Antigenele si structura

aparatului imun
Prof. Univ. Dr. Victor Stoica
Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino

Antigenele si structura
aparatului imun
IMUNITATEA =ansamblu
fenomenelor prin care organismul
recunoste si neutralizeaza
structuri agresoar sau straine acestuia.
RASPUNSUL IMUN = se
declanseaza ca urmare a patrunderii in

ANTIGENUL = substanta non-self

( macromoleculara de peste 10 kDa,

obisnuita proteina) fata de care
organismul declanseaza un raspuns imun

PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTIGENELOR

Imunogenicitate: capacitate innascuta de a

induce un
R.I. specific:
- selectie clonala de L Ag specific
- activarea clonei selectate
- proliferarea L ( expansiunea
clonei)
Antigenicitate: capacitatea de a induce
un R.I. si de a
reactiona
cu Ac solubili sau
receptori

EPITOPII
determinantii
antigenici
-Fragmentul de molecula/ locul din Ag
care
reactioneaza cu un Ac sau Recetor
celular
- Foarte mici

Conformatie :
a) secventiala lineara a subunitatile
de a-ac/monozaharide
b) conformatiala: - alaturarea a 2 sau
mai multe lanturi in cadrul structurii
secundare/tertiare a moleculei
proteice sau glicoproteice

-Localizare :
- pe suprafata ag (epitopi
topografici)
- expusi numai dupa
prelucrarea Ag
(epitopi
criptici)
- Functii: - imprima specificitate
moleculei de Ag
- sunt imunoreactivi
reactioneaza cu Ac
omolog

-Valenta AG un Ag este multivalent, in

functie de numarul determinantilor din
molecula
-Monotonia repetitiva imonugena: Ag
carbohidrat nr. de epitopi dar de
acelasi tip ( nu diversi)

CLASIFICAREA
ANTIGENELOR
I. Marimea molecularei
II. Complexitatea moleculei (chimica)
III. Relatia gazda Ag

I. Marimea moleculei
a) Ag complete/imunogene:

Peste 40 kDa, macromolecule

Nr. si varietatea epitopilor creste

proportional cu moleculei de Ag

b) Ag. Incomplete/neimunogene: sub 5

kDa
- Haptenele:
- Ag. Incomplete, molecula mica, nu
induc un

R.I., dar pot

reactiona cu produsele R.I.

- devin imunogene prin cuplarea cu un
transportor (carrier) se formeaza
Ac anti

haptena si anti-carrier

- heptena este recunoscuta de LB

specific iar

II. Complexitatea chimica

a) Intens imunogene: - proteinele
- glicoproteinele
b) Polizaharidele si lipidele devin
imunogene numai dupa legare cu un
substrat proteic (LPZ)
Adjuvantii: molecule nespecifice
organice/minerale care amplifica R.I. al
unui Ag, la administrarea concomitenta

C) Ag nucleare citoplastmatice ( Ag
celulare)
1) AND nucleare catenar ( AND ds):
- antigenicitate slaba
- antigenicitate prin alipire la histone
2) Histonele:
- proteine mici bazice 1, 2a, 2b , 3, 4
- nucleozomii: - octomer ( 2-4 ) pe care se infasoara 2
bucle de AND +H1 mentine bucla
- antigenicitatea AND

3) Antigenele nucleolare: - polipeptide

- RNP U1.6
4) Proteinele nehistonice: - ARN
polimeraza 1 ( SD )
- ADN topoizomeraza
1
( Scl 70)
- aminoacil
transferaza

c) Superantigenele:
- nu sunt fagocitate sau prelucrate de
Mcf
- fixare MHC- II si TCR
- activeaza pana la 10% din LT periferice
- determina o hipersecretie de limfokine
implicate in

PR, LES, socul

endotoxinic (toxine bacteriene)

