Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Practica1
Practica1
In lucrul sau sora de salon este ajutata de infirmiera,a carei obligatii sunt: sa schimbe asternutul
bolnavului nou internat, sa aiba grija de lenjeria acestuia in tipul aflarii acestuia in stationar ; spalarea
bolnavilor gravi(ingrijirea unghiilor,pielii,par); efectuarii curateniei in blocul sanitar,camera de baie,pe
palierul scarilor din sectie; expedierea materialului biologic recoltat la laborator.
6. Tipurile si structura institutiilor medicale: clinica, spitalul, dispensarul, Asociatia Medical
Teritoriala (AMT), Centrul Medicilor de Familie (CMF),: Centrul de Sanatate- definitia, structura,
clasificarea.
Centrul de sanatate reprezinta o institutie a carui scop este ocrotirea sanatati. Exista o retea
larga de Centre de sanatate de diferite tipuri ,categorii si capacitate. Referitor la functia pe care
o indeplinesc ele se impart in 2 grupe-de ambulator(policlinica,ambulatorul,unitatea medicosanitara,dispensarul,statia de salvare,serviciul de consultatii pentru femei) si de
stationar(spitalele, clinicile, sanatoriile).
Clinica reprezinta o Unitate spitaliceasc folosit ca loc de tratament, de cercetri tiinifice sau
pentru nvmntul practic de specialitate al studenilor.
Spital-institutie medicala pentru bolnavii care au nevoie de un tratament si ingrijire permanenta.
Clasificari:
1. Dupa profil: a) de un singur profil( de psihiatrie,boli infectioas, etc) b) de profil larg: in cadrul
spitalului sunt mai multe sectii(terapeutica, chirurgicala,ginecologica, etc)
2. Dupa circumscriptie: a) rationale b) orasenesti c) regionale,republicane
3. Dupa capacitate (in functie de numarul de paturi)
Unitatile principale de structura ale spitalului sunt: serviciul de internare, stationar cu sectiile sau
saloanele specializate, sectiile auxiliare,farmacia,bucataria,incaperile administrative,etc.
7:00- destepterea
7.00-7:30- masurarea temperaturii
7:30-8:00- toaleta de dimineata a bolnavilor
8:00-8:30- distribuirea medicamentelor
8:30-9:30 dejunul
9:30-12:00- vizita medicala
12:00-14:00 executarea prescriptiilor medicului
14:00- 14:30 masa
14:30- 16:30- odihna de dupa masa
16:30-17:00- masurarea temperaturii
17:00-17:30- ceaiul de dupa masa
17:30-19:00 vizita bolnavilor de catre rude
19:00-19:30 distribuirea medicamentelor
19:30-20:00 cina
21:30-22:00 toaleta de seara
22:00- culcarea
Regim sanitar: curatenia in sectie se face de cel putin 2 ori pe zi,in mod umed, folosind dezinfectantecel mai mult se foloseste Solutia de CaCl, concentratia depinde de locul aplicarii. Pentru
cearsafuri,haine,lenjerie ,vasele pentru alimentare se foloseste de cele mai multe ori metode fizice de
dezinfectie( fierbere,cu abur).
10. Reguli de comportare al bolnavului in spital
Esena acestor reguli i baza regimului de via al bolnavilor spitalizai rmniicoloai pentru toate
spitalele. Astfel:Cu ocazia internrii, bolnavii snt obligai a preda hainele lor in magazie i de a se
mbrca n hainele spitalului( Dac specificul spitaiului o permite, bolnavii pot aduce lenjeria de corp
de acas); Bolnavii snt obligai de a respecta ordinea de zi a spitalului de a nu deranja pe ceilali
internai; Bolnavii trebuie s declare n mod sincer n faa medicilor sImptomele lor subiective,
antecendentele pentru ca acetia s aibe posibilitatea de a se orienta n faa bolii;ndeplinirea
prescripiilor medicale, executarea procedurilor terapeutice, bile snt obligatorii;Bolnavii nu pot
pretinde tratamente sau medicamente neprescrise;n timpul vizitei medicale bolnavul n pat va
atepta linitit pn ce ii va veni rndul; Este interzis s se fac glgie, murdrie sau dezordine n
milon sau n ncperile anexe ale seciei; Bolnavii nu au voie s deterioreze cldirea, mobilierul sau
instrumentarul spitalului, acestea constituind un bun obtesc; Bolnavul va adresa toate plngerile lui
asistentei de salon, medi-cului de salon sau medicului primar ef de secie, dac crede c a fost
nendreptit prin aplicarea regulamentului interior de funcionare.
