: S = economiile, M = importurile, T = taxe si impozite, I = investitiile, X = exporturile, G =
cheltuielile publice.
Situatia de echilibru poate fi afectata negativ de doua procese importante:
- iesirile/pierderile de moneda n exteriorul circuitului=parti de venit global creat de ntreprinderi
si care nu sunt recuperate de ele (S, M, T);
- intrarile/ injectiile de moneda care nu provin de la ntreprinderi sub forma remunerarii factorilor
de productie (I, X, G).
Iesirile si intrari de moneda n sistemul economic sunt influentate de trei variabile fundamentale
n teoria lui Keynes: nclinatia spre consum, eficienta marginala a capitalului (Wmgk= Y/ K)
si rata dobnzii.
4.4. Stabilitatea economica si financiara

Stabilitatea economica (sau macroeconomica) se refera la o stare a economiei asociata cu o rata a


inflatiei si a somajului scazute, cu o fluctuatie redusa a preturilor activelor si a cursului de
schimb, care ncurajeaza investitiile prin diminuarea incertitudinii si contribuie la cresterea
economica si cresterea nivelului de trai.
Stabilitatea financiara este caracteristica unui sistem care se ndreapta ntotdeauna catre o stare
de echilibru dupa ce a fost afectat de socuri interne si externe, fiind capabil sa-si exercite
functiile obisnuite de alocare eficienta a economiilor, de stabilire corecta a preturilor si de
asigurare a unui sistem de plati si decontari adecvat, functii care contribuie la cresterea
economica si asigurarea bunastarii.
4.5. Crize economice si financiare
Crizele financiare reprezinta o caracteristica a sistemului economic capitalist.
Davis (2001) defineste o criza ca fiind un colaps major si contagios al sistemului financiar care
determina incapacitatea de furnizare a serviciilor de plati sau alocarea fondurilor catre institutii
Factorii declansatori ai crizelor financiare
generali asimetria informatiilor,
lipsa de coordonare a deponentilor,
ineficientele pietei,
lipsa constientizarii riscului de credit de catre institutiile financiare,
cresterea ratelor dobnzii,
cresterea nesigurantei n piata,
efectele pietei activelor asupra bilanturilor
slabiciunile institutionale si lacunele din structura pietelor financiare internationale
specifici dezechilibrul balantei de plati,
deteriorarea variabilelor fundamentale din economie,
utilizarea regimurilor de curs fix,
prezenta masiva a capitalurilor straine,
schimbari in structura sistemului
4.6 Determinarea echilibrului macroeconomic
Ipoteze:
a) Intrrile n fluxul circular al venitului sunt considerate autonome: intrri = I + G +Exp
b) PIB-ul se consider a fi egal cu VN: PIB = VN = Y
c) Preurile sunt considerate a fi constante: P=ct => Ri = 0; n acest caz orice cretere a cererii se
va reflecta n totalitate ntr-o cretere a produciei: cererii =venitului = produciei.
4.6.1 Cazul economiei simple (exist doar sector privat format din: Firme interne, Gospodrii
(populaia apt de munc), Sistem financiar bancar)
Retragerile din fluxul circular al venitului sunt reprezentate de economii (S)
Dac economiile cresc (S)=>cheltuielile de consum scad(C)=>ncasrile firmelor=> PIB
Solutia de stimulare a activitii economice=reducerea economisirii (stimularea consumului Keynes).
Dezvoltarea unei economii poate avea loc numai prin stimularea economisirii, care constituie
baza creterii investiiilor private i dezvoltrii sustenabile. (liberalism economic)
Intrrile n fluxul circular al venitului sunt reprezentate de investiiile private (I)
Daca I => PIB (relaie direct)
Condiia de echilibru pentru o economie simpl: retragerile = intrrile (S=I)

Condiii de echilibru:
a) S = I
b) Cag = Y (tot ceea ce se cere = tot ceea ce se produce)
Cag - reprezint cererea agregat (total) la nivelul unei economii, fiind egal cu PIB calculat
prin metoda cheltuielilor : Cag = C + I + G + Expnet
Cag = C + I (ntr-o economie simpl) => Y = C + I ;
Yd = Y Tdir + TR (ntr-o economie simpl nu exist taxe directe i transferuri) => Yd = Y
Yd = Y = C + I
C = Ca + cYd
Yd = Ca + cYd + I => Yd(1-c) = Ca + I
Presupunem c se modific investiiile => Yd0(1-c) = Ca + I0
Yd1(1-c) = Ca + I1
Yd(1-c) = I => Yd/I = 1/(1-c)
Raportul dintre modificarea absolut a venitului i modificarea absolut a investiiilor =
multiplicator al investiiilor. Mi= Yd/I = 1/(1-c)
4.6.2. Cazul unei economii mixte (exist sector privat i sector guvernamental)
Retragerile = S + Tnete
Daca Tnete (impozitul pe salariu) => venitul disponibil al gospodariilor => C =>
incasarile firmelor => PIB => omajul creste
Intrarile = I + G
Daca G (statul achiziioneaza mai multe bunuri i servicii produse de ctre firmele interne) =>
PIB => producia firmelor interne => omajul scade
Condiia de echlibru pentru o economie mixt: S + Tnete = I + G sau Tnete G = I S sau
G - Tnete = S I (adic relaia dintre soldul sectorului public i soldul sectorului privat)
Cu cat guvernul nregistreaz un deficit bugetar mai mare, cu att bncile vor folosi mai multe
disponibiliti pentru a finana deficitul bugetar i nu investiiile private => creditele acordate
ctre agentii economici privai vor fi mai mici (Efectul de crowding out).
Condiii de echilibru:
a) S + Tn = I + G
Sau
b) Cag = Y => C + I + G = Y
Determinarea multiplicatorilor ntr-o economie mixt:
Cag = Y
Cag = C + I + G = Cag + cYd + I + G = Y
Yd = Y T + TR = Y - Tn
T = Ta + tY
Ta = taxe autonome (taxe care nu depind de venit; ex: impozitul pe terenuri, cldiri, maini etc)
t = rata marginal a fiscalitii (arat ct din modificarea venitului este preluat sub form de
impozite i taxe)
t = t/Y
Demonstraie multiplicatori :
Ca + c(Y T + TR) + I + G = Y
i T = Ta + tY =>
Ca + c(Y Ta tY + TR) + I + G = Y
Ca - cTa + cTR + I + G ctY + cY = Y
Ca - cTa + cTR + I + G = Y cY + ctY

Ca - cTa + cTR + I + G = Y(1-c(1-t))


a) Presupunem ca variaz investiiile (I)
Ca0 cTa0 + cTR0 + I0 + G0 = Y0 (1-c(1-t))
Ca0 cTa0 + cTR0 + I1 + G0 = Y1 (1-c(1-t))
I = Y(1-c(1-t))
Mi = Y / I=1/(1-c(1-t))
c => Mi
t => Mi
b) Presupunem c variaz cheltuielile guvernamentale (G)
G = Y(1-c(1-t)) => MG == Y / G=1/(1-c(1-t)) = -> Multiplicatorul cheltuielilor
guvernamentale -> arata cu ct se modific venitul naional (Y) ca urmare a variaiei
cheltuielilor guvernamentale.
Mi = MG
c) Presupunem c variaz taxele autonome (Ta)
-c Ta = Y(1-c(1-t))
MF == Y / Ta =-c/(1-c(1-t)) = -> multiplicatorul fiscal-> arat cu ct se modific venitul
naional ca urmare a variaiei taxelor autonome.
MF = -cMG = -cMi
d) Presupunem c variaz transferurile (TR)
cTR = Y(1-c(1-t))
MTR == Y / TR =c/(1-c(1-t)) = -> multiplicatorul transferurilor
MTR = cMi = cMG = -MF
4.6.3. Cazul unei economii deschise (cazul economiei naionale - exist sector privat, sector
public i sector extern)
Retragerile = S + Tnete + Importuri
Importurile = retrageri din fluxul circular al venitului, deoarece creterea acestora determin
reducerea ncasrilor firmelor interne i a produciei acestora Imp => PIB
Intrarile = I + G + Exporturi
Exp => PIB
Condiia de echilibru pentru o economie deschis: S + Tnete + Imp = I + G + Exp
Sau
S I + Tnete G = Exp Imp
Soldul sectorului
privat
public
extern
Economisirea privat (S) + soldul sectorului public (Tnete-G) = economisirea naional
Economisirea naional I = Exp-Imp = Export net
Economisirea naional I = Export net
Condiii de echilibru:
a) S + Tn + Imp = I + G +Exp
b) Cag = Y => C + I + G +Exp Imp = Y
4.7 Dezechilibrul economic
Dezechilibrul economic general reprezint starea economic marcat de dereglarea dintre cererea
global si oferta global, dereglare nsotit de decalaje importante ale agregatelor economice fat
de punctul lor de echilibru.
Situatia real a economiei unei tri poate s duca la dezechilibrele permanante, unele acceptate,
dar cele mai multe nedorite. Cele mai importante dezechilibre fiind:

-stagnarea economiei,
-somajul,
-inflatia,
-decalajele mari dintre persoane, etc.
Formele fundamentale ale dezechilibrului economiei de piat
Presiune
dezechilibru normal, caracterizat printr-un exces de ofert ( a cumprtorilor)
Absorbtie dezechilibru anormal, caracterizat prin penurie de ofert, existnd un exces de cerere
( a vanztorilor)
Cele mai mari dezechilibre economice
generat de
Exces de ofert pe piata
-productie fr -cresterea concomitent a preturilor si a
bunurilor economice si pe piata desfacere,
salariilor,
muncii
-oameni fr
-inflatia n crestere,
locuri de
-incertitudinile de pe piat,
munc
-formarea surplusului de capacitate.
Exces de cerere pe piata
-penurie de produse sau ofert insuficient,
bunurilor economice si de ofert -somaj.
pe piata muncii
Exces de cerere pe piata
-hiperinflatie,
bunurilor economice, a monedei -somaj cronic,
si pe piata muncii
-nruttirea conditiilor de viat,
-disparitia clasei de mijloc.
Teoretic echilibrul economic se poate obtine prin:
-limitarea nevoilor,
-cresterea resurselor,
-folosirea eficient a tuturor resurselor,
-folosirea mecanismului oscilatiilor preturilor.
La nivelul macroeconomic echilibrul poate fi:
- partial const n concordanta calitativ dintre dou laturi ale economiei, dintre doi parametrii ai
acesteia (productie si consum, capacitatea de cumprare si masa de mrfuri, veniturile si
cheltuielile bugetului de stat) sau
- general concordanta sau dezvoltarea tuturor elementelor sistemului economic.
5. Piata muncii, Piata monetara, Piata bunurilor si Piata valutara
5.1 Piata muncii
5.1.1. Cererea i oferta de munc
a) Cererea de munc provine din partea firmelor (care ofer locuri de munc celor api de
munc). Se msoar prin numrul de locuri de munc existente la nivelul unei economii.
b) Oferta de munc provine din partea populaiei active (fora de munc).
Populaia total a unei ri = populaia activ + populaia inactiv (peste 15 ani) +
populaia sub 15 ani
Romnia 2011: 21,43 milioane = 9,76 milioane + 8,42 milioane + 3,24 milioane
Populaia activ = populaia ocupat + omeri
Romnia 2011: 9,76 milioane = 9,05 milioane + 0,71 milioane

Populaia ocupat = salariai + alte categorii (lucrtori pe cont propriu, lucrtori n


agricultur etc)
Romnia 2011: Numrul de salariai = 4,1 milioane (conform ANOFM)
c) Echilibrul pieei muncii
Observaie: n realitate nu exist o pia a muncii unitar la nivelul unei economii, ci una
puternic segmentat n funcie de calificri i profesii.
Preul care se formeaza pe piaa muncii este salariul real (SR=SN/P), care reflect puterea de
cumprare a salariului nominal (SN, adic suma de bani cu care este remunerat un angajat).
ISR=ISN/IP
Dac salariul real este superior SRE, atunci apare omajul.
omajul reprezint un dezechilibru al pieei muncii determinat de existena unei oferte de munc
superioare cererii de munc.
5.1.2. omajul i formele acestuia
Identificarea numrului de omeri
n Romnia se aplic 2 metodologii:
1. Metoda BIM (Biroul Internaional al Muncii): o persoan este considerat a fi omer dac
indeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
- are ntre 15-74 ani i nu are loc de munc;
- s-a aflat n ultimele 4 sptmani n cutarea unui loc de munc;
- este disponibil s ocupe un job n urmtoarele 2 sptmni.
2. Metoda ANOFM: omerii sunt doar acele persoane care primesc indemnizaie de omaj sau
sunt nregistrai la ageniile de ocupare a forei de munc (dupa ce nceteaz plata indemnizaiei).
Obsevaie. n Romnia numrul de omeri s-a redus n 2011 comparativ cu 2010 cu aproximativ
200.000 n condiiile n care numrul locurilor de munc din economie s-a redus. Adic a sczut
i numrul de locuri de munc, dar a sczut i omajul! Explicaia: omajul s-a redus nu prin
gsirea unui loc de munc, ci prin ieirea din evidenele ageniilor de plasare a fortei de munc.
Adic, o parte dintre omerii crora le-a expirat perioada de acordare a indemnizaiei de omaj
nu s-au mai nregistrat c sunt n cutarea unui loc de munc (adic nu mai sunt omeri conform
metodei ANOFM).
Rata omajului se calculeaz ca raport procentual ntre numrul de omeri i populaia activ
(fora de munc). Rs=nr someri/populatie activa
omajul surplus de ofert de munc
Locuri de munc vacante - surplus de cerere de munca
Instrumentul care evideniaz relaia dintre R i rata locurilor de munc vacante se numeste
curba BEVERIDGE. Conform acesteia, exist o relaie invers ntre cele dou variabile.
n perioadele de expansiune, rata omajului se reduce i rata locurilor de munca vacante crete.
omerii pot cuta i pot gsi mai uor locuri de munc mai bine pltite. i permii s refuzi un
anumit job.
n perioadele de recesiune, rata omajului crete i rata locurilor de munc vacante se reduce. O
parte dintre omeri vor ocupa i locuri de munc mai prost pltite. Job-ul oferit nu se refuz.
Formele omajului
cauzat de reducerea cererii n economie ca urmare a recesiunii economice
Ciclic/
conjunctural (decalajul recesionist).
determinat de activitile sezoniere: construcii, servicii hoteliere etc.
sezonier

fricional

structural

natural

rezultatul friciunilor de pe piaa muncii (n care exist att someri ct i locuri


de munc vacante). Aceti omeri sunt n tranziie ntre 2 job-uri, cutndu-i un
loc de munc mai bine pltit ntr-un domeniu n care exist locuri de munc
vacante
rezultatul dezechilibrului dintre structura cererii i structura ofertei de munc
(diferene ntre competenele lucrtorilor, oferite i cerute pe piaa muncii).
Acesta se elimin cel mai greu deoarece omerii trebuie s se recalifice (n
condiiile n care profesiile deinute anterior nu mai sunt cerute pe piaa muncii).
Politicile macroeconomice expansioniste n perioada de recesiune conduc la
scderea somajului ciclic. Politicile de stimulare a ofertei agregate (noi investiii,
creterea nivelului de educaie/a calificrilor forei de munc determin scderea
omajului structural.
Exist n condiiile n care economia produce la nivelul su potenial.
Este format din omaj fricional + omaj structural.
NAIRU rata natural a omajului=rata omajului care exist atunci cnd
economia produce la nivelul su potenial.

