Cuprins: Fabricarea Produselor Lactate Si Branzeturilor

BILAN DE MEDIU NIVEL I
Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR
Executant S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L. Oneti
CUPRINS
INTRODUCERE
1. Condiiile naturale i utilizarea terenurilor n zona
amplasamentului obiectivului
1.1. Descrierea generala a amplasamentului i poziia sa n teritoriu
1.2. Condiiile naturale din zona amplasamentului
1.2.1. Condiiile geologice i topografia locala
1.2.2. Condiiile climatice i topoclimatice
1.2.3. Reeaua hidrografica
1.2.4. Solurile i utilizarea terenurilor
1.2.5. Vegetaia, animalele
pag.
pag. 2
pag. 5
pag. 5
pag. 6
pag. 6
pag. 9
pag. 12
pag. 15
17
2. Istoricul zonei, activiti prezene, dezvoltri viitoare
pag. 19
3. Posibilitatea polurii solurilor
pag. 31
4. Depozitarea deeurilor
pag. 34
5. Condensatori / transformatori electrici
pag. 39
6. Securitatea amplasamentului obiectivului
pag. 40
7. Msuri mpotriva incendiilor
pag. 41
8. Protecia muncii i igiena locului de munca
pag. 42
9. Evacuarea apelor uzate
pag. 43
10. Emisii atmosferice
pag. 46
11. Impactul zgomotului
pag. 47
12. Proximitatea cablurilor electrice
pag. 48
Concluzii i recomandari
pag. 49
Bibliografie
pag. 51
ANEXE
Pag. 1 din 38

INTRODUCERE
Generaliti.
Poluarea mediului este
cea mai important
problem
social-economic
contemporan, care a luat proporii ngrijortoare n rile puternic industrializate, i are

nceputurile n vremurile ndeprtate fiind produs la nceput independent de activitatea
uman, putnd fi considerat ca un fenomen natural. Astfel, dislocarea pulberilor de la
nivelul solului de curenii de aer, rspndirea de gaze rezultate din procesele biologice
de pe sol i din emanaiile din zonele i teritoriile vulcanice au constituit primele procese
de impurificare a aerului. Ulterior datorit evoluiei societii umane, a revoluiei tiinifice
i tehnice s-a ajuns la un conflict deschis intre om i natur. Din lipsa unor cunotine
adecvate, din unele interese, din goana dup mai mult, s-a ajuns la slbirea capacitii
sistemelor naturale ale Terrei, la epuizarea resurselor naturale, etc. Omul s-a cantonat
intr-un mediu artificial, mbietor, care n realitate este o sera insolit intr-un cadru
natural din ce n ce mai agresiv.
Dac agenii poluani ar rmne n locul n care au fost produi, poluarea s-ar
rezolva simplu, dar n realitate ei se rspndesc n mediul ambiant.
Cum exist un singur Pmnt poluarea mediului neinnd seama de graniele
fizice ale statelor, eradicarea i pstrarea echilibrului ecologic intr n responsabilitatea
i obligaia moral a tuturor guvernelor i a opiniei publice, urmrindu-se riguros acest
flagel, poluarea mediului, prin msuri care s-l previn sau s-l diminueze. Legislaia
actual de mediu din ara noastr se axeaz pe aceste probleme aliniindu-se la legislaia
Comunitii Europene.
Industria este considerata n prezent cea mai importanta sursa de poluare.
Orizontul tangentelor polurii activitii industriale este foarte extins, pornind de la
probleme de poluare a locului de munca i pana la consecinele ecologice ce
intereseaz globul terestru n ntregime. Poluarea la locul de munca se caracterizeaz
prin prezenta substanelor sau factorilor fizici vtmtori n zona locului de munc i
poate avea ca urmri boli profesionale. Concluzia este c poluarea global industrial
este condiionat de poluarea industrial din diferite zone, activitate industrial care la
rndul ei este reprezentat prin consumul energetic. Poluarea industrial este i va
rmne o problem care trebuie s constituie o preocupare permanent nu numai a
Pag. 2 din 38

oamenilor de tiin , ci i a autoritilor locale, guvernamentale i chiar a organizaiilor

internaionale.
Putem spune c nu exist industrie care s nu genereze poluare prin deeuri
(toxice sau obinuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplcute. De aceea a
fost necesar adoptarea unei legislaii prin care s se stabileasc riscurile ce apar pentru
mediul ambiant.
n condiiile vieii din societatea modern se desprinde concluzia c aceast
problem trebuie s fie tratat cu toat seriozitatea, pentru a asigura sntatea i a
ridica nivelul de trai al populaiei.
Scopul bilanului.
Bilanul de mediu nivel I reprezint procedura de a obine informaii asupra
cauzelor i a consecinelor activitii S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci asupra mediului
(apa, aer, sol, biodiversitate) i const n identificarea surselor de informaii, culegerea,
analizarea i interpretarea prin studii teoretice a informaiilor disponibile.
Bilanul de mediu nivel I are rol de a identifica starea mediului n zona de impact a
activitilor care se desfasoara n cadrul S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci, stabilirea i
asumarea unor obligaii pentru refacerea calitii mediului dac acest lucru este necesar.
Societatea comerciala MARLACT S.R.L. Buhoci are sediul social si punctul de
lucru: FABRICA DE PRODUSE LACTATE SI BRANZETURI in
localitatea Buhoci,
comuna Buhoci, jud. Bacu. Societatea este inregistrata n Registrul Comerului cu nr.
J04/786/2001, are Certificat de nregistrare Seria A 165465 si Cod Unic de nregistrare
nr. 14335464;
Activitatea societatii, inclusiv cea desfurata la punctul de lucru, este n
conformitate cu prevederile din statutul societii, avnd ca obiect de activitate fabricarea
de produse lactate si branzeturi - COD CAEN 1051(1551).
Prezenta documentaie la Bilanul de mediu nivel I este mprita n doua pari:
Documentaia propriu - zisa ntocmita n conformitate cu prevederile Ordinului nr.
184/1997.
Capitolul ANEXE care cuprinde piesele desenate, actele, avizele i documentele
citate n text. Referinele bibliografice sunt semnalate direct n text, la locul citarii.
Pag. 3 din 38

Pentru realizarea acestui bilan de mediu de nivel I, SC BIG INTERNATIONAL

SRL a folosit datele i documentele puse la dispoziie de beneficiar conform ORDIN
MAPPM nr.184/1997, abordnd aspectele i problematica din acest capitol al
metodologiei pn la nivelul pentru care a dispus de informaii i date certe, la data
elaborrii bilanului. Majoritatea datelor privind activitatea S.C. MARLACT S.R.L.
provin de la urmtoarele surse: documentaii de construire, contracte, memorii
tehnologice, avize, autorizatii, notificari, etc.
puse la dispoziie de beneficiar,
informaii ca urmare a discuiilor cu administratorul societatii si din evaluarile din

teren.
Executantul Bilanului de mediu este S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L., cu sediul

n Oneti, jud. Bacu, societate atestata de Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile,
conform certificatului de atestare: BM 04 102/2007.
Pag. 4 din 38

1. CONDIIILE NATURALE I UTILIZAREA TERENURILOR

N ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI
1.1.
DESCRIEREA GENERAL A AMPLASAMENTULUI I POZIIA SA

N TERITORIU
Localizare amplasament: amplasamentul obiectivului de fabricare a produselor

lactate si a brnzeturilor este figurat in planul de incadrare in zona - fig. 1.
Conform Planului de amplasament si delimitare anexat (fig 2) obiectivul are
urmatoarele vecinatati:
est proprietati particulare
nord proprietati particulare
sud alee betonata drum de acces si drum judetean
vest drum de acces.
Punctul de lucru i sediul administrativ se afla n localitatea Buhoci, comuna
Buhoci, pe un teren proprietate a firmei conform contractului de vanzare cumparare
autentificat sub nr. 527/28.02.2002.
Suprafaa terenului este de 3168 mp care este teren curti-constructii pe care se
afla o constructie cu o suprafata ocupata la sol de 725 mp (fost grajd), din caramida,
acoperita cu eternita, necompartimentata.
Terenul este imprejmuit pe toate laturile cu gard din plasa de sarma si dale de
beton.
1.2. CONDIIILE NATURALE DIN ZONA AMPLASAMENTULUI
1.2.1. Condiiile geologice i topografia local
Condiiile geologice
Din punct de vedere structural regiunea Bacu i mprejurimile se ncadreaz n
zona externa, necutata, sarmato - pliocena, a avan-fosei carpatice. Zona extern
acoper marginea scufundata a vorlandului carpatic.
Pag. 5 din 38