- Nu secretie Ig specifice/ limfocite

III. Relatia gazda - Ag

1) Ag autologe prezente numai la un
individ
( autogrefa)
2) Ag. sinergice la indivizi identici genetic
din
cadrul unei familii
3) Ag allogene ( homologe) la indivizi
diferiti
genetic din cadrul aceleiasi
specii ( ex. mama/copil = R.I.)
4) Ag. xenogene ( heterologe) la specii
diferite
( intens imunogene; ex. maimuta om)

5) Ag. heterofile epitopi comuni; aparatia

reactia reactiei incrucisate cu Ac specifici ( ex.
T. pallidum + ag. Cardiolipinic din miocard)
6) Ag. specifice de tesut /de organ: tireoglobulina ( Ty.
Autoimuna)
- mielina ( encefalita
alergica p.
vaccinare)
x Ag sechestrate specifice` de organ; nu intra
in contact cu sistemul imun in mod obisnuit

Ag de histocompatibilitate: - HLA
( Ag limfocitare/leucocitare umane)
- MHC ( Complex Major de
Histocompaqtibilitate)
- Ag structurale, specific individuale, pe
S2 celulelor
- Confera specificitate antigenica
tesuturilor

 Structura : - lanturile grele

specifice( A, B, C)
- lanturi usoare beta 2
microglobuline
Genele grupate in 2 regiuni distincte
pe bratul
scurt al cr. 7
- 6 locusuri: - A, B, C
- cifra (alela varianta
structurala) w
- 4 cifre HLA- B2705

Categoriile de ag
HLA/MHC
a) HLA/MHC I: A, B, C
= localizare pe S
( L, McF ), Tr.

cel. Nucleate

nu hematii

= amplificate de IFN , IFN

= legare CD8; Ag endogene, virale

b) HLA/MHC II: DR, DP, DQ

= localizate pe LB, LT, Mcf, cel.
endotaliale, cel.

epiteliale, (Tr.

Digestiv, Tr. Respirator )

= amplificate de IFN , TNF, IL-13
= deprima expresia PGE2
= legare CD4; Ag exogene captate
de APC

Gene/proteine HLA
III
Codifica C2, C4, B (complement)
Citokine (TNF)
Proteine de soc termic (HSP-70)
Hidroleza P450

STRUCTURA
APARATULUI IMUN
Sistemul limfoid
= orgene/tesuturi loc de
maturizare/diferentiere a celulelor
limfocitare originare

A. Organe limfatice
primare
Timusul involutie dupa nastere
- populare cu pro-T numai in viata
intrauterina (fereastra de populare
timotaxina)
Maduva osoasa
- specializate numai in geneza de LT si LB
- nu au capacitate de R.I.
- sursele prenatale ale precursorilor
celularii:
- ficatul
- splina
- maduva osoasa

B. Organele limfatice
secundare
Componente

- ggl limfatici

- splina
- TLAM digestiva/respiratorie
Locul de inducere a R.I.
Diferentiere anatomica in ggl/splina:
R.I. cel. / R.I. um.

1. Ggl limfatic:
a) zona B-dependenta ( corticala):
LB grupate in foliculi limfoizi
Plasmacite -----C. germinativi
b) zona timodependenta (paracortex)
Domina LT
c) zona medulara : vase
sanghine/limfatice LT,
cel. dendritice

LB, P1, Mcf,

2. Splina:
LT = in jurul a. trabeculare
LB = foliculi limfoizi, peste mansonul
de LT

(pulpa splenica)

APC = Mcf, cel. dentritice in periferia

foliculilor

limfoizii

3. TLAM
Amigdale
(palatine/faringiene/linguale)
Placi Payer, apendicele cecal
Ag patrunse prin mucoase

C. Circulatia
limfocitelor
Sngele
70% - 80 % = LT
10% = LB
Cca.

10% = cel. nule

 Circulatie:
- 90% raman intravascular
- 10% parasesc patul vascular in t.
periferice

nelimfatice ---ggl.