11. Regimul de lucru al colaboratorilor sectiei
Serviciul n spital este continuu, fiind organizat pentru ntreaga perioad de 24 de ore.Pentru a
respecta timpul de munc de 8 ore, muncitorii sanitari trebuie s lucreze n schimburi. Munca
asistentelor este organizat in trei schimburi de cte 8 ore, care se continu i n cursul duminicilor i srbtorilor, ziua liber se acord prin rotaie n cursul sptmnii.Asistentele i roteaz
schimburile n aa fel, nct fiecare sfac pe rnd serviciul de diminea (primul schimb), serviciul
de dupmas (al doilea schimb) i serviciul de noapte (al treilea schimb).Durata schimburilor
poate fi uniform sau diferit.Regimulrol mai potrivit este munca n schimburi uniforme,
dimineaa de la orele 6 la 14, dup mas de la orele 14 pn la 22 i noaptea de la 22 piu
dimineaa la 6. Numrul asistentelor din secii se normeaz dup numrul patu-rilor. Ele se
repartizeaz n mod inegal pe schimburi, dup intensivul activitii din secie.Activitatea cea mai
intens se duce n cursul schimbului unu,apoi doi si in cele din urma trei. Orict de uoar ar fi
secia nu se permite niciodat asistentei s doarm n timpul serviciului de noapte.Serviciul de
noapte cuprinde numai un aspect relativ restrnsal activitii asistentei, totui se cere ca
schimbul de noapte s aib o pregtire deosebit. Asistenta care ndeplinete serviciul de
noapte este nevoit s rezolve numeroase probleme n mod independent i decide singur
asupra necesitii chemrii medicului pentru rezol-varea unor probleme urgente. Din acest
motiv, serviciul de noapte nu trebuie subapreciat i asistenta va fi repartizat pentru aceast
munc numai dup ce i-a asimilat cunotinele i deprinderile necesare pentru a ngriji bolnavul
n mod independent.
12. Predarea si reluarea serviciului de catre infirmiere.
cearceafuri:unul simplu si unul plic;Musama;2 fete de perna. Pregatirea patului poate fi executa de
1-2 persoane.
17. Prelucrarea sanitara a bolnavilor in sectia de internare: tipuri, indicatii si contraindicatii pentru
fiecare caz aparte. Combaterea pediculozei(material,metode)
Toaleta sanitaro-igienica subintelege: examinarea corpului bolnavului,in primul rind a partii
paroase(pentru depistarea pediculozei) ,tunsul parului,taierii unghiilor, barbieritul,scaldatul de dus
sau in baie. Bolnavii in stare foarte grava se indreapta in sectia de supraveghere intensive fara a
trece toaleta sanitara. Daca starea bolnavului este satisfacatoare I se prescrie dusul sau baia
igienica. Cada cu apa e umpluta 2/3 ca sa nu se reverse pe jos, apa trebuie sa acopere numai corpul
bolnavului. La baie pacientul se afla in dependent de starea de sanatate 15-30 min, infirmiera il ajuta
sa spele bine capul,fosele axilare,spatiilr interdigiale la picioare.etc. Sora medicala trebuie sa fie
prezenta pt a conrola starea bolnavului(puls,respiratie), apoi il ajuta sa iasa din cada si il ajuta sa se
imbrace. Daca starea bolnavului e mai grava se folosese frictionarea cu apa calda la care se foloseste
burete dupa care este bine sters si acoperit cu un cearsaf pentru a nu raci. Modul de toaleta sanitara
va fi inscrisa in foaia de observatie.
