Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Botanica Referat
Botanica Referat
Rafflesia Arnoldii
Profesor coordonator:
Student:
Arsene Gabriel
Kirly Monica
1
Cuprins
1.Genul Rafflesia
2.Specii
3.Rafflesia arnoldii
3.1 Origine si distributie
3.2 Descoperitori
3.2.1 Sir Stamford Raffles
3.2.2 Dr. Joseph Arnold
3.3 Hranire
3.4 Planta gazda
3.5 Reproducere
3.6 Rol/Utilizari
3.7 Denumiri variate
3.8 Provocari privind studiul florii
4. Flori nationale
4.1 Flori naionale din Indonezia:
4.2 Alte flori natinale
4.3 I choose you, Rafflesia arnoldii!
5. Bibliografie
1.Genul Rafflesia
Rafflesia face parte din increngatura Magnoliophyta, familia Rafflesiaceae.Este
originara din Indonezia, Malaezia si Filipine, unisexuata, parazita lipsita de frunze, tulpina si
radacina, nu are clorofila, astfel fiind incapabila de fotosinteza.
Genuri de plante din familia Rafflesiaceae sunt Apodanthes, Bdallophyton, Cytinus,
Mitrastemon, Pilostyles, Rafflesia, Rhizanthes i Sapria. Unele specii de Rafflesia pot msura
ntre 90-107 cm n diametru i cantaresc ntre 9-12 kg.
Rafflesiile au 5 petale imense de culoare maro-roscata, stropite cu pistrui albe.Staminele si
pistilul contopite intr-o coloana centrala, formand o coroana. Organele sexuale sunt situate la
marginea discului format in central florii. Mirosul asemanator cu cel al unui cadavru atrage
muste care realizeaza polenizarea.Durata inmuguririi semintei dureaza aproximativ 9 luni,
florile avand o scurta durata de viata: intre 5 si 7 zile. Este lipsita de clorofila, astfel fiind
incapabila de fotosinteza.
Mamiferele, se hranesc cu fructele florii( cu un diametru de 15 cm), cu pulpa fina cu mii de
seminte mici si tari.
Genul Rafflesia a fost numit dupa aventurierul si fondatorul coloniei britanice din Singapore Sir
Stamfor Raffles care a descoperito pe 19 mai 1818 impreuna cu Dr. Joseph Arnold.
Rafflesia este o floare foarte rara, dificil de reprodus n laborator i planta uscata este dificil de
pastrat..
2.Specii
Imagini
Specie
1. Rafflesia arnoldii
Borneo, Sarawak,
Malaysia
West Kalimantan,
Indonesia
Benkulu ,
Sumatra, Indonesia
2. Rafflesia aurantia
Provincia Quirino,
Luzon, Filipine
3. Rafflesia azlanii
Malaezia
4. Rafflesia baletei
S-ul Luzonului,
Filipine
5. Rafflesia
bengkuluensis
S-ul Sumatrei,
Indonezia
6. Rafflesia cantleyi
Malaezia i Insula
Tioman
7. Rafflesia gadutensis
8. Rafflesia hasseltii
Centrul Sumatrei,
Indonezia
9. Rafflesia keithii
Borneo, Sabah,
Malaezia
E-ul Kalimantanului,
Indonezia
Thailanda i Malaezia
11. Rafflesia
lawangensis
Parcul National
Gunung Leuser, N-ul
Sumatrei
N-ul Sumatrei,
Indonezia
16. Rafflesia
micropylora
N-ul Sumatrei,
Indonezia
Insula Mindanao,
Filipine
Java, Indonzia
19. Rafflesia
philippensis
Insula Luzon,
Provincia Quezon,
Muntele Banahaw,
Filipine
Borneo, Malaezia
21. Rafflesia
rochussenii
22. Rafflesia
schadenbergiana
Mindanao, Filipine
Borneo, Sabah,
Malaezia
Sarawak, Malaezia
Insula Mindanao,
Filipine
3.Rafflesia Arnoldii
3.1 Origini si distributie
Analiza ADN a artat c acum 46 de milioane de ani, planta a nceput s evolueze
intr-un ritm accelerat, crescand de la 2 mm pn la dimensiunea lor gigantica actuala.
