APARITIE SAPTAMANALA

9,99 LEI/33,90 MDL

D^AGOSTINI

COMORILE P A M A N T U L U I

COMORILE

0 COLECTIE UNICA DE MINERALE,

ROC! 5! PIETRE SEMIPRETIOASE
Aparlfte siptiimanala
E D I T U R A : D e A G O S T I N I HELLAS SRL
ADRf SA: VDiili3gmeni5 44-46,166 75 Atena
EDITOR; Petro^Kapnisws
MANAGER ECONOMIC; FoK^Fotlou
MANAGER DE REDAOIE $1 PRODUqiE; Virginia Koulfciiibas
ISROUP PRODUa MANAGER; Metgpi P^padaki
BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER; Dimitris Pa^akalidls

0 colectie unica de minerale, rod i pietre semipretioase

SENIOR EDITOR; Tama Skandalaki

JUNIOR EDITOR; .Wia Papadiniitiiou
COORDONATOR DE PRODUQIE: Sia Kotoiipa
MANAGER DISTRIBUTIEtEvlBoza

Cuprins

Numarul 4

CONTROLLER DISTRI6UTIE;'viannisVoiigioukai
SENIOR CGDRDONATDR LOGISTICA; Anloni; UoutniS
Publkat penttii prima data in Italia, in limba Italia nS, sub ti till I
ff MAGICO mHDO Dl MMKAiE & GfMMf, de catre Df Agoslini EdiWre Spfl,

PIETRE (SEMI)PRETIOASE

1597 De Agoitini Edilore SpA, Nojara - ilaljr

2007 0eAgostiniykLtd.

CuartuI roz

% CUA

Crisoberilul

CR

@ 2010 De Agailmi Hellas

Tosie drepluriie rezervate.
Fotografij: DeA Picture Library, Science Photo Library
ISSN;179!-1449
ADAPTARE PENTRU L1MBA ROMANA: MEDIA SERVICE ZAWADB S.R.L.

MINERALE
Auricakitul

i,

AU

CuprituI

CUP

CONSDITANT; Prof. Dr. GHEORGHE UDUBAJA, M.C, i\ Atad, Km.

Conf Dr. SORIN SILViJ IDUBAJA, Uni^iersilatea Buci^esli
DTP; MEDIA SERVICE iAWADAS.R.L.
TlfA(tlRE$ILEGARE;iRIS PRINTING SA
DIREQDR DE PHODUqiE TIPOGRAFIE; K. TIMPELIS
IMPORTATOR-DISTRtBUITOIl; Media Service 2awada S.R.L.
ADRESA; Sir. Louis Pasteur, nr, 38, el, 1. sea. 5, Bucureiti, Romania
Country Manager: Niaiiana MihSl^n
Marketing Manager; Adina Sojica
Redactor; Gabriela Uuntean
Distribution Manager; Dan lordBche

Profilul colec^iei tale

POVESTEA PAMANTULUI

7-8
:*.

1 COMORILE
^ PAMANmUi

BIBLIORAFT
Nu ratat< b i b l i o r a f t u r i l e specials,
in cate p u t e t i colecfiona seria
COMORILE P A M A N T U L U I !
Bibliorafturile

Introducere in geologic

la chio^curile

5-6

la prewl

disponiblle

de 9,99 LEI/45

De AgostinI
de publicare
in ieria

iunr

de ziare,
va onunta
a

MDL
datele'

bibliorafturilor

de reviste.

''D'^;C:UP'^M''
Talerea pietrelor (seml)pretloase
'.'

n-12

E j a n t l o a n e furnlzate ai acest n u m j i r

PretuI public3tiei
Preiul p r i m u l u i numSr: 4,99 LEP/16,90 MDL
Preful i n c e p a n d cu al doila numar; 9,99 LEI/33,90 MDL
La fiecare 20 de numere din K r i e , incepand
cu numarul 21, veti primi autocolante cu numele
mineralelor f i pietrelor semipretioase. Le veti putea
lipi pe culJrjfele specialeln care se pastreaza acestea, .
pentru a avea o colectie reu^itii.

ATENTlEIAte^pjDdiiGniiKtedeslinataclivilaliirecrflaliveanDpiilw.NufiteonKJrte.PrcKlii^nerecorrandal
(Opiilor !ub J6 de lum (3 anil. Produi detinal lia|iei adul|il si J i"Pl tu vaistepHte 7 ani. A le foloii
doar in pr^zEnp uriEi pEF^oane adulCE E^anEioar^fle ie vnr pastra in lavita dE plastic. Dup^ alLngEfE,
^p^ldti-va pe mjinl (u multa apa. EvIlallconlattulajcHrili^lliuia. PiDdusukon^inepi^mtci, carEpDifllngEtaT?
sail inhalalE, si pif se assuine, care pol ["ovcta accidenlarea, Daa esantionul este inglidlt, rrwrgeli de urgenia
laniediLkadtellpiDdLmjidinambalaj. PenlRjaEvllanGculsufDcaiil5austFanguiani,atun^(iambaldjullagunaL
tn iMiirileipedaiamfnJiatepfntru plastic. (ltili;ifSstrs|i In permanenlaatBteinfoimaili.
^ e n t r u o m a l b u n J d e ; e > v i r e , s a i i c i t a t i intoCdEauna p u b i i c a f i a d e la a c e i a j i
puncC d e vanzare ^i i n t o r m a f i v i n z A t O f U l asupra incentiei
d e a c u m p t l i a ti a p a r i ; i i i e u t m a t o a r e .
V i z i t a t i s i t e - u l n o s t r u la a d r e s a :

www.deagostini.ro
E-mail: infa@deago5tini.ro

E>TEplLiNfE [umror llusm^Jikir^L ale lexlslorss afia sub copyEight

Este InreiirtJ reptwlucerea, ^twarea, TtammEEf rea sju irtiliEjrea tomercata i matenalelor,
^ub oricf fonnj, f|r| acordul ^cr^ j l ediEonilui.
Fietare mniii esle iriEoiif de un mineiaJ sau de o pislrS ^rrnp'e^ioay. EdilOful iji rezerva
drepiul de a ithimba ardlnea mmwalelor ji i pieiretar wmipiEiioasB dm tolecjie.
E^nboanEle realE pol difEii EJE cele ^Lustrate.