5.2 Piata monetara


5.2.1 Agregatele monetare reprezint activele ce ndeplinesc functiile banilor i care circul la
nivelul unei economii.
Clasificarea agregatelor monetare dup gradul de lichiditate
M1 (masa monetar n sens restrns)
Numerar n circulatie + Depozite overnight (conturi
curente, depozite la vedere)
M2 (masa monetar intermediar)
M1 + Depozite cu durata initiala de pna la doi ani
inclusiv (sunt incluse si depozitele rambursabile dupa
notificare la cel mult trei luni inclusiv; depozite la
termen cu durata iniial de 2 ani)
M3 (masa monetar n sens larg)
M2 + alte instrumente financiare (mprumuturi din
operatiuni repo, actiuni/unitati ale fondurilor de piata
monetara, titluri de valoare negociabile cu maturitatea
de pna la doi ani inclusiv)
5.2.2. Oferta de moned
Este creat de ctre banca central prin emisiune monetar i de ctre bncile comerciale prin
acordarea de credite.
Rolul bancii centrale este de a supraveghe i reglementa sistemul financiar bancar, respectiv de
a elabora politica monetar (influenarea ofertei de bani n funcie de nevoile economiei).
Instrumentele politicii monetare
d(pm)=>depozitele atrase de BC =>
Rata dobnzii rata dobnzii platita de BC
pentru depozitele pe o sptmn resursele disponibile ale bncilor
de politic
atrase de la bncile comerciale.
comerciale pentru acordarea de credite =>
monetar
(pm)
oferta de moneda
d(pm)=>depozitele pe care le fac
bncile comerciale la BC=>resursele
disponibile pentru acordarea de credite=>
creditele acordate=>oferta de moned

Operaiuni
repo

reverse repo

Operaiuni pe
piaa valutar
Faciliti
permanente
de depozit /
creditare
oferite de BC
bncilor
comerciale
Rezerve
minime
obligatorii
(RMO)

BC cumpr de la bncile
Rata dobnzii repo > rata dobanzii reverse
comerciale active eligibile
repo, deoarece operaiunile repo sunt cele
(titluri de stat), pentru a injecta
prin care BC acord credite bncilor
lichiditate n sistemul bancar.
comerciale, iar operaiunile reverse repo
sunt acelea prin care bncile comerciale
BC vinde obligaiuni bncilor
comerciale pe care le rscumpra constituie depozite la BC
la scaden, absorbind excesul de
lichiditate de pe piaa
Dac BC cumpr valutofer moneda nationala=>oferta de moned
Dac BC vinde valut cumpra moneda nationala =>oferta de moned
BC atrage surplusul de resurse al bncilor
Rolul lor este de a regla
comerciale, rata dobnzii la facilitatea de
funcionarea pieei monetare pe
depozit = rata dobnzii de politic
termen foarte scurt, overnight.
monetar nivel plafon %
BC ofer credite overnight bncilor
comerciale pentru a acoperi deficitul
temporar al acestora. Rata dobnzii la
facilitatea de creditare = rata dobnzii de
politic monetar + nivel plafon % .
sunt disponibiliti ale bncilor comerciale
RRMO=>resursele disponibile
la BC i se calculeaz in funcie de RRMO
pentru acordarea de credite de
(rata RMO) care se aplic depozitelor n lei ctre bncile comerciale=>dla
i valut.
credite=>oferta de moned
RRMO =>resursele disponibile
pentru acordarea de credite de
ctre bncile comerciale=>d
la credite=>oferta de moned

Politica monetar
expansionist (oferta de moned )
restrictiv (oferta de moned )
dde politic monetar
dde politic monetar
BC cumpra titluri de stat (operaiuni repo)
BC vinde titluri de stat (operaiuni reverse repo)
RRMO
RRMO
BC cumpr valut
BC vinde valut
5.2.3. Cererea de moned
Reprezint cantitatea de active pe care populaia dorete s o dein sub form de bani.
Mobilurile (motivele) cererii de moned
tranzacional (deinere
relaie direct ntre volumul tranzaciilor i
relaie direct ntre
de bani pentru tranzacii) deinerile de bani.
Yi L (cererea de
Y=> tranzaciile=>L (cererea de moned) moned), ca urmare
Prudenial/precauional Y=> tranzaciile=>sumele pe care indivizii a mobilurilor
tranzacional i
(constituire rezerve pentr trebuie s le pstreze sub form de rezerve
prudenial.
cheltuieli neprevzute)
=> L(n scop prudenial)

pastrarea unei sume de bani sub form de numerar pentru


compensarea pierderilor posibile generate de fluctuaia cursurilor
titlurilor financiare deinute (obligaiuni, aciuni)
Dac d n sistemul bancar=>rentabilitatea deinerii de numerar (deoarece se pot obine
ctiguri mai mari din plasarea banilor n depozite)=>cererea de moned
Dac d n sistemul bancar=>rentabilitatea deinerii de numerar=>L
Cererea de moned se afl ntr-o relaie direct cu Y i ntr-o relaie invers cu rata
dobnzii (d) => L = f(+Y;-d)
speculativ

5.2.4. Echilibrul pieei monetare


Se realizeaz atunci cnd cererea de moned este egal cu oferta de moneda.
Ipoteze ale echilibrului pieei monetare:
a) Oferta de moned este influenat de ctre banca central i nu depinde de rata dobnzii;
b) Cererea de moned este influenat n sens invers de rata dobnzii;
c) Agenii economici dein numerar i obligaiuni.
- Daca d>dE=>surplus de ofert de moned care va fi plasat pe piaa financiar=>cererea de
obligaiuni=>cursul obligaiunii=>d pn la dE.
- Dac d<dE=>deficit de ofert de moned, care va fi compensat prin vnzarea unor obligaiuni
pe piaa financiar =>oferta de obligaiuni=>cursul obligaiunilor=>d pn la dE.
Determinarea n acest fel a ratei dobanzii de echilibru, poart denumirea de teoria preferinei
pentru lichiditate (Keynes).
Factorii care influeneaz modificarea echilibrului pieei monetare
=> oferta de moned (scade creditarea)
rata RMO
=> L (mobilul tranzacional i prudenial)
PIB
BC efectueaz operaiuni repo=>injecteaz lichiditate=>oferta de
Operaiunile repo
moned
Operaiunile reverse repo BC efectueaz operaiuni reverse repo=>atrage lichiditate=>oferta
de moned
5.2.5. Canalele de transmisie ale politicii monetare
Canalul
d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d la credite (dup un timp)=>
ratei
dobnzii creditele pentru consum,investiii=>cheltuielile pentru investiii=>CAg =>Y&Ri
cursului d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d din sistemul bancar=>
randamentele n moneda nationala (ale speculatorilor valutari) devin mai
de
nerentabile=>o parte din valuta speculatorilor va pleca din ar =>oferta de valut
schimb
(speculatorii vor cuta randamente mai bune n alte ri)=>moneda nationala se va
deprecia=>EN=>CAg =>Y
d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d din sistemul bancar =>
depozitele n lei devin mai atractive, inclusiv pentru speculatorii strini=>vor intra
capitaluri n ar=>oferta de valuta=> moneda nationala se va aprecia=>EN=>Y.
Exist o relaie direct ntre rata dobnzii i cursul de schimb (moneda nationala se
apreciaza cnd rata dobnzii i se depreciaz atunci cnd rata dobnzii ).

5.3. Teoria cantitativ a banilor


5.3.1. Teoria clasic - masa monetar se afl ntr-o relaie direct cu PIB-ul nominal i ntr-o
relaie invers cu viteza de circulaie a banilor (se msoar prin numrul de tranzacii la care este
folosit o unitate monetar).
M=PY/v
PIBreal=PIBnom/IGP
PY=PIB nom
M = masa monetar
Y = PIBreal
V = viteza de circulaie a banilor
Explicare termeni
Variantele teoriei clasice Formula
M = P x T/V
T=volumul tranzaciilor
tranzacional (ecuaia
PxT=valoarea tranzaciilor
lui Fischer
V=viteza de tranzacie
M=PxY/V=>M=KxPxY K=inversul vitezei de circulaie a banilor
venitului (ecuaia
proporia din PIBnominal pe care agenii
Cambridge)
economici o dein sub form de moneda.
PxY=PIBnominal
5.3.2. Teoria monetarist - majorarea masei monetare determin o cretere a produciei numai
pe termen scurt. Pe termen lung, economia produce la nivelul su potenial, iar moneda este
neutr.
Explicaie. Se promoveaz o politic monetar expansionist (M), economia fiind la nivelul su
potenial=>economia intr ntr-un decalaj inflaionist=>resursele din economie devin
suprautilizate=>preul resurselor=>costurile de producie=>oferta agregat pe termen scurt
=>Y la nivelul su potenial=>preurile.
5.4. Inflaia
Inflaia presupune creterea generalizat a preurilor i scderea puterii de cumprare a
banilor.
M = P x Y/V => P =MV/Y
Creterea preurilor este rezultatul creterii raportului mv/y, care evideniaz existena unui
dezechilibru ntre cantitatea de bani aflat n circulaie i cantitatea de bunuri produse.
PCB = cantitatea de bunuri ce poate fi achiziionat cu o unitate monetar.
Rata inflaiei constituie procentul de modificare a preurilor = %P = Ip 100%
Dezinflaia = reprezint procesul de scdere a ratei inflaiei (care se menine pozitiv).
Deflaia = procesul de scdere a preurilor
Daca P => Ip < 100% => %/P < 0 => Rinflaiei < 0
5.5. Rata nominal a dobnzii. Rata real a dobnzii
Rata nominal a dobnzii reprezint rata dobnzii care apare n contractele de depozit/credit
(cea afiat de ctre bnci).
Rata real a dobnzii ia n considerare i evoluia inflaiei. Evideniaz ctigul/pierderea real
a deponentului (adic n funcie de putera de cumprare).
S1(nominal) = S0(1+dn)
Pentru a calcula puterea de cumprare a sumei nominale, aceasta trebuie raportat la indicele
preurilor.

S1reala =Snom/P
S1reala =Snom/IP
Dac dr> 0, atunci deponenii ctig n termeni reali (ncurajat economisirea).
Dac dr< 0, atunci deponenii pierd n termeni reali (ncurajat consumul).
5.6 Relaia dintre piaa monetar i piaa bunurilor. Modelul IS LM
influena unei politici
fiscale expansioniste
(T;TR;G)=>CAg=>Y(Piaa bunurilor)=>L=>d=>costul
asupra pieei bunurilor i creditelor(Piaa monetar)=>C i I => CAg => Y(Piaa bunurilor)
asupra pieei monetare
monetare expansioniste
oferta de moned => d => costul creditelor (Piaa monetar)
=>CAg(Piaa bunurilor)=> Y => L => d(Piaa monetar)
d coreleaz piaa monetar cu piaa bunurilor
Y coreleaz piaa bunurilor cu piaa monetar
5.6.1 Modelul IS LM
Permite evidenierea relaiilor dintre echilibrul pieei monetare i echilibrul pieei bunurilor.
a) Dreapta IS corespunde echilibrului de pe piaa bunurilor (presupunem o economie
mixta i nchis)
CAg = Y => C + I + G = Y
S + Tn = I + G => S + Tn G = I
SPrivate + Spublice = S naionale
CAg = Y => C + I + G = Y => Ca +cYd + Ia bd + G = Y
I = Ia bd = functia investitiilor
Ia = investitiile influenate de ali factori, n afar de rata dobnzii (d)
b = elasticitatea investiiilor n funcie de rata dobnzii
Ca + c(Y Ta tY + TR) + Ia bd + G = Y
Ca cTa + cTR + cY ctY + Ia bd + G = Y
Ca cTa + cTR + Ia + G bd = Y cY + ctY => A bd= Y [1-c(1-t)]
Y = (A bd)/ [1-c(1-t)]= (A bd)Mi
Mi= multiplicatorul investiiilor ntr-o economie mixt
Atunci cnd se modific rata dobnzii (d), are loc deplasarea pe aceeai dreapt IS.
n A (elemente autonome) exist i instrumentele politicii fiscale (transferuri, taxe autonome,
cheltuieli guvernamentale)
A = cTR - cTa + G + Ca + Ia
politic fiscal
IS
Explicatie
expansionist
creste A => Y
restrictiv
scade A => Y
b) Dreapta LM corespunde echilibrului de pe piaa monetar :cererea de moned = oferta
de moned
L=M/P
L = Y (y;d)
L = hY Kd
h = reacia cererii de moned n funcie de modificarea Y
K = reacia cererii de moned n funcie de modificare d

La echilibru: hY Kd = M/P => hY = Kd+M/P => Kd = hY M/P => relaie pozitiv ntre Y
i d(dac Y=>L=>d)
politic monetar LM
Explicatie
restrictiv
deplaseaz ctre stnga
M/P => Y
expansionista
se deplaseaz ctre dreapta
M/P => Y la aceeai rat a dobnzii (d)
c) Reprezentarea grafic a modelului IS LM
Punctul E reprezint un nivel de echilibru simultan pe piaa monetar i pe piaa bunurilor.
Conform modelului IS LM, echilibrul se modific prin promovarea politicilor fiscale i
monetare.
Grafic:

5.7 Analiza economiei deschise


5.7.1 Cursul nominal de schimb
Cursul nominal de schimb CNS reprezint cursul valutar/de schimb - determinat n funcie
de cererea i oferta de valut
CNS: valuta/moneda nationala
Dac se mrete cererea de valuta => CNS => moneda nationala se depreciaz
Dac se mrete cererea de valuta => CNS => moneda nationala se apreciaz
5.7.2 Cursul real de schimb
CRS reprezint cursul la care pot fi schimbate bunuri produse n ri diferite.
La nivelul unei economii, cursul real de schimb se va determina pe baza preului mediu extern
i a preului mediu intern CRS =CNS P*/P
CNS CRS(depreciere moneda nationala se depreciaz n termeni nominali=>CRS=>
n termeni reali)
moneda nationala se depreciaz i n termeni reali.
bunurile produse intern devin mai ieftine relativ la bunurile
P*/P => EN
externe=>Exp;Imp=> EN
moneda nationala se apreciaz=>Exp i Imp =>EN(Deficitul
CNS CRS(apreciere
n termeni reali)
comercial;surplusul comercial)
bunurile produse intern devin mai scumpe=> Exp; Imp; EN
P*/P => EN
(depreciere in termeni reali).
5.7.3. Balana de pli externe (BPE) curpinde totalitatea plilor i ncasrilor de valuta ale
rezidenilor n relaia cu agenii economici strini.

Activ
ncasrile de valut

Pasiv
Plile de valut

Conturile balanei de pli externe


Contul curent
Contul balanei comerciale
o Exporturi (ncasri de valut)
Soldul contului curent o Importuri (pli de valut)
= soldul balanei
Contul balanei veniturilor
comerciale + soldul
o ncasrile de valut sunt veniturile deinute de romni n strinatate
balanei veniturilor + i transferate n Romnia (profituri, dobnzi, salarii ale lucratorilor cu
soldul balanei
contract mai mic de 1 an)
transferurilor
o Plile de valut (profituri, dobnzi, salarii obinute de strini n
Romnia i transferate n strintate)
Contul balanei transferurilor
o ncasrile de valut de pe urma transferurilor n Romnia.
o Sumele nerambursabile pe care le ofer UE Romniei
o Plile de valut (ieirile de transferuri din Romnia).
Contul de capital i
Balana investiiilor directe
- ncasri de valut: investiii strine directe n Romnia
financiar
- Ieiri de valut: investiii directe ale romnilor n strintate
Balana investiiilor de portofoliu (n titluri financiare; investiii
speculative)
- Intrri: achiziii de titluri financiare realizate de strini n Romnia
- Ieiri: achiziii de titluri realizate de romni n strintate
Balana creditelor externe
- Intrri: creditele pe care le primete Romnia (acordate Romniei)
- Ieiri: rambursarea creditelor
n vorbirea curent se pune adesea semnul de egalitate ntre contul curent i balana comercial.
De asemenea este posibil ca deficitul balanei veniturilor s fie compensat de excedentul balanei
transferurilor, astfel c soldul contului curent = soldul balanei comerciale.
Dac balana de cont curent nregistreaz deficit, atunci contul de capital i financiar va
inregistra surplus, astfel nct balana de pli externe s se echilibreze.
Ideal, deficitul de cont curent ar trebui finanat n cea mai mare parte prin investiii strine
directe i nu prin credite externe (astfel nu crete datoria extern).
Dac deficitul de cont curent<surplusul contului de capital i financiar=> rezervele valutare.
Dac deficitul de cont curent>surplusul contului de capital i financiar=> rezervele valutare.
Seminar C1
1. Produc bunuri i servicii destinate pieei:
a) administraiile private;
b) administraiile publice;
c) menajele;
d) intreprinderile;

e) toate cele de mai sus.


2. Achiziiile de bunuri finale i servicii de ctre populaie sunt cunoscute sub numele de:
a) investiii;
b) consum public;
c) consum privat;
d) export net ;
e) nici una dintre cele de mai sus.
3. Instituiile financiare i de credit au ca funcie principal:
a) consumul de bunuri i servicii;
b) finanarea activitilor economice;
c) tranzacionarea bunurilor i serviciilor;
d) emisiunea de moned;
e) producia de bunuri i servicii destinate pieei.
4. Conceptul de cerere agregat utilizat in analiza macroeconomic i cel al cererii utilizat in
microeconomie sunt noiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un rspuns corect.
5. Prin cererea agregat se ineleg cheltuielile:
a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variant corect.
6. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizeaz in special noiuni de agregare;
d) folosete termeni ai echilibrului economic.
7. Component al cererii agregate nu sunt:
a) achiziiile publice;
b) cheltuielile investiionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
8. Care din urmtorii factori va provoca, in perioada lung, o deplasare a curbei cererii agregate
spre dreapta :
a) o cretere a nivelului general al preurilor;
b) o reducere a ofertei de moned;
c) cretere a cheltuielilor publice.
9. La micorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplaseaz:
a) in stanga;
b) in dreapta.