Limfatici --- canal toracic

VCS

- ciclu circulator : 24-48 h

- sunt ocolite timusul si maduva osoasa
- LT circula cel mai mult (viata lunga)
- ecotaxei/homing: migrarea L catre
anumite tesuturi

D. Celulele implicate
in R.I.
I.
Limfocitele
T
Origine timica = 2/3 din L circulante
Pro-T provin din M.O.
Durata de viata : luni/ani
Maturizarea :
aparitia pe S2 a TCR
Echipament enzimatic
Markeri de diferentiere celulari
( CD4/CD8 glicoproteine)


TCR:
-Molecula transmembranara,
specifica pentru
un Ag
-TCR 1 (, ) 5% CD4 -,
citotoxicitate
-TCR 2 (, ) 95%
Comlexul CD4/CD8 TCR CD3=
-TCR + epitop
-MHC II + CD4 / MHC I +CD8
-Cd = 5 lanturi polipeptide
semnalizeaza i.c. inititierea R.I.
fosforilizeaza unele proteine de
pe

Markeri celulari de
suprafrata:
CD 4 MHC II
CD 8 MHC I
CD molecule costimulatoare

Maturizarea LT in
timus
Cel. Suport pentru pro T LT (timocite)
Cel. Reticulare retea de sustinere LT si
timocite
LT = proliferare + maturizare/diferentiere
expresie CD4+CD8 + si TCR
Selectie : + = pastrare CD4+/CD8+
- = eliminare cele autoreactive

Clasele si functiile LT
1. LTc CD8+ = liza cel tinta prezentatoare
de Ag
2. LTh CD4+ = colaborare LB, Mcf (R.I.
Umoral )

sau LTc (R.I.c)

LTh1 = citotoxicitate (LTc), IgG2, reactie

inflamatorie IFN deprima LTh2
LTh2 = secretie IgE, A, G1, proliferare Eoz
(IL-5), mastocite IL-10 deprima LThl

3. LT inductoare CD4 + = stimuleaza

activarea LT,

Mcf

4. LTs CD8 + = Ag specifice, previne

autoimunitatea
5. LT cu memorie CD4 + = in R.I.
primar, viata
lunga (10-40 a)
6. LT efectorii CD4 + = reactia de
hipersensibilitate

tardiva

II. Limfocitele B
Origine in M.O.
Implicate in secretia de Ig (P1)
Durata scurta de viata ( 5-7 z)

- Markeri celulari de S

2:

a) RCB : - m Ig = receptor specific pentru

Ag
fixare RFc de S2 LB

- mIg: M primul RCB

} R.I. primar

D apare ulterior`
G R.I. secundar
CD79a si CD79b: transmit semnalul de
activare a LB
RCB = distributie insulara, mobil pe S2
RCB + Ag ----Plasmocit

b) RFc pentru Ig
c) Receptori pentru C3, C4, C1q
d) MHC-I si MC II
e) Receptori pentru hormoni
f) molecule de adeziune (LFA-1): CD40,
CD45, etc.

Clasificare functionala a
LB
1. LB primare: majoritatea la individul
(B2CD5-)
neimunizat domina RCB
IgM, rar IGD
2.LB CD5+: - rar RCB IgD
- nu cel. Cu memorie
secreta multa Il-10 (ef. Autocrin)
- C% mari de IgM = Ac naturali
polireactivi cu afinitate I
- apar in LLC
3. LB cu memorie: pastreaza specificitatea
v.Aggenereaza clone
de LB secundare

III. Celulele
prezentoare de Ag
(APC)
Capteaza si prelucreaza Ag
Elibereaza substante activatoare ale
LT si stimulante ale sintezei
moleculelor de adeziune

1. Macrofagele
Cel. principala a APC
Cel. fixata tisular/circulanta (MO)
Dimensiuni mari, bogata in lizozomi
SRE: histocit, osteoclast, sinoviocit,