Pertfu otica irfcrniafie, lamurrie iau comena

de numere aparute anterior, sunati-ne b lei.;
Romania; (021)4010888
Moldova: (022) 93 07 42

OftAR DE SERVICIU Luni-vineri, 10;00-ia:00

Pe langa pretuI revistelor comandale. va trtfbui sa dchpta"[i
ranit]j(5 si contrsvaloarea tanefor pojiale

i i PIETRE (SEMI)PRETIOASE \ C U A
y

uartul

V~

>

rc

3
5'

o'

^^1
^^^B

' " ' ( ^ ^ CuartuI roz este o varietate rara

i^l^nf

an

JJi

ii

cle cuar|, folosita la confectionarea

colierelor $i a altor podoabe.

iiiH^M*"'^*

Se gase^te atat In stare cristalina (mai rar),

cat j i in stare amorfa.

w-n ciuda d e n u m i r i i sale, cuartuI roz poate aparea intr-o

1 gama iarga de nuante, de la roz-liliachiu pana la
A c u l o a r e a piersicii. Coloritul atragator se datoreaza
urnielor de titan sau de mangan prezente i n structura
rri^taliu^ ji minevaliilui Are:is1"S \';irif^tMlp P^le rnu^idpratS

'^lllmi'nff
^ ^ ^ H
H H H H |

prea vaioroasa pentru a fi intrebuinlata i n scopurile

iiidustriale obi^nuite in cazul cuarlului - de exemplu, pe
post de abraziv sau i n domeniul ceasornicariei. Prin
urmare, cuartu] roz se folose^te doar la confectionarea
ornamentelor deosebite ?i a bijuteriilor sofisticate.

4 0 masa cristalina de cuart "^^' aproape transparenta.

CuartuI roz apare de obicei sub forma de esantioane

amorfe, care sunt ulterior modelale de me^teri - taiate i n
:brma de d o m , numita cabo^on, sau transformate i n
margele, care sunt apoi folosite ia confectionarea
colierelor. Anumite cristale de cuar! roz taiate i n stil
cabo^on prezinta un efect vizual spectaculos, i n forma de
stea, n urn it aster ism.
Cuartu! roz este des folosit i n inlaliile de diverse
tipuri. [ 0 intalie este un sigiliu sau o piatra pretioasa care
a fost gravata i n adancime. 0 piatra pretioasa gravata i n
relief se numejte camee.)

Cristale rare
Cnstalele de cuart roz sunt destul de rare. Ue obicei, d e
sunt opace sau translucide ^i pot fi foarte bine puse i n
valoare p r i n taietura i n tor ma rotunda,
CuartuI roz transparent este extreni de rar. CuartuI
rOZ se gase^te, de obicei, sub forma de e^antioane
semiopace ^i fisurate, trasaturi care dau acestei varietafi
.111 1^1 m r t ' d v ^ l ' - t i i r ] ! 1 i i c r ^ K c t ^ i r a m i 1-irtc
k.iv- ^ L i L k i L ^Eki kiu, k.^.I ti_i u y v r i J i u j .kJk^k^^ J ,

FI^A DE CARACTERIZARE
CUART ROZ
Ui^Muiusim

^L.

"p.ii^^^J

1' I

L J I

'ffli

Clasa: OKizi
Sistem de cristalizare; trigonal
Formula chimica: SIO;
Duritate; 7
Densitate; 3,65
Clivaj: absent
Spartura: concoidall spie netegulaiS
Culoate; trandafiriu,roz,culoarea pjersidi
Utma; alba
Luciu: siklos
Fluorescent^: galbena - rara

Cristale de cuart
Unele cristale de cuart prezinta piramide trigonaie pe
aturile fetelor prismatice, precum ^i dungi (strialii) de-a
ungul suprafetelor acestora. Despre asemenea cristale se

CARACTERISTICI
CuartuI roz face parte din clasa minerala a oxiziior. Este un oxid
de siliciu, care ifi datoreaza cuioaraa specifica impuritS;ilar de
titan sau de mangan confinute in struaura crrstalinS, Daca nu ar
exista aceste impuritati, cuartuI ar fi un cristal perfect incolor,
CuartuI roz esEe m general opac sau semiopac, ambele
efecte fiind cauzaie de prezenia fisurilor in interiorul
cristalului, Prin urmare, cuariul roz complet transparent este
extfem de rar.
CuartuI este compus din siliciu }i oxigen, doua dintre
elementele cele mai raspandite pe Pamant. Cuar(ul este stabil la
temperaturt de pana la 573C. Cuartui roz este dur ft are un luciu
stklos. De;i aceasta piatra semipretioasa prezinta o gama variats
de nuante, atunci cind este transformata Tn pulbere prin frecarea
de porteian neemailat, ea lasa intotdeauna o urmS de culoare alba.

at
tut

C U A VPIETRE(SEMI)PRETIOASE
spune ca sunt senestre" sau dextre", in funcSie de
unghiul de incUnare ?i de poziSia piramidei.

ORIGINI si R A S P A N D I R E
Cuartui roz segase;Ie in filoaneminerale ;i in cavitatc de r o d

Prelucrare

bazaltice sau magmatice (geode).

Cuartui poate fi curatat cu acid dorhidric cald. Nu este

indicata tblosirea acidului fluorhidric, deoarece acesta
deterinina aparitia tisurilor in mineral. Racirea cuarjului
nu trebuie facuta rapid, intrucat piatra poate crapa, Toate
formele de cuar^ prezinta riscul de spargere, astfel incat
ele trebuie minuite cu deosebita grija,

Se crede ca, in Anticiiitate, cuartui roz era adus la Roma

din minele din India, Sri Lanka ^i Rusia (Muntii Ural).
In zilete noastre, cuartui roz de cea mai buna calitate
provine din Minas Gerais (Brazilia), Madagascar, Africa de
Sud, Maine j i alte regiuni din SUA. Z l c i m i n t e mai mici de
cuart '^ ' s gasesc in anumite regiuni din Germania. Italia,
Irlanda ^i Scof ia.