In scopul combaterii pediculozei vor fi inspectate atent partile paroase ale corpului si hainele. Daca
pediculoza a fost depistata parul va fi spalat cu una din solutiile:hidro-emulsie de carbofos
0,15%,solutie de metilacotafos 0,5% in sol egale cu acid acetic hidro-emulsie de dicrezil 0,25%,
sapun DDT; apoi capul va fi acoperit cu o basma 20 min; se spala cu apa calda;se clateste cu sol de
otet 6% ;se piaptana cu piptene des( daca a fost folosit sapun DDT atunci adaugator parul se
umezeste cu sol de otet 30%,se acopera cu o basma pe 20 min,se spala si piptana). Prezenta
pediculozei va fi inscrisa in fisa de observatie. In caz de boli grave bolnavul va fi tuns sau ras.
18. Dezinfectia (solutiile,procentaj si mod de preparare ,pastrarea si mod de comportare cu sol.
pentru dezinfectie)
DEZINFECIA este o metod de decontaminare care distruge n proporie de 99-99,9% formele
vegetative ale microorganismelor. Mijloace fizice: Prin cldur(uscata- flambarea,incinerarea;
umeda- pasteurizarea,fierberea),razele UV. Mijloace chimice: HALOGENI- Clorura de var (var
cloros) (conc.- 1-1,5; 2, 4, 5, 10%, Pstrare: recipiente de culoare nchis, etane(inchis ermetic),
temperatur constant, Indicaii:dezinfecia suprafeelor (pavimente, perei, bi) dezinfecia
lenjeriei de pat, echipament de protective, recipiente de colectare a reziduurilor, excrementele
bolnavilor contagioi); Cloramina(Conc-05; 1, 2 %,Indicaii:dezinfecia suprafeelor, obiectelor,
perei, muamale, dezinfecia lenjeriei de pat, a echipamentelor de protective, dezinfecia jucriilor,
dezinfecia veselei; Conservare: vase nchise, ferite de lumin, la rece, Se evit asocierea cloraminei
cu alte substane, mai ales cu cele alcaline); Septosolul iodofor (conc.-5, 10; pentru mini,
dezinfecia suprafeelor, instrumentarului medical nemetalic); Wescodyne (musamama,manusi de
cauciuc,mese de operatii,termometre; Nu se amestec cu spun sau detergeni) aldehid formic
(Conservare: n recipiente bine nchise, parafinate, temperatur pn la 100C,haine cearsafuri);
Bromocet( soluie 20%,pereti,mobilier,jucarii,vesela,salvari auto; Observaie: nu e compatibil cu
spun i detergeni anionici) ; TEGO 103 G (conc.-1%; pavimente, perei, mobilier, aparate
telefonice, jucrii, mijloace auto, salvri,vesela; Dup dezinfecie, cltire cu ap) TEGO 103 S(conc 12%,miini,instrumente); . Soluie de borat fenil-mercuric 0,2% (Merfen) (intrumente,mese);
Vesfene 256 (0,4;10%- suprafete,spatii); Clorhexidina spray(1% cimpul pre/post
operator,plagi,injectii) Deroform (Formula:detergent
800 g,carbonat de Na 300 g,formol
40%250 g,ap
100 l, dezinfecia lenjeriei, alternativ cu cloramina.) Hidrox (Formula:hidroxid de
sodiu
80-100 g,Dero 100 g,ap
10 l, pavimente).
19. Transportarea bolnavilor. Modul de transportare a bolnavilor. Categoriile de bolnavi care
necesita transportare. Mijloace de transportare a bolnavilor grav.