10. Dac in economie nivelul produciei depete cererea agregat atunci:


a) apare investiia nedorit in stocuri;
b) dispare investiia in stocuri;
c) investiia in stocuri rmane constant.
11. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor i produselor finale reprezint
..
12. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii aggregate
a)cresterea cantitatii de moneda in circulatie
b)majorarea cheltuielilor guvernamentale
c)majorarea deficitului bugetar
d)cresterea exportului net
13. Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate
a)cresterea salariului nominal care nu e insotita de cresterea productivitatii muncii
b)majorarea preturilor de la materiile prime
c)majorarea impozitelor
14. Plile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri i servicii sunt
..
15. Exportul de bunuri i servicii minus importul de bunuri i servicii este .
16. n cadrul macroeconomiei este studiat comportamentul:
a) a doi ageni macroeconomici;
b) a trei ageni macroeconomici;
c) a patru ageni macroeconomici;
d) a cinci ageni macroeconomici
17. Economia care interacioneaz cu economiile altor state se numete:
a) economie cu balan comercial echilibrat;
b) economie bazat pe export;
c) economie bazat pe import;
d) economie nchis;
e) economie deschis.
18. Creterea cheltuielilor guvernamentale are ca efect direct:
a) reducerea consumului;
b) creterea economiilor;
c) creterea inclinaiei marginale spre consum;
d) reducerea cererii agregate;
e) creterea cererii agregate.
19. Primria unui ora reprezint un exemplu de sector instituional de tipul:
a) administraiei private;
b) administraiei publice;
c) gospodriei;
d) intreprinderii de asigurri;
e) instituiei de credit.
20. Ca parte a stiintei economice,macroeconomia studiaza:
a. intreaga economie nationala ,modul in care poate fi marit venitul national si repartizat cat mai
bine;
b. modul cum se comporta economia in ansamblul sau ,fara a se opri asupra nenumaratelor sale
detalii;

c. comportamentul firmelor individuale;


d. comportamentul consumatorilor;
e. influenta activitatilor productive asupra celor neproductive.
21. In functie de obiectivele finale sau domeniile de aplicare ,politicile economice ale statului pot
fi:
a. conjuncturale;
b. care se bazeaza pe legislatia economica;
c. de crestere si dezvoltare;
d. de ocupare a fortei de munca;
e. de incitare a subiectilor economici.
22. Oferta globala consta din:
a. totalitatea bunurilor economice obtinute intr-o economie;
b. productia anumitor agenti economici supusa schimbului pe piata;
c. productia agentilor economici nationali din industrie si agricultura;
d. productia agentilor economici straini adusa pe piata;
e. productia marfara oferita de toti agentii economici dintr-o tara.
23. Preveziunile optimiste privind evoluia venitului determin indivizii:
a. s sporeasc economiile;
b. s creasc valoarea imprumuturilor destinate consumului;
c. s sporeasc consumul;
d. s scad consumul;
e. s scad economiile.
24. Nu reprezint un mobil ce determin indivizii s reduc cheltuielile curente pentru consum?
a) reducerea veniturilor;
b) creterea preurilor;
c) spiritul de prevedere, generat de incertitudinea veniturilor viitoare;
d) preferina pentru lichiditate;
e)dorina de a economisi pentru generaiile viitoare.
25 Orice cretere a ratei impozitelor duce la o scdere a posibilitilor de consum.A/F
26 Modificrile cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum starea bugetului public.
A/F
27. Macroeconomia se deosebete de microeconomie prin faptul c ea:
a) utilizeaz principiul ceteris paribus;
b) opereaz cu noiuni agregate;
c) opereaz cu noiuni de echilibru;
d) utilizeaz ipoteza comportamentului raional al agenilor economici.
Seminar 2
1.Produsul intern brut se calculeaza:
a. prin insumarea consumului final, formarii brute a capitalului fix si variatiei stocurilor;
b. ca diferenta intre produsul global si consumul intermediar;
c. ca suma intre produsul global si consumul intermediar;
d. ca diferenta intre produsul intern net si amortizare;
e. ca diferenta intre exporturi si importuri.
2.Venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) reprezinta:
a. produsul intern brut (PIB);

b. produsul intern net (PIN);


c. produsul global brut (PGB);
d. produsul national net (PNN);
e. produsul national brut (PNB).
3.Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp) exprima:
a. produsul intern net evaluat in preturile factorilor de productie (PINfp);
b. produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNBfp);
c. produsul intern brut evaluat in preturile factorilor de productie (PIBfp);
d. produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNfp);
e. produsul global brut evaluat in preturile factorilor de productie (PGBfp);
4.Produsul national brut real (PNBreal) se exprima:
a. ca suma intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal
(PNBnominal);
b. ca raport intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal
(PNBnominal);
c. ca diferenta intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal
(PNBnominal);
d. ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor
(IGP);
e. ca diferenta intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor
(IGP).
5.Produsul global brut (PGB) se poate calcula:
A. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea productiei finale;
B. prin insumarea consumului intermediar cu elemente ce reprezinta remunerarea factorilor de
productie,
amortizarea capitalului fix si impozitele indirecte;
C. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea consumului final exprimat prin cheltuielile
facute detoti agentii economici pentru consumul final si pentru formarea bruta a capitalului;
D. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea productiei finale;
E. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea consumului final si pentru formarea bruta
a capitalului.
a. A+B+D;
b. B+C+D;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. B+C+E.
6.Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie:
A. reprezinta produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNfp);
B. reprezinta produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNBfp);
C. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele
indirecte nete (Iin) (fara subventii de exploatare);
D. este egal cu diferenta dintre produsul national brut (PNB) si amortizare (A);
E. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele
indirecte nete (Iin). Care este combinatia incorecta?
a. A+B+C;
b. E;

c. A+E;
d. B+C;
e. B+E.
7.In produsul intern brut (PIB) nu intra:
a. investitiile brute (Ib);
b. produsul global (PG);
c. consumul intermediar (Ci);
d. amortizarea capitalului fix (A);
e. variatia stocurilor (VS).
8.Deflatorul PNB se exprima:
a. ca diferenta intre PNBreal si PNBnominal;
b. ca diferenta intre PNB nominal si PNBreal;
c. ca suma intre PNBreal si PNBnominal;
d. ca raport intre PNBnominal si PNBreal;
e. ca raport intre PNBreal si PNBnominal;
9.Venitul national brut (VNB) se calculeaza:
a. ca suma intre produsul intern brut (PIB) si amortizarea capitalului fix (A);
b. ca diferenta intre produsul global brut (PGB) si amortizarea capitalului fix (A);
c. ca diferenta intre produsul national brut (PNB) si amortizarea capitalului fix (A);
d. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele indirecte
nete (In) (fara subventii de exploatare);
e. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp) si
impozitele indirecte nete (In).
10. Daca PGB este 6.000 um si este de 1,2 ori mai mare decat PIB, iar consumul de capital fix
este egal cu valoarea investitiilor nete, consumul intermediar (Ci) este de:
a. 5.000 um;
b. 500 um;
c. 12.000 um;
d. 1.000 um;
e. 1.200 um.
11.In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci) reprezinta 25% din
PGB, iar consumul de capital fix este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, valoarea
PIN este de:
a. 5.000.000 um;
b. 15.000.000 um;
c. 500.000 um;
d. 75.000.000 um;
e. 7.500.000 um.
12. Curba ofertei agregate exprim raportul dintre:
a) nivelul preurilor i volumul consumat al PIB;
b) nivelul preurilor i volumul produs al PIB;
c) nivelul preurilor i volumul planificat al PIB
13. Venitul national brut:
a. reprezinta venitul national exprimat in preturile pietei;
b. este egal cu produsul national net (PNN);
c. este produsul national brut (PNB) evaluat in preturile factorilor de productie;

d. se determina prin scaderea din produsul national brut (PNB) a amortizarii capitalului fix (A).
e. se determina ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general
al preturilor (IGP)
14.La calcularea produsului national brut (PNB):
A. trebuie sa se aiba in vedere ca bunurile sa fie produse in acelasi an si sa fie calculate o singura
data;
B. se iau in calcul operatiunile intermediare;
C. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale, adaugandu-se operatiunile
intermediare;
D. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale, eliminandu-se operatiunile
intermediare;
E. se exclud bunurile cumparate pentru a fi revandute sau refacute.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. A+B+E;
d. A+D+E;
e. A+C+E.
15.Dupa stadiile miscarii produsului national net (PNN) productie, repartitie si consum se
utilizeaza urmatoarele modalitati de calcul:
A. insumarea valorii nete a bunurilor si serviciilor produse intr-un an;
B. metoda valorii adaugate;
C. insumarea veniturilor obtinute de proprietarii factorilor de productie;
D. metoda de productie;
E. insumarea cheltuielilor facute pentru consum, investitii si cresterea stocurilor.
a. B+D;
b. A+C+D;
c. C+D+E;
d. A+C+E.
e. B+D+E.
16. ntr-un an se produc ntr-o economie bunuri i servicii n valoare de 800 miliarde u.m., din
care 35% sunt destinate producerii de noi bunuri i servicii, iar 10% nlocuirii capitalului fix scos
din funciune. S se calculeze mrimea produsului intern net.
17. Se dau urmatoarele date : Consum final public = 1000; Consum final privat = 10000;
Cheltuieli de investitii (FBKF) =3000 ; Variatia stocurilor = 100 ; Exporturi = 2500 ; Importuri =
3000 PIBpp= ?
18. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?
a. PIB = PGB +A;
b. PIN = PIB + A;
c. PNN = PNB A;
d. PGB = PNN A;
e. PIB = PNB + A.
19.Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?
a. PIB = PGB Ci;
b. PIB = PIN A;
c. PNB = PNN A;
d. PIN = PNB + A;

e. PGB = PIN + Ci.


20. Care dintre elementele de mai jos nu constituie o destinaie a bunurilor i serviciilor luate n
calculul PIN?
a) consumul privat;
b) exportul net;
c) investiiile brute;
d) consumul guvernamental;
e) investiiile nete.
21. PIB-ul reprezint:
a) o parte din valoarea total a bunurilor i serviciilor produse ntr-o anumit perioad;
b) o parte din venitul naional;
c) valoarea produciei vndute i ncasate pe o perioad;
d) o parte din consumul intermediar;
e) valoarea produciei pe un an la preurile pieei.
22. Se cunosc urmtoarele date:
PIB (in preul factorilor de producie)...........................43250u.m.
Venitul naional din strintate........................................1254u.m.
Amortizarea......................................................................4252u.m. S se calculeze PNN.
23. Cnd consumul intermediar crete mai repede dect produsul intern brut, eficiena economiei
respective:
a) crete;
b) scade;
c) crete i apoi scade;
d) evolueaz n spiral;
e) este constant.
24. n calculul indicatorilor macroeconomici, preurile pieei sunt superioare preurilor factorilor
de producie deoarece:
a) includ accizele i alte sume ce revin bugetului de stat, dar nu i celelalte forme de impozit
indirect;
b) includ consumul intermediar;
c) includ numai anumite componente ale consumului intermediar;
d) includ toate formele de impozit indirect;
e) nu include impozitele indirecte.
25. Care dintre relaiile de mai jos este adevrat?
a) PIB=PIN-CCF
b) PNB=PNN-CCF
c) PIN=PGB-CI
d) PNN=PIN+CCF
e) PIN=PIB-CCF.
26. Care dintre urmtoarele relaii este greit:
a) PNB=PIBproducia final brut a agenilor naionali ce i desfoar activitatea n
strintate;
b) PIN=PIB-CCF
c) PNN=PNB-CCF
d) PNB=PNN+CCF
e) VN=PNN n preurile factorilor

27. Indicatorii macroeconomici de rezultate se calculeaz:


a) numai n expresie valoric;
b) nu se calculeaz;
c) numai n expresie fizic;
d) n expresie fizic i valoric;
e) numai n form brut.
28. Veniturile realizate de ctre cei peste 50.000 de romni care lucreaz n Israel sunt incluse n:
a) PNB al Romniei i PIB al Israelului;
b) PIN al Romniei i PNN al Israelului;
c) numai n PIB al Romniei;
d) PIB al Romniei i PNB al Israelului;
e) toi indicatorii de mai sus.
29. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate (A) i care sunt false (F)?
1) Creterea relativ a nivelului preurilor dintr-o economie fa de nivelul preurilor din
strintate tinde s ncurajeze exporturile rii i s descurajeze importurile de bunuri i servicii.
2) Dac valoarea bunurilor de consum produse ntr-un an este mai mare dect valoarea bunurilor
de consum achiziionate n acelai an, diferena reprezint creterea stocurilor.
3) Exporturile nete ale unei economii se calculeaz ca diferen ntre exportul i importul de
bunuri.
4) Indicele preurilor la consumatori reprezint indicele de pre utilizat pentru ajustarea PIB
nominal n vederea determinrii PIB real.
5) Dac dou ri se caracterizeaz prin acelai nivel al PIB, atunci nivelul de trai din
respectivele ri este acelai.
6) PIB-ul n preurile pieei cuprinde i consumul de capital fix.
7) PIN-ul se definete ca valoare adugat net n preurile factorilor i/sau n preurile pieei.
8) PIB-ul se deosebete de PIN prin aceea c primul se calculeaz pe baza tuturor bunurilor
produse ntr-o ar, iar cel de-al doilea este circumscris doar la bunurile finale.
30. Produsul intern brut reprezint:
a) valoarea de pia a tuturor bunurilor finale i serviciilor produse in interiorul unei ri intr-o
anumit perioad de timp;
b) venitul de care dispune populaia dup plata impozitelor pe venit i care poate fi utilizat pentru
consum i economii;
c) valoarea bunurilor i serviciilor cumprate de administraiile publice centrale i locale intr-un
an;
d) valoarea de pia a bunurilor finale i serviciilor produse de cetenii unei ri intr-o anumit
perioad, indiferent de locul unde ii desfoar activitatea;
e) valoarea de pia a bunurilor produse in exterior i consumate de menaje.
31. Produsul naional net reprezint Produsul naional brut minus:
a) impozite;
b)transferuri la bugetul statului;
c) deprecierea capitalului;
d) profitul nedistribuit;
e) investiii.
32 Produsul naional brut nu include:
a) valoarea produciei finale a agenilor naionali care ii desfoar activitatea in strintate;
b) amortizarea;

c) valoarea produciei finale a agenilor strini care ii desfoar activitatea in ara de referin;
d) valoarea produciei finale a agenilor naionali ce ii desfoar activitatea in interiorul rii de
referin;
e) a + c.
33.Achiziiile de bunuri finale i servicii de ctre populaie sunt cunoscute sub numele de:
a) investiii;
b) consum public;
c) consum privat;
d) export net ;
e) nici una dintrecele de mai sus.
34. In formarea brut de capital fix (FBCF) nu se include:
a) amortizarea;
b) investiia de inlocuire a capitalului fix;
c) formarea net de capital fix;
d) variaia stocurilor;
e) a i d.
35. In msurarea PIB sunt ignorate aspecte precum:
a) timpul liber;
b) gradul de poluare a mediului inconjurtor;
c) inegalitatea veniturilor gospodriilor ;
d) toate cele de mai sus;
e) a i c.
36. Pentru a observa dac o economie inregistreaz cretere economic, vom apela la PIB
real i nu la PIB nominal, deoarece:
a) exporturile sunt sczute din PIB real, acesta din urm fiind mai puin complicat decat PIB
nominal;
b) PIB real include i importul, fiind deci mai reprezentativ decat PIB nominal;
c) PIB nominal nu include plile de transfer, in timp ce PIB real le include;
d) PIB nominal reflect modificri atat in nivelul preurilor cat i in nivelul produciei, in timp ce
PIB real are in vedere doar schimbri in nivelul produciei;
e) PIB nominal reflect doar modificri in nivelul preurilor.
37.Dac are loc o cretere a PIB nominal, atunci putem considera c:
a) au crescut preurile bunurilor i serviciilor produse in economie;
b) a crescut cantitatea de bunuri i servicii produs in interiorul economiei respective;
c) sunt posibile ambele variante de mai sus;
d) economia inregistreaz in mod cert cretere economic;
e)retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injeciilor.
38. Bunurile i serviciile care servesc la calculul indicatorilor macroeconomici sunt evaluate in:
a) preurile factorilor care includ impozitele indirecte i preurile pieei care nu includ impozitele
indirecte;
b) preurile factorilor care nu includ impozitele indirecte i preurile pieei care includ impozitele
indirecte.
c) preurile factorilor i preurile pieei care sunt identice.
39. PIB se deosebete de PIN prin faptul c:
a) PIN poate fi determinat prin corectarea PIB cu veniturile naionale primite de la restul lumii;
b) primul include amortizarea capitalului fix, iar al doilea nu;

c) primul este intotdeauna mai mare decit al doilea;


d) primul se calculeaz pe baza tuturor bunurilor produse intr-o ar, iar al doilea se refer doar la
bunurile finale.
40. Dac PNB nominal este de 1500 u.m. iar PNB real este de 1250 u.m., atunci indicele general
al preurilor:
a) crete cu 25%;
b) crete cu 20%;
c) scade cu 20%.
Argumentai rspunsul.
41. Instituiile financiare i de credit au ca funcie principal:
a) consumul de bunuri i servicii;
b) finanarea activitilor economice;
c) tranzacionarea bunurilor i serviciilor;
d) emisiunea de moned;
e) producia de bunuri i servicii destinate pieei.
42. Produsul naional brut reprezint:
d) ansamblul bunurilor i serviciilor produse in decursul unui an de agenii economici autohtoni
i strini;
e) diferena intre produsul global brut i consumul intermediar;
f)ansamblul bunurilor materiale produse pe teritoriul rii in decurs de un an i destinate
exportului;
g) ansamblul bunurilor i serviciilor finale produse de agenii economici naionali atat in
interiorul cat i in exteriorul unui stat timp de un an.
43.Dac un cetean roman este angajat la o firm din Italia, atunci venitul pe care acesta il
catig este inclus in:
a) P.N.N. Romania i P.I.N. Italia;
b) P.I.B. Romania i P.I.B. Italia;
c) P.N.B. Romania i P.N.B. Italia;
d) P.I.B. Romania i P.N.B. Italia;
e)oricare din cei doi indicatori.
44. Produsul Intern Brut constituie:
a) totalitatea bunurilor i serviciilor finale produse intro ar timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor i serviciilor finale produse intr-o ar timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ara la un moment dat;
d) veniturile obinute in economie.
45. Ce nu se include in PIB-ul pe anul 0:
a) munca efectuata in gospodria privat de o persoan pltit;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaia colilor in anul 0;
c) cheltuielile intreprinderii Lapte SA pentru laptele achiziionat de la menaje;
d) procurarea unui pix in schimbul celui pierdut.
46. Care din urmtoarele nu se includ in PIB:
a) baciul pltit oferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca fcut in gospodria proprie de o casnic;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
47. Transferurile sunt:

a) incluse in PIB, deoarece reprezint venituri;


b) nu sunt incluse in PIB, deoarece nu reprezint contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse in PIB, deoarece reprezint o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse in PIB, deoarece reprezint plata unor produse vindute sau servicii efectuate.
48. Produsul Intern Net se deosebete de Produsul Intern Brut prin mrimea:
a) exportului net;
b) plilor de transfer i impozitelor indirecte;
c) investiiilor nete;
d) amortizrii.
49. Venitul Naional Brut constituie:
a) totalitatea bunurilor i serviciilor finale produse i a amortizrii pltite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor i serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul rii timp de 1 an;
c) veniturile obinute de agenii naionali in interiorul i exteriorul rii pe parcursul unui an.
50. Evaluarea produsului naional net poate fi efectuat in felul urmtor:
a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiiile;
d) PNB minus amortizarea.
51. Evaluarea venitului naional poate fi efectuat in felul urmtor:
a) PNB la preul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preurile pieei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumprarea de bunuri i pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producie angajai in producerea bunurilor i serviciilor.
52. Venitul naional nu poate depi:
a) PIB la preul pieei;
b) PNB la preul pieei;
c) PIB la preul costului de producie;
d) PNB la preul costului de producie.
53. Cunoscind c PIN = 750 u.m., amortizarea = 150 u.m., venitul naional din strintate = -200
u.m., atunci valoarea PNB este de:
a) 700 u.m
b) 765 u.m.;
c) 785 u.m..
Argumentai rspunsul.
54. Venitul Personal al menajelor reprezint:
a) venit obinut din motenire;
b) venitul obinut de menaje din activitate i transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
55. Venitul personal include:
a) profiturile societilor neindustriale;
b) impozite pe asigurri sociale;
c) dobanzi nete pltite de Guvern i consumatori;
d) transferuri de la Guvern i de la intreprinderi.
56. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezint:
a) venitul personal rmas dup pltirea impozitelor directe i a taxelor;

b) suma salariilor, rentei i a dobanzii;


c) venitul naional dup pltirea amortizrilor;
d) transferurile sociale.
57. VPD include:
a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobanzii.
58. Influena plilor de transfer asupra venitului disponibil este
a) negativ;
b) egal cu zero
c) pozitiv.
59. Care din mrimile de mai jos nu se includ in PNB calculat dup metoda cheltuielilor:
a) investiii brute;
b) achiziii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mrfuri i servicii;
e) salariile.
60. PIB nominal reprezint valoarea bunurilor i serviciilor calculat :
a) la preuri curente;
b) la preurile unui an de referin;
c) la preurile pieei.
61. PIB real se va calcula ca:
a) raportul dintre PIB nominal i deflator; PNBr=PNBn/Ipnb
b) raportul dintre indicele preurilor i PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal i indicele preurilor;
d) raportul dintre PIB nominal i cheltuielile pentru amortizare.
62. Deflatorul reprezint raportul dintre:
a) PNN i PNB;
b) PNB nominal i PNB real;
c) PNB i PNN;
d) PNB i rata inflaiei.
63. Presupunem c PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut
de la125 la 150. In aa caz PNB real:
a) va crete;
b) se va micora;
c) va rmane neschimbat
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un rspuns.
64. P.I.B. potenial este definit prin:
a) valoarea produciei finite calculat la preuri curente;
b) valoarea produciei finite in cazul utilizrii depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea produciei finite, eliberat de influena inflaiei.
65. Produsul global brut exprim:
a) valoarea brut de pia a bunurilor economice finale;
b) valoarea adugat brut de pia a bunurilor economice create de agenii economici naionali;

c) valoarea total a bunurilor economice obinute intr-o anumit perioad;


d) valoarea brut de pia a bunurilor economice finale obinute de agentii economici in
interiorul unei ri
66. Produsul intern brut exprim
a) valoarea adugat brut de pia a bunurilor economice finale produse in interiorul unei ri
intr-o anumit perioad de agenii economici naionali i strini;
b) valoarea brut de pia a bunurilor economice obinute intr-o anumit perioad;
c) valoarea adugat brut a bunurilor economice finale obinute de agenii economici naionali;
67. Bunurile i serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi destinate:
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formrii brute a capitalului;
d) numai consumului public
68. Produsul naional brut se determin :
a) ca sum intre produsul naional net i amortizare;
b) ca sum intre produsul naional net i consumul final;
c) ca sum intre produsul naional net i consumul de capital fix;
d) ca diferen dintre produsul global brut i consumul intermediar
69. Consumul privat de bunuri i servicii finale este egal cu 8000 uniti monetare (u.m.),
consumul public este egal cu 1000, formarea brut a capitalului este de 2000, exportul este egal
cu 3000, produsul global brut este de 30000, consumul intermediar reprezint 60 % din PGB,
veniturile vrsate restului lumii sunt in sum de 7000,iar cele primite din restul lumii sunt egale
cu 5000. In aceste condiii:
a) importul este egal cu 2000;
b) produsul naional brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul naional brut este egal cu 10000.
70. PIB fa de PIN include n plus :
a) Soldul veniturilor din strintate;
b) Bunurile finale;
c) Amortizarea.
71. Atributul "intern" cuprinde .. sau .. creat i consumat de ctre agenii economici
care i desfoar activitatea n interiorul rii respective .
73. Atributul "brut", ce se confera unui indicator, are in vedere .
74. Principalii indicatori agregai ai rezultatelor macroeconomice sunt : ..
75. Mrimea produsului intern brut se stabilete ca diferen ntre .. i ..
76. Produsul intern net, de regul, se calculeaz prin scderea din . a .
77. Dac sunt cunoscute .. i .. poate fi determinat PNB real.
78. Produsul naional net se determin prin scderea din ..a .. .
79. Dup stadiile micrii PNN-producie , repartiie i consum-se uitilizeaz urmtoarele
modaliti de calcul :
80. Venitul naional reprezint acea parte a valorii produciei anuale a unei ri, care se pate
consuma, fr s fie diminuat capitalul artificial (creat de munc) i .

81. n procesul repartiiei primare se formeaz cunoscutele forme fundamentale de venituri


primare : .
82. Repartiia secundar se realizeaz printr-o gam ntreag de prghii n cadrul crora un rol
major l au
- sistemul preurilor
83. Analizai dependenele dintre produs i venit, completand datele
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN
4. Impozite indirecte 410,2
5. Pli de transfer 28,3
6. Dotaii (subvenii) 2,5
7. Venitul naional
8. Veniturile corporaiilor 273,2
9. Plile nete pentru dividende 450,2
10. Pli pentru asigurarea social 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In form de doband 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal
15. Impozite pe venit personal i pli neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil
84. Analizai datele
1. Procente incasate pentru credite V 17
2. Investiii private brute C 70
3. Salariile V 290
4. Profiturile corporaiilor V 131
5. Impozite indirecte, pli de transfer, pli neimpozabile 34
6. Renta pltit proprietarilor bunurilor arendate V 27
7. Exportul net C 12
8. Achiziii guvernamentale C 98
9. Investiii nete private C 52
10. Venituri pe proprietate V 32
11. Dotaii intreprinderilor de stat 4
12. Transferuri ctre populaie 25
13. Cheltuieli de consum C 288
Calculai :
1) PIB dup metoda veniturilor i metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naional Net.
3) Venitul naional
85. Analizai datele
1. Salarii 800
2. Asigurarea social pltit de intreprinderi 240
3. Asigurarea social pltit de lucrtori 32

4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculai:
1) Produsul Naional Brut.
2) Venitul naional.
3) Venitul Personal Disponibil.
86. Analizai datele
- PNB 6200
- investiiile brute 750
- investiiile nete 680 .
- dobanzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenii 60
Calculai:
1) Produsul Naional NET
2) Venitul naional
3) Venitul Personal Disponibil.
87. Intr-o economie a fost creat un PNB in valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au
constituit 2600 u.m., cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea - 370 u.m. Determinai:
1) Produsul Naional Net;
2) Mrimea investiiilor;
3) Volumul importului.
88. In economia naional a fost creat un PIB in valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260
u.m., amortizarea 170 u.m. Determinai:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiiile nete;
4. Investiiile brute.
89. Intr-o economie a fost creat un PIB in valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570
u.m., amortizarea 270 u.m. Determinai:
1. Mrimea investiiilor.

2. Volumul importului.
3. PIN.
90. In economie a fost creat un PNB in valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alctuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiiile brute 1000 u.m., investiiile nete
800 u.m., excedentul bugetar 30 u.m. Determinai:
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
Seminar Curs 3
1.Investiiile brute minus amortizarea reprezint __ ___________
2. Cu reducerea inclinaiei marginale spre consum crete nivelul de echilibru al venitului.
3. Consumul de bunuri i servicii este in funcie doar de mrimea venitului.
4.Cheltuielile de consum reprezint:
a) partea venitului disponibil utilizat pentru cumprarea bunurilor i serviciilor in perioada
curent;
b) partea venitului disponibil destinat cumprrii bunurilor i serviciilor in perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumuleaz pe conturile bancare;
d) toate rspunsurile sunt corecte.
5. Consumul este condiionat de creterea:
a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) inclinaiei marginale spre consum;
d) achiziiile guvernamentale.
6. Inclinaia marginal spre consum semnific:
a) raportul dintre sporul consumului i sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului i volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate rspunsurile sunt greite.
7. La o cretere a venitului disponibil, in abordare keynesist:
a) consumul va crete direct proporional cu venitul;
b) economiile vor crete direct proporional cu venitul;
c) consumul va crete intr-o proporie mai mic, iar economiile intr-o proporie mai mare in raport
cu venitul disponibil.
8. Funcia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioad de timp si a devenit C=0,42Y, ca
rezultat a avut loc:
a) micorarea economiilor populaiei;
b) creterea economiilor populaiei;
c) consumul a rmas la acelai nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
9. Consumul autonom este cel care:
a) depinde de preurile bunurilor de consum;
b) rezult din preferinele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

10. Economiile, in sens macroeconomic, semnific:


a) depozitele populaiei in bncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum intr-o perioad determinat de timp;
11. Micorarea economiilor ne arat c scade:
a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
12. Inclinaia marginal spre economisire este:MPSeste de obicei o marime pozitiva si subunitara
si de obicei este mai mica ca inclinatia marginala spre consum, suma lor fiind intotdeauna egal cu 1
a) pozitiv;
b) negativ;
c) constant;
d) nici o variant corect.
13. Economia rii se caracterizeaz prin urmtoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; inclinaia
marginal spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie s se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiii rmanand constante)
pentru ca economia s ating starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie s se modifice incasrile impozitare (celelalte condiii rmanand constante), pentru
ca economia s ating starea de echilibru?
14. Investiiile globale brute sunt:
a) cheltuielile legate de inlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de inlocuirea capitalului uzat i sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumprarea bunurilor de consum.
15. Investiiile nete includ:
a) construcia depozitului pentru producia final;
b) procurarea unui automobil in gospodria particular;
c) inlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziionarea unui lot de pmant de ctre o firm.
16. Micorarea ratei dobanzii duce la:
a) creterea investiiilor;
b) diminuarea investiiilor;
c) creterea economiilor naionale;
d) micorarea economiilor naionale.
17. Presupunem c volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiionale mrete
rata dobanzii. Ce se intampl cu volumul investiiilor?
a) se va micora;
b) se va mri ;
c) nu se va schimba.
18. Care din urmtoarele este cel mai puin probabil s stimuleze o cretere a investiiilor:
a) o scdere in rata dobinzii;
b) o cretere in cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o cretere a importului;
e) progresele tehnologice.
19. O cretere a impozitelor presupune:
a) o deplasare in jos a funciei de consum;

b) o reducere a cererii aggregate;


c) o reducere a venitului de echilibru.
20. Micorarea impozitelor duce la o cretere a:
a) investiiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naionale.
21. In perioada lung o descretere in taxe duce la:
a) creterea nivelului preului i venitului real;
b) creterea nivelului preului, ins nu afecteaz venitul real;
c) creterea venitului real, ins nu afecteaz nivelul preului;
d) nu afecteaz nici nivelul preului, nici venitul real.
22. Urmtoarele date caracterizeaz o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T =
400 u.m. Determinai:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influena asupra PIB a majorrii cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
23. O schimbare in cheltuielile publice:
a) nu afecteaz curba cererii agregate;
b) schimb inclinaia curbei cererii agregate;
c) deplaseaz curba ofertei agregate;
d) deplaseaz curba cererii agregate.
24. Sunt cunoscute urmtoarele date: =0,8(Y -), volumul investiiilor 184,5 u.m., achiziiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaa bunurilor i serviciilor se afla in
echilibru, ins capacitatea de producie permite majorarea venitului naional de 1,2 ori. Cum statul
trebuie s schimbe valoarea achiziiilor guvernamentale i taxa impozitului pe venit ca s asigure
utilizarea deplin a capacitilor de producie, utilizand metoda bugetului echilibrat?
25.La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,6:
A. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4;
B. inclinatia marginala spre economii (s) este 4/10;
C. multiplicatorul investitiilor (K) este 4;
D. multiplicatorul investitiilor (K) este 2,5;
E. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,25.
a. A+B+C;
b. A+B+D;
c. A+C;
d. B+E;
e. C+E.
26.La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,4:
A. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,6;
B. inclinatia marginala spre economii (s) este 6/10;
C. multiplicatorul investitiilor (K) este 1;
D. multiplicatorul investitiilor (K) este 1,66;
E. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,16.
a. A+B+C;
b. A+B+D;

c. A+C;
d. B+E;
e. A+E.
27.O dublare a venitului, de la 1.000 u.m. la 2.000 u.m., corelata cu crestere a ratei consumului de
la 70% la 80%, va face ca economiile:
A. sa creasca cu 200 u.m.;
B. sa scada cu 100 u.m.;
C. sa creasca la 100 u.m.;
D. sa creasca cu 100 u.m.;
E. sa creasca la 400 u.m.
a. A+C;
b. B;
c. B+E;
d. D+E;
e. A+E.
28.Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (C) este 1.200 u.m.,
sporul economiilor (S) este:
a. 400 u.m.;
b. 600 u.m.;
c. 800 u.m.;
d. 1.200 u.m.;
e. 2.000 u.m.
29.Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (C) este 1.200 u.m.,
sporul venitului (Y) este:
a. 400 u.m.;
b. 600 u.m.;
c. 800 u.m.;
d. 1.200 u.m.;
e. 2.000 u.m.
30Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; C = 4.000 u.m., s = 0,2. Atunci V1 va fi:
a. 800 u.m.;
b. 5.000 u.m.;
c. 9.000 u.m.;
d. 1.000 u.m.;
e. 8.000 u.m.
31 Intr-o economie, funcia de consum este C = 500 + 0,75 (YT); investiiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinai:
Venitul de echilibru;
2. Dac venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cat ar trebui s creasc cheltuielile
publice, dac acestea vor fi finanate in totalitate din datoria public.
32Intre multiplicatorul investitiilor (K) si inclinatia marginala spre consum (c):
A. exista o relatie direct proportionala;
B. exista o relatie invers proportionala;
C. exista o relatie de egalitate;
D. nu exista nici o relatie;

E. exista o relatie prin care se pune in evidenta impulsul stimulativ al consumului asupra relatiei
dintre venit si investitii.
a. B+E;
b. D;
c. A+E;
d. C+E;
e. D+E.
33.Marimea venitului national se poate determina in mai multe moduri, astfel:
A. in procesul de creare, valoare adaugata neta se evidentiaza in preturile bunurilor si serviciilor;
B. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PIB evidentiat in preturile factorilor de
productie;
C. prin insumarea veniturilor realizate de posesorii factorilor de productie participanti la activitatea
economica;
D. adaugand consumul de capital fix (amortizarea) la PNB evidentiat in preturile factorilor de
productie;
E. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PNB evidentiat in preturile factorilor de
productie.
a. A+C;
b. C+D;
c. B+C;
d. A+E;
e. C+E.
34.Inclinatia marginala spre consum (c) exprima legatura functionala dintre:
a. cheltuielile efectuate pentru consum (C) si un anumit venit (Y);
b. un anumit venit (Y) si cheltuielile efectuate pentru consum (C);
c. sporul de cheltuieli (C) si sporul de economii (S);
d. sporul de venit (Y) si sporul de cheltuieli (C);
e. sporul de cheltuieli (C) si sporul de venit (Y).
35Printre factorii subiectivi care determina marimea cheltuielilor de consum se inscriu:
A.modificarea marimii salariului si a venitului;
B.modificarea marimii profitului si a dobanzii;
C.sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti;
D.modificarea marimii capitalului si a acumularii;
E. dorinta de a beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita.
a. A+B;
b. A+B+D;
c. C+D;
d. D+E;
e. C+E.
36.Potrivit legii psihologice fundamentale formulate de J. M. Keynes, o data cu cresterea venitului,
oamenii tind:
a. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mare;
b. sa reduca consumul;
c. sa aiba acelasi consum;
d. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mica;
e. sa fie insensibili la modificarea acestuia.