Istorie
De-a lungul secolelor, s-au gasit numeroase obiecte de
cuart roz prelucrate in Antichitate. S-a constatat ca, in
epoca romana, din acest material se confec^ionau sigiliile.
De asemenea, exista multe dovezi ale utilizarii sale
timpurii pentru obiecte decorative sau bijuterii.
Varietatea transparenta de cuart roz a fost intotdeauna
cea mai cautata. Intrucat este extrem de rara, ea a fost
imitata prin adaugarea unor faiete de stida pe suprafata
pietrei opace. Popoarele lumii antice credeau despre cuart
ca este o piatra vindecatoare" - de altfel, ^i romanii o
foloseau in medic in a.

,;ii:iil'

< Cuart roE taiat in stilul

cabo^on.

4 Cuart roz tSiat In stilul oval

}t fatetat.
r
Cateva exemple de cuart roz
prelucrat ornamental, printre
care o itatueta a lui Buddha ^i
un coder.

PIETRE (SEMI)PRETIOAS
_ L " ' ' -

-"--

Crisoberilul
" ^

at'
i

Crisoberilul este unui dintre cele mai

rareori foioslt in scopuri industriale.

risoberilul este o piairS semipretioasa cu o

personalitate aparte, Varielatile sale - alexandritul
^i cimofanul (ochiul-de-pisica) - se tblosesc cu
precadere la confection area bijuteriilor. Crisoberilul are
un aspect atragator: este o piatra transparenta, de culoare
galben-verzuie, care a fost foarte la moda in epoca
victoriana,
O substanja foarte dura, crisoberilul este insolubil chiar si atunci cand sunt folositi acizi. Numele sau deriva
din termenii grece^ti dirysos, care Inseamna auriu", ^i
hendlos, ptatra pretioasa".

m
o
(/I

Considerat piatra semipretioasl, este

jf

0)

dure minerale de pe Pamant.

^ 1 * - '

n>

A Ctistale medate
de crisoberi^ brazilian.
4 Un splendid cristal de aisoberil
din EsplrICo Santo, Brazllla.

Cele niai frumoase varietati de crisoberil provin din

Sri Lanka, Brazilia sau Italia. Mostre spectaculoase din
varietatea aiexandrit se gasesc in Muntii Ural din Rusia.

V a r i e t a t i de crisoberil
Crisoberilul este o piatra semipretioasa foarte dura ^i
rezistenta. Se gase^te sub diferite forme. Este un mineral
valoros, de obicei de culoare galben-verzui. Varieta^ile
aiexandrit ^i ochi-de-pisica au caracteristid speciale :^i vor
fi descrise in numere viitoare din Comorile Pamdntului, in
capitole separate.
Alexandritul pare verde la luniina zilei, dar i^i schimba
culoarea in ro^u la luminii artificiala. Aceasta este o
proprietate foarte rara, care apare ^i la anumite tipuri de
granat grosular din esiul Africii.

ORIGINI si

RASPANDIRE

Crisoberilul se formeazi in pegmatite, in roci metamorfice $1 in

benzllesubti'ir paraleledemkS.SursaprincIpalade crisoberil
este reprez^ntata de aluvluni, unde acesta se gSsejte sub
forma de piettlceie rotunde.
Brazilia }i Sri Lanka dispun d e z a c a m i n t e i m p o r t a n t e d e
crisoberil - din aceste tari se o b t i n superbele pietre
ochi-de-pisica.
Cristale din acest mineral, inclusiv de culoare gri, sunt
prezente in muite regiuni din ItaJia, in pegmatite.

PIETRE (SEMI)PRETIOASE
-in
'TO

re
o

+*
01

1
0/
4-1

ni

Cimofanul are o dunga verticala lumitioasa,

de forma pupilei unui ochi de pisica, de-a
curmezi^ul fatetei. Mostrele cele mai valoroase
sunt de culoare maro-auriu. Acestea prezinta adesea
^i umbre, care creeaza un pronuntat efect de contrast.
Alte pietre pretioase ce au ca varietati
ochI-de-pisica sunt cuartul, turmalina, apatitul
^i scapolitul.
Crisoberilul se gase^te in diferite nuante de verde,
galben :^i gri. El contine metalele beriiiu ^i aluminiu ^i se
claseaza pe pozitia 8'^ pe scara lui Mohs. Singurele
minerale mai dure decat crisoberilul sunt corindonul care are ca varietati nobile rubiiiul 51 safirul - ?i
diamantul, aflat in varful ierarhiei.
Crisoberilul este insolubil, caracteristica pe care se
bazeaza ^i principalul test de identificare a acestui
mineral. Este atat de rezistent, incat poate fi curafat, tara
riscul de a se deteriora, cu orice acid diluat.
Crisoberilul se formeaza in mica^isturi - acestea sunt
roci cu forma 51 structura determinate de cre;;terea
temperaturii 51 a presiunii.

CARACTERISTICI
Crisoberilul aparline clasei minerale a oxizilor. Confine

-m:

metalele beriiiu ^i aluminiu ^i are o culoare g a l b e n ! , cu nuance

verzui, gri sau de culoarea mierii.
Superbele cristale de crisoberil sunt adesea dare, cu forma
aplatizatS. Fatetele cristalelor pot prezenta mici ^anturi
(striatii) paralele.
Cele mai dare mostre de crisoberil sunt foarte pretioase ^i
extrem de dure, atingand nivelul de 8V1 pe scara lui Mohs.
Aceste pietre semi pretioase sunt atjlt de rezistente, Incat pot fi
curatate cu acid.
Crisoberilul galben i j i datoreaza culoarea cantitatilor mici
de fier pe care le contine, Tn t i m p ce culoarea alexandritului
este determinate de prezenta cromului.
Cristalele de crisoberil prezinta adesea impuritaji. Printre
acestea se pot numara mici cavitStl de forma tubulara sau mai
multe cristale paralele, in formd de a c

A (De la stanga la dreapta): Crisoberil tciiat in cabofon,

din Sri Lanka. Crisoberil taiat rotund, fa^etat, din Sri Lanka.
Crisoberil taiat oval.