Transportul bolnavului n spital este oetap important deoarece efectuat cu ntrziere sau n
condiii neadecvate poatedetermina agravarea bolii sau chiar decesul bolnavului.Transportul primar
transportul bolnavului laspital de la locul de munc, de la domiciliu sau de lalocul accidentului.
Riscul este mai mare, deoarece bolnavul este transportat nepregtit i frun diagnostic cunoscut.
Transportul secundar transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu,de la o secie la
alta, de la servicii de diagnostic i tratament, precum i mutarea lui de la unsalon la altul. Bolnavul
fiind sub ngrijire, transportul poate fi pregtit i efectuat n funcie destarea lui.n spital, bolnavul
care nu se poatedeplasa sau cruia i este contraindicatdeplasarea se transport cu:brancard
,crucior, fotoliu i pat rulant sau cu ascensorul.
Este obligatorie transportarea cu cruciorul a urmtorilor bolnavi: n stare deoc; somnoleni, n
com; astenici, adinamici, febrili, epuizai; cu insuficien cardio- pulmonar grav; suspeci sau
confirmai cu infarct miocardic, cu tulburri nervoase i deechilibru; cu afeciuni ale membrelor
inferioare; scoi din sala de operaie dupintervenie; dup natere, femeile sunt scoase din sala de
natere cu cruciorul.
20. Igiena personala a bolnavului. Intretinerea igienei personale la pacientii gravi sau imobilizati.
Igiena si intretinerea salonului. Asigurarea sectiei cu lenjerie. Circulatia lenjeriei.
Toaleta bolnavului constituie una din condiiile indispensabil ale procesului de vindecare. Prin toaleta de
dimineaa se ndeprteazde pe suprafaa pielii stratul cornos, descuamat i impregnat cusecreiile
glandelor sebacee i sudoripare, amestecate cu praf, alimente,resturi de dejecii i alte substane strine
care ader de piele, ndeprtarea acestora deschide orificiile de excreie ale glandelor pielii. Toaleta,de
diminea linitete bolnavul, l creeaz o stare plcut de confort,avnd un efect evident sedativ asupra
organismului. Asistenta va crea bolnavilor n stare mai puin grav condiiile necesare pentru a-i
executa singuri toaleta, iar celor n stare mai grav le va executa ea toate manoperele. Pentru
efectuarea toaletei bolnavului la pat este nevoie de urmtorul material: trei prosoape de culori diferite,
mnui de baie de culori deosebite, pentru a le putea deosebi, spun neutru, spunier, perii de unghii,
foarfece pentru unghii, pil, perie de dini, past de dini, pahar pentru spalat pe dini i un pahar cu
soluie antiseptic pentru gargar, muama, can pentru ap cald,o gleat pentru ap murdar, un
cearaf. Baia parial la pat const n splarea ntregului corp pe regiuni.
Condiiile igienice i estetice ale mediului spitalicesc pot fiasigurate numai printr-o curenie i
ntreinere perfect i permanent. Saloanele se cur zilnic diminea i dupmas. Dac salonul n
cursul zilei s-ar murdri, n timpul procesului dengrijire a bolnavilor atunci se va face o nou curenie.
La efectuarea oricrei curenii se vor utiliza numai procedeuriumede pentru a nu ridica praful.
Lenjeria se confecioneaz n croitoria spitalului sau se cumpr gata confecionat..Bolnavul nou
spitalizat trebuie s primeasc totdeauna lenjeriecurat. El nu poate fi culcat ntr-un aternut
neschimbat.Lenjeria se schimb dac pleac bolnavul, dac se murdrete cu snge, puroi, alimente,
urin, fecale etc., dac a trecut perioada maxim de folosire a lenjeriei de spital, care de obicei nu
trebuie s ntreac o sptmn. Lenjeria murdar este adunat pe secii n lzi cptuite cu tabl i
prevzute cu orificii de aerisire. Lenjeria adunat nu trebuie depozitat n secie ci transportat zilnic la
spltorie. Adunarea lenjeriei pe mai multe zile scoate din circulaie un stoc nsemnat de rufe.