37.Inclinatia marginala spre economii (s) reprezinta:


a. raportul procentual dintre economii si consum;
b. raportul procentual dintre economii si investitii;
c. raportul dintre venit si economii;
d. raportul dintre economii si venit;
e. raportul dintre cresterea economiilor si cresterea venitului.
38.Principiul multiplicatorului releva influenta:
a. investitiilor asupra consumului;
b. economiilor asupra venitului;
c. investitiilor asupra venitului;
d. venitului asupra consumului;
e. venitului asupra investitiilor.
39.Multiplicatorul investitiilor (K) se gaseste in raport:
A.invers proportional cu inclinatia marginala spre consum (c);
B. direct proportional cu inclinatia marginala spre consum (c);
C.invers proportional cu inclinatia marginala spre economii (s);
D.direct proportional cu inclinatia marginala spre economii (s);
E. invers proportional cu inclinatia spre consum.
a. A+D;
b. A+C;
c. B+C;
d. B+E;
e. C+E.
40.Preturile pietei sunt mai mari decat preturile factorilor pentru ca includ si:
a. impozitul pe profit;
b. cheltuielile salariale datorate personalului muncitor;
c. consumul de capital fix;
d. obligatiile fiscale platite de cumparatori sub forma impozitelor indirecte incluse in preturile
pietei;
e. consumul de capital tehnic.
41.Daca inclinatia marginala spre consum (c) este 0,8 atunci sporul de venit national la un spor al
investitiilor (I) de 200 mil. u.m., va fi:
a. 400 mil. u.m.;
b. 700 mil. u.m.;
c. 1.000 mil. u.m.;
d. 1.200 mil. u.m.;
e. 1.500 mil. u.m.
42.Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod subiectiv inclinatia spre consum?
a. obiceiurile indivizilor si inclinatiile psihologice ale acestora privind prevederea de a avea o
rezerva baneasca;
b. sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti;
c. dorinta de a putea beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita;
d. dorinta de ridicare a standardului de viata;
e. modificarea marimii salariului si a venitului, in general.
43.Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod obiectiv inclinatia spre consum?
a. modificarea politicii fiscale;

b. modificarea marimii salariului si a venitului, in general;


c. dorinta de ridicare a standardului de viata;
d. modificarea marimii profitului si a dobanzii;
e. modificarea marimii capitalului si a acumularii.
44.Principiul acceleratorului:
A.exprima si masoara efectul scaderii venitului asupra economiilor;
B. exprima si masoara efectul cresterii venitului asupra investitiilor sub impulsul efectului
stimulativ al cererii de consum;
C.actioneaza in faza de expansiune economica;
D.actioneaza in faza de recesiune economica;
a. A+C;
b. B+C;
c. B+D;
d. E;
e. A+E.
45.Inclinatia marginala spre consum (c):
A. este o marime negativa;
B. este o marime pozitiva, dar subunitara;
C. exprima cresterea consumului la o crestere unitara a venitului;
D. se calculeaza ca raport intre cresterea consumului (C) si cresterea venitului (Y);
E. se calculeaza ca raport intre marimea venitului (Y) si marimea consumului (C).
a. A+C;
b. A+D;
c. B+E;
d. A+C+E;
e. B+C+D.
46.Inclinatia marginala spre economii (s):
A. arata cu cat sporesc economiile (S) la o crestere cu o unitate a venitului (Y);
B. este in relatie invers proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K);
C. este in relatie direct proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K);
D. se calculeaza ca raport intre cresterea venitului (Y) si cresterea economiilor (S);
E. se calculeaza ca raport intre cresterea economiilor (S) si cresterea venitului (Y).
a. A+C;
b. A+D;
c. A+B+E;
d. A+C+E;
e. C+D.
R: C
47.Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?
A.K = 1/c;
B.K = 1/s;
C.a = It /(C + I);
D.K = Y/I;
E.C/Y + S/Y = 1.

Unde: K multiplicatorul investitiilor; c inclinatia marginala spre consum; s inclinatia


marginala spre economii; a acceleratorul investitiilor; Y sporul venitului; I sporul
investitiilor; S sporul economiilor.
a. A+C;
b. B+C+D;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. C+E.
48.Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?
A. K = 1/(1-c);
B. K = 1/(1-s);
C. a = It /(C + I);
D. K = I /Y;
E. C/Y + S/Y = 1.
Unde: K multiplicatorul investitiilor; c inclinatia marginala spre consum; s inclinatia
marginala spre economii; a acceleratorul investitiilor; Y sporul venitului; I sporul
investitiilor; S sporul economiilor.
a. B+C+E;
b. A+C+E;
c. B+D;
d. A+C+D;
e. B+D.
49. Modelul agregat Keynesist se refer la egalitatea dintre :
________________________________
50. Pentru mai buna cunoatere a aspectelor consumului i economiilor, a dependenei lor de venit
i ali factori, precum i a consecinelor asupra produciei, este necesar s analizm
______________________________________________
51. Pe termen scurt, nclinaia spre consum i economii __________.
52. Factorii obiectivi la care nclinaia spre consum i spre economii se modific i la un venit
constant sunt_______________________________________________________________
53. Factorii subiectivi numii i mobiluri subiective i sociale, ce influeneaz nclinaia spre
consum i economii sunt :
______________________________________________________________
54. Investiiile reprezint partea din venit cheltuit pentru creterea __________ i a stocurilor de
capital circulant, avnd drept consecin formarea net de capital .
55. Investiiile au rol hotrtor n : ____________________________
56. Multiplicatorul real al investiiilor se poate abate mai mult ori mai puin, n plus ori minus, de la
cel teoretic, n aceast direcie acionnd mai multe cauze, dintre care menionm :
____________________________
57) In anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dac, in anul
urmtor, venitul disponibil crete cu 50%, iar inclinaia marginal spre consum este de 0,8,
atunci economiile i multiplicatorul investiiilor vor fi, respectiv, de:
a)100 u.m. i 4;
b) 40 u.m. i 5;
c) 100 mld u.m. i 5;
d) 40.u.m. i 4;

e) 50 u.m. i 5.
58) Fie funcia consumului C = 150 + cVd (unde Vd = venitul disponibil). Venitul
personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m. In
aceste condiii multiplicatorul investiiilor este:
a) K = 0,5;
b) K = 5;
c) K = 0,2;
d) K= 2;
e) K = 1,9.
59) Creterea venitului disponibil cu 200 u.m. este insoit de o cretere a consumului cu
50 u.m. Inclinaia marginal spre economii este:
a) 0,25;
b) 0,5;
c) 0,75;
d) 0,8;
e) 1.
60) Inclinaia marginal spre consum este 0,75. Care va fi creterea veniturilor determinat de
sporul investiiilor cu 100 mld. u.m.?
a) V = 2500 mld. u.m.;
b) V= 250 mld. u.m.;
c) V = 400 mld. u.m.;
d) V = 100 mld. u.m.;
e) V = 125 mld.u.m.
61) Principiul acceleratorului scoate in eviden relaia dintre:
a) creterea venitului i investiiile nete;
b) creterea investiiilor i creterea venitului;
c) creterea venitului i creterea consumului;
d) creterea economiilor i creterea investiiilor.
62) Inclinaia marginal spre consum este c = 0,6, acceleratorul are valoarea a = 0,7 iar veniturile
au sporit cu 100 u.m. Pe baza acestor date valoarea investiiilor este:
a) 60 u.m.;
b) 50 u.m.;
c) 0,7 u.m.;
d) 70 u.m.;
e) 0,6 u.m.
63 Intr-o economie, capitalul fix este la inceputul unui an de 120 miliarde uniti monetare, urmand
ca la sfaritul aceluiai an s creasc cu 25%. Consumul de capital fix este de 20 miliarde uniti
monetare. In aceste condiii, investiia brut i net sunt (in miliarde uniti monetare):
a) 20; 30;
b) 30; 20;
c) 30; 50;
c) 50; 20;
d) 50; 30.
64)Dac funcia consumului este: C = 30 + 0,7VD, atunci funcia economiilor este:
a) E= 30 + 0,7VD;
b) E = 30 + 0,3VD;

c) E = -30 + 0,7VD;
d) E = 30 - 0,7VD
e) E =-30 + 0,3VD
65) In perioada t0 t1, venitul crete cu 500 u.m.. Dac inclinaia marginal spre consum
este de 0,8, atunci economiile:
a) vor crete cu 400 u.m.;
b) vor scdea cu 400 u.m.;
c) vor crete cu 100 u.m
d) vor scdea cu 100 u.m.;
e) vor crete cu 500 u.m.
66)Dac investiiile de inlocuire sunt in valoare de 50 u.m., iar investiiile brute de 200
u.m., atunci investiiile nete sunt:
a) 50 u.m.;
b) 150 u.m.;
c) 200 u.m.;
d) 250 u.m.;
e)0 u.m.
67) Intr-o economie in care inclinaia marginal spre consum este de 0,6 cu cat trebuie s
creasc investiiile pentru ca veniturile s sporeasc cu 500 u.m?
a) cu 500 u.m.;
b) 300 u.m.;
c) 200 u.m.;
d) 1250 u.m.
e) 833,3.
68) Funcia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referin la venitul disponibil sunt date in
tabel:
0
1
600
580
Determinai:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Inclinaia marginal spre economii.
69) Care va fi creterea venitului rezultat dintr-un spor investiional de 5.250 mld. u.m.,
tiind c inclinaia marginal spre consum a fost de 0.80?:
a) 10.500 mld. u.m.;
b) 15.750 mld. u.m.;
c) 21.000 mld. u.m.;
d) 26.250 mld. u.m.;
e) 23.520 mld. u.m.
70) Se cunosc urmtoarele date: = 225 + 0,7(Y -); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200 mil. lei. Calculai venitul naional.
71) Pentru ca principiul acceleratorului s funcioneze la nivelul unei economii este necesar ca:
a) c' = 1;
b) toate capacitile de producie existente s fie utilizate integral;
c) investiia net s fie mai mare decat investiia brut;
d) multiplicatorul investiiilor s fie constant;

e) intre investiie i rata real a dobanzii s fie o relaie pozitiv.


72) Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci cand venitul crete:
a) inclinaia marginal spre consum este constant;
b) consumul crete, dar mai incet;
c) inclinaia marginal spre economisire este un numr pozitiv i supraunitar;
d) suma dintre inclinaia marginal spre consum i inclinaia marginal spre economisire este
mai mare decat 1;
e) oamenii inclin s economiseasc tot sporul de venit.
73) Economitii anticipeaz c peste un an situaia economic in ar se va caracteriz prin
urmtorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..S se calculeze PIN
anticipat pentru anul viitor.
74 Economitii presupun c dependena cheltuielilor de consum i a investiiilor de mrimea PIB se
reflect in urmtoarele ecuaii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale in anul viitor vor alctui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinai PIB prognozat pentru anul viitor.
75) Care din afirmaiile de mai jos sunt corecte?
a) in virtutea acceleratorului, in perioadele de recesiune poate s apar dezinvestirea net;
b) cand inclinaia marginal spre consum scade, multiplicatorul investiiei scade;
c) potrivit lui Keynes, inclinaia marginal spre consum este constant, pe parcursul intregii viei;
d) investiia de dezvoltare are ca surs venitul net economisit;
e) cand venitul disponibil este zero, consumul de baz poate antrena dezeconomisirea.
76. Dac venitul disponibil crete cu 80000 lei, din care creterea consumului reprezint 80%,
atunci nclinaia marginal spre economisire este:
a) unitar;
b) 0,8;
c) 0,4;
d) 0,2
e) nul.
77. La o nclinaie marginal spre consum de 0,8:
a) multiplicatorul investiiilor este 5;
b) nclinaia marginal spre economii este 5;
c) multiplicatorul banilor de cont este 0,2;
d) creterea venitului naional genereaz o cretere cu 0,8% a consumului;
e) consumul reprezint 80% din venitul naional.
78. Funcia de consum ntr-o economie este descris prin urmtoarea ecuaie C=100+0,5Y. Dac
investiiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este:
a) 300;
b) 100;
c) 133,33;
d) 75;
e) 50.
79. Dac consumul excede venitul personal disponibil, atunci:
a) economisirea personal este pozitiv;
b) economisirea personal este zero;
c) economisirea personal este negativ;
d) economisirea personal scade;

e) economisirea personal crete.


80.Funcia economiilor reprezent S = 0,25Yd - 20. Volumul investiiilor este egal cu 30 u.m.
Determinai:
1. Venitul naional de echilibru;
2. Cu cat va fi egal venitul naional dac, ateptand o micorare a veniturilor, gospodriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
81 Intr-o economie inchis funcia de economisire este S = 0,3(YT)300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiiile 600 u.m. Determinai:
1. Funcia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dac investiiile cresc cu 100 u.m.
82) Care dintre urmtoarele afirmaii este corect, te termen scurt:
a) inclinaia marginal spre consum este constant;
b) inclinaia medie spre consum este cresctoare;
c) inclinaia medie spre consum este mai mic decat inclinaia marginal spre consum;
d) inclinaia marginal spre consum este descresctoare;
e) inclinaia marginal spre economii este descresctoare.
83) Pragul de ruptur reprezint:
a)acel nivel al venitului pentru care consumul este nul;
b)acel nivel al venitului la care consumul se realizeaz pe baza sumelor economisite anterior;
c)acel nivel al consumului necesar asigurrii unui trai decent;
d)acel nivel al consumului pentru care se manifest procesul de dezeconomisire;
e) acel nivel al venitului la care economiile sunt 0;
84) In anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorand cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul a reuit s mreasc PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinai
inclinaia marginal spre consum.
85) Cunoatem c venitul naional este de 600 mld. u.m. soldul transferurilor curente in raport cu
strintatea este de 15 mld. u.m., transferurile sunt 50 mld.u.m. iar, impozitele i taxele pltite de
populaie sunt 40 mld. u.m. Venitul naional disponibil (VND) , venitul personal al menajelor
(VPM) i venitul disponibil al menajelor (VDM) sunt, in ordine:
a) 485; 535; 495;
b) 615; 665; 625;
c)485; 435; 395;
d) 485; 535; 575;
e) nici un rspuns corect.
86) Care dintre urmtoarele enunuri sunt adevrate:
a) pe termen lung, inclinaia medie spre consum este egal cu inclinaia marginal spre consum;
b) dac inclinaia medie spre consum este mai mic decat 1, avem un proces de dezeconomisire;
c) transferurile sunt incluse in venitul naional disponibil (VND)
d) profitul nedistribuit este inclus in VPP;
e) VPP conine impozite i taxe pltite de populaie.
87) Cunoatem c VDM este de 500 mld. u.m., impozite i taxe pltite de populaie50 mld. u.m.,
transferurile sunt 65 mld. u.m., iar soldul transferurilor curente cu strintatea este -25 mld. u.m.
VPP, VND, VN sunt, in ordine:
a)550; 485; 510;

b) 450; 500; 475;


c) 450; 400; 375; d) 550; 600; 575;
e) nici un rspuns corect.
88) Economia se afl in stare de echilibru. Inclinaia marginal spre consum alctuiete 0,8, iar
inclinaia marginal spre import 0. Cum se modific PIB de echilibru, dac statul majoreaz
cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., in timp ce incasrile impozitare rman neschimbate?
89) Funcia de consum intr-o economie ar putea fi descris prin urmtoarea ecuaie
C=100+0.7Y i investiiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este:
a) 100;
b) 50;
c) 500;
d) 150;
e) 0.
90)Dac venitul crete, atunci:
a) ponderea consumului in venit crete;
b) ponderea consumului in venit se reduce;
c) creterea absolut a economiilor este mai mare decat creterea absolut a venitului;
d) creterea absolut a consumului este mai mare decat creterea absolut a venitului;
e) consumul absoarbe integral creterea venitului.
91) In perioada T0 T1 venitul crete cu 4000 miliarde u.m. Dac inclinaia marginal
spre consum este 0,8, atunci economiile:
a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.;
b) se reduc cu 800 miliarde u.m.;
c) cresc cu 3200 miliarde u.m.;
d) cresc cu 800 miliarde u.m.;
e) nu se modific.
92) Investiiile scad atunci cand:
a) se reduce rata dobanzii;
b) se reduc impozitele;
c) se accelereaz amortizarea capitalului tehnic fix;
d) se anticipeaz reducerea profiturilor viitoare;
e) crete cererea de consum.
93) Dac multiplicatorul investiiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100 uniti
monetare, atunci sporul investiiilor i inclinaia marginal spre economii sunt:
a)90; 0,9;
b)90; 0,1;
c)10; 0,9;
d) 10; 0,1;
e) imposibil de determinat.
94) Multiplicatorul investiiilor este egal cu 2. Care este modificarea investiiilor ce a
determinat o cretere a venitului cu 100 miliarde uniti monetare?
a)50 miliarde uniti monetare
b) 100 miliarde uniti monetare;
c) 200 miliarde uniti monetare;
d) 150 miliarde uniti monetare;
e) nu se poate determina pe baza datelor oferite.