Din punct de vedere litologic depozitele la zi sunt antecuaternare (Sarmatian i

Meoian) i cuaternare.
Depozitele antecuaternare: Sarmaianul este prezent cu subetajele Bessarabian
(marne nisipoase, nisipuri, gresii i calcare oolitice) i Kersonian (nisipuri cu intercalaii
de nisipuri argiloase i rare lentile de prundiuri fosilifere).
Meoianul este alctuit din sedimente (nisipuri, gresii, tufuri andezitice, marne i
argile).
Depozitele cuaternare au cea mai mare extensiune i, n linii mari, sunt
reprezentate prin depozite loessoide (cele mai vechi, situate pe interfluvii), depozite de
terase precum i depozite deluviale (n zona contactelor morfologice).
Localitatea Buhoci este situata n albia minora a raului Siret pe malul stang al
acestuia. Din punct de vedere geologic reprezentative sunt formaiunile cuaternare:
pietriuri, nisipuri, nisipuri argiloase, i argile loessoide, care se atern peste depozite
argilo-marnoase
cu
intercalaii
nisipoase.
Acestea
favorizeaz
cantonarea
nmagazinarea apei.
Roca util este balastul care este un amestec de petris, bolovanis si nisip ce
provine din formatiuni geologice traversate de rul Siret si afluenii si de dreapta
Suceava si Moldova.
Pag. 6 din 38

Harta geologica zona Bacau
BESSARABIAN
YOLHINIAN
BUGLOVIAN
TORTONIAN
HELVETIAN
BURDIGALIAN
SARMATIAN
ADACIAN
PONTIAN
MEOTIAN
KERSONIAN
14
15
16
18
19
20
21
23
24
25
qp 2-3
qp3
Q
6
10
qp 33
qp 23
qp 13
qp 22
qp 12
1 5 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

6 Depozite loessoide
7 10 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide
qp 21
qp 11
Nisipuri si pietrisuri
12 13 Pietrisuri, conglomerate, nisipuri, argile, lignit
dc
P
m
ks
Nisipuri, gresii, argile
bs
vh
bg
to
he
bd
sm
INFERIOR
qh2
qh1
Nisipuri, gresii, marne

Nisipuri, nisipuri cineritice, cinerite andezitice, argile
17 Gresii, gresii tufacee, andezitice, cinerite, marne, nisipuri
Pietrisuri, nisipuri si marne
Nisipuri, gresii olitice, argile marnoase, pietrisuri
20 Conglomerate, gresii argile
21 Gresii, argile
22 Conglomerate, gresii, marne si carbuni
Nisipuri, gresii calcaroase, marne, tufuri, sare gema, gips
pq-he
MEDIU
PLIOCEN
PLEISTOCEN
SUPERIOR
1
2
3
4
5
7
8
11
12
ks+m
SUPERIOR
INFERIOR
MIOCEN
NEOGEN
CUATERNAR
HOLOCEN
Legenda
Gresii, nisipuri cenusii si rosietice, gipsuri

Gresii, marne cenusii si rosietice, facies grezos - conglomeratic.
Pag. 7 din 38

Topografia local
Zona de amplasament face parte din Podiul Moldovenesc. Reeaua hidrografic
major este reprezentata de raul Siret
care prin direcia de scurgere indic panta
generala a regiunii (nord-nord vest sud-sud est). Valea Siretului strabate de la nord la
sud judetul. Valea raului este bine dezvoltata avand aspectul unui culoar ce desparte
zona subcarpatica din vest de compartimentele Podisului Moldovei din est. Terasele
Siretului sunt bine dezvoltate , in special pe partea dreapta, cu ltimi ale podului
teraselor de 2-3 km, intre confluentele cu rurile Bistria si Trotu. Valea se ingusteaza
doar in dreptul localitatii Racaciuni urmare a intersectarii unor roci mai rezistente la
eroziune
Valea Siretului este puternic antropizata in lungul ei insirandu-se numero ase
localitati, cai de comunicaie si suprafee cultivate.

n dreptul zonei de amplasament a obiectivului
rul Siret are o puternic
inflexiune a albiei i un curs puternic meandrat, despletit n numeroase brae. Direcia

general de curgere nord vest sud est.
Zona in care se afla amplasata Fabrica de lapte este puternic antropizat.
1.2.2. Condiiile climatice i topoclimatice
Din punct de vedere climatic sectorul din Culoarul Siretului in care este amplasat
obiectivul se ncadreaz in:
- sectorul de provincie climatica cu caracter de ariditate;
- inutul climatic de dealuri si platouri joase (< 300 m);
- subinutul climatic al Subcarpailor Moldovei, cu vegetaie higrofil.
Din punct de vedere topoclimatic (al caracteristicilor climatice locale imprimate, in
primul rnd de suprafaa subiacent activ) amplasamentul obiectivului este situat in
cadrul topoclimatului complex al Culoarului Siretului in care predomina topoclimatele
elementare de lunc si terase.
Topoclimatul din zona amplasamentului este cel mai bine caracterizat in baza
datelor nregistrate la staia meteorologica Bacu.
Pag. 8 din 38

Tab. I. Parametrii topoclimatului n zona de amplasament a obiectivului

Parametrul
Temperatura medie multianuala ( 0 C )
Temperatura medie, luna ianuarie ( 0 C )
Temperatura medie, luna iulie ( 0 C )
Temperatura maxima absoluta (0 C ) / data
Temperatura minima absoluta (0 C ) / data
Numarul mediu anual de zile cu inghet
Umezeala relativa a aerului, media multianuala (%)
Durata de stralucire a Soarelui, media multianuala (ore)
Numar de zile cu cer senin, media multianuala
Numar de zile cu cer acoperit, media multianuala
Vant: -frecventa (%) vanturilor tari (peste 15 m/s)
-frecventa (%) vanturilor slabe ( 0-1 m/s)
-frecventa directiei dominante (%)
-viteza medie anuala (m/s)
- frecventa calmului atmosferic(%)
Precipitatii atmosferice, media multianuala (mm)
Precipitatii medii in luna cea mai ploioasa (mm)
Precipitatii medii in luna cea mai secetoasa (mm)
Maxima de precipitatii in 24 ore / data
Fenomene meteorologice:
- numar de zile cu ploaie, media multianuala
- numar de zile cu strat de zapada, media multianuala
- numar de zile cu ceata, media multianuala
Valoarea
parametrului
9.2
-3.9
20.6
39.6/6.07.1988
-32.5/25.02.1954
121.0
72
1910.6
46.8
128.0
14.4
51.3
nord: 16.5%
2.8
40.6
538.4
iunie: 84.0
februarie: 23.3
94.7 mm /06.09.1989
67.5
64.9
63.1
In ansamblu, clima in Culoarul Siretului, in sectorul amintit, se caracterizeaz

prin:
- temperaturi mai sczute, iarna si vara, fata de Podiul Brladului care este situat
la est;
- umiditate relativa crescuta, accentuata a in perioada rece a anului ca urmare a
stratificrii aerului mai rece care favorizeaz producerea ceii si a inversiunilor termice
de intensitate moderat;
- canalizarea curenilor de aer in lungul culoarului: direciile dominante sunt nord
(16.5 % frecventa) si sud (15.7% frecventa). Adveciile de aer nordic conduc la rciri
accentuate iarna si la zile rcoroase vara in timp ce adveciile de aer sudic, continental,
conduc la creterea accentuata a valorilor termice, mai ales vara.
Dintre fenomenele meteorologice care pot influena nivelul de poluare a
atmosferei in zona menionam:
Pag. 9 din 38

10
- curenii de aer (vnturile): domin vnturile din direcia nord (16.5%), in

secundar cele din direcia sud (15.7%). Pe Valea Siretului acestea se orienteaza mai
ales pe traiectul culoarului de vale , din directiile nord si sud. Viteza medie anuala a
vantuilui este cuprinsa intre 4 si 60 m/sec, cu variatii impuse de adapostul orografic
( mai mica in Depresiunea Tazlau- Casin) si anotimpuale este mai mare in timpul iernii, in
special pe Valea Siretului ca urmare a scurgerilor de aer rece din directia nord.
Local se inregistreaza variatii climatice impuse de relief sau de conditiile locale
topoclimatice sunt impuse de contactul maselor de aer cu suprafata subiacenta activa
reprezentata de relief, covorul vegetal, prezenta localitatilor etc. Astfel la nivelul culmilor
inalte din vestul judetului circulatia vestica este mai mult resimtita si se manifesta prin
dominanta curentilor de aer din vest, precipitatii mai abundente si un climat variatii
termice mai mari intre vara si iarna. In schimb ,in est, nuantele climatice sunt mai
excesive, variatiile termice sunt mai mari intre vara si iarna, precipitatiile mai reduse cu
prezenta in culoarul Siretului si Podisul Moldovei a perioadelor mai mare de seceta.
Nuantele de continentalism de pe Valea Siretului sunt acceentuate de pendularea
curentilor in lungul vaii: iarna masele de aer rece avanseaza mai rapid pe vale si produc
raciri bruste ale vremii iar stagnarea lor mai indelungata genereaza inversiuni termice
insotite de ceata. In schimb vara avansul unor mase de aer cald, de natura tropicala,
poate instala perioade mai indelungate de vreme secetoasa atat in Culoarul Siretului cat
si in Colinele Tutovei si Depresiunea Parincea.
- inversiunile termice, nsoite de stri de calm atmosferic, sunt mai frecvente si
au o intensitate mai mare iarna, in condiiile stratificrii aerului rece deasupra culoarului
de vale.
In zona imediat nvecinata cu amplasamentul obiectivului nu sunt surse majore de
poluare a aerului.
1.2.3. Reeaua hidrografica