Transportul lenjeriei murdare la spltorie se va face n couri cptuite i acoperite sau n saci de pnz
impermeabil, pe crucioaresi ascensoare, pn la punctul de predare ..Forma cea mai operativ i
sigur a circulaiei lenjeriei de spitaleste schimbarea direct a rufriei murdare cu rufrie curat, la
spltorie. Acest mod de schimbare a lenjeriei presupune existena unui stoc circulant de rufe. n lipsa
acestui stoc spltoresele vor elibera seciei peste cteva zile aceleai rufe splate clcate i reparate.
Dezinfectarea lenjeriei nainte de splare nu este obligatorie,Fierberea dup splare, ct i clcarea cu
fierul cald reprezint dou procese suficiente de dezinfecie. n spitalele de boli contagioase nsrufele
trebuie dezinfectate nc nainte de splare, pentru a nu expune spltoresele unui pericol de infecie.
Pentru dezinfecia preliminar nu se pot utiliza metode fizice uzuale, att autoclavarea, ct i fierberea
rufelor murdare fac ca petelede pe lenjerie s rmn definitive. Din acest motiv va fi nmuiat n soluii
dezinfectante la rece, de preferin soluie de cloramin ,formol sau sapo-crezol ,apoi autoclavarea si
spalatul ca alte rufe. Uscarea rufelor se va face la usctoria mecanic cu aer suprancalzit.
21. Intretinerea si curatarea spatiilor destinate pentru diagnostic si tratament.
In sala de tratamente curatenie se face umeda de doua ori pe zi: inainte de inceputul lucrului si la
sfirsitul zilei de munca,plus in caz de necessitate se face curatenie curenta. O data pe saptamina se face
curatenie generala(pereti,podea,utilaj). Pentru curatenie umeda se folosesc dezinfectante .
23. Patul bolnavului.(clasificare)
Tipurile de paturi existente n spitalele noastre snt numeroase,unele dintre ele fiind confecionate
special pentru ngrijirea anumitei categorii de bolnavi. Astfel avem :
o patul simplu cu somier confecionat dintr-o singur bucat. Marginea patului este
nlocuit de marginea cadranului pe care este ntins plasa de srm a somierei. Patul nu are
rezemtoare. permite deci bolnavului numai poziia ntins; poziia semiezrulftse
realizeaz cu un numr mai mare de perne;
o patul simplu, cu rezemtor mobil, la care treimea cefalica a somierei poate fi ridicat n
poziie oblic pn la 45. Poziia ridicat a acestei poriuni se asigur cu ajutorul unei prghii
metalice.
o Existi'iituri cu cadranul somierei confecionat din 23 sau 4 buci, pot fi ridicate separat,
pentru meninerea bolnavului n poziia eznd, poziia cu picioarele flectate
o patul universal este utilizabil pentru majoritatea categoriilor de bolnavi. Prile componente
ale somierei pot fi manipulate cu ajutorul unei manivele, care se adap-teaz la ghiventele
unui dispozitiv mecanic de ridicare i coborre.
o patul universal pentru tratamentul osteo-articular are cadranul somierei mobil, oscilnd n
jurul a dou puncte articu-late, fiind acionat printr-o manivel pn la o nclinaie de
30.Somiera este format din patru plci gurite de aluminiu, articulate.
o patul nchis cu plas se utilizeaz pentru-igi'ijirea bolnavilor agitai, psihici
o patul utilizat n seciile de traumatology greu i mai rezistent, pentru au porta utilajele
auxiliare speciale de extensie
o patul pentru sugari i copii
24. alimentarea bolnavilor. Alimentarea bolnavilor gravis i in perioada post operatorie.