Kuppfe, microgliale, alveolare, seroase

Functiile Mcf
a) Apararea antimicrobiana:
Chemotaxia = C5a, PGE 2
Aderarea = receptori de S

imuni (Fc): IgG, IgE, C3b, C3d

- nonimuni: proteine
degradate
glicoproteine

Endocitoza = fagocitoza/pinocitoza
+
lizozomi = fagolizozomi

Digestia fragmente
eliminate/inglobate

b) Secretia :
- enzime (elastaze, colangenaze,
etc.)
- mediatori cel. (IFN , IL-1, TNF ,
NO,
factori de coagulare)
c) Participant in procesul imun:
- captare/prelucrare Ag
- exprima epitopi + MHC II
- LT = C % optima R.I.
- LTs = C % minima/max
- LB = R.I.
- poate conserva epitopi = toleranta
imuna/R.I.
prelungit
d) Cel. Efectorie: ef.

2. Alte APC

Cel. dentritice Langerhans : piele, ggl.

Cel. dentritice foliculare : ggl. fixeaza CIC
LB MHC II+ :
capteaza/prelucreaza Ag + MHC II
LTh
IL 2 (limitat)

Comunicare
intercelulara
Contact i.c. direct
Citokine
A. Molecule de adeziune (liganzii):
6 familii, pe S2 tuturor cel.
C% dependenta de citokine
Determina natura infiltratului
inflamator (L, P1/PM)

1. Caderinele : implica Ca ++
2. Superfamilia Ig: rol in
recunoasterea i.c.
3. Integrinele
4. Selectinele : metastazare,

B. Citokinele:
- secretate de LT, Mcf, etc.
- se fixeaza de receptori ai cel. tinta
- proteine cu G moleculara
- regleaza cresterea, diferentierea,
functiile l, Mcf. Actioneaza: autocrin/ paracrin/ endocrin

Clasificare:
- IL (18)
- TNF = efect citotoxic
- IFN (20)
- F. de stimulare a coloniilor
( eritropoetina, CSF)
- F. de crestere
- Chemokine (CXC) / (CC ):
- stimuleaza adeziunea cel.
- = activarea PMN
- = activare Mo, L, Ba, Eoz

RASPUNSUL IMUN
In functie de :
Calitate Ag
Calea de patrundere a Ag
Felul liniei de cel. angajate
R. I. - Mediat celular
- Mediat umoral

R.I. mediat umoral

Declansarea in conditiile dispersarii Ag in

organism
Desfasurarea la distanta de locul

patrunderii Ag in organism
Implica formarea de Ac circulanti specifici
Activ in infectii viro-bacteriene
R. aberant = R. de hipersensibilitate

imediata

I. Activarea LB cu Ag
timodependente
Activarea + inducerea proliferarii LB,
urmata de sinteza de AC, implica 2
stimuli :
1. unirea ag cu RCB = stimul slab
2. contactul LTh2 activat si/sau
Mcf cu LB = stimul puternic

Mcf =
(1)
Ag + MHC IIIL -1

=
(2)

- LB = stimul slab
- LTH2CD4

- contact direct cu LB
stimul puternic
- secretie IL 2, IL

4
- molecule
costmulatoare (
CD154, 22, 2) care se leaga
de R specifici ai LB

Fazele R.I.
A. R.I. primary - apare dupa prima

expunere la

Ag a cel. imune reactive

inocente
memorie

= cel. efectori + cel. cu

STOP

P1 Ac
- Ac apar la 10-14 zile de la
contact
- initial IgM -- rapida a C%

B. R.I. secundar:
Apare la expuneri ulterioare la acelasi Ag
R. prompt, rapid
Se activeaza LB cu memorie care au RCB =
IgGm
LB cu memorie = APC (Ag+MHC-II si
secretie Il-1 cu activare LTh)
Ac: apar precoce
Tip IgG, dar pastreaza specificitatea v.
Ag
C% mari, pe durata mare de timp
Afinitate v. Ag (1000x)

II. Activarea LB cu Ag
timoidependente
Ag. :
Au epitopi multiplii repetitivi
LPZ bateriene, flagelina, polimeri micsti
polipeptide cu a-ac levogiri
Captate prin endocitoza (cel.
parenchim.)
Persistenta indelungata
Eliberare in cantitati mici = R.I.
prelungit