95) Fie modelul macroeconomic: Y = C + I + G, unde C = 100 + 0,8 VD, TBS = 50, T =
250, I = 200, G = 150 (Y = venitul naional, C = consumul, VD = venitul disponibil,
I = investiii, G = cheltuieli guvernamentale, TBS = transferuri de la bugetul statului,
T = taxe i impozite). Venitul naional de echilibru este:
a) 1450;
b) 2250;
c) 1500,
d) 1200;
e) nu poate fi calculat.
96) consumul scade cu 90 milioane uniti monetare cand venitul disponibil inregistreaz o scdere
cu 100 milioane uniti monetare, atunci inclinaia marginal spre consum este:
a) 1,1;
b) 0,9;
c) 0,1;
d) 0,9;
e) 0,1.
97) Inclinaia marginal spre consum corespunde:
a) interseciei funciei de consum cu axa OY;
b) pantei funciei de consum;
c) raportului dintre nivelul consumului i cel al venitului;
d) raportului dintre nivelul venitului i cel al consumului;
e) raportului dintre variaia venitului i cea a consumului.
98) Dac inclinaia marginal spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul investiiilor este:
a) 1/4;
b) 2;
c) 4/3;
d) 3;
e) 4.
99) Dac pentru 100 milioane uniti monetare venit disponibil suplimentar cheltuielile de consum
cresc cu 65 milioane uniti monetare, atunci inclinaiile marginale spre consum i spre economisire
sunt:
a) 35; 0,65;
b) 0,65; 0,35;
c) 0,65; 0,65;
d) 0,35; 0,35;
e) imposibil de determinat pe baza datelor oferite.
100) Dac consumul excede venitul personal disponibil, atunci:
a) economisirea personal este pozitiv;
b) economisirea personal este zero;
c) economisirea personal este negativ;
d) economisirea personal scade;
e) economisirea personal crete.
Seminar curs 4
1.Echilibrul economic general reprezinta pe termen lung:

A.o tendinta spre egalizarea ofertei si cererii pe toate pietele;


B. o conditie pentru o economie eficienta;
C.un raport intre consum si investitii;
D.o egalitate intre cererea si oferta bunurilor economice;
E. o constanta a economiilor moderne.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. B+D+E;
d. A+D+E;
e. B+C+D.
2.Echilibrul economic dinamic consta in:
A.modificarea starii economiei sub actiunea contradictorie a factorilor cresterii si dezvoltarii
economice;
B.modificarea raportului dintre resurse si nevoi, dintre cererea globala si oferta globala, dintre
subsistemele
economiei nationale;
C.starea neschimbata a economiei nationale de la o perioada la alta;
D.existenta in permanenta a unor abateri considerabile ale economiei de la trendul dezvoltarii,
care nu pot sa
fie solutionate;
E. toate subsistemele economiei nationale evolueaza in aceeasi directie si cu aceeasi intensitate.
a. B+C;
b. D+E;
c. A+B;
d. A+E;
e. B+E.
3.Prin dezechilibru economic se intelege:
a. starea economiei nationale sau a unei componente a acesteia de a nu fi in echilibru;
b. starea vremelnica si intamplatoare a economiei in cadrul careia fortele contrarii sunt egale;
c. permanent ca o stare de dezorganizare a structurilor sistemului economic;
d. permanent ca o stare in care componentele economiei nu se modifica;
e. o stare de miscare a economiei in care exista numai surplus de cerere agregata.
4.Dezechilibrele economice imbraca mai multe forme, dintre care cele mai semnificative sunt:
A.excesul de oferta agregata pe piata bunurilor si pe piata muncii;
B. excesul de cerere agregata simultan pe piata bunurilor economice, a monedei si pe piata
muncii;
C.excesul de cerere agregata pe piata bunurilor combinat cu excesul de oferta agregata pe piata
muncii;
D.cresterea somajului combinat cu diminuarea productiei, adica inrautatirea conditiilor de viata
ale consumatorilor;
E. egalizarea cererii agregate cu oferta agregata.
a. A+D+E;
b. C+D+E;
c. B+C+D+E;
d. A+C+D+E;
e. A+B+C+D.

5.Presiunea este generata de mai multe cauze, printre care:


A. disproportiile intre ramurile de productie;
B. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor;
C. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol precumpanitor;
D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati
de productie;
E. dominatia incertitudinii pe piata.
a. A+B+D;
b. A+B+C;
c. C+D+E;
d. B+C+D;
e. B+D+E.
6.Dintre cele doua forme fundamentale de dezechilibru presiunea si absorbtia avantajele cele
mai mari le aduce presiunea, daca prin politica economica generala se realizeaza cateva conditii:
A. intensitatea aspiratiei de vanzare sa fie suficient de puternica, incat producatorii sa fie in mare
masura interesati de reusita vanzarii;
B. existenta unei tensiuni moderate intre aspiratia de vanzare si vanzare efectiva;
C. dominatia incertitudinii pe piata;
D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati
de productie;
E. sa existe suficiente forte si procese ale pietei care sa neutralizeze sau cel putin sa atenueze
efectele negative ale presiunii.
a. A+B+C;
b. B+C+D;
c. D+E;
d. A+C+D;
e. A+B+E.
7.Presiunea este generata de mai multe cauze. Dintre acestea nu fac parte:
A. disproportiile intre ramurile de productie;
B. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor;
C. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol precumpanitor;
D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati
de productie;
E. dominatia incertitudinii pe piata.
a. A+B;
b. A+B+C;
c. C+D+E;
d. B+C+D;
e. B+D+E.
8.Care din conditiile de echilibru de mai jos nu sunt corecte?
A. D = C+I;
B. Y = C+S;
C. C+ S = C+I;
D. D>C+I;
E. Y>C+S.
Unde: D cererea globala; Y oferta globala; C cererea pentru bunuri de consum;

I cererea pentru bunuri investitionale; S economiile.


a. A+E;
b. B+D;
c. D+E;
d. A+B+C;
e. B+C+D.
9. In perioada de absorbtie:
A. indiferent daca se manifesta pe termen lung sau scurt, povara nesigurantei (incertitudinii) este
suportata de vanzator;
B. cumparatorul gaseste pe piata tot ceea ce doreste si nu se simte in nesiguranta;
C. vanzatorul se simte in siguranta;
D. povara incertitudinii este suportata de cumparator, care cumpara bunurile dorite numai atunci
cand le gaseste pe piata si nu in momentul in care si-a manifestat intentia de a cumpara;
E. selectia bunurilor o face cumparatorul, si are ca rezultat la producatori diversificarea
(diferentierea) si imbunatatirea calitatii bunurilor.
a. A+B+E;
b. B+C+D;
c. C+D;
d. C+D+E;
e. A+B+C.
10.Presiunea:
A. desemneaza dezechilibrele economice anormale;
B. desemneaza dezechilibrele economice normale;
C. aduce avantaje mai mari decat absorbtia asupra pietei;
D. aduce avantaje mai mici decat absorbtia asupra pietei;
E. nu aduce niciodata avantaje asupra pietei
a. A+C;
b. B+C;
c. A+E;
d. B+E;
e. B+D.
11.Absorbtia:
A. desemneaza dezechilibrele economice normale;
B. desemneaza dezechilibrele economice anormale;
C. aduce avantaje mai mici decat presiunea asupra pietei;
D. aduce avantaje mai mari decat presiunea asupra pietei;
E. nu aduce niciodata avantaje asupra pietei.
a. A+C;
b. B+C;
c. A+E;
d. B+E;
e. B+D.
12.Printre adeptii teoriei echilibrului economic general se numara:
A. Joseph Schumpeter;
B. Francois Perroux;
C. Henry Guitton;

D. Leon Walras;
E. J. M. Keynes.
a. A+B+D;
b. A+C+E;
c. B+C+D+E;
d. A+B+C;
e. D+E.
13. Care este relaia condiiei de echilibru economic :
14. Care dintre urmtoarele mrimi constituie un exemplu de injecie in fluxul circular al
venitului:
a) economiile;
b)investiiile;
c) taxele i impozitele;
d) importurile;
e) deficitul bugetar.
15) Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formeaz injeciile in fluxul
circular al venitului:
a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii, exporturi;
b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri;
c) importuri, economii, taxe, investiii;
d) exporturi, investiii, cheltuieli guvernamentale;
e) economii, investiii, exporturi.
16. Dac statul ar avea un deficit bugetar de 100 u.m. i investitiile firmelor sunt de 300 u.m.,
aflai S (n condiii de echlibru macroeconomic)
17. Y 100 u.m. t = 0,16 T = ?
18. I cu 20 u.m., c = 0,8, t = 0,25. Y =?
19. n ara A: cA = 0,8, iar tA = 0,2. n ara B: cB = 0,6, iar tB = 0,25. Dac Invstiiile cresc
cu aceeai sum n rile A i B, n care dintre ri venitul se va majora mai mult?
20. C = 100 + 0,8Yd
T = 10 + 0,25Y
TR = 30
G = 14
I = 70
Determinati
a) Nivelul de echilibru al venitului naional (Y).
b) Nivelul de echilibru al VN dac Ta = 10.
c) Nivelul de echilibru al VN dac G = 80.
21 Economiile sunt 500, investiiile 400, iar deficitul bugetar 50. Aflai surplusul/deficitul
comercial (n condiii de echilibru macroeconomic).
22) S=I=500, deficitul comercial = 50, iar G = 300. Aflai taxele nete i soldul bugetar (n
condiii de echilibru macroeconomic).
23) Deficitul comercial n t0 a fost de 12% din PIB, iar deficitul bugetar de 5,5% din PIB, S fiind
de 15% PIB. Aflai ponderea investiiilor n PIB n anul t0 (n condiii de echilibru
macroeconomic).
24) Deficitul comercial n t0 a fost de 5,5%PIB, iar deficitul bugetar de 6,5% PIB. S = 17%PIB.
Aflai ponderea investiiilor n PIB n anul t0 (n condiii de echilibru macroeconomic).

25 ) C = 100 + 0,7Yd si I = 150 Calculai:


a. Nivelul venitului disponibil (Yd) n condiii de echilibru macroeconomic.
b. Aflai noul nivel de echilibru al venitului, dac investiiile cresc cu 50 u.m.
26) nclinaia marginal spre consum (c) n ara A este de 0,9, iar c n ara B este de 0,6.
Dac investiiile cresc cu acelai nivel n fiecare dintre cele 2 ri, n care din ele venitul se
va modifica mai mult?
Seminar curs 5
1. Rata omajului in condiiile lipsei omajului ciclic reprezint _____
2. omajul , aprut ca rezultat al neconcordanei abilitilor profesionale a forei de munc i
structurii economiei este _____ _________
3. omajul fricional apare in rezultatul ____
4. Se presupun urmtoarele corelaii intre indicatorii monetari i variabilele independente:
Cererea de moned pentru motivul tranzacional i precauional: L1 = 0,4Y + 100, unde Y =
venitul naional, Cererea de moned pentru motivul speculaiei: L2 = 200 2r, unde r este rata
dobanzii exprimat in procente, Oferta de moned este perfect inelastic in raport cu rata
dobanzii la nivelul de 500 u.m. S se determine:
- nivelul ratei dobanzii care asigur echilibrul pieei monetare cand Y = 1000 u.m.,
- noua rat a dobanzii in condiiile creterii cu 25% a venitului naional,
- Expresia pentru curba LM, oferta de moned fiind cea din ipotez,
- Expresia pentru curba IS, tiind c: C = 190 + 0,6 (Y T), T = 150, G = 400, I = 100 6r,
- Nivelurile de echilibru pentru Y i r.
a) 80%, 100%, Y = 100 + 2r; Y = 100 15r, 700 i 20%;
b) 100%, 150%, Y = 500 + 5r; Y = 200 12r, 520 i 25%;
c) 100%, 150%, Y = 500 + 5r; Y = 1500 15r, 750 i 50%;
d) 50%, 150%, Y = 400 + 4r; Y = 2000 25r, 800 i 30%;
e) 100%, 150%, Y = 500 + 2r; Y = 1500 10r, 750 i 70%.
5. Creterea general i rata durabil a preurilor este _ _____________
6. Reducerea nivelului general al preului este ____ __________
7. Nivelul inflaiei se calculeaz ___ __
8. Inflaia prin cerere apare in rezultatul ______________
9. Inflaia prin costuri apare in rezultatul _________
10. Cum poate Banca Naional prin politica monetar s modifice oferta de bani?
11. Guvernul majoreaz impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de stat. Aplicand modelul
ISLM ce msuri va intreprinde Banca Central pentru a menine neschimbat:
nivelul venitului
rata dobanzii.
12.Ce politici ar trebui s aplice Guvernul pentru a reduce inflaia cauzat de creterea
costurilor?
13. Ce politici ar trebui s aplice Guvernul pentru a reduce inflaia cauzat de creterea cererii
agregate?
14. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate in perioada scurt
15. Biroul Internaional al Muncii defineste omerul ca fiind persoana care ndeplinete
urmtoarele condiii :
16. omajul involuntar se manifest sub diferite forme :
17. Estimarea sau msurarea omajului, ntr-o perioad sau alta, presupune luarea n considerare
a

18 Termenul economisire este abordat identic de ctre persoana fizic i antreprenor.


19 Punctele de pe dreapta IS reflect combinaiile ratei dobanzii i venitului pentru care piaa
mrfurilor este echilibrat.
20 Curba IS reflect corelaia dintre economiile interne i investiiile externe.
21 In cadrul economiei comunicarea i dimensiunea valoric a activitii economice se
realizeaz prin intermediul banilor
22 Pentru a controla baza monetar Banca Naional poate finana deficitele bugetare.
23 Bncile se deosebesc de alte instituii financiare prin faptul c au posibilitatea de a crea bani.
24 In cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani nu depinde de nivelul ratei
dobanzii. i de nivelul venitului.
25 De-a lungul curbei LM oferta de bani este constant.
26. Balana contului curent reflect exclusiv relaiile de import i export de bunuri i servicii
27 Exportul de capital din ar va influena pozitiv balana de pli.
28 Daca inclinaia marginal pentru import este mic, atunci multiplicatorul fiscal crete.
29 Excedentul balanei de pli este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului
de capital.
30 Scderea preurilor la mrfurile strine comparativ cu preurile mrfurilor autohtone va
deplasa cererea spre produsele de import
31 Orice operaie pe piaa valutar va influena direct baza monetar.
32. In perioada scurt, cu creterea preurilor ocuparea va crete in caz dac:
a) preurile cresc mai repede decat salariul nominal;
b) crete salariul real;
c) productivitatea muncii crete mai repede decat salariul real;
d) toate rspunsurile sunt corecte.
33. Dac Guvernul stabilete un salariu minim ridicat, ce urmri va avea aceast decizie:
a) vor beneficia omerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scdea cantitatea cerut de munc;
d) nu se vor produce schimbri.
34. omajul este rezultatul:
a) pierderii locurilor de munc;
b) creterii ofertei de munc;
c) reducerii cererii de munc.
35. Rata omajului efectiv reprezint:
a) raportul numrului celor neocupai la cei ocupai;
b) raportul numrului celor neocupai la populaia activ;
c) raportul numrului omerilor la populaia total;
d) raportul numrului omerilor la populaia activ
36. omajul fricional are loc in cazul cand:
a) in economie se petrec schimbri tehnologice;
b) firmele disponibilizeaz lucrtorii in condiiile recesiunii economice;
c) lucrtorul se disponibilizeaz pentru a cuta un nou loc de munc mai favorabil;
d) rspunsul corect lipsete.
37. Modificrile in cererea consumatorilor i retehnologizrile majoreaz:
a) omajul fricional;
b) omajul structural;

c) omajul ciclic.
38. Cei care au pierdut locul de munc in urma recesiunii economice se includ in categoria
omerilor:
a) fricionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
39. Ocuparea deplin a forei de munc presupune:
a) lipsa total a omajului;
b) existena omajului ciclic;
c) existena omajului natural.
40. Rata natural a omajului caracterizeaz situaia cand:
a) exist omaj ciclic;
b) lipsete omajul fricional;
c) omajul natural este constant; somajul structuratl si frictional caracterizeaza somajul natural si
determina rata naturata a somajului care nu este constanta
d) omajul structural este de scurt durat;
e) nici o variant corect.
41. Somajul tranzitoriu sau frictional:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
42. Somajul intermitent:
A. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
B. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
C. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
D. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc
in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
E. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
a. A+C;
b. B+C;
c. C+D;
d. A+D;
e. C+E.
43 Care din msurile de politic economic pot servi direct la combaterea omajului structural:

a) imbuntirea condiiilor de munc;


b) mrirea transparenei pieii muncii;
c) recalificarea forei de munc pentru noile necesiti ale economiei;
d) creterea mrimii indemnizaiei de omaj.
44. In situaia in care, intr-o ar, exist un omaj ciclic considerabil, guvernul acestei ri poate
adopta una din urmtoarele msuri de politic economic pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor i reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor i majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creterii importurilor;
d) stimularea creterii ratei dobanzii.
45. In care din situaiile de mai jos se manifest inflaia?
a) cand sporesc preurile la unele bunuri alimentare;
b) cand cresc preurile bunurilor mai calitative;
c) cand cresc preurile la resursele energetice;
d) cand are loc o cretere generalizat a preurilor.
46. Indicatorul ratei inflaiei reprezint:
a)nivelul general al preurilor anului curent raportat la nivelul general al preurilor anului
precedent;
b) diferena dintre nivelul general al preurilor anului curent i nivelul general al preurilor anului
precedent;
c)diferena dintre nivelul general al preurilor anului curent i ale anului precedent raportat la
nivelul general al preurilor anului precedent;
d) diferena dintre nivelul general al preurilor anului curent i ale anului precedent raportat la
nivelul general al preurilor anului curent.
47. Care din urmtoarele cauze ale inflaiei se datoreaz cererii agregate i care se datoreaz
ofertei agregate:
a) o cretere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri i servicii finanate prin emisiune
monetara
b) o cretere a preului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descretere in inclinaia marginal spre economisire a manajelor.
48. Stagflaia este situaia:
a) creterii preurilor i creterii volumului de producie;
b) creterii preurilor i stagnrii/reducerii volumului de producie;
c) reducerii preurilor i a volumului de producie.
49. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai inalt al inflaiei determin creterea:
a) stocurilor monetare ale populaiei;
b) ratei nominale a dobanzii;
c) ratei reale a dobanzii.
50. Nivelul anual al inflaiei este de 20%, banca acord credite i incaseaz 30%. Cu ce va fi
egal rata
real a dobanzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .

51. Un student dispune de 1000 u.m. i trebuie s decid: s-i consume sau s fac economii.
Dac i-ar
depune la banc, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaiei constituie 14% anual.
Ce sfat ii vei da studentului?
a)s cheltuie mijloacele de care dispune;
b) s fac economii.
52. Ce sfat ii vei da studentului (vezi sarcina precedent), dac banca va achita la depuneri o
dobind in mrime de 20% anual, iar rata inflaiei va rminea neschimbat?
a)s cheltuie mijloacele de care dispune;
b) s le depun la banc.
53. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la procesul inflaionist este fals:
a) afecteaz in mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afecteaz in mod negativ pe cei care economisesc;
c) afecteaz in mod negativ sectorul public, ducand la creterea datoriei publice;
d) afecteaz in mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
54. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:
a. soldul anual al balantei de plati;
b. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB;
c. raportul dintre PIB si marimea datoriei publice;
d. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar;
e. serviciul datoriei publice.
55.Impozitele indirecte:
A. sunt insusite de catre producatori;
B. contin elemente de inechitate sociala;
C. sunt suportate de catre consumatori;
D. sunt suportate de catre producatori;
E. nu sunt suportate de catre consumatori.
a. A+E;
b. B+C;
c. D+E;
d. B+E;
e. A+C.
56. Rata optima de presiune fiscala este:
a. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici;
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in practica;
c. stabilita de catre guvern;
d. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale;
e. acel prag de impunere care asigura minimul incasarilor fiscale.
57. Deficitul bugetului de stat se formeaz in cazul cand:
a) suma cheltuielilor publice devanseaz suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate rspunsurile sunt corecte.
58. Datoria public reprezint suma anterioarelor:
a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;

c) cheltuieli pentru aprarea naional.


59. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand:
a. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile;
b. conduce la deficite bugetare;
c. stimuleaza disponibilizarile;
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale;
e. asigura scaderea veniturilor impozabile.
60. Nu reprezint instrument al politicii fiscale:
a) modificarea achiziiilor publice;
b) reglementarea ratei dobanzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
61. Politica fiscal stimulatoare presupune:
a) majorarea achiziiilor publice i a impozitelor;
b) reducerea achiziiilor publice i a impozitelor;
c) majorarea achiziiilor publice i reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziiilor publice i majorarea impozitelor.
62. Politica fiscal stimulativ este indreptat spre:
a) majorarea volumului de producie i nivelului angajrii in economie;
b) micorarea ritmului inflaiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile i cheltuielile bugetului de stat.
63. La msurile stimulative ale politicii fiscale se refer:
a) vanzarea de ctre Banca Central a obligaiunilor pe piaa deschis;
b) procurarea de ctre Banca Central a obligaiunilor pe piaa deschis;
c) nici un rspuns nu este corect.
64. Politica fiscal restrictiv presupune:
a) majorarea achiziiilor publice i a impozitelor;
b) reducerea achiziiilor publice i a impozitelor;
c) majorarea achiziiilor publice i reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziiilor publice i majorarea impozitelor.
65. Politica bugetar - fiscal restrictiv se realizeaz:
a) in condiiile unei situaii economice stabile;
b) cu scopul micorrii inflaiei;
c) pentru stimularea activitii de antreprenoriat;
d) toate rspunsurile sunt incorecte.
66. Moneda reprezint:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzaciilor;
b) mijloc de plat oficializat in ara dat;
c) msur de eviden, mijloc de circulaie i plat;
d) toate rspunsurile sunt corecte.
67. Prin cerere monetar se inelege:
a) dorina persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub form monetar;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din rspunsurile de mai sus.

68. In condiiile creterii venitului naional, cererea monetar:


a) crete din motive de tranzacie i precauie
b) scade din motive de speculaie;
c) scade din motive de tranzacie i speculaie.
69. Cererea monetar crete cand:
a) PIB-ul real crete;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominal a dobanzii crete;
d) rata nominal a dobanzii scade.
70. Oferta monetar dintr-o economie este realizat de:
a) Ministerul finanelor;
b) Banca Central i bncile comerciale;
C) Instituiile publice.
71. Oferta monetar depinde de:
a) rata dobanzii la credite bancare;
b) emiterea banilor in numerar i a banilor scripturali;
c) dorinele populaiei de a pstra banii sub form lichid.
72. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:
a) cheltuielile publice, impozitele i rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetar, achiziiile publice i impozitele;
c) rezervele bancare i rata dobanzii;
d) operaiunile pe piaa deschis, rata rezervelor obligatorii i taxa rescontului.
73. Oferta de bani va crete dac:
a) BC va mri rata rezervelor obligatorii;
b) BC va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaiuni;
d) statul rscumpr obligaiunile sale de pe pia.
74. Majorarea de ctre Banca Central a taxei rescontului determin:
a) extinderea capacitilor de creditare ale bncilor comerciale;
b) restrangerea capacitilor de creditare ale bncilor comerciale;
c) creterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
75. Creterea ratei de refinanare duce la:
a) creterea preurilor la aciuni i obligaiuni;
b) creterea preurilor la aciuni i micorarea preurilor la obligaiuni;
c) micorarea preului la aciuni i obligaiuni.
76. La msurile stimulative ale politicii monetare se refer:
a) vanzarea de ctre Banca Central a obligaiunilor pe piaa deschis;
b) procurarea de ctre Banca Central a obligaiunilor pe piaa deschis;
c) creterea ratei dobinzii;
d) reducerea ratei dobinzii.
77. Creterea masei monetare in economie este rezultatul:
a) majorrii bazei monetare; baza monetara este numerarul inafara sistemului bancar si rezervele
bancilor comerciale
b) micorrii ratei rezervelor obligatorii;
c) micorrii rezervelor excedentare a bncilor comerciale;

d) toate cele enumerate mai sus.


78. Masa monetar se va reduce, dac Banca Central:
a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) ridic taxa rescontului;
c) toate rspunsurile sunt corecte;
d) sunt corecte rspunsurile a i b.
79. Politica monetar-creditar restrictiv se realizeaz :
a) in condiiile unei situaii economice stabile;
b) cu scopul micorrii inflaiei;
c) pentru stimularea activitii de antreprenoriat;
d) toate rspunsurile sunt incorecte.
80. Panta curbei LM devine abrupt cand:
a) politica monetar este eficient;
b) politica monetar este ineficient;
c) politica fiscal este eficient;
d) politica fiscal este ineficient.
81. Creterea ofertei monetare va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga i reducerea ratei dobanzii i a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta i creterea ratei dobanzii i a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii.
82. Creterea cheltuielilor publice va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga i reducerea ratei dobanzii i a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta i creterea ratei dobanzii i a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii.
83. Majorarea impozitelor va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga i reducerea ratei dobanzii i a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta i creterea ratei dobanzii i a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii.
84. Mica economie deschis semnific:
a) un teritoriu mic dup suprafa;
b) o pondere mic a importului-exportului in PIB;
c) economia care nu poate influena deplasrile internaionale de capital i rata dobanzii
mondiale;
d) o populaie cu un grad inalt de emigrare.
85. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaie pentru cumprarea bunurilor strine minus
cheltuielile agenilor strini pentru cumprarea bunurilor rii date reprezint:
a) consum naional;
b) export net;
c) export;
d) import.
86. Care din cele de mai jos nu reprezint rezultatul unei creteri in exportul net :
a) deprecierea monedei naionale;
b) stimularea activitii principalilor parteneri comerciali;

c) deprecierea monedei strine;


d) partenerii comerciali strini ridic bariere tarifare.
87. Balana comercial reprezint:
a) toate tranzaciile rezidenilor rii date cu exteriorul;
b) exportul i importul de bunuri i servicii;
c) cumprarea-vanzarea activelor financiare din exteriorul rii;
d) diferena dintre valoarea exportului i a importului.
88. Balana comercial a rii este deficitar, dac:
a) cheltuielile publice depesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decat cel importat;
c) ara cumpr in strintate bunuri cu valoare mai mare decat vinde in strintate;
d) ara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decat cumpr de acolo.
89. Creterea deficitului balanei de pli:
a) majoreaz rezervele valutare ale Bncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Bncii Centrale;
c) nu influeneaz mrimea rezervelor valutare ale Bncii Centrale.
90. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:
a) scumpirea relativ a bunurilor de import;
b) scumpirea relativ a bunurilor autohtone;
c) creterea exportului net.
91. Fie c o economie produce numai 4 bunuri. In tabel sunt prezentate cantitatea i preul
fiecruia din ele pentru 2 perioade de timp:
Bun
An 0
An 1
Q
P
Q
P
A
15
1
20
1
B
5
1
8
2
C
10
2
11
4
D
1
10
2
10
Determinai:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul 1.
3. Indicele de deflaie
92 Completai tabelul:
An
PNB nominal
PNB real
Indice deflatie
1
6720
6200
2
5634
1.0835
3
2200
1.691
4
4000
1.667
5
4200
1.1476
6
5281
4600
93. Populaia in varst de munc a unei ri este de 15 mil. ceteni, din care 8 mil. sunt api de
munc.
Populaia ocupat reprezint 6 mil. persoane. Din populaia neocupat 3/4 caut un loc de munc
i sunt dispui s se angajeze imediat.
Determinai:
1. Gradul de ocupare a forei de munc

2. Rata omajului efectiv


94. Urmtoarele date caracterizeaz situaia de pe piaa muncii (mii persoane):
0
1
Forta de munca
84889
95453
Angajati
80796
87524
Someri
Rata somajului
Cerinte:
1. Completati tabelul
2. Cum poate fi explicat creterea simultan a numrului celor angajai i omerilor?
3. Se poate de afirmat, c anul 1 se caracterizeaz printr-o ocupare deplin a forei de munc?
95. Lunar sunt concediai 2% i reangajai 4% din fora de munc. calculai rata omajului.
96. Iniial numrul celor ocupai constituia 90 mil. persoane, iar numrul omerilor 10 mil.
persoane. Dup o lun, din numrul celor ocupai 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil
omeri inregistrai au incetat s caute un loc de munc.
Determinai:
1. Rata omajului pentru condiiile iniiale;
2. Numrul celor angajai rmai peste 1lun;
3. Numrul omerilor peste 1 lun
4. Rata omajului dup schimbrile intervenite pe piaa muncii.
97. Impozitul este o prelevare:
A. obligatorie;
B. fara contrapartida;
C. presupune o contraprestatie;
D. nu este obligatoriu;
E. nu presupune o contraprestatie.
a. A+C;
b. B+D+E;
c. C+D;
d. A+B+E;
e. B+D.
98. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta functii importante ale impozitelor?
A. fiscala;
B. sociala si regulatorie;
C. monetara;
D. de realizare a echilibrului economic;
E. de stimulare a progresului tehnic.
a. A+B;
b. A+C;
c. C+D+E;
d. A+C+D;
e. B+D.
99. Nivelul omajului natural a alctuit, in anul curent , 6 % iar nivelul omajului efectiv 10%.
Determinai:
1. Mrimea decalajului dintre PIB efectiv i cel potenial, dac coeficientul de sensibilitate a PIB
fa de omajul ciclic este 2;

2. Care vor fi pierderile provocate de omajul ciclic, dac PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
100.Prin politica monetara se urmareste:
A. organizarea profesiunii bancare;
B. realizarea cu competenta a schimburilor banesti;
C. pastrarea in conditii de siguranta maxima obligatorie a disponibilitatilor banesti ale populatiei;
D. ca volumul masei monetare si conditiile crearii ei sa contribuie la realizarea obiectivelor
economice
fundamentale;
E. fluidizarea maxima a circulatiei banesti.
a. B+C+E;
b. A+D;
c. B+C;
d. A+B+C;
e. A+D+E.
R: B
101.Pe plan extern, politica monetara urmareste:
a. incurajarea intrarilor si iesirilor de capitaluri pentru echilibrarea balantei de plati si
descurajarea intrarilor de capital speculativ;
b. incurajarea intrarilor de capital speculativ;
c. reglarea cererii de moneda de plati;
d. achizitionarea de valuta straina.
e. reglarea cererii de moneda de schimb.
102.In totalul veniturilor bugetare ale statului, cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurari sociale;
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat;
c. incasarile din impozite si taxe;
d. cotizatiile pentru indemnizatia de somaj;
e. imprumuturile de la organismele financiare internationale.
103.Imprumuturile facute pentru acoperirea deficitului bugetar reprezinta:
a. datoria interna;
b. datoria externa;
c. datoria publica;
d. serviciul datoriei externe;
e. emisiune de obligatiuni de stat.
104. Cererea de moned pe motiv tranzacional alctuiete 400 mlrd.u.m. Calculai cererea
monetar total in baza datelor tabelului.
Rata anuala a dobanzii
14
13
12
11
10
9
8
Cerere moneda pe motiv speculativ
30
50
70
90
110 130 15
0
Cerere monetara totala
Oferta monetar alctuiete 510 mlrd.u.m. Determinai rata dobanzii de echilibru. Determinai
rata dobanzii de echilibru pentru condiiile cand oferta monetar crete pan la 530 mlrd.u.m., se
reduce pan la 450 mlrd.u.m.
105. In economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaa bunurilor i serviciilor i pe pieele
financiare. Completai tabelul indicand consecinele apariiei in economie a urmtoarelor
evenimente:

Eveniment

Ce piata este
influentata

Ce curba
este
influentata

Cum
evolueaza
venitul
national

Cum evolueaza
rata de
dobanda

Piata
LM

monetara
Piata
LM

monetara
exportul rii crete
Piata
IS

bun&serv
reducerea inclinaiei
Piata
IS

marginale spre economii


bun&serv
viteza de rotaie a banilor
Piata
LM

scade
monetara
oferta de bani crete
Piata
LM

monetara
106. Multiplicatorul fiscal presupune:
a. marirea cheltuielilor publice fara modificarea volumului impozitului;
b. diminuarea impozitelor, totalul cheltuielilor ramanand nemodificat;
c. marirea in proportie egala si simultana atat a veniturilor, cat si a cheltuielilor statului;
d. cresterea intr-o proportie mai mare a impozitelor decat a cheltuielilor;
e. cresterea cheltuielilor intr-o proportie mai mare decat a veniturilor statului.
107. Economia unei ri este caracterizat prin urmtoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obinute din investiiile efectuate in exterior: 3621 u.m.,
venituri pltite investitorilor strini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism in alte ri :
1919 u.m., veniturile rii din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale in exterior : 2388 u.m.,
ieirea de capital din ar : 4174 u.m., intrarea de capital in ar : 6612 u.m..
Determinai:
1. Soldul contului curent
2. Soldul contului de capital i financiar
3. Soldul balanei de pli
108. Datoria publica exprima acele imprumuturi interne si externe pe care le face statul atunci
cand:
a. tara se confrunta cu dificultati economice pe care printr-o concentrare a eforturilor le poate
b. dificultatile economice necesita investitii de capital, iar statul le finanteaza recurgand la
imprumuturi;
c. apar dificultati datorita unor greseli de guvernare;
d. urmareste ridicarea standardului de viata al populatiei in perioada preelectorala;
e. toate afirmatiile sunt corecte.
109.Indatorarea externa poate fi rezultatul:
A. deficitului bugetar;
B. deficitului comercial;
C. gestionarii gresite a banilor publici;
D. conceptiei gresite cu privire la echilibrul bugetar;
E. nici una dintre afirmatii nu este corecta.
a. C+D;
cererea pentru bani ca avere
scade
impozitul pe venit crete

b. E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. A+B+C+D.
110.Elaborarea politicii fiscale este un act de decizie pe baza caruia se afla:
A. criteriul de eficienta;
B. interesele guvernantilor;
C. asigurarea unui venit cat mai mare care sa ramana la dispozitia agentilor economici;
D. mobilizarea unor venituri publice cat mai mari in conditiile incurajarii afacerilor economice, a
investitiilor, concomitent cu promovarea echitatii in contributia fiecaruia la venituri, cu
asigurarea protectiei sociale;
E. asigurarea bunastarii unor grupuri defavorizate ale societatii.
a. A+D;
b. B+C;
c. C+D;
d. C+E;
e. B+E.
111.Indicatorii utilizati la calcularea indicelui dezvoltarii umane (IDU) sunt:
A. speranta de viata;
B. PIB pe locuitor, ca masura a standardului de viata;
C. gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant;
D. rata profitului;
E. rata dobanzii.
a. A+B+D;
b. A+B+E;
c. A+B+C;
d. C+D+E;
e. B+D+E.
112.Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective:
A. nivelul ratei profiturilor dintr-o economie;
B. nivelul dobanzilor;
C. criza economica;
D. nivelul de pregatire profesionala, in discordanta cu cererea de munca;
E. ritmul de crestere economica.
a. A+B;
b. B+C+D+E;
c. A+C+D;
d. C+D+E;
e. B+D+E.
113. Inflatia monetar-baneasca s-a manifestat:
A. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase;
B. prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o greutate mai mica sau cu un continut in
aur mai redus decat cele oficiale;
C. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism;
D. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima in cresterea preturilor
si in lipsa de incredere a agentilor economici in moneda existenta;

E. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor economice.


a. A+B;
b. C+D;
c. A+E;
d. B+D;
e. C+E.
114.Inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur s-a manifestat:
A. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase;
B. prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o greutate mai mica sau cu un continut in
aur mai
redus decat cele oficiale;
C. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism;
D. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima in cresterea preturilor
si in lipsa de incredere a agentilor economici in moneda existenta;
E. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor economice.
a. A+B;
b. D+E;
c. A+E;
d. B+D;
e. C+E.
115.In esenta, dezechilibrul de ansamblu al economiei datorat inflatiei este evidentiat de trei
tendinte
majore:
A. scaderea preturilor;
B. cresterea preturilor;
C. cresterea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu cresterea altor variabile ale
economiei, in
primul rand productia;
D. scaderea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu scaderea altor variabile ale
economiei, in primul rand productia;
E. scaderea puterii de cumparare a banilor.
a. A+C+E;
b. B+C+E;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. B+C+D.
116.Somajul tehnologic:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc
in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi

angajari la o alta unitate.


117. Somajul de discontinuitate:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc
in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
118. Somajul structural:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc
in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
119. Somajul involuntar:
a. persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic, nu gasesc
locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
120.Somajul la negru:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
121.Somajul voluntar:

a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
122.Somajul ciclic sau conjunctural:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o
retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
123.Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia sau extinderea somajului?
A. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
B. inflatia;
C. emigrarea populatiei autohtone;
D. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se
putea angaja;
E. scaderea ofertei de munca.
a. A+C;
b. B+E;
c. B+D;
d. A+E;
e. A+D.
124.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de somaj sunt
corecte?
A. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza;
B. se plateste numai celor care indeplinesc toate conditiile pentru a fi somer si realizarea unui
anumit venit sub un anumit nivel;
C. este acordata pe perioade stabilite prin acord intre someri si intreprinderi;
D. se acorda pe o perioada limitata;
E. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza ca salariat.
a. A+B+C;
b. B+D;
c. C+E;
d. A+B+E;
e. C+D.

125.Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt:


A. varsta de munca stabilita prin legislatia muncii;
B. gradul de pregatire a populatiei;
C. gradul de disponibilitate a persoanelor pentru activitati economico-sociale;
D. cresterea ofertei de munca;
E. diminuarea cererii de munca.
a. A+B+C;
b. C+D;
c. A+C+E;
d. A+C;
e. A+B+C+D.
126.Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in
masurile ce privesc populatia ocupata:
A. crearea de noi locuri de munca;
B. masuri intreprinse pentru indepartarea imigrantilor si repatrierea lor la tarile de origine;
C. angajarea somerilor cu contracte pe durata scurta;
D. acordarea echitabila a ajutorului de somaj;
E. indemnizatia de somaj sa acopere in intregime salariul avut.
a. A+C+D;
b. A+B;
c. C+D+E;
d. A+B+D;
e. B+C.
127.Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in
masurile ce ii privesc pe someri?
A. prevenirea cresterii somajului prin pregatirea si calificarea la locul de munca a persoanelor
care lucreaza efectiv;
B. garantarea locurilor de munca pentru cei care lucreaza;
C. angajarea pe timp partial sau cu orar redus, anagajarea provizorie cu contract de munca pe
perioada
determinata;
D. facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi;
E. reducerea impozitelor si taxelor.
a. A+B;
b. C+D;
c. A+B+E;
d. B+C+D;
e. A+B+C+D.
128.Gradul de ocupare se determina astfel:
a. prin raportarea procentuala a populatiei ocupate la populatia activa disponibila;
b. ponderea somerilor in total populatie activa;
c. ponderea emigrantilor in total populatie activa;
d. prin rate brute de ocupare a populatiei;
e. ponderea somerilor in populatia totala.
129.In care dintre situatiile de mai jos o persoana poate fi considerata somer?
A. nu are loc de munca si vrea sa lucreze ca salariat;

B. a primit preaviz;
C. intrerupe lucrul, din motive de sanatate;
D. lucreaza la o unitate cu activitate sezoniera;
E. persoanele ce nu au loc de munca, cauta un loc de munca, si pot incepe lucrul imediat.
a. A+B+E;
b. A+B+C;
c. A+E;
d. B+C;
e. B+C+D.
130.In ansamblul masurilor de diminuare a somajului un rol deosebit il au:
A. cresterea volumului investitiilor;
B. recalificarea somerilor;
C. sporirea ajutorului de somaj;
D. cresterea duratei de acordare a ajutorului de somaj;
E. intensificarea actiunilor greviste si revendicative.
a. C+D;
b. C+D+E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. B+C+D.
131.In ce faza a ciclului economic somajul atinge cote ridicate?
a. expansiune;
b. punctul de relansare;
c. criza;
d. boom;
e. crestere economica.
132.Somajul se poate reduce, dar nu elimina, in conditii de:
a. boom;
b. recesiune;
c. criza;
d. conjunctura economica interna si internationala nefavorabila;
e. nici unul dintre raspunsuri nu este corect.
133.Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata;
b. numarul somerilor si populatia totala;
c. numarul somerilor si populatia activa disponibila;
d. numarul somerilor si populatia ocupata;
e. populatia activa disponibila si numarul somerilor.
134.Diminuarea somajului este consecinta:
A. calificarii, recalificarii fortei de munca;
B. cresterii investitiilor la nivel de economie nationala;
C. sporirii numarului de falimente;
D. cresterii numarului celor care emigreaza in scopul de a gasi un loc de munca;
E. boom-ului economic.
a. A+B+C;
b. B+C+D;

c. C+D+E;
d. A+B+D+E;
e. B+C+D+E.
135. Un ritm mediu anual de pana la 3% corespunde:
a. inflatiei moderate;
b. inflatiei taratoare;
c. inflatiei galopante;
d. inflatiei deschise;
e. hiperinflatiei.
136.Existenta unui deficit bugetar, cresterea cantitatii de moneda emisa si deteriorarea valorii
monedei in raport cu valutele straine, sunt caracteristici ale:
a. inflatiei latente;
b. inflatiei moderate;
c. inflatiei taratoare;
d. hiperinflatiei;
e. inflatiei deschise.
137.Lupta impotriva inflatiei comporta, in general, trei categorii de politici:
A. blocajul monedei;
B. blocajul productiei;
C. blocajul cheltuielilor publice;
D. blocajul veniturilor;
E. blocajul ofertei de bunuri si servicii.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. A+C+D;
d. D+E;
e. A+E.
138.Metodele de control asupra preturilor si veniturilor au ca obiective principale:
A. restrangerea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a veniturilor (vizeaza
actiunile patronatului);
B. cresterea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a veniturilor;
C. restrangerea presiunilor privind cresterea salariilor (vizeaza presiunile sindicale);
D. ingreunarea fuziunilor de firme (formarea de oligopoluri), care pot lua decizii in sensul
cresterii preturilor;
E. stimularea fuziunilor de firme.
a. A+C+E;
b. B+C+D;
c. A+C+D;
d. B+C+E;
e. A+C+E.
139.Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata este de 25 milioane.
Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt in numar de 3 milioane. Gradul de ocupare
al populatiei apte de munca este de:
a. 4,16 milioane;
b. 41,6%;
c. 4,16%;

d. 9,6%;
e. 9,6 milioane.
140.Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata este de 25 milioane.
Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt in numar de 3 milioane. Rata somajului este
de:
a. 4,16 milioane;
b. 41,6%;
c. 4,16%;
d. 9,4%;
e. 9,4 milioane.
141.Elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti au fost:
A. deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit;
B. inmultirea nemasurata a sumelor monetare fara a se tine seama de cantitatea de marfuri sau
servicii aflate in circulatie;
C. continutul real in aur al monedei metalice a fost mai mic decat continutul nominal, deci s-a
separate continutul nominal de cel real al monedei;
D. scaderea volumului marfurilor ce urmau sa se realizeze pe piata sau scaderea vitezei de
circulatie a monedei, concomitent cu manifestarea excedentului de bani de hartie, deci cu
discreditarea semnelor valorii si scaderea puterii de cumparare pe fondul general al cresterii
preturilor;
E. transformarea existentei aur a monedei in aparenta aur.
a. A+B;
b. C+E;
c. B+D;
d. A+B+D;
e. C+D+E.
142.Care dintre enunturile urmatoare nu constituie forme istorice ale inflatiei, in corelatie cu
formele banilor cunoscute de-a lungul secolelor?
A. inflatia banilor convertibili in aur;
B. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
C. deflatia;
D. inflatia monetar-baneasca;
E. inflatia prin cerere.
a. A+B+E;
b. A+B+C;
c. A+B+D;
d. D+E;
e. C+E.
143.Fenomenul inflationist poate fi pus in evidenta si prin dezechilibrul dintre masa monetara si
PIB a carui circulatie si realizare trebuie sa se efectueze prin intermediul monedei, putand aparea
in urmatoarele situatii:
A. scaderea vitezei de rotatie a banilor;
B. scaderea masei monetare sau a diferitelor ei componente in ritm mai rapid decat scaderea PIB;
C. scaderea PIB fara o scadere corespunzatoare a masei monetare sau in conditiile scaderii mai
lente a acesteia;

D. cand cantitatea de bani ramane aceeasi, desi se reduce considerabil cantitatea de bunuri
economice oferite pietei;
E. cresterea masei monetare sau a diferitelor ei componente in ritm mai rapid decat cresterea
PIB.
a. C+E;
b. A+C+E;
c. A+B;
d. D+E;
e. A+C+D.
144.Hiperinflatia pune in evidenta o serie de caracteristici esentiale ale oricarei inflatii, si anume:
A. existenta unui excedent bugetar;
B. cresterea cantitatii de moneda emisa;
C. aprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine;
D. deprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine;
E. cresterea anuala a preturilor se incadreaza intre 3 si 6%.
a. A+B+D+E;
b. B+D;
c. D+E;
d. A+B;
e. A+C+E.
145.Pentru masurarea inflatiei se folosesc instrumentele:
a. indicele de schimb valutar;
b. indicele salariului nominal;
c. indicele productivitatii muncii;
d. indicele sintetic al preturilor;
e. indicele puterii de cumparare a banilor.
146.Inflatia contemporana se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. este un proces permanent si continuu;
B. este un proces material si monetar deoarece fluxurile materiale sunt dublate de fluxuri
monetare, acestea stimulandu-se reciproc;
C. este un proces de crestere durabila a tuturor preturilor;
D. este un proces inevitabil;
E. este o situatie de functionare normala a economiei.
a. A+D;
b. A+E;
c. A+D+E;
d. B+C;
e. A+B+C.
147.Care dintre formele inflatiei enumerate mai jos sunt corecte, in functie de cauzele care le
genereaza?
A. inflatia prin cerere determinata de emisiunea excesiva de semne banesti;
B. inflatia prin credit rezulta prin cresterea substantiala a creditului;
C. inflatia prin costuri generate de cresterea costurilor;
D. inflatia prin moneda generata de excesul de cerere globala;
E. inflatia prin oferta determinata de abundenta productiei.
a. A+B+C;

b. B+C;
c. B+C+D;
d. A+B+C+D;
e. A+E.
148.Ce exprima slumpflatia?
A. o crestere economica neinflationista;
B. o crestere economica inflationista;
C. declinul economic combinat cu o inflatie rapida sau chiar galopanta;
D. acea situatia din economie in cadrul careia are loc, pe de o parte o scadere a productiei
nationale, iar pe de alta parte, o crestere rapida a inflatiei;
E. cresterea inflatiei in aceeasi proportie cu cresterea productiei nationale.
a. B+C+D;
b. C+D;
c. C+D+E;
d. A+C+D;
e. B+E.
149.In functie de evolutia indicelui general al preturilor cu amanuntul la bunurile de consum si
de durata de timp, inflatia este:
A. un fenomen microeconomic;
B. galopanta (hiperinflatie);
C. latenta sau taratoare;
D. continua si permanenta;
E. structurala.
a. B+C;
b. A+D;
c. D+E;
d. B+C+D;
e. B+C+E.
150.Masurarea inflatiei din punct de vedere absolut reprezinta:
A. raportul dintre marimea absoluta (excedentul de masa monetara) si oferta reala de bunuri;
B. marimea puterii de cumparare a banilor pe piata;
C. indicele general al preturilor;
D. diferenta dintre cererea solvabila nominala si cantitatea reala de bunuri economice pe care
agentii economici o pot pune in circulatie;
E. masa monetara care nu are acoperire.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. B+C;
d. A+C+E;
e. D+E.
151.Masurarea inflatie se realizeaza prin:
A. cunoasterea puterii de cumparare a populatiei (cantitatea de marfuri ce poate fi obtinuta cu o
unitate monetara);
B. intermediul unor indici de preturi care sintetizeaza modificarile preturilor marfurilor corporale
ce compun indicatorii sintetici;
C. cunoasterea ofertei agregate de bunuri si servicii;

D. intermediul cunoasterii costurilor sociale;


E. cunoasterea emisiunilor monetare.
a. A+B;
b. A+B+C;
c. C+D+E;
d. B+D;
e. A+D.
152.Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta efecte ale inflatiei contemporane?
A. creeaza o stabilitate economica;
B. redistribuirea veniturilor si a avutiei de la persoanele cu venituri fixe si pozitii slabe spre cele
care detin putere economica;
C. creeaza o stare de incertitudine;
D. contribuie la imbunatatirea relatiilor economice externe;
E. avantajeaza creditul pe termen lung.
a. A+B;
b. D+E;
c. B+C+D+E;
d. A+C;
e. B+C.
153.Politicile de combatere a inflatiei vizeaza:
A. controlul cererii agregate in sensul reducerii ei;
B. controlul ofertei agregate in sensul sporirii ei;
C. controlul preturilor produselor de consum;
D. controlul costului vietii;
E. controlul cursului de schimb valutar.
a. C+D;
b. C+D+E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. A+B+D.
154.Emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii, constituie o cauza a:
a. inflatiei prin cerere;
b. inflatiei prin costuri;
c. inflatiei prin moneda;
d. inflatiei prin structuri;
e. hiperinflatiei.
155.Cresterea cheltuielilor de productie, independent de cererea agregata, constituie o cauza a:
a. inflatiei prin cerere;
b. inflatiei prin costuri;
c. inflatiei prin moneda;
d. inflatiei prin structuri;
e. hiperinflatiei.
156. Analizand relatia dintre inflatie si somaj, putem observa ca:
A. inflatia prin cerere este insotita, intr-o anumita proportie, de cresterea gradului de ocupare a
fortei de munca;
B. inflatia prin cerere duce la scaderea gradului de ocupare a fortei de munca;

C. nu exista nici o legatura intre inflatia prin cerere si gradul de ocupare al fortei de munca;
D. cu cat rata somajului este mai mare, cu atat rata inflatiei este mai redusa;
E. exista o relatie de compensatie intre inflatie si somaj.
a. C+E;
b. A+B;
c. A+D+E;
d. A+C+D;
e. B+D+E.
157.Un ritm mediu anual de crestere a preturilor care se apropie de 10% corespunde:
a. inflatiei taratoare;
b. inflatiei moderate;
c. inflatiei rapide;
d. inflatiei galopante;
e. hiperinflatiei.
158. omajul, prin dimensiuni, durat prelungit i consecine, ridic n faa guvernelor i
forelor socialeresponsabilitatea de a elabora politici al cror obiectiv l constituie reducerea
porporiilor acesteia, asigurarea
159. Venitul asigurat omerului se numete n Romnia ..
160. Inflaia reprezint acea stare de dezechilibru economic n care masa monetar existent n
economie depete necesarul real de moned, ducnd la creterea general a . i la
scderea puterii de cumprare a banilor.