Crisoberil de culoare galben-pai, cu zircon maro,

dintr-un ejarttion descoperii in Como, Italia.

FIA DE CARACTERIZARE
CRISOBERIL
Clasa: oxizi
Sistem de cristalizare; ortorombic
Formula chimica; BeAliO.
2^J
Duritata: 8V2
Densitate; 3,7
Clivaj: prismatic distinct
Spartura: concoidala
Culoare; variata
Urma:alba
Ludu; sticlos spte adamantin
FluotescentS: absent! - apare doar in anumile conditii

Acest mineral se mai gase^te in nisipul 51 pietri^ui

aduse de ape curgatoare. Denumirea ^tiintific5 a acestor
depozite este depuneri aiuvionare".
Un faimos exemplu de crisoberil este Crisoberilui Hope
{Speranta"), de 45 de carate - un ochi-de-pisica foarte
clar, de culoare galben-verzuie, gasit in Sri Lanka.

MINERALE

Auricalcitul
AuricalcituI este un mineral fragil,
foarte frecvent mtalnit in natura.
Este prea moale pentru a fi folosit
in Industrie, dar foarte prefuit
de colecfionari.
uricakitul este un mineral albastru-azuriu,
extrem de delicat, ce poate fl gasit, in cantitati
mlci, aproape oriunde in lume. Ca ^i aliajul de
alama, acest mineral contine metalele cupru ^i zinc.
Auricakitul formeaza cruste de cristak subtiri, tVagik
Datorita formei 51 culorii sale, este foarte preuiit de
cokctionarii de minerak. Se claseaza pe treapta 1-2
pe scara duritatii ^i, in consecinta, nu are
intrebuintari practice.
Auricakitul se deterioreaza foarte u^or - poate fi
zgariat chiar 51 cu unghia. De^i se gAse^te in miilte ^ari,

cele mai bune mostre provin din Arizona ^i Utah (SUA)

^i din Mexic.
Imedial dupa ce este descoperit, auricalcitul trebuie
curatat foarte u^or, cu apa distilata. Unul dintre testek de
identificare a auricalcitului este scufundarea unei inici
mostre intr-o solutie de acid clorhidric. DacS mineraJul
este auricakit, el se va dizolva efervescent.
Pe langa statek americane aniintite, zacaminte de
auricakit s-au descoperit ^i in Dakota de Sud. Auricalcitul

A Crusts de cristate de auricakit

in inieriorul unei druze (o
cavitate in rocS, tapetata cu
asociatii de cristale ale aceluia^i
mineral), din Cagliari, Italia.

3
fD
%
at
n
O

3
c
3

rptlMII>!l!|LMIIMI1|ir"

-TTTTTTmrmTtTTn '.--I '.A"'.:r,i

\\,.,d\\

<[|limiHINI!>M!l!Jll

MINERALE
FI^A DE CARACTERIZARE
AURICALCIT
Clasa: carbonati
Sistem de ctistalizare; ortorombic
Formula chimica: (Zn, Cu)5lC03),{OH)6
Duritate;1-2
Densitate: 3,9-4,0
Cliyaj: perfect
Spartura: neregulata, foarte sfar^micioasa
Culoare: bleu, albastru-verzui. verde-pal
Urma; turcoaz-pal
Luciu; mStasos spre perlat
Fluorescenta: absenta

4 Clorchinj de auricakil din Marea Britanie.

CARACTERISTICI
Auricalc:tul face parte din dasa carbonatilor. Conjine zinc ;i
cupru. Are culoare bleu, albastru-veriui sau verde-pai. Atunci
cand este ftecal de por^elan alb neemallat, lasa o urma de
culoare turcoaz-pal.
Auricaicitul este foarte moale, clasandu-5epepozi;ia 1-2
pe scara lui Mohs, care masoarti duritatea. Are clivaj perfect ;i
luciu perlat sau mata;o$.
Mineralul apare foarte rar in cristale separate, izolate - in

se gase^te ^1 in Namibia (Tsumeb), in Zair

Yanga-Kubanza) ^i in diferite regiuni din Franca, Grecia,
Iiaiia 51 Rusia.
In Marea Britanie. auricaicitul este ra.spandit in
Cumbria ^i in jurul ora^ului Matlock din Derbyshire Peak
District. In Scotia, mineralul poate fi gasit in Leadhills,
regiunea Strathclyde,

aceste situatii, cristalele unice au aspect de ace privite printr-o

lupa. Auricakiful poate fi identificat ujor, intrucat el reactioneazS
efervescent cu acid clorhidricdiluat, prod ucanddioxidde
carbon. La testui fiacarii, acest mineral coloreaza fiacara In verde,
din cauza contlnutului iiu de cupru, dar nu se tope^te.
Auricaicitul prezlntS intere; pentru oamenii de ^tiinta j i
colectionari, dar, in general, nu are nicio utilizare pracCica, din
cauza fragilitatii lui.
Efantioanele colectate trebuie p r o t e j a t e s t e n t d e p r a f j i
mazgS, deoarece acestea sunt greu de indepSrtat fara a

MosttedeauricalcitTntr-ogeoda
din Durango, Mexit.

deteriora cristalele delicate ale mineralului.

INERALE

CUP

Cupritul
CuprituI este un mineral cu multiple
utilizari industriate ^i o sursa
importanta de cupru. Culoarea lui
ro^ie intensa ^i stralucirea deosebit
de atragatoare fac ca el sa fie utilizat
ocazional 5! la crearea bijuteriilor.
e-a luTigul secoielor, mineralul cuprit a
repre^.entat una dintre principalele surse de
cupru. Cunoscut ?i drept cupru ro^u", datorita
culorii sale specifice, el este 51 astazi intensiv exploatat
prin minerit.
Cristalele bine formate de cupril au culoarea
ro^u-aprins 51 o slralucire aseTnanatoare cu cea a
diamantului. Dei au un aspect deosebit de atragator. ele
sunt, de cele mai muite ori, piese de colectie, intruciit
sunt prea moi pentru a fi folosite la crearea bijuteriilor pe
scara larga. Mineralul se gase^te in multe tari, fiind
adesea insotit de cupru nativ.