Activarea LB:
a) Ag specifica (1)
b) directa (nespecifica-2)
(fractiune de molecula Ag)
Caracteristici: - absenta cel. cu
memorie si LTh
- absenta R.I. secundar
- secretie excesiva IgM
(luni, ani)

ANTICORPII
Ig: glicoproteine, se combina specific cu Ag
determinant = 20% din proteinele plasmei
Monomerul de Ig:
2 lanturi grele H:
- definesc clasa/subclasa
- au compotment antigenic
diferit
- 5 tipuri IgG ( )
- IgA ( )
- IgM (,u)
- Igd ( delta )
- IgE ( )
2 lanturi usoare L : - K ( cr. 2 ) = 2/3
- ( cr. 22 ) = majoritar la
IgD se gasesc la toate Ig dar
numai K sau ( )

MONOMERUL TIP
4 LANTURI POLIPEPTIDICE:

- Lungime diferita
- Grupate in 2 perechi diferite
- Dispunere spatiala buclata
simetrica a lanturilor
Punti S=S ( pastreaza coeziunea)

Lantul polipeptidic:
A) extremitate aminoterminala

( domeniul variabil se combina cu

Ag; 3

regiuni complementar-

determinante hipervariabile)
B) extremitate carboxiterminala

( domeniu

constant)

- portiune variabila
( H+L)
Fab:
Fab

- recunoste si se uneste

cu Ag

Ig ( 9 )
specifici

- domeniul constant al H
- diferentiaza cls./subcls.
Fc:

- fixeaza/ activeaza C3
- fixeaza pe R celulari

- transportul
transplacentar Ig

Clasele
imunoglobuline
1. IgG = 70-90% (10-13g/L)
Structura:
2 K/+ 2 H
4 subtipuri :

- IgG1 (70%) = traverseaza

placenta, C3moderata
- IgG2 = C3 slab
- IgG3 = C3 intens
- IgG4 (4%) = C3 absent,
activitate reaginica

Proprietati :
- eficienta maxima apararea
antimicrobiana ( IgG1)
. Aglutinare + liza
germenilor +
activare C3
. Opsonine
. Enutralizarea
exotoxinelor
bacteriene
- caracteristici R.I. secundar
- mic = strabat endoteliul
difuzeaza

2. IgM ( 3%-10% / 0,81,2g/L

Macroglobulina = pentamer : 5 unitati unite
prin
punti S-S + piesa de jonctiune J
Structura : 2 K/ + 2 H( ,u ), fara zona
balamalei
Proprietati:

mare = nu traverseaza placenta, greu

endoteliu vascular
Fixare intensa pe R de membrana (Mcf, L,
PMN)
Sunt mIg caracteristice R.I. primar
valoare diagnostica
Aglutinare bacteriana (legare simultana)
(ac-cr)
Diferentiaza grupele ABO (hemaglutinine)

2. IgA : (5%-25% / 1
4g/ L)
Structura: 2 K/ + 2 (1 si 2) = IgA1 + IgA2 forme :
IgA serica (monomer 90%)
IgAs = dimer, in secretii (digestiva, saliva,
colostru, lacrimala, bronsica) 2 unitati unite
prin piesa de jonctiune J + componenta
secretorie S (rezistenta v. enzime)
Proprietati: - Protectie antibacteriana pe mucoase:
Inhiba aderenta germenilor la mucoasa
Limiteaza patrunderea Ag exogene prin
mucoase

4. IgD : (0,03 g/L)

Structura :
Domina lanturile (4X) v. K + 2
delta
mIg cu rol de RCB

5. IgE : (500ng/ml)
Structura:
2 eta + 2K/
Proprietati:
NU traverseaza placenta/Nu activeaza
C3
Fixare pe RFc de pe S2 Baz, Mas = R
reaginic rol in apararea antiparazitara
Fixarea pe alte cel. (Mcf, E, Tr) =
captarea si clearanceul Agpotenteaza
R.I.