Bolnavii internai ntr-o secie de spital snt supui diferitelor regimuri alimentare. Asigurarea
regimului dietetic, prescris fiecrui bolnav aparte, este una din cele mai importante sarcini ale
asistenteimedicale. Alimentaia bolnavului urmrete: S acopere cheltuielile energetice de baz ale
organismului, S asigure aportul de vitamine i sruri minerale necesare, S favorizeze condiiile
compoziia chimic a sngelui. Aceste recoltri vor fi deci executate dimineaa, cnd bolnavul nu s-a
sculat din pat. Pnla luarea probei respective bolnavul s nu fac micri, s nu se spele cu ap rece,
s nu fumeze, s fie ferit de influena impresilor noiale zilei, condiii care pot falsifica n mare
msur analiza respectiv. La fel trebuie tiut c la ora obinuit a micului dejun, ateptnd
mncarea, se produc aproape aceleai modificri n organismul lui ca i atunci cnd alimentele au
ajuns efectiv n stomac.Este deci justificat s se oblige bolnavul s nu mnnce pn la recoltare,
aceasta s nu se fac dup ora micului dejun, sau dup ce bolnavul s-a splat, a umblat sau s-a
ocupat de alte ndeletniciri. Nerespectarea normelor de pregtire atrage dup sine rezultate false de
laborator, cu urmri foarte grave pentru bolnav.
27. Pregatirea si schimbul lenjeriei de pat(cu si fara bolnav). Pozitia bolnavului in pat. Clasificare.
Pregatirea patului are ca scop asigurarea conditiilor igienice de comfort pentru odihna si
ingrijirea bolnavului.Pregatirea patului poate fi executa de 1-2 persoane: pregatirea materialelor (Se
aleg materiale necesare,Se aseaza materiale pen un scaun langa spatarul patului,Se indeparteaza
noptiera de langa pat); intinderea cearceafului(Cearceaful simplu se pune peste saltea la mijlocul
patului,Cu o mana se desface o parte a cerceafului spre cap, iar cu cealalta mana se intinde spre
partea opusa,Se intinde cearceful sub saltea la capatul patului); executarea colturilor In forma de
plic(Cu o mana se prinde partea libera a cearceafului la o distanta egala cu lungimea marginii care
atarna si se ridica in sus langa saltea,In tringhiul format se introduce sub saltea partea care
depaseste salteaua,Se lasa in jos partea ridicata la merginea saltelei si se introduce sub saltea restul
tringhiului impreuna cu partea laterala a cearceafului,Se aseaza musamaua la mijlocul patului si se
acopera cu aleza); asezarea cearceafului de patura(Se aseaza al 2 lea cearceaf peste care se intinde
patura,Marginea cearceafului dinspre cap se rasfrange peste patura,Atat cearceaful de pat cat si
patura se introduce sub saltea la capatul de la picioare, dup ace s-a efectuat o cuta pentru a da
largimea necesara miscarii picioarelor bolnavului); Asezarea pernelor(Fiecare perna se imbraca cu
fata de perna, se aseza perna pe pat si se da noptiera langa pat).
Schimbarea lenjeriei de pat cu bolnavul in pat
Scop asigurarea conditiilor igienice de comfort pentru odihna si ingrijirea bolnavului
Materiale necesare cearceaful de pat, patura, fete de parna, aleza, musama, sac de rufe
Tehnica este efectueata de 2-3 cadre medii asezat de o parte si de alta a patului.