Cupritul poate fi recunoscut u^or datorita culorii sale

specifice, roju-cannin, cu nuance caramizii la varietajile
paraantoase.
Exploatare miniera f\ utilizari
Cuprul oblinut din prelucrarea cupritului se foloseste in
special la confec^ioiiarea cablurilor electnce, dar ^i in
construc|ii, pentru acoperi^uri ?i conducte de gaz ^i apa.

3
fO

5L

n
o

3
c

mxmTTTnT'^r^TTTTnTTTrrTTTnr-'WT'TTTTTTTTTTTTTTTrm'rTTr-

MiiiNEEFrriii^

MINERALE
CARACTERISTICI
CuprituI este un oxid de cupru care ccnfine p a n l la 88,8%
cupru. Poate aparea sub forma de ma^e amorfe sau de
cristale. Un alt oxid de cupru, numit tenorit, este mai rar
intalr)it }i are un confinut mai scazut de cupru. CuprituI
cristalizeaza in sistem cubic (vezi Decopera 7"), iar
cristalele sale pot avea 6 fete (forma de?ar), 8 fete, 12 fete
sau pot lua forme cliiar mai complexe.
Cristalele sunt transparente spre translucide, cu luciu
scanteietor sau submetalic. Au adese? un aspect placut,
motiv pentru care sunt foarte cautatede colectionari.
Uneori, cristalele de cuprit sunt acoperite cu o crusta de
malachit, un mineral de culc>are verde. In limp, malachitui
poate inlocui trepiat cupritul. Acest proces se nume^te
pseudomorfism. CuprituI este solubil in acid azotic. El se
topejte atunci c i n d este tinut deasupra focului, iar flacara
capata culoarea verde, Un fragment de cuprit topit pe carbune,
la flacara, va produce un graunte rofu de cupru metalic.

4 Cristale octaedrice de cuprit pe crisocol. din Shaba, Zair.

in aliaje cu alte metale, este folosit la fabricarea

monedelor 51 la prepararea alamei ^i a bronzuiui.
Compu^ii de cupru sunt folositi pe scara larga la
fabricarea colorantilor, a produselor de tratare lextila
?i a tungicidelor.

O mostra celebra
Printre cele mai pre^ioase speciniene de cuprit se
ninnara un grup de cristale spectaculoase a carui piesa centrala are lungimea de
3,1 cm - , descoperit in Cornwall ^i aflat in
prezent la British Museum din Londra.
Calcotrichitul este o varietate
de cuprit care se gase^te sub tbrnia de

Cristale de cuprit dintr-o cavitate de

roca (geoda) din Shaba, Zair.

FI^A DE CARACTERIZARE
CUPRIT
ClasS: oiizi
Sistem de cristalizare: cubic
Formula chlmica: Cu;0
Duritate: 3Vi-4
Densitate:6,14
Clivaj: sfab
Spartura; concoidala sau neregulata, sfaramicioasa
Culoare; ro;u-carmin, ro5U-maroniu

Urma: roju-maroniu
Luciu; adarfiantin sau submeialic spre pamantos
Fluorescent^: absenta

cristale ro^ii fine, filiforme. Acest mineral trebuie protejat

de praf, care este dificil de indepartat fara deteriorarea
crista] el or.
CuprituI se situeaza la baza scarii lui Mohs, ocupand
pozijia 3'/;-4. Poate fi zgariat foarte u^or
cu lama unui cutit.
*(-^*".,

ABTA COLECTIONARULUI

Profilul
colectiei
tale '
Cand est vorba despre
colectionarea mineralelor, nu exista
reguli strkte. A1catuie^te-ti o colectie
pentru placerea personala, care sa-^i
oglindeasca perfect gusturile.
tunci c&nd e^ti colecjionar incepator. po^i
avea momente de ezitare; din moment ce
exista at^t de niulte minerale, cum sa decizi
ce sa incluzi in colecjia ta? Un posibil raspuns este
sa nu te grlbe^ti, sa-ti akatuie^ti colectia intr-un
riim potrivit stilului tau de viata ?i posibilitatilor
financiare ji sa te bucuri de fiecare e^antion pe care il
adaugi micii tale cpmori.

Nu t e g r a b i !
Fascinalia pentru minerale si pietre (semi)pretid!ise
dateaza probabii din preistorie, atunci cand oamenii au
descoperit, in pamant sau pe malurile apelor, pietrele
colorate, neobi^nuite. Ele au fost adunate ^i folosite in
diverse scopuri - ca unelte, arme sau podoabe.
Astazi, multi amatori incep sa-^i alcatuiasca o
colectie de minerale fara a reflecia in prealabil la ceea
ce vor sa oblina. O colecjie de minerale cat mai diversa,
cu un spectru larg de specimene, este un bun punct
de plecare; mai tarziu, te po(i botari daca vrei sa extinzi
aria de selectie a mineralelor, sa te profilezi pe varieta^i
pretioase sau sa te concentrezi pe oricare dintre aspectele
specializate ale colectarii.
Po\[ alege, de pilda, sa-ti concentrezi aten^ia asupra
mineralelor care provin din ora^ul sau din jude(ul tau. De
asemenea. po|i urmari sa alcatuie^ti o colecjie completa
de minerale regionale - din tara noastra sau, in functie de
posibilita^i. dintr-o alta zona de pe glob care 1(1 suscita
interesui. 0 alta posibilitate este sa te specializezi intr-o
anumita grupa sau clasa de minerale - de exemplu, in
silicati, oxizi sau carbonati. Poti decide chiar sa devii
expert intr-un singur mineral - de exemplu, in cuart.
Acesta poaie li o alegere buna, intrucat este foarte
raspandit, sub diverse forme.

A O colectie de minerale exemplara, intr-o cutie portabila.

Con^irte detalii despre fiecare ejantion in parte - denumirea
acestuia, locul }l data descoperiril lui.