Sinteza Ig de catre LB
Clasificare funtionala a Ig:
A) mIg: rol de RCB;IgM/IgD apoi IgG
B) Ig circulante (AC): in plasma,
secretii, spatiul extravascular
- Fab este identic la mIg si Ac,
pentru acelasi Ag, in cadrul aceleasi
clone
celulare ( dubla
recunoastere/interactiune cu AG)
- Ac se leaga direct de Ag
- Ac prin Fc se leaga de C3, numai
dupa prealabila cuplare cu Ag

Mcf au RFc de care se cupleaza CIC

(Ag+Ac)

fagocitoza CI

Eliminare Ag = Ag + Ac + activare C3
---- liza
Ag +Ac + legare de Mcf
fagocitoza

Rolul antigenic al Ag
structuri proteice cu valoare
imunogena
induc formarea de AC anti-Ig
determinanti antigenici = portiune
variabila H/L

1) Epitopi care imprima specificitatea

de specie (izotopuri):
- diferentiaza speciile intre ele
cls. de Ig sunt antigenic identice la
toti indivii/speciei
- la om izotipurile sunt determinate
de lanturile

- prepararea de antiseruri ( Ac
circulanti/fixati pe

m.c.)

2) Epitopi specifici pentru indivizii

unei specii
( allotipuri)

una Ig difera antigenic de la un

individ la altul
- reactie posttransfuzionala de Tr
(purpura)
3) Epitopi specifici numai pentru Ig
elaborate
de o clona anumita
celulara ( idiotipuri)
- fiecare familie de molecule de Ig
exprima un idiotip diferit

Reglarea R.I. umoral

a) C5 de ag datorita epurarii sale de
catre Ac stimulul de activare a LB
secretie de Ig specifice
Administrarea simultana de Ag
puternic / Ag slabe

b) Rolul inhibitor al LTs ( Ag specifice):

- previn proliferarea clonelor cel. Dupa
stimularea

LB. Stimularea LTs apare

la C% foarte mic/mari de Ag. exista si

LTs contrasupresoare.
c) Interventia Ac :
- efectul inhibator al IgG
(blocheaza epitopii

Ag, activeaza

LTs, inactiveaza LB
- formarea de Ac anti-idiotipici la C

d) Factori supresori
nespecifici:
-PGE2
- PAF

LTs = IL 2
LThl = IFN -

RLO
- RLO
Eliberati de APC

LTH2 = IL 10

R.I. mediat celular

Functii eliminarea cel. infectate cu

virusuri/bacterii cu dezvoltare i.c.
Apararea antitumorala
Respingerea allogrefelor
Ag ramane cantonat la poarta de
intrare/fixat pe cel. gazda
Derulare la locul de cantonare a Ag
Constituire lenta ( R.I. intarziat)
Directionare preponderenta v. celule care
exprima Ag
Mediat de cel. citotoxice specifice
( LTcCD8+) / nespecifice (NK, K) si APC

A) Recunoasterea cel. tinta

a) Cel. aferectata = Ag + MHC I

b) alipirea precursorului LTcCD8+ la
complexul Ag+MHC-I = semnal 1 =
activarea LTcCD8+ R.I. primar:
multiplicare/diferentiere
Cel. cu memorie
Cel. efectorii (efect citotoxic
citolitic/antibacterian)
c) LTcCD8+ activat liza cel. tintad)
IL 2 :
- autocrin = proliferare LTc
receptori pt. IL 2
- paracrin = APC, LT

d) Resturile de cel.
Lizata
--- fagocitare de catre Mcf asociere cu MHC
II
+ IL 2 stimulare LTcCD8+
+ stimulare LTh 1:
IL 2 LTcCD8+
IFN gama Mcf:
- cel efectorie
- stimularea fagocitozei
- citotoxicitate

Mecanismul imunitatii
de tip citotoxic
Citotoxicitate de tip extracelular:
Mediatori citolitici solubili
(perforine/granzine)
Liganzi Fas ( molecule de S2)