Apele subterane.
Apele freatice sunt cantonate in rocile poroase permeabile (pietriurile si nisipurile
din alctuirea esurilor aluvionare ale Siretului. (sursa: HARTA HIDROGEOLOGICA A
R.S. ROMANIA, scara 1/1 000 000, Atlasul geologic, editat de Comitetul de Stat al
Geologiei, Institutul de Geologic Bucureti, 1969 ).
Pag. 10 din 38

11
In esul aluvionar al rului Siret (terasele inferioare si joase) exista pnze bogate
de ape libere al adncimi cuprinse intre 2 si 15 m . De asemenea pnze acvifere
freatice se gsesc la baza teraselor largi ale Siretului. Astfel baza terasei de 20-35 m
altitudine relativa este marcat de aliniamente de izvoare alimentate din stratul freatic.
Cele mai multe si cu debitul cel mai mare sunt situate sub fruntea terasei (orientat
ctre rul Siret) in dreptul si la sud de localitatea Suceti. In lunca Siretului stratul
acvifer freatic poate fi interceptat la adncimi maxime de 4-5 m.
Apele de suprafaa. Reteaua hidrografica din judetul Bacau este tributara
bazinului mijlociu al Siretului. Raul Siret strabate partea de est a judetului, de la nord la
sud , pe o lungime de 125 km cu panta medie in jururul valorii de 60 cm/km. Colecteaza
prin intermediul Bistritei inferioare si a Trotusului toate raurile din zona montana si
Subcarpati.
Rul Siret are o lungime de 726 km si o suprafaa total a bazinului hidrografic
de 44 835 km2. Izvorte din zona fliului paleogen a Carpailor Pduroi (Ucraina) de la
1 238 m altitudine. Ptrunde in tara in dreptul localitii Vascui, jud. Suceava. Pe
teritoriul Romniei sunt situate doar cursul mijlociu si inferior. Se vars in Dunre aval
de Galai.
Tab II. Caracteristicile morfohidrografice ale rului Siret si Bistria in dreptul
confluentei (dup Atlasul Cadastrului apelor din Romnia, p. I, coordonator
AQUAPROIECT, Bucureti, 1992 ) Rul Siret, amonte de confluenta cu Bistria.
Lungime
(km)
Altitudine
confluenta
(m)
Panta
medie*
( )
nlime
medie a
bazinului (m)
Suprafaa
bazin *
(km2)
Suprafaa fond
forestier*
(ha)
495.2
138
2.2
526
12 413
Caracteristici hidrologice ale rului Siret:

- debitul mediu multianual (in aval de Bacu, la Rctu): 123 - 128 m3 / sec.
- scurgerea medie lichida: 2-3 l /sec./km2 din care:
- iarna: 15 - 20%;
- primvara: 45 - 50 %;
- vara: 20 - 25 %;
- toamna: 10 - 15 %
Tipul de regim hidric: de podi si cmpie (ape mari primvara si viituri de vara; alimentare
pluvio-nivala si pluviala moderata).
Pag. 11 din 38

12
1.2.4. Solurile i utilizarea terenurilor

Din punct de vedere al ncadrrii pedogeografice solurile din Culoarul Siretului (cf.
cu GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Universitatea Bucureti si
Institutul de Geografie, Ed Academiei Bucureti, 1983) fac parte din:
- Regiunea pedogeografic Moldava Domeniul pedogeografic al molisolurilor
Subdomeniul
cernoziomurilor cambice si solurilor aluviale Districtul Culoarului
Siretului.
Solurile se prezinta intr-o mare varietate tipologica urmare a
conditiilor
pedogenetice care au actio nat in timp (litologia, vegetatia, conditiile climatice).

Raspandirea cea mai mare o au solurile automorfe, reprezentate prin solurile de padure
si cernoziomurile levigate. Pe suprefate mai restranse se intalnesc solurile litomorfe,
hidromorfe si halomorfe, precum si soluri slab dezvoltate de lunca.
Solurile din zona amplasamentului obiectivului se ncadreaz in:
- clasa solurilor mollice (cernoziomice);
- clasa solurilor hidromorfe;
- clasa solurilor neevoluate;
Solurile din clasa solurilor mollice (cernoziomice) se ntlnesc pe podul terasei de
20-35 m nlime relativ. Solurile din aceast clas sunt reprezentate de tipul de sol
cernoziom cambic (levigat). Sunt soluri tinere, slab-moderat evoluate, in condiii de
drenaj natural moderat pn la bun.
Solurile cernoziomice cambice (levigate) s-au format sub o vegetaie iniiala de
silvostepa cu Quercus si covor ierbos cu Carex, Poa, Festuca.
Solurile hidromorfe apar la est de terasa de 20-35 m, pe podul terasei de 8-20 m
(un fragment la sud de Suceti) si pe terasa joasa de 3-5 m. Dintre tipurile de sol din
cadrul acestei clase sunt prezente solurile humico-gleice si lacovistile. S-au dezvoltat in
condiiile naturale de lunca neinundabila a Siretului.
Solurile neevoluate (soluri aluviale si aluviuni) ocup suprafeele din terasele de
lunc ale Siretului care
pot fi parial inundate la apele mari. Aceste soluri aparin
stadiului iniial de formare a solului iar profilul de sol nu a apucat sa se diferenieze.

nsuirile solurilor neevoluate sunt dictate, in primul rnd, de cele ale materialului
parental. In cazul de fa solurile din esul aluvionar al Siretului sunt utilizate in scopuri
agricole diverse, cel puin pe sectoarele care au fost mai ferite de inundaii.
Pag. 12 din 38

13
Solurile din zona amplasamentului obiectivului se ncadreaz n clasa solurilor

neevoluate (soluri aluviale i aluviuni)
Solurile aluviale i aluviunile (clasa solurilor neevoluate) ocup terasa inferioar,

de lunc.
Aceste soluri aparin stadiului iniial de formare a solului iar profilul de sol nu a
apucat s se diferenieze. Aciunea proceselor pedogenetice n formarea profilului de sol
este estompat (contracarat) de unele procesele antropice desfurate n zona.
Tipul
de sol
DA
PT
Cernoziom cambic
(levigat)
Lacoviste
1.211.48
-
4658
-
Sol
aluvial
Insuiri fizico-chimice
in orizontul superior
Humus
T
V
2.74.8(6)
512(25)
2.05.0(7)
2435
30-60
(80)
1535
8895
70100
8090
pH
6.37.1
6.28.5
7.88.3
P
total
0.120.27
0.070.30
-
N
total
0.160.26
0.300.80
0.070.33
DA(g/cm2) - densitate aparent (sau greutatea volumetric); PT%) - porozitate total; T (mE/100g
sol) - capacitate de schimb cationic in m ilie ch iva le n t i la 1 00 g so l; V ( % ) - gradul de saturatie in
baze; pH - reacia solului in valori pH; P ( % ) - coninutul de P 2O5; N ( % ) - coninutul de azot.
1.2.5. Vegetaia, animalele

Vegetaia
Vegetaia - Conform cu ATLAS RSR - HARTA VEGETATIEI, fascicula VI-2, Inst.
de Geografie, Bucureti, 1976, din zona in care este amplasata S.C. MARLACT S.R.L.
se situeaz la limita dintre:
vegetaia zonala pe altitudine (etajul nemoral, subetajul gorunului);
vegetaia intrazonal reprezentat de asociaiile de lunc;
vegetaia zonala aparinnd subetajului gorunului a fost in mare parte nlturat
prin defriare.
In prezent pe terenurile din jurul amplasamentului se practic agricultura
(cultivarea plantelor tehnice, a cerealelor, iar pe fruntea terasei cultura vitei de vie).
Vegetaia natural mai este reprezentata de specii segetale si ruderale, instalarea si
meninerea lor fiind legata aproape exclusiv de activitatea omului.
Pag. 13 din 38

14
Speciile dominante sunt in funcie de natura terenurilor, tipul de cultura si funcie de

masurile agrotehnice de intervenie in culturi. De exemplu, in culturile de plante
pioase cele mai frecvent ntlnite sunt comunitile de buruieni formate din Consolida
regalis ssp., Adonis aestivalis (Ruscuta), Nigella arvensis (Negrusca), Centaurea cyanus
(Albastrita) s.a.
In grdini si pe lng garduri
se ntlnesc adesea tufiuri formate aproape
exclusiv din Artemisia annua (Pelin) iar pe lng grajduri si arcuri de vite specii de
Chenopodium , Hyosciamus niger (Maselarita) si Datura stramonium
(Ciumafaie). Pe terenurile de depozitare a gunoaielor se ntlnesc comuniti dominate
de Iva xanthiifolia, Arctium lappa (Brustur) si Balota nigra (Catuse) etc.
Fauna
Sunt prezente specii specifice etajului gorunetelor (fauna zonala)
si fauna
azonala din cadrul pajitilor de lunca si zvoaielor.