MJc i frumos
Daca dispui de spatiu de expunere limitat, cum se
intampla in majoritatea cazurilor, eel mai bine ar fi sa
pastrezi doar e^antioanele de mici dimensiuni pe care le
descoperi. Ca regula generala, incearca sa nu aduci acasa
e^antioane care depasesc marimea unei buca^i de sapun.
Nu uita insa ca, in anumite caz.uri, regutile sunt facute ca
sa fie incalcate. Ar ti o gre^eala sa ratezi ^ansa de a-ti
imbogati colectia cu un e^antion spectaculos, doar pentru
cA nu are marimea potrivita.
Astazi exista un interes din ce in ce mai mare pentru
micromonturi. Acestea sunt e^aiitioane perfecte de
cristale (sau grupuri de cristale} de mici dimensiuni.

bfhf&Jl^Cfl&i'fj-lHfjtfjf

M4.

t*

1^
''^~^l

l.iilllii'
^

* #

lljli.

iWu^ii

* Midcrisfale verzi-matonii,
specimene rare a\e mineralutui
eosforlt^ din Minas Gerais,
Brazilia. EosforituI este foarte
apreciat de colectionari, inttucat
este extra m de rar.

* . Pirita apare in majoritatea

cDfectiilot, pentru ta este un
mineral foarte raspandit. Acest
frumos exemplar provine din
rninalraversella, Tonno, Italia.
Trei tipuri de cuart,
dintr-o colectie monograficci.

prinse de o baza numita matrice 51 pastrate in cutii

transparente.
Deji unui colectionar ii va veni greu sa renunte la
exponatele de dimensiuni mari, este mult mai practic ca
intr-o colectie sa existe e^antioane mici cu grupuri de
cristale, decat un e^antion mare, pe a carui suprafa^a
cristaleie sa fie impra^tiate haotic. In prima variants, un
e^antion poate fi pastrat, iar celeialte folosite pentru
schimburi intre colectionari.
Cand t e a l hotarat in privinta dimensiunii potrivite
pentru e:;antioanele tale, trebuie sa te gande^ti serios la
gama de minerale vizaia. Minerale locale sau din Jari
siraine? De un singur fel sau de mai multe?
O colectie specializata va stSrni interesul
cunoscatorilor, dar, in acela^i timp, o coiec;ie variata va
oferi mari delicii amatorilor.

Tipuri decolectii
Daca te-ai hotarat sa colec|ionezi e^antioane cat mai
diferite din acela^i mineral, le pofi aranja pe grupe, familii
sau serii - prin clasificare.

Daca vrei sa aduni mai multe tipuri de minerale

dintr-o anumita zona - din judetul tau, de exempiu - ,
poti aranja mostrele in functie de locul unde le-ai gasit.
Vei obtine o colectie topografiea. Daca, din contra, preferi
sa-ti restrangi colectia la un anumit mineral sau la o
grupa de minerale - de exempiu, la silicati - , vei avea o
colectie monografica.
O alta optiune este colectia litologica, in care
mineralele sunt alese pe baza anumitor caracteristici
fizice. Poji, de pilda, sa colectionezi minerale cu o
anumita forma, culoare, compozi^ie sau textura.
O alta posibilitate este sa alcatuie^ti o colectie de
minerale utile" - de exempiu, cele din care se extrag
metale, cele utilizate in industria ceramica, cele utilizate in
domeniul electronicii sau cele folosite in artele plastice, la
fabricarea pigmentilor pentru vopsele.
intr-o nota complet diferita, poti alege sa creezi o
colectie de minerale de interes ocult". Aceasta ar putea
include, de exempiu, minerale care au fost folosite in
magie, alchimie, astrologie sau ca leacuri, in Antichitate.
Nu uita de matertalele sintetice ^i de alte
produse artificiale, deoarece ji acestea pot alcatui
colectii fascinante!

POVESTEA P A M A N T U m i _ ^ ^ 3
3

Geologja este ^tiinfa care

studiaza PamantuI - originea,
alcatuirea j i evoiu^ia lui In timp.

A Strate cutate la Stair Hole, pe coasta

Dorsetului, Marea Britanie, Aceste rod din
Jurasic au fost inijiai orizontale, dar s-au
cuiat prin mijcatea continenteior, in
Cenozoic.

Ea este impartita in mai multe

ramuri |j se bazeaza pe discipline
inrudite, precum chimia, fizica,
astronomia fi biologJa.
ateria de studiu a geologiei este reprezentata de
minerale, r o d ^i fosiie. Un mineral este un
element sau un compus alcaluii din doua sau
mai multe elemente, cu un set de proprietati specitlce ^i,
de obicei, cu o forma regulata a cristalelor. Mineralele
sunt substanSele de baza din care sunt formate rocile.
Mineralogia studiaza proprieta^ile mmeralelor. Multe
dintre aceslea au o importan(a semnificativfl in
industrie, iar cateva sunt considerate pietre
(semijprefioase. Structura atomica a mineralelor poate
fi identificala cu ajutoml microscopului electronic de
baleiaj.

MINERALE ^IROCI
Petrologia este ramura geologiei care se ocupa de studiul
rocilor, inciuzand formarea ^i compozitia aceslora. Exista
trei mari tipuri de roci:
Rocile magmatice se formeaza prin racirea si int^rirea
materiel topite din mantaua superioara a Pamantului,
numita magma. Masele importante de magma, care se

4 Material de roca depus pe un ghefar, la

inal;imea de 3 000 de metri, in Parcul
National Gran Paradiso, d i n nordul Italiei.