1) Legara de m.cel. tinta =

hiperpermeabilizare la
ioni/macromolecule
- LTcCD8+ activat elimina in
spatiul extracelular:
- perforine : penetreaza m. cel.,
multiplicare in m.
cel. (tubuli),
permeabilizare moartea cel.
- granzine: = apoptoza cel.
- ligamzii Fas: legare receptori
Fas ai cel.
tinta
apoptoza
2) Detasarea LTc dupa liza cel. Cu

Celulele citotoxice MHC nespecifice

A) NK:
2-5% din L periferice
MHC independente in
recunoasterea Ag
Citotoxicitate mediata celular
dependenta de Ac
B) K:
Efect citotoxic v. cel. cu Ig
specifice pe S2 lor
2 R = inhibator recunoaste MHCI (E) cu dezinhibarea R. activatorelibereaza perforine/granzine

Factorii nespecifici
participanti la finalizarea
R.I.
a. Factori celulari = cel auxiliare
1. Mastocitele:
- localizare
(piele,

tisulara preferentiala
pulmon, orofarinx)

- RFc pt. IgE si IgG

- Granule cu mediatori chimici:
histamina, Lt B4, SRS-A, Triptaza,
etc.)
- Citokine( TNF alfa, IL-1,6)

2) PMN
Rol fagocitant 4 faze :
Chemotactism
Aderenta
Recunoasterea
Indigestia deversare extracel.
Puseu respirator = RLO:
Anion superoxid
Radical hidroxil
Peroxidul

3. Bazofilele:

- RFc pentru IgE

-granule: histamina, SRS-A,

heparina
Apararea antiparazitara

4. Eozinofilele:
- lizolecitina (cr-CH-Ly)
- ef. fagocitant/citolitic (C%
mari)

5. Trombocitele :
- R pt. colagen, trombina, ADP
- absorb fibrinogen, f.v. IX, XII
- granule: serotinina,
catecolamine
B. Factori serici :
1. Complementul
2. Kininele plasmatice
3. S. coagularii fibrinolizei
4. Derivatii ac. arahidonic

REACTIA IMUNA
I. R de hipersensibilitate imediata
anafilactica
Ag variat, cale respiratorie, digestiva,
cutanata, inj.
Ag se fixeaza pe Ac (mIg) prezenti pe
cel. raspuns clinic rapid
Teren atopic (HLA-A2/40% din
populatie) LTh2 --- ILK-4, 5, 13 + IgE
Non-atopic : LTh1---L 2 IgG

-Ac = IgE induse de ag :

- contact I fixare ca mIg pe
baz
- contact II fixare Ag pe
mIgE
degranulare
mastocite Baz = primari
(performati)
secundari
tertiari (cel.
Atrase)
- Clinic :
a) forma localizata (atopica) = rinita
alergica, AB

II. R. citotoxica

Ag :

Componenta structurala m. cel.

Haptena atasata pe m. cel.
Ac :
- IgM/IgG
Ag + Ac =
Fixare C3 liza
Fagocitare
Cel. K = citotoxicitate mediata
cek. Dependenta de Ac
Tipuri de Ac :
Deprima fct. cel. (hormoni)
Stimuleaza fct. cel. (hiper-ty,
miastenie)
Blocanti unire Ag-Ac specific

III. R prin complexe

imune
CI :

Formate in situ
Circulanze cu depunere ulterioara
CI mari : fagocitare, indepartare rapida (AG)
CI mici : solubile, activeaza C 3, nonopurate
trasverseaza endoteliul vascular
activare
locala a C 3 inflamatie
Clinic:
a)Formare in situ (Arthus) activ/pasiva
b)Boala serului 14 -21z de la
administrare ser repetate = lez.
glomerulare

IV. R imuna mediata

celular
a) R de hipersensibilitate tardiva :
dermatita de

contact, granulom

inflamator
b) R citolitica : ex. HAVB