Fauna din etajul gorunetelor include specii ca: broasca saritoare, numeroase
specii de pasri (turturica, sturzul cnttor, mierla neagra, scorarul, ciocnitoarea
pestri, piigoiul, ciuful de pdure, oimul rndunelelor s.a. Dintre mamifere menionam:
oarecele de pitic, chitcanul de pdure si de camp; dintre reptile: gusterul, numeroase
specii de nevertebrate (lepidoptere, ortoptere, himenopterul Eurytoma morio, etc.)
n apropiere de obiectiv nu exist specii de plante i animale ocrotite sau rezervaii
forestiere i plante declarate monumente ale naturii.
Pag. 14 din 38

15
2. ISTORICUL ZONEI
2.1. Activiti anterioare
S.C. MARLACT S.R.L. FABRICA DE LAPTE a fost infiintata in anul 2001, pe
actualul amplasament.
Initial pe amplasament a functionat ferma zootehnica a CAP Buhoci pana in anul
1990 cand grajdul a fost cumparat de o firma italiana care a infiintat o ciupercarie,
inclusiv prelucrarea ciupercilor. Ulterior aceasta s-a desfintat si amplasamentul a fost
cumparat de S.C. FA&SBRIGA S.R.L. care il vinde in anul 2002 societatii MARLACT
S.R.L.
conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 527/2002.
Aceasta societate modernizeaza grajdul asigurand cerintele sanitare si sanitar-veterinare

cerute de legislatia in vigoare (faiantare pereti, gresie pe pardoseli, asigurare flux prin
pereti de rigips, geamuri termopan, canalizari, etc.)
2.2. Activiti prezente
Activitatea desfurat este fabricarea produselor lactate si a branzeturilor. n
cadrul ntreprinderii se prelucreaz laptele achizitionat pe baza de contracte.
Capacitatea de prelucrare conform proiectului este de 5000 l/zi din care se pot
obtine urmatoarele produse:
lapte pasteurizat
lapte batut
iaurt
cascaval
branza de vaci si branza framantata
smantana
Capacitatea de prelucrare in prezent este de 2000 l/zi din care se obtin
urmatoarele produse:
lapte pasteurizat
iaurt
smantana
cascaval
Pag. 15 din 38

16
Societatea detine urmatoarele licente de fabricatie:

-
Seria B 26806/2002 pentru produse acidofile (iaurt, sana, lapte batut, chefir);
Seria B 26792/2002 pentru colectarea si transportul produselor lactate;
Seria B 26793/2002 pentru fabricarea laptelui de consum;
Seria B 26807/2002 pentru fabricarea branzei proaspete de vaci si a

smantanei de consum;
Seria A 18891/2006 pentru fabricarea branzeturilor;
Seria A 18890/2006 pentru fabricarea untului.
Capacitatea de prelucrare a laptelui este conditionata de contractele cu furnizorii

de lapte si beneficiarii de produse.
Laptele se achiziioneaz pe baza de contracte incheiate cu centrele de colectare
de la Girov si Bacau. Capacitatea de prelucrare a fabricii este conditioinata de
contractele pentru achizitionarea laptelui.
Punctul de lucru i sediul administrativ se afla n localitatea Buhoci, comuna
Buhoci, pe un teren proprietate a firmei conform contractului de vanzare cumparare
autentificat sub nr. 527/28.02.2002.
Suprafaa terenului este de 3168 mp care este teren curti-constructii pe care se
afla o constructie cu o suprafata ocupata la sol de 725 mp (fost grajd), din caramida,
acoperita cu tigla, compartimentata.
Activitatea de prelucrare a laptelui include urmtoarele etape:
transport ul bidoanelor de lapte (25 l/buc) cu mijloace auto autorizate sanitar;
receptionarea laptelui si efectuarea de analize;
stocarea laptelui intr-un rezervor
prelucrarea laptelui si obtinerea produselor finite;
ambalarea produse finite n ambalaje individuale, specifice pe sortimente:

pungi din plastic, bidoane si cutii din polietilena si in
ambalaje colective
(navete si cutii din carton);
depozitarea produselor finite in camere frigorifice;
livrarea produselor finite, transportul acestora fcndu-se de regul cu

mijloacele auto proprii autorizate sanitar.
Pag. 16 din 38

17
Circuit materie prima si produse finite.

Materia prima, laptele de vaca, se aduce in bidoane din plastic de 25 l, este
transvazat cu ajutorul unei pompe si trecut printr-un filtru in tancul de rcire unde este
depozitat. Laptele se analizeaz in laboratorul propriu, dotat cu aparatura specifica, in
care se analizeaz coninutul in grsimi, densitatea, coninutul de apa si substana
uscata.
Laptele analizat si recepionat este introdus in hala de pasteurizare, operaie care
se face la temperatura de 72 0 C. Laptele pasteurizat se ambaleaz in pungi de polietilena
de 1 l care se depoziteaz intr-o camera frigorifica, de unde este livrat in navete prin
depozitul de produse finite. Tot din lapte pasteurizat de fabrica si celelalte sortimente de
produse prin tehnologii specifice. Livrarea se face cu mijloace de transport autorizate
d.p.d.v. sanitar si sanitar veterinar.
Circuit personal.
FABRICA DE LAPTE este deservita de doua persoane. Personalul va intra intr-un
vestiar unde se dezbrac, apoi intr-un grup sanitar pentru splare, se echipeaz cu
echipament de lucru in al doilea vestiar si intra in hala de producie. La sfritul
programului se reia circuitul in sens invers.
Circuit ambalaje.
Ambalajele in care se aduce laptele de capra (bidoane din material plastic ) se
introduc intr-o camera de splare special amenajata, cu sifon de pardoseala, chiuveta,
priza de apa calda si apa rece si se spal. Bidoanele curate se depoziteaz in hala, intrun spaiu special amenajat. Apele de splare sunt dirijate intr-un bazin etan vidanjabil
in care se vor dirija si apele menajere. Capacitatea bazinului etan vidanjabil este de 75
80 mc.
Conform datelor furnizate de societate din prelucrarea a 5000 l/zi de lapte de
vaca rezulta:
-
980 l lapte de consum
1470 l lapte pentru lapte batut
2027 litri lapte pentru branza
450 kg smantana
pierderile sunt de 7,3% pentru 1000 l lapte.
Din cele 7,3 % pierderi/1000 l lapte:

Pag. 17 din 38

18
pierderi solide 0,004 %/1000 l sunt impuritati mecanice la
separator se colecteaza cu gunoiul menajer

-
pierderi lichide 7,29 %/1000 l sunt dirijate la bazinul etans
vidanjabil
Prezentarea schematica a proceselor tehnologice:
a. FABRICAREA LAPTELUI DE CONSUM
RECEPIE
RECEPIE
FILTRARE
FILTRARE
NORMALIZARE
NORMALIZARE
PATEURIZARE
PATEURIZARE
RCIRE
RCIRE
AMBALARE
AMBALARE
DEPOZITARE
DEPOZITARE
Randamentul 19,89 %
Pag. 18 din 38

19
b. FABRICAREA LAPTELUI BATUT
RECEPIE
RECEPIE
FILTRARE
FILTRARE
NORMALIZARE
NORMALIZARE
PATEURIZARE
PATEURIZARE
RCIRE
RCIRE
NSMNARE
NSMNARE
TERMOSTATARE
TERMOSTATARE
RCIRE
RCIRE
DEPOZITARE
DEPOZITARE
AMBALARE
AMBALARE
DEPOZITARE
DEPOZITARE
Randamentul la prelucrare este 29,83 %
Pag. 19 din 38

20
c. FABRICAREA BRANZEI DULCI DE VACA
RECEPIE
RECEPIE
FILTRARE
FILTRARE
NORMALIZARE
NORMALIZARE
PATEURIZARE
PATEURIZARE
RCIRE
RCIRE
NSMNARE
NSMNARE
MATURARE
MATURARE
ADUGARE
ADUGARE CHEAG
CHEAG
COAGULARE
COAGULARE
PRELUCRARE
PRELUCRARE COAGUL
COAGUL
ELIMINARE
ELIMINARE ZER
ZER
PRESARE
PRESARE
AMBALARE
AMBALARE DEPOZITARE
DEPOZITARE
Randamentul la prelucrare este de 41,14 %
Pag. 20 din 38