ridica pana la o distanja de cafiva kilometri de supratafa

Pamantului, se racesc ^i se inlaresc pana devin roci proces care dureaza milioane de ani. Rocile care se racesc
incet, precum granitul, sienitul ^i gabbroiJ, contin
cristale mari. Atunci c^nd materia topite iese la suprafa^a
Pamantului, ea se nume^te lava. Eruptiile vulcanice pot fi
explozii liolente sau revarsari lente de materie topita, in
funcjie de densitalea lavei 1 de ckt gaz contine aceasla.
Rocile vulcanice, precum bazaltul sau riolitul, se racesc
repede, intrucat con(in cristale de foarte mici dimensiuni.
Printre mineralele comune din rocile magmatice se
numara feldspatul, cuartul, mica, hornblenda, augitul ^i
olivina.
Rocile sedimentare se formeaza la suprafa^a
Pamantului, adesea din nisip, noroi ?i aluviuni purtate de
apele curgatoare. Ele sunt alcatuite din materie reciclata"
- roci deja formate, alterate de factori meteorologici ?i de
eroziune. Principala caracteristica a rociior sedimentare
este structura lor stratificata. Fiecare strat reprezinta
suprafata PamSntului intr-un anumit moment al istoriei

lui. Rocile sedimentare sunt cele in care apar fosiiele. De

exemplu, anumite tipuri de calcar se compun in intregime
din resturile unor organisme marine, precum crinoidele ^i
cor alii.
Rocile metamorfice sunt cele care au suferit modificari
de structura cauzate de caldura, de presiune sau de o
combinatie intre cei doi factori. Spre exemplu, atunci cand
este incalzit de lava care curge, pietri^ul se transforma in
metacuartit, iar calcarul in marmura. Unele dintre cele
mai vechi roci din scoarta terestra sunt gneissul ^i ?istul
metamorfic. Aceste roci au aparut in urma caldurii
excesive ?i a presiunii foarte ridicate exercitate in adancul
scoartei terestre.

['. TRORTA DERIVEICONTINENTALE

In 1915, omul d e ^ t i i n ! ! german Alfred Lothar Wegener 118801930] a p u b l k a t o carte intltutaia Originea continentehr

fi a

oceanelor, Teoria sa - revolu^ionara pe atunci, astaii general

acceptata - afirma faptui ca cele 7 continente ale Pamantului
[Europa, Asia, Africa, America de Nord ^i de Sud, Australia ;i
Antarctica) au fost Ctindva unite Intr-o mare masa de uscat,
careia i s-a dat numele de Gondwana. Pe parcursul multor
milioane de ani, aceasta mare intindere de uscat s-a fisurat
provocSr^d o intense activitate vulcanic^. Cominentele au
inceput sa seindepartezelent j i astfel a apSrut harta lumii, a^a
cum o cunoajtem astazi. Studii geologice fScute pe roci din
Brazilia ; i sudul Africii arata faptui ca separarea acestor marl

Structura Pamantului

mase de uscat a inceput cu aproximativ 11Q milioane de ani in

Geofizica este ramura geologiei care se ocupa de

magnetism, radioactivitate i alte proprietati fizice ale
Pamantului - geofizicienii studiaza, printre altele, undele
de 50c produse de cutremure. Acest subdomeniu al
geologiei a condus la identificarea mantalei ^i a nucleului
Pamantului (vezi caseta de mai jos), prin studierea
modului in care se propaga undele de ^oc provocate de
seisme.
Scoarta terestra se mi^ca permanent [vezi caseta
alaturata), iar rocOe se pot fractura sau cuta. Geologia
structurala studiaza modul in care se intampla acest lucru
^i etectele sale. Faliile sunt crapaturi in scoarta terestra,
soldate cu depiasarea rocilor. Un strat de pe o parte a
faliei poate ajunge cu cSteva zeci de metri mai jos decat
acela^i strat de pe cealalta parte. Cutremurele apar atunci
cSnd se produc mijcari pe faliile adSnci, crustaie. Rocile
se pot cuta atunci cand masele de roca se mi^ca unele
catre altele, iar materia prinsa intre ele se coraprima.
Rocile cutate se pot curba in sus, formand un anticlinal,
sau in jos, intr-un sinclinal,

urmS. De atunci. Oceanul Atlantic }i-a largit bazinul

neintrerupt, stimuland activitatea unui lan^ de mun^i vulcanlcl
subrrarini, ce provoaca erup^ii In
zona Riftului Atlantic.

M A Continentele Pamantuluiacum 550 de milioane deani

(deasupra) ^i astSzi (stSnga).

TRUCTURA INTERNA A PAMANTULUI

Scoarja: formats din scoaru
continenralS 51 scoarja oceanicS,
mai subti'^

PamantuI este alcatuit din trei straturi principale.

Stratul exterior este scoarta, pe care se afia
continentele f i oceanele. Scoarta terestra

Mantaua superlaarS: un strat

semifiuid, de consistenta
plasticului, care iese la
supiafala atunci cSnd se
distan^eaja pIScile oceanice

c u p r i n d e u n strat superior d e g r a n i t f i
unul inferior de baza It, Grosimea ei
este mai mare sub continente f I
considerabil mai micS sub bazinele
oceanice. Urmcitorul strat, care

Mantaua inferioara:
Clidura emisJ de nudeu
najte curenti de convectie

incepede lacca, 10l(m sub

oceane ^i de la cca. 60 km sub
continente, este mantaua
Pamantului. Aceasta este

Nucleul extern: se
considera ca este com pus
din fier ji nichel topite

akatuita din silicafj de fier ; i

magneziu. Se considera ca nucleul
extern al Pamantului (care incepe la
2 900 km adancime) este format din
fier ;i nichel topite. Unele teorii
;tiintiftce sus^in ca nucleul Intern
al Pamantului este solid.

,1^

Nucleul intern: presiunea

transforms iichidele
in soiide, iartemperaturile
sunt foarte ridicate, puland
atingee.QOQ'C

Taierea pietrelor
(semi)pretioase

OX

5"
n
D

2.
o

Ridicata aproape la rang de arta, taierea pietrelor

(semi)pre^loase este o operatiune delkata ^i

n
o*

migaloasa, intreprinsa de artizani pricepu^l,

numiti ^lefuitori de giuvaeruri. Scopul ei este
scoaterea la iveala a straiucirii, frumusetii f i cuiorii
naturale a pietrelor.
and esle un mineral destul de valoros pentru a fi
considerat piatra (semi)pretioasa? Denumirea de
piatra (semi)pretioasa descrie acele minerale care
poi ti foiosite la confectionarea bijuteriilor sau in alte
icopuri decorative. Uneie pletre pretioase i^i dezvaluie
trumusetea doar dupa ce au fost taiate, fajetate ^i jletuite de
mae:;tri artizani.
O piaira (semi)pretioasa in stare naturala, inainte de a
ti prelucrata, este numita in mod curent piatra bruta. Un
necunoscator va acorda rareori atenfie acestor gramezi de
roci sau de pietricele, intrucat fragmenlele neprelucrate nu
sunt deosebit de atragatoare pentru colectionarii amatori.
Ca oricare alt me^te^ug, taierea pietrelor
{semi)pretioase implica folosirea unor instrumente
speciaie, care ii inlesnesc arlizanului obtinerea unor efecte
spectaculoase, chiar i in cazui e^antioaneior care arata eel
mai putin promi^ator.