Pregatirea materialelor necesare; pregatirea psihica a bolnavului; pregatirea fizica a bolnavului(Se
aseaza bolnavul in pozitie de decupid lateral stang-drept); schimbarea cearceafului de pat(Spalare
pe maini cu apa si sapun;Asistenta sin partea dreapta prinde bolnavul cu mana stanga in axial stanga
a bolnavului sprijinandu-I capul de antebrat;Se trage perna cu mana dreapta spre marginea patului,
Se flecteaza usor gambele bolnavului spre coapsa,Se intoarce bolnavul in decupid lateral drept
sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si genunchilor,Se mentine bolnavul acoperit in aceasta pozitie
,Asistenta din partea stanga ruleaza cearceaful, musamaua si aleza murdara prin spatele bolnavului,
Cearceaful, musamaua si aleza pretite anterior se deruleaza pe jumatatea libera a patului fara ca
lenjeria curate sa atinga pe cea curate,Asistenta din partea dreapta flecteaza membrele inferioare
ale bolnavului,Sprijinand bolnavul in regiunea omopletilor si sub genunchi se adduce in decupid
dorsal cu foarte mare atentie,Prinzand bolnavul de axial dreapta asistenta din partea stanga il ridica
usor si introduce mana sub spatele bolnavului,Se sprijina capul bolnavului pe antebratul drept al
asistentei,Cu mana dreapta se trage perna si se aseaza capul bolnavului,Sprijinand bolnavul de spate
se adduce in decupid lateral stang ce mentine bolnavul in aceasta spozitie,Asistenta dinpartea
dreapta ruleaza lenjeria murdara, aceasta se introduce in sacul special,Se intinde bine cearceaful,
picior. Cnd bolnavul se scoal din pat, se mbrac cu halat ,ciorapi i papuci. Astfelmbrcat poate fi
condus n sala de tratament sau se poate deplasala laboratoarele spitalului.
29. Comportarea cu pacientii in situatie de depresie si psihoze.
Asistenta trebuie s se obinuiasc ca, n cursul oricrei munci,s in sub supraveghere bolnavii. Ea
trebuie s-i urmreasc atitudinea lor n pat, poziia pe care o iau, expresia feei,micrile active pe
care le execut etc. Starea psihic a bolnavului prezint, de asemenea, un interes deosebit pentru
asistent. Ea se va orienta n primul rnd dacft bolnavul i pstreaz cunotina, dac este obnubilat
sau complot incontient.
32. ingrijirea invelisului pilos.
Bolnavii internati fac baie de cel putin odata pe saptamina(daca nau contraindicatii). Daca el este la
regim strict de repaos la pat ii vine in ajutor sora medicala. In caz de bolnavi gravi care stau o perioada
indelungeta in regim de pat pe piele apar ulceratii,descoamari,rani(escare) si din aceasta cauza sora
medicala frictioneza zilnic pielea bolnavului cu un tampon de vata inmuiat in apa calda cu solutie de
camforat,sol.de otet sau alcool etilic,apoi pielea se sterge pina la uscat. Fata ,gitul, miinile se spala de 2
ori pe zi. Picioarele de 2 ori pe saptamina, la persoanele cu incontinenta de materii fecale sau
urina,toaleta intima se face dupa fiecare defecatie sau mictiune,deoarece pot aparea inflamatii. Parul la
bonavii gravii sora il va spala in pat o data in saptamina,pieptenele folosit e strict individual,dupa spalare
se va folosi o basma pentru evitarea supraracirii.
34. ingrijirea cavitatii bucale,ochilor,nasului si urechilor.
Bolnavii ce se afla in regim comun trebuie sasi spele zilnic dimineata si seara dintii,iar duma alimentara
sasi clateasca gura cu apa si sare(1/4 lingurita+1 pahar apa). La bolnavii grav cav.bucala se badijoneaza
de 2 ori pe zi cu un rampon cu pensa inmuiat in acid boric 5%,hdrocarbonat de sodium 2% sau pur si
simplu apa calda,pentru cazul 1 si 2 se clateste apoi gura cu apa calda.daca apar inflamatii se iriga
mucoasa cu apa oxigenata,acid boric 2%,furacilina.mirosul neplacut din gura se elimina cu ajutorul
clatirii cu hdrocarbonat de sodium 2%.