21
d. FABRICAREA SMANTANEI DE CONSUM
RECEPIE
RECEPIE
FILTRARE
FILTRARE
RCIRE
RCIRE
NORMALIZARE
NORMALIZARE
PATEURIZARE
PATEURIZARE
SEPARARE
SEPARARE
AMBALARE
AMBALARE
DEPOZITARE
DEPOZITARE
Randamentul la prelucrare este de 9,13 %
Materia prima utilizata:
lapte max. 1 200 000 l/an. La actuala capacitate de lucru zilnica - 480 000
l/an.
Alte materiale utilizate:
culturi lactice 16 g/saptamana
agent de curatare utilizat in industria alimentara RIMALKAN HA2
ambalaje:
- cutii din polietilena pentru smantana si branza 100 buc/saptamana
- folie sterila pentru pungi lapte max. 250 kg/luna
- bidoane din polietilena de 0,5 l pentru iaurt si labte batut 500 buc/zi
- bidoane din polipropilena alimentara de 25 l cca 50 buc
Pag. 21 din 38

22
- ambalaje colective (cutii din carton)

S.C. MARLACT S.R.L. va trebui sa faca raportarile asupra ambalajelor introduse
pe piata conform legislatiei in vigoare:
HG 621/2005 care reglementeaz gestionarea ambalajelor i a deeurilor de
ambalaje n vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului. Sunt supuse
prevederilor prezentei hotrri toate ambalajele introduse pe pia, indiferent de
materialul din care au fost realizate i de modul lor de utilizare n activitile economice,
comerciale, n gospodriile populaiei sau n orice alte activiti, precum i toate deeurile
de ambalaje, indiferent de modul de generare.
Conf. Art. 17/1 al HG 621/2005 - operatorii economici care introduc pe pia
ambalaje au obligaia s furnizeze anual Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor
informaii privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje.
Ordinul MMGA 927/2005 in baza caruia se fac raportarile anuale, conform
anexelor la prezentul ordin, respectiv cantitile de ambalaje folosite la ambalarea
ambalajelor estimate a fi introduse pe pia n anul n care se face raportarea si cantitile de ambalaje folosite la ambalarea produselor comercializate.
Dotri.
Cladiri: hala din caramida cu acoperis din tigla, amenajata intr-un fost grajd al
CAP, compartimentata in:
- filtru sanitar
- recepie materie prima (lapte)
- laborator
- hala de fabricaie
- depozit bidoane curate
- camera de spalat bidoane
- vestiar haine
- camera termostatata pentru cheaguri
- camera depozitare etichete
- camera depozitare ambalaje
- camere termostatate pentru depozitare produse finite: lapte pasteurizat,
lapte batut, iaurt, cascaval, branza de vaci si branza framantata, smantana.
Utilaje existente:
vana receptie lapte cu capacitatea de 500 l
1 buc
Pag. 22 din 38

23
filtru lapte
1 buc
pompa lapte autoabsorbanta tip PVS 205 S cu un debit de 5 mc/h, putere 1,5 kW
1 buc
racitor lapte capacitate 1000 l/h
1 buc
rezervor receptie/stocare lapte racit, vertical, capacitate 1000 l, din inox alimentar
W4541 sau W1 4301
1 buc
instalatie de pasteurizare lapte, capacitate 500 l/h, automatizata,

putere instalata 1,5 kW
1 buc
separator de smantana de 1000 l/h, sistem inchis, putere instalata 1,5 kW
1 buc
vana pasteurizare/maturare smantana, capacitate 160 l, din inox
1 buc
vana procesare iaurt, capacitate 320 , din inox
1 buc
bazin tampon pentru lapte pasteurizat, capacitate 500 l, din inox
1 buc
masina semiautomata de dozare si ambalare lapte, capacitate 700 impachetari/h,

putere instalata 0,6 kW
1 buc
masina semiautomata de dozat si ambalat produse vascoase la pahar de plastic,

400 impachetari/h, putere instalata 0,3 kW
1 buc
set ustensile taiere, amestecare
1 buc
carucior presa pentru inchegare/presare cas, din inox
1 buc
instalatie apa glaciala 2000 l (0-10 C)
1 buc
compresor aer 270 l/h pentru instalatia de pasteurizare
1 buc
agregat electric pentru camera de termostatare iaurt, volum 20 mc
1 buc
agregat frigorific pentru camera de refrigerare produse finite (+2 - +50 C)
1 buc
centrala termica apa calda tehnologica, apa calda menajera, incalzire spatii de
productie, compusa din: cazan automat de apa calda, instalatie de ardere LAMBORGHINI,
combustibil motorina, boiler de 300 l, vase de espansie, supape de siguranta, supape de
sens, pompe de recirculare, cos pentru fum cu inaltimea de 7 m
1 buc
Mijloace auto: 2 buc pentru transportul laptelui si a produselor la consumatori,

autorizate sanitar
Utiliti
Fabrica de prelucrare a laptelui si fabricare a branzeturilor este prevzute cu
urmtoarele utiliti:
alimentare cu energie electrica trifazica;
alimentare cu apa potabila;
canalizare pluvial;
Pag. 23 din 38

24
nclzire cu generator de aer cald

Alimentarea cu apa potabila se face dintr-un put forat cu adancimea de 65 m,
echipat cu electropompa submersibila cu un debit de 0,5 l/s si inaltimea de 150 m. Apa
din put se pompeaza intr-un rezervor de inmagazinare de 5 mc, subteran, amplasat
langa put. Societatea detine contractul abonament nr. 5175/2006 incheiat cu APELE
ROMANE DIRECTIA APELOR SIRET prin SGA Bacau. Societatea detine si
NOTIFICAREA nr. 451 /03.03.2006 pentru punerea in functiune.
Energia electrica este asigurata de E. ON Moldova S.A. pe baza de contract.
Iluminatul este de tip general, circuitele de iluminat i prize sunt distincte. Constructia are
instalatie de punere la pamant si are asigurat iluminat natural prin ferestre cu geam
termopan si artificial cu lmpi electrice.
Energia termic
- nclzirea ncperilor, apa calda industriala si apa calda
menajera se asigura de o centrala termica compusa din:

- cazan automat de apa calda tip AAC 120 care are capacitatea calorica de
120 000 kcal/h;
- instalatie de ardere LAMBORGHINI tip FIRE 9 cu combustibil lichid motorina;
- boiler de 300 l, volum serpentina 8,4 l, presiune 10 bari, temperatura 95 0 C;
- vase de expansie de 80 l si 8,0 l;
- supape de siguranta;
- pompe de recirculare 3 buc;
- cos pentru fum cu inaltimea de 7 m si - 200 mm;
- alimentare electrica 220 V/50 Hz.
Consumul de motorina este de 11,2 13,3 kg/h, volumul de apa din cazan 200
l, debitul nominal de apa 6 mc/h, suprafata de incalzire 4,73 mp, presiunea gazelor la
cos 0 2 mm CA, temperatura gazelor la cos 163
C, randamentul termic garantat este
de 90%.
Dotrile specifice procesului tehnologic sunt din inox alimentar conform cerinelor
U.E.
Toate ncperile au peretii faiantati, pavimentul din gresie, cu sifoane de
pardoseala prin care apele rezultate de la splri ale ncperilor si utilajelor se dirijeaz
in bazinul etan vidanjabil.
Pag. 24 din 38

25
2.3. Dezvoltri viitoare

n baza discuiilor cu administratorul societatii, nu se preconizeaz n urmtorii ani
modificri constructive i nici alte extinderi de activitate, tinand cont de tendintele pietii si
de situatia de criza economica.
Pag. 25 din 38

3.
POSIBILITATEA
26
POLUARII
S. C. MARLACT S.R.L. a luat fiinta pe actualul amplasament in anul 2002.

Sursele de poluare a solului i subsolului pot fi deseurile menajere, deseurile de origine
animala, namolurile de la curatirea putului si decantoarelor prin depozitare necontrolata,
prin imprastiere, etc. Deeurile sunt depozitate in containere, pe platforme betonate in
incinta fabricii care este betonata in intregime,
de unde pot fi preluate in vederea
expedierii sau valorificarii.