Fatetare $i tatere in cabo^on

Pentru taietura tatetata [vezi Descopera 11"). materialul
brut este examinat cu atende, in scopul de a identifica
forma ^i dimensiunile cele mai potri\'ite pietrei finale. Este
apoi taiat respectand proportiiie necesare. cu ajutorul unui
disc cu lama de diamant, avand sistemul de racire pe baza
de apa. Apoi, artizanul incepe sa traseze conturul
preliminar al formei dorite.
Umiatoarea etapa implica folosirea unui goniometru un instrujiient care masoara unghiiu-ile formate intre fateteie
unui cristal. Piatra (semi)pretioasa taiata ^i nejletuita este
a^ezata pe un disc metalic care se rotejte (vezi fotografia
alaturata). Treptat, cu ajutorul abrazi\'ilor potrivili, ea este
jlefuita pana cand se o b ^ e tbrma propusa.
In general, mai intai se prelucreaza Jajetele
pavilionului. Ele sunt urmate de coroana 51, la final, de blat
(vezi ..Descopera 11"),
Insumate. toate aceste opera^uni nu-j rapesc unui
^lefuitor priceput mai mult de 20 de minute, nici macar
atunci cand respectiva piatra - diamantul - ocupa primul
loc in ierarhia duritaSii.

A Taierea piptreloi pretioase cere mult studiu preliminar ;i

folosirea instrumentelor potrivite.
T Unui dintre aceste instrumente este discul rotativ, ilustratin
fotografia de mai jos - in care se observa ;i reproducerea mSritS a
unei pietre taiate in stil briliant.

U^^COPBHA

m
o
0)

0)

f/1

A A ^ A K ^ Difente etape ale t^leril pre^iosului diamant.

Of

Camee ;i gravuri

a.

Cea mai simpia tehnica de ^leliaire se poate pune in

practica folosind un cilindru metaiic, inchis, care se invarte
plin de apa ^i abrazivi - inauntru, pietrele brute sunt
frecate una de alta, pana cand devin rotunde ?i
straluciloare, ca ^i cand ar fi pielricele de rau sau de mare.
Pietrele astfel ^lefuite ^i rotunjite sunt adesea perforate,
pentni a se confectiona ^iraguri de margele.
Gravarea este o parte importanta a procesului de
preiucrare a pietrelor (senii)pretioase. Aceasta arta dateaza
de ia inceputurile civilizatiei.
O camee este o piatra cu doua sau mai multe straturi
divers colorate, sculptata i^n relief cu motive decorative ^i
folosita ca podoaba. Este gravatS in a^a fel, incat fundalul
are o culoare diferita fata de modelul care iese in reliefpentru a objine acest efect. este necesara gravarea In
inlaturarea unei cantita|i de material. In secolek trecute,

I-

4 A Munca de gravarea unui

diamant estefoarte solicitanta
^i cere m j i t a pricepete. Piatra
taiata ^i finisata este verificata
cu ajutorul instrumentuiui de
masutare a praporttilor (sus),
folosit pentru a completa
examinatea preiiminara, facuta
cu lupa (stanga).

caineele erau tblosite ca sigilii oflciale. Agatul este un

materia! frecvent ales de giuvaergii pentru a crea camee de
calitate gema.

Alte tipuri de taieturi

Taietura in slii cabo^on confera parfii superioare a pietrei o
curbura in forma de dom. Forma generala a pietrei este fie
circulara, tie ovala (eliptica). Cabo^onul se folose^te in
cazul muitor pietre pre^ioase, ca rubinul ?i satirul stelat,
opalul ^i turcoaza.
Taietura in forma de trandafir are o baza plata, cu
24 de fatete triunghi ulare, Se termiiia cu un varf ascutit ^i
se fblose^te in principal in cazul diamanteior de mici
dimensiuni.
Taiatura in stil briliant are, de obicei, 58 de fatete:
33 se afla deasupra marginii (rondistei) iji 25 dedesubtul ei.
Partea de deasupra marginii diamantului este coroana, iar
partea de sub margine, pavilionul. Anumite propor^ii
specifice trebuie past rate pentru orice piatra pre^ioasa
taiata in stilul briliant, dar mai ales in cazul diamantului.
Unghiul dintre iatetele coroanei ^i margine trebuie sa aiba
intre 35 ^i 37 de grade, iar unghiul dintre coroana ^i
pavilion trebuie sa masoare 40 de grade. Vaiiante ale
briliantului, cu conturul modificat, sunt taietura de tip
marchiz ji taietura pendeloque,
Taietura model zircon este asemanatoare briliantului,
insii are in plus un set de fatete pe pavilion, Acestea se
intind de la fateta plata dejos (colet),panalajumatatea
fatetelor din spate.
O brioleta este un diamant in forma de para, cu
intreaga suprafata taiata in fatete triunghiulare sau
dreptunghiulare.
La taietura tip s ma raid (ca ?i la cea inrudita, in
trepte), piatra pretioasa este modelata dupa conturul unui
patrat, oblong sau bagheta (dreptunghiulara), avand o serje
de fafete dreptunghiidare aranjate paralel cu margiiiea.
Taietura in foarfeca sau in cruce este asemanatoare
taieturii tip smarald - difera doar fatetele laterale, care sunt
compuse din patru sau mai multe fatete triunghiulare.
Variantele ei iuclud taieturile tip zmeu, lozengci, triunghi
^i obuz,
O cun/ette este o camee gravata in a^a lei, incat
fundalul ramane scobit, iar marginea pietrei prezinta un
relief de aceea^i inal^ime ca relieful din centrul ei.
Intalia este opusul cameei. In locul reliefului gravat pe
supra&ta pietrei, modelul este gravat in negativ, in
interiorul ei.