In caz ca apar secretii purulente in reg. comisurilor palpebrale se clateste cu acid boric de 2%,stergind cu
un tampon steril de la lateral spre medial,pentru eliminarea puroiului din regiunea conjunctivala ochii se
mai pot spala cu clorura de sodium,permanganate de potasiu..
La ingrijirea mucoasei cav.nazale se introduce o mesa de vata inmuiata in vaselina sau glicerina in
metrile nasale si prin miscari circulare 2-3 min crustele sunt inlaturate.
Pentru curatirea conductului auditiv extern se foloseste peroxide de hydrogen 3% apoi se sterge cu o
mesa de vata.
36. colectarea dejectiilor fiziologice si patologice,dezinfectia.
Pentru captarea produselor dejeciilor fiziologice i patologice se utilizeaz plosca (bazinetul), urinarul,
scuiptorul. Plosca este folosita pentru defecatie,ea poate f din faianta,portelan ,cauciuc,material plastic
cu miner si capac. Plosca se curate de infirmira cu o perie si apa,folosinduse ca dezinfectante lizolul 5%
,cloramina 5% sa clorura de var 20%. Urinatele snt recipiente confecionate din metal, sticl sau
materiale plastice, destinate captrii urinii bolnavilor la pat, forma lor depinde de sexul pacientului. Se
spala la fel ca plostile.
37. Prevenirea si ingrijirea escarelor de decubit.
La perssoanele imobilizate din cauza presiunii exercitate de greutate corpului apar zone care au
dificultati de irigare, intii sunt rosii si dureroase(escarole),zone cu aceasta predispozitie sunt: occipital,
specific.Secia de terapie intensive este amplasat n apropierea blocului operator, dar izolat pect
posibil de secia de chirurgie propriu-zis. Este de preferat ca secia s fie submpr it n boxe i
rezerve speciale pentru bolnavii aseptici i septici, precum i n funcie de gravitatea bolii.Secia ATI
trebuie dotat cu posturi de oxygen i de aspiraie, monitoare, truse de intubaie sau pentru masaj
cardiac, cruuri de pansamente, soluii perfuzabile i medicamente. Paturiletrebuie s fie mobile,
pentru a permite transportul bolnavului n sala de operaie sau pentru explorri imagistice
speciale.Accesul n secia ATI este limitat, iar la intrare n secie mbr cmintea i ncl mintea este
acoperit cu halat i botoei.
Comportarea cu cadavrul
n caz de deces, asistenta are urmtoarele sarcini:Pregtirea documentaiei pentru medic n vederea
ntocmiriirpicrizei i a referatului de deces.Completarea biletului de trimitere a cadavrului la secia de
pnwectur.Anunarea administraiei spitalului n vederea ntiinriiiipnrintorilor.ntiinarea
prosecturii i luarea msurilor pentru transportulcadavrului n vederea necropsiei, avnd grija ca
totodat s fie trimis i foaia de observaie ncheiat.Scoaterea bolnavului din evidena seciei i din
comenziled- alimente, medicamente etc. se face la fel ca i n cazul ieirii obinuite a bolnavilor.101
Dac aparintorii nu snt ntiinai n momentul decesului,asistenta va aduna bunurile bolnavului i va
ntocmi un inventar, pe care-1 va iscli mpreun cu doi martori. Tot ceea ce s-a gsit asupra bolnavului
se pstreaz ntr-un pachet pn la sosirea aparintorilor,cu excepia banilor i obiectelor de valoare,
care se predau la adminin-tiaie, pentru a fi pstrate n casa de fier.Transportul cadavrului din secie
trebuie fcut n linite.
Asistentele vor avea grij ca bolnavii s nu stea n momentul transportului pe coridor i uile saloanelor
s fie nchise.Decesul influeneaz defavorabil bolnavii din salon i chiar dinsecia ntreag, n tot timpul
ct cadavrul se gsete n salon, asistentava rmne i ea n salon, linitit, ncurajnd pe ceilali bolnavi,
caro,n aceste momente, se demoralizeaz uor.