Activitatea prezent poate nu produce o poluare a solului si subsolului. Incinta
amplasamentului este in totalitate betonata.
Nu sunt disponibile analize de sol de pe amplasament pentru a se stabili nivelul
de poluare al acestuia, dar putem aprecia ca nivelul de poluare a fost ameliorat prin
lucrarile de remediere realizate: decopertari, refacerea platformelor betonate.
Putem spune ca solul din incinta n care se desfoar activitatea a fost parial
afectat de o serie de intervenii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile
iniiale, naturale, prin lucrrile de construire (decopertri, betonri, tasri, etc). De
asemenea exista posibilitatea unei poluari istorice a solului ca urmare a activitatilor
desfasurate anterior, respectiv ferma zootehnica a CAP Buhoci pana in anul 1990 cand
grajdul a fost cumparat de o firma italiana care a infiintat o ciupercarie, inclusiv
prelucrarea ciupercilor.
Din surse situate n exteriorul incintei
Activitatile economice din imediata vecinatate a S.C. MARLACT S.R.L. nu
prezinta efecte potentiale ale poluarii solului si panzei freatice.
Activitatea n derulare nu produce o poluare semnificativa a solului si subsolului
Pag. 26 din 38

27
4. DEPOZITAREA DEEURILOR
Deeurile ce pot rezulta din activitatea societatii pot fi clasificate in:
deeuri menajere, ce rezulta din activitatile igienico-gospodaresti ale
personalului muncitor, care se colecteaz
intr-un container metalic amplasat pe o
platforma betonata, special amenajata in incinta si care se ridica periodic de ctre un

serviciu de salubrizare autorizat, cu care S.C. MARLACT S.R.L. va incheia contract de
prestari servicii.
alte deeuri din activitile specifice desfurate n incinta ca:
- deseuri de origine animala provenite de la resturile de pe utilaje
- deseuri de ambalaje: cutii de polietilena, folie pentru pungi lapte, bidoane
mici din polietilena sau din polipropilena, ambalaje din carton
bidoane din plastic de la substanele dezinfectante si detergentii utilizati, care se
returneaz la furnizori
Conform legislaiei n vigoare deeurile se colecteaz separat, pe categorii, n
locuri special amenajate. n vederea realizrii cerinelor legislaiei se vor cuta utilizatori
sau societi care sa le preia deeurile, pe baza de contracte. Evidena acestor deeuri
se va realiza n conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Societatea va trebui sa-si reinventarieze deseurile rezultate din intreaga

activitate si sa realizeze evidenta acestora n conformitate cu prevederile
HG 856/2002 (ANEXELE 1 si 2), publicat n MO nr. 659/05.09.2002.
Pag. 27 din 38

28
5. CONDENSATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI
Alimentarea cu energie electrica este furnizata de S.C.E ON pe baza de contract.
Societatea nu detine condensatori sau transformatori electrici.
6. SECURITATEA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI

Pentru iluminatul spaiilor de lucru i de supraveghere se folosesc surse externe de
iluminare cu lmpi fluorescente.
Incinta este nchis pe toate laturile cu gard, accesul in incint fcndu-se pe o
singur poart. Paza i sigurana obiectivului pe timp de noapte i Ia srbtorilor legale
este asigurat de salariaii societatii.
Acestor persoane Ie revine sarcina de a semnala, daca este cazul, i eventuale
incidente cu impact potenial asupra mediului, ca: nceputuri de incendiu sau incendiu
(degajri de fum si pulberi), calamiti naturale cu consecine directe asupra factorilor de
mediu.
n incint nu sunt depozitate substane toxice sau alte substane periculoase.
7. MSURI MPOTRIVA INCENDIILOR

Conform normelor de prevenire si stingere a incendiilor s-au luat masuri de
reducere a riscurilor cum ar fi:
- stabilirea gradului de rezistenta la foc a cladirii;
- s-au stabilit caile de evacuare in caz de incendiu.
Sursele poteniale de aprindere pot fi:
trsnet
Pag. 28 din 38

29
scurt circuit sau suprasarcina in instalaia electric

aciune intenionat
Anunarea si alarmarea in caz de incendiu se face de ctre personalul angajat
care va aciona imediat cu mijloace de prima intervenie si prin apel telefonic la Formatia
Civila de Pompieri.
Obiectivul este echipat cu urmtoarele dotri PSI:
stingatoare;
pentru fiecare autovehicul exista in dotare minim un stingator tip P 6.
Dotrile PSI prevzute se verifica periodic de ctre personal specializat si instruit.
ntregul personal al societii este instruit lunar din punct de vedere PSI, cu planul de
intervenie PSI in caz de incendiu si cunoate planul de evacuare in caz de incendiu.
Societatea detine autorizatia PSI nr. 557181/2002 anexata.
8. PROTECIA MUNCII I IGIENA LOCULUI DE MUNCA

Obiectivul functioneaza pe baza declaratiei pe propria raspundere. Activitatea
desfurat in cadrul obiectivului presupune respectarea normelor si instruciunilor de
igiena si de protecia muncii in vigoare. Societatea detine autorizatii sanitare pentru
mijloacele de transport din dotare (19128/2007 anexata) si autorizatie sanitar veterinara
nr. 4826/2002.
Sunt asigurate grupuri sanitare pentru personal si este asigurat circuitul sanitar
pentru personal. De asemenea se asigura circuitele de materie prima si produse finite
conform legislatiei sanitare si sanitar veterinare in vigoare.
Ventilaia spatiilor se realizeaz
natural.
Iluminatul se realizeaz cu lmpi
electrice iar nclzirea spatiilor se face cu agent termic de la centrala termica. Personalul
este dotat cu echipament de protecie si de lucru adecvat, utilajele sunt prevzute cu
dispozitive de protecie, toate utilajele acionate electric au mpmntri si automate de
pornire, exista asigurate truse pentru acordarea primului ajutor si de asemenea sunt
asigurate instruciuni de lucru si de protecia muncii.
Personalul muncitor va beneficia de control medical de specialitate, respectiv de
medicina muncii prin care sa se evalueze starea de sntate a acestuia periodic.
Pag. 29 din 38

30
Activitatea de protecia muncii (instruire, asigurare echipament, instruciuni, dotri,

trusa de prim ajutor, etc.) este asigurat de S.C. MARLACT S.R.L. Aceast activitate, la
nivelul proteciei mediului, se poate traduce prin:
- desfurarea numai a activitilor specifice, la nivelul acordat prin autorizare sau
care se va autoriza, pentru a nu fi agresai factorii de mediu. n procesul de producie nu
vor
fi
utilizate substane
toxice
sau
periculoase
care,
prin
manipularea
lor
necorespunztoare s reprezinte un pericol pentru factorii de mediu (apa, aer, sol,

biodiversitate);
- respectarea normelor de igiena la locul de munc astfel nct s nu rezulte
deeuri sau alte produse cu impact asupra calitii factorilor de mediu;
- depozitarea corespunztoare a deeurilor pentru a mpiedeca rspndirea lor n
mediul nconjurtor i inerea unei evidente stricte a acestora.
9. EVACUAREA APELOR
Deoarece n procesul tehnologic nu se utilizeaz ap, nu rezult de pe flux ape
uzate tehnologice, care deversate (direct sau accidental) n apele din receptorii naturali
din zon, s le deterioreze calitatea.
Societatea detine si NOTIFICAREA nr. 451 /03.03.2006 pentru punerea in
functiune. (anexata)
Alimentarea cu apa in vederea potabilizarii se asigura de societate in sticle tip
PET.
Apa tehnologica (industriala) se asigura dintr-un put forat cu adancimea de 65 m,
cu teava din PVC de 200 mm, cu strat deschis intre filtre de 25 60 m, cu filtru natural
din pietris sortat. Nivelul hidrostatic este de 38 m, nivelul hidrodinamic de 48,7 m, debitul
de exploatare 0,06 l/s (0,224 mc/h). Putul este echipat cu electropompa submersibila cu
un debit de 0,5 l/s si inaltimea de 150 m. Apa din put se pompeaza intr-un rezervor de
inmagazinare de 5 mc, subteran, amplasat langa put. Societatea detine contractul
abonament nr. 5175/2006 incheiat cu APELE ROMANE DIRECTIA APELOR SIRET
prin SGA Bacau.
Exista si un al doilea put forat cu inaltimea de 7 m, in conservare, intrucat apa nu
corespunde calitativ.
Pag. 30 din 38

31
Prin notificare sunt autorizate urmatoarele volume de apa tehnologica:

- maxim - 5,37 mczi; 0,18 l/s si 1,42 mii mc/an
- mediu 4,59 mc/zi; 0,15 l/s si 1,21 mii mc/an
- minim 3,53 mc/zi; 0,12 l/s si 0,35 mii mc/an
Numarul de zile de functionare este de 265/an, 8 ore/zi.

Aductiunea apei este realizata prin conducte de PEHD la rezervorul subteran. Apa
din rezervor este preluata cu hidrofor si prin conducte de OLZn dirijata in interiorul fabricii
si la consumatori.
Volumul de apa asigurat in surse pentru alimentare este de 90%:
- regim nominal V mediu = 4,49 mc/zi
- regim minim V minim = 3,53 mc/zi
- regim de restrictie V restr = 3,17 mc/zi
Necesarul total de apa:

- maxim 5,37 mc/zi
- mediu 4,49 mc/zi
- minim 3,53 mc/zi
Cerinta totala de apa:

- maxim 5,37 mc/zi
- mediu 4,49 mc/zi
- minim 3,53 mc/zi
Gradul de recirculare -0,0 %

Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare si din igienizarile utilajelor si
incaperilor, inclusiv din procesarea laptelui (aprox. 10 mc/luna, se dirijeaz ntr-un bazin
etans vidanjabil care are capacitatea de 75 - 80 mc. Societatea detine contractul nr.
128/01.09.2008 incheiat
cu
S.C. EASY SHOP S.R.L. Bacau, firma specializata si
autorizata pentru operatii de vidanjare.

Apele pluviale de pe acoperiuri sunt colectate cu jgheaburi i dirijate cu burlane
din tabla pe platformele carosabile din vecinatatea cldirii, care sunt prevzute cu rigole
de colectare a apelor pluviale, care ulterior intra in sol, indeosebi in zonele din incinta
care nu sunt betonate.
Conform notificarii la fiecare vidanjare trebuie determinati indicatorii de calitate ai
apelor vidanjate si tinuta la zi evidenta vidanjarilor, conditii ce nu au fost respectate.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere stabiliti prin notificare sunt:
- pH
6,5 8,5
Pag. 31 din 38

- suspensii
350 mg/dmc
- CCOCr
500 mg/dmc
- CBO5
300 mg/dmc
- substante extractibile
30 mg/dmc
- detergenti sintetici
25 mg/dmc
- azot total
10 mg/dmc
- fosfor total
5 mg/dmc
- sulfati
600 mg/dmc
- cloruri
500 mg/dmc
- bacterii coliforme totale
1 milion/100 cmc
- calciu
300 mg/dmc
- magneziu
100 mg/dmc
32
Obligatoriu se vor efectua analize ale calitatii apei din putul forat si apelor din
bazinul etans vidanjabil.
Societatea MARLACT S.R.L. prin activitatea desfasurata de fabricare a
produselor lactate si a branzeturilor nu constituie o sursa de poluare
semnificativ pentru apele de suprafata din din zona
10. EMISII ATMOSFERICE

n imediata apropiere a amplasamentului obiectivului nu sunt surse majore de
poluare a aerului. Emisia de noxe din alte surse locale (activiti gospodreti, societi
vecine i traficul rutier) este apreciata ca fiind redusa i fr semnificaie n poluarea
aerului.
Din activitatea desfurat poate fi nominalizata ca sursa organizata de poluare
coul centralei termice care asigura incalzirea spatiilor, apa calda industriala si apa calda
menajera. Cosul pentru fum are inaltimea de 7 m si 200 mm. Functionarea centralei
este discontinua, functie de necesitati. Combustibilul utilizat este motorina tip M. In urma
arderii in sursele stationare, efluentii gazosi pot conine n principal pulberi, monoxid de
carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf. Arderea combustibuluilui n centrala termic nu
Pag. 32 din 38

33
constituie un poluator al aerului cu gaze i pulberi daca instalatia de ardere realizeaz

randamentul termic garantat de producator de 90% . Consumul de motorina este de
11,2 13,3 kg/h, volumul de apa din cazan 200 l, debitul nominal de apa 6 mc/h,
suprafata de incalzire 4,73 mp, presiunea gazelor la cos 0 2 mm CA, temperatura
gazelor la cos 1630 C. Puterea calorifica utila a cazanului este de 120 000 kcal/h
conform certificatului de omologare nr. C4/5956/2000.
Debite, concentraii i debite masice de poluanti.
Menionam ca valorile limita de emisie in cazul focarelor alimentate cu combustibil
lichid, conf. Ord. 462/1993 sunt:
- pulberi
50 mg/m3 N
- oxizi de sulf (SOx )
1700 - 400 mg/m3 N functie de puterea termica
- monoxid de carbon (CO)
170 mg/m3 N
- oxizi de azot (NOx )
450 mg/m3 N
Marimea de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen al

efluentilor gazosi de 3%. Motorina utilizata este de tip M si are, conform normelor, un
continut in sulf de 0,25 % masa.
Societatea nu are efectuate determinari de gaze arse la cosurile centralelor
termice in functiune.
S.C. MARLACT S.R.L. este o sursa moderat, discontinu, de poluare a aerului
prin gazele evacuate n atmosfera i nu ridica probleme majore de poluare a aerului.
11. IMPACTUL ZGOMOTULUI

Poluarea sonor este definit ca fiind prezena zgomotului n mediul ambiant cu
repercusiuni asupra strii de sntate i confort a populaiei. Vibraiile care nsoesc
uneori zgomotul i care pot fi produse de maini i utilaje n funciune constituie un alt
factor cu efect negativ asupra sntii umane i randamentului n munc.
Exista sase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, asa cum il percepe un
asculttor:
intensitate
frecventa
durata
Pag. 33 din 38

34
trie sonora
discordan
iritabilitate
Dintre aceste sase caracteristici, cele care pot fi msurate fizic sunt: intensitatea,
frecventa i durata, celelalte caracteristici fiind subiective, care difer mult n funcie de
percepia asculttorului. Sunetul se deplaseaz sub forma de unde. Cu cat este mai
mare inaltimea sau amplitudinea unei unde cu att este mai mare fora sau intensitatea
sunetului. Cu cat este mai mare numrul de unde acustice care ating un punct intr-o
perioada data de timp, cu att este mai mare frecventa sau tonalitatea. Intensitatea
sonora sau sunetul se msoar n decibeli (dB). Frecventa acustica se msoar n Hertz
(Hz); nivelul normal de auz variaz de la 20 Hz pana la 20.000 Hz. Deoarece auzul
uman nu are acelai nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecventele, se utilizeaz un
sistem cu filtru de pondere A, pentru a regla nivelul acustic msurat i a aproxima
astfel acest rspuns care depinde de frecventa recepionata de om. Unitile de msura
pentru nivelul acustic de pondere A sunt dBA sau dB(A).
Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de
utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcie de natura i tipul de zgomot.
Limitele maxime admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului d.p.d.v.
acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10 009 88 Acustica urbana
Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
Prin STAS 10 009 88 sunt impuse i restricii n funcionarea utilajelor grele.
Pentru incinta amplasamentului zgomotul va trebui sa se ncadreze n valoarea
admisa de 65 dB (A) la limita incintei
Zgomotul i vibraiile pot sa apra numai n timpul lucrarilor si transportului. Pentru
a nu se depi limitele de toleranta admise utilajele i mijloacele de transport folosite
trebuie sa fie supuse procesului de atestare tehnica.
De regula nivelul de zgomot se apreciaza la solicitarea obinerii autorizaiei
sanitare de funcionare.
Ca surse de zgomot asociate activitilor care se desfoara in incinta S.C.
MARLACT S.R.L. putem exemplifica:
circulaia mainilor de transport materie prima si produse finite
echipamentele pentru ventilaie si rcire
Pag. 34 din 38

35
Parametrul esenial n cazul evalurii zgomotului este nivelul de presiune sonor,

continuu echivalent, ponderat A, pe o anumita durata T.
Limitele maxim admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct
de vedere acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10 009-88 i prevd, la
limita unei incinte industriale, valoarea maxim de 65 dB(A) (tabelul 3).
Incinta S.C. MARLACT S.R.L. se afl ntr-o zon industrial. Zgomotul produs prin
activitatea productiv a societii nu afecteaz semnificativ calitatea vieii n zonele
limitrofe incintei. De asemenea utilajele generatoare de zgomot se afl n construcii
nchise pentru care valoarea admis este de 87 dB(A).
S.C. MARLACT S.R.L. nu este surs major de zgomot i vibraii.
Consideram ca S.C. MARLACT S.R.L. nu este o sursa major de zgomot i vibraii
12. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE

In proximitatea obiectivului nu sunt cabluri de tensiune generatoare de cmpuri
electromagnetice care sa perturbe activitatea.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
CONCLUZII
FACTORUL DE MEDIU - AER :
S.C. MARLACT S.R.L.
este o sursa moderat, discontinu, de poluare a aerului
prin gazele evacuate n atmosfera la cosul centralei termice care asigura incalzirea si
apa calda i nu ridica probleme majore de poluare a aerului, dar nu are efectuate
determinari de gaze arse la cosul centralei termice in functiune. la arderea motorinei tip
M care are un continut in sulf de 0,25 % masa, conf. Ord. 462/1993, gazele arse
evacuate la cos trebuie sa se incadreze in urmatoarele valori limita de emisie:
- pulberi
50 mg/m3 N
Pag. 35 din 38

36
- oxizi de sulf (SOx )
1700 - 400 mg/m3 N functie de puterea termica
- monoxid de carbon (CO)
170 mg/m3 N
- oxizi de azot (NOx )
450 mg/m3 N
Impactul asupra atmosferei este apreciat ca moderat deoarece nu sunt emisii

continue, volumul produciei este redus, centrala termica este moderna si automatizata.
FACTORUL DE MEDIU - APA
Din activitatea societii nu rezulta ape uzate.

Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare si din igienizarile utilajelor si
incaperilor, inclusiv din procesarea laptelui (aprox. 10 mc/luna, se dirijeaz ntr-un bazin
etans vidanjabil cu capacitatea de 75 - 80 mc. Aceste ape se vidanjeaza periodic de
catre o societate autorizata, pe baza de contract.
S.C. MARLACT S.R.L. detine NOTIFICAREA nr. 451 /03.03.2006 pentru punerea
in functiune eliberata de APELE ROMANE Bacau, conform careia la fiecare vidanjare
trebuie determinati indicatorii de calitate ai apelor vidanjate si trebuie
tinuta la zi
evidenta vidanjarilor, conditii ce nu au fost respectate. Societatea nu are in dotare statie

de epurare a apelor rezultate de la prelucrarea laptelui si fabricare a branzeturilor.
Apele pluviale de pe acoperiuri sunt colectate cu jgheaburi i dirijate cu burlane
din tabla pe platformele carosabile din vecinatatea cldirii, care sunt prevzute cu rigole
de colectare a apelor pluviale, care ulterior intra in sol, indeosebi in zonele din incinta
care nu sunt betonate.
Societatea MARLACT S.R.L. prin activitatea desfasurata de fabricare a
produselor lactate si a branzeturilor nu constituie o sursa de poluare semnificativa si
direct pentru apele de suprafata si freatice din zon .
FACTORUL DE MEDIU - SOL
Solul din incinta societatii a fost parial afectat de o serie de intervenii antropice
care i-au modificat unele dintre caracteristicile iniiale, naturale. Exista posibilitatea unei
poluari istorice a solului ca urmare a activitatilor desfasurate anterior, respectiv ferma
zootehnica a CAP Buhoci pana in anul 1990 cand grajdul a fost cumparat de o firma
italiana care a infiintat o ciupercarie, inclusiv prelucrarea ciupercilor. S.C. MARLACT
S.R.L. are incinta integral betonata. Activitile care se desfoar n incinta genereaz
deeuri pentru care nu se realizeaza un management conform legislatiei in vigoare prin:
Pag. 36 din 38

37
gestionarea deeurilor, reducerea cantitilor, gsirea de utilizatori, adoptarea unor soluii

de distrugere ecologice, etc.
Activitatea de prelucrare a laptelui si de fabricare a branzeturilor genereaza
deseuri care nu produc o poluare semnificativa a solului si subsolului.
BIODIVERSITATEA
n zona imediat nvecinat cu obiectivul nu exist specii sau asociaii vegetale i

faunistice ocrotite.
S.C. MARLACT S.R.L. nu este surs major de zgomot i vibraii, nu are impact
asupra florei si faunei din zona.
Din analiza documentelor naintate in vederea autorizrii pe Iinie de protecie a
mediului i din constatrile Ia fata locului apreciem ca S.C. MARLACT S.R.L. nu
constituie un poluator semnificativ pentru mediu.
Apreciem ca pentru autorizarea S.C. MARLACT S.R.L. nu este necesar execuia
unei evaluri a impactului asupra mediului prin Bilan de mediu nivel II.
Activitatea S.C. MARLACT S.R.L. prin impactul asupra mediului creeaza un
mediu supus efectului uman n limite admisibile.
RECOMANDARI
pstrarea
permanenta
cureniei
ordinii
in
toate
incaperile
si
compartimentele halei de fabricaie si in incinta;

S.C. MARLACT S.R.L. va trebui sa gestioneze si sa faca raportarile asupra
ambalajelor introduse pe piata lunar, conform legislatiei in vigoare (HG 621/2005 si HG
927/2005) care reglementeaz gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje n
vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului.
Societatea va trebui sa-si reinventarieze deseurile rezultate din intreaga
activitate si sa realizeze evidenta acestora n conformitate cu prevederile
HG 856/2002
(ANEXELE 1 si 2) publicat n MO nr. 659/05.09.2002.

Implementarea unui sistem de monitorizare a mediului (apa, aer) incepand cu
cu luna martie 2009. Se vor respecta conditiile impuse din NOTIFICAREA nr. 451 /
03.03.2006 pentru punerea in functiune, eliberata de APELE ROMANE Bacau, respectiv
determinarea indicatorilor de calitate ai apelor vidanjate si
tinerea la zi a evidentei
Pag. 37 din 38

38
vidanjarilor si monitorizarea gazelor evacuate prin coul centralei termice prin efectuarea
de analize de ctre laboratoare de specialitate.
Interpretarea rezultatelor analizelor pentru evaluarea conditiilor de functionare a
fabricii si procurarea unei statii de epurare a apelor uzate.
BIBLIOGRAFIE
Ghinea,
D.
(2000),
ENCICLOPEDIA
GEOGRAFIC
ROMNIEI,
Ed.
Enciclopedic, Bucureti.
Lupu, N., Vcrau Iulia, Brndu, C. (1972) , JUDETUL BACU, Ed Academiei
RSR, Bucureti.
Tufescu, V. (1966 ), SUBCARPAII, Ed. tiinific, Bucureti
Ujvari, I. (1972), GEOGRAFIA APELOR ROMNIEI, Ed. tiinific, Bucureti.
LUCRARI COLECTIVE:
1970: HARTA GEOLOGIC A RS ROMNIA, scara 1/200 000, foaia P. Neamt,
Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureti
1972-1983: ATLASUL RS ROMNIA (hrile: Apele subterane; Solurile; Vegetaia),
Ed. Academiei RSR, Bucureti
1983: GEOGRAFIA ROMNIEI, GEOGRAFIA FIZIC, vol. I, Ed. Academiei,
Bucureti;
1992: GEOGRAFIA ROMNIEI, REGIUNILE PERICARPATICE, Ed. Academiei
Romne, Bucureti
1992: ATLASUL
CADASTRULUI APELOR DIN ROMNIA, p. I, coordonator
AQUAPROIECT, Bucureti
* * * DATE METEOROLOGICE, Staia meteorologica Bacau
Pag. 38 din 38

Cuprins: Fabricarea Produselor Lactate Si Branzeturilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins: Fabricarea Produselor Lactate Si Branzeturilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

2. Istoricul zonei, activiti prezene, dezvoltri viitoare

3. Posibilitatea polurii solurilor

5. Condensatori / transformatori electrici

6. Securitatea amplasamentului obiectivului

7. Msuri mpotriva incendiilor

8. Protecia muncii i igiena locului de munca

9. Evacuarea apelor uzate

10. Emisii atmosferice

11. Impactul zgomotului

12. Proximitatea cablurilor electrice

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

cea mai important

contemporan, care a luat proporii ngrijortoare n rile puternic industrializate, i are

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

oamenilor de tiin , ci i a autoritilor locale, guvernamentale i chiar a organizaiilor

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

Pentru realizarea acestui bilan de mediu de nivel I, SC BIG INTERNATIONAL

puse la dispoziie de beneficiar,

informaii ca urmare a discuiilor cu administratorul societatii si din evaluarile din

Executantul Bilanului de mediu este S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L., cu sediul

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

1. CONDIIILE NATURALE I UTILIZAREA TERENURILOR

DESCRIEREA GENERAL A AMPLASAMENTULUI I POZIIA SA

Localizare amplasament: amplasamentul obiectivului de fabricare a produselor

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

Din punct de vedere litologic depozitele la zi sunt antecuaternare (Sarmatian i

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

Harta geologica zona Bacau

1 5 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

Nisipuri, gresii, argile

Nisipuri, gresii, marne

Gresii, nisipuri cenusii si rosietice, gipsuri

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

care prin direcia de scurgere indic panta

Valea Siretului este puternic antropizata in lungul ei insirandu-se numero ase

localitati, cai de comunicaie si suprafee cultivate.

rul Siret are o puternic

inflexiune a albiei i un curs puternic meandrat, despletit n numeroase brae. Direcia

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

Tab. I. Parametrii topoclimatului n zona de amplasament a obiectivului

In ansamblu, clima in Culoarul Siretului, in sectorul amintit, se caracterizeaz

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

- curenii de aer (vnturile): domin vnturile din direcia nord (16.5%), in

1.2.3. Reeaua hidrografica

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

Caracteristici hidrologice ale rului Siret:

BILAN DE MEDIU NIVEL I

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

1.2.4. Solurile i utilizarea terenurilor

cernoziomurilor cambice si solurilor aluviale Districtul Culoarului

pedogenetice care au actio nat in timp (litologia, vegetatia, conditiile climatice).