Rafflesia este o plant parazita, care crete pe plante inferioare din munti, n
anumite zone din Asia de Sud-Est (Malaezia, Indonezia). Primii europeni care au descoperit
aceasta floare au fost Sir Stamford Raffles (fondator al Singapore) i Dr. Joseph Arnold n 1816,
lng oraul de Bencoolen (Bengkulu) n Sumatra numindu-se Rafflesia arnoldii n onoarea
acestora.
3.2 Descoperitori
Prima descriere a Rafflesia arnoldi a fost realizata de Robert Brown (1773 - 1858),
botanist britanic de origine scoian (paradoxal, el este cunoscut n istoria tiinei universale mai
ales pentru noiunea de micare brownian i nu pentru meritele sale de mare botanist).
Primii europeni care au descoperit aceasta floare au fost Sir Stamford Raffles
(fondator al Singapore) i Dr. Joseph Arnold n 1818, lng oraul de Bencoolen (Bengkulu) n
Sumatra numindu-se Rafflesia arnoldii n onoarea acestora.
10
3.3 Hranire
n timp ce multe parazii apar ca plante normale, Rafflesia este lipsit de frunze, rdcini si
tulpini fiind adesea comparata cu o ciuperca. Floarea se hraneste cu ajutorul unor filamente
haustoare care patrund in tesuturile vitei de vie Tetrastigma. Acestea nu ucid planta gazda, ci
doar absorb substantele nutritive si apa. Ea se ataseaza exclusiv la acest tip de vita de vie, fapt
ce explica partial raritatea speciei.
11
3.5 Reproducere
Ajunsa la maturitate, in timp de 9 luni, se formeaza un mugure de forma si marimea unei verze si
se deschide. Floarea const din 5 petale de culoare roie, cu pete albe inconjurand o cavitate
bombata, i o coloan central care este acoperita de un disc cu epi. Ea poate germina numai
dac se depune n esutul de vie Tetrastigma, care se tarasc de-a lungul selvei, motiv pentru care
Rafflesia arnoldii se gaseste la suprafata solului. Dac este polenizata floarea de sex feminin
produce un fruct spongios de aproximativ 15 cm , care con ine mii de semine de aproximativ 1
mm.Fiecare floare produce doar o smn. Floare se inegreste dupa 5-6 zile de la
inflorire.Florile sunt unisexuate, cele masculine fiind intr-un numar mai mare.
In plin floare Rafflesia arnoldii emite un miros neplacut care atrage mute i alte insect care cel
mai probabil transfera polenul de la o floare la alta, nsa oamenii de tiin deasemenea sunt de
parere ca mamiferele mici care mnnc fructele plantei distribuie seminele (prin intermediul
excrementelor, gheare i pr facial) la alte situri gazd ale padurii. Pentru ca polenizarea sa fie
eficenta, florile de sex masculin trebuie s fie n imediata apropiere a unei flori femeiesti sis a
infloreasca deodata astfel nct mustele (sau orice alt insect)sa poata transfera polenul de la
12
una la cealalta. Dei Adesea din cauza cantitatilor foarte mari de apa rezultata din precipitatii,
mugurii putrezesc, neajungand la inflorire.
3.6 Rol/Utilizari
In Thailanda este folosita ca aliment, mugurii tineri sunt considerate o delicatese.
n peninsula Malaeziana, mugurii Rafflesia sunt utilizati de catre femei pentru a opri sngerarile
interne i pentru micorarea uterului dup natere. Oamenii obtin din floare o bautura energizanta
si afrodisiaca. Preotii Thailandezi utilizau mugurii pentru a face fierturi pentru diferite
scopuri.Compoziia chimic a flori Rafflesia nu fost extensiv analizat nc.insa putinele analize
realizatenu au artat nici o dovad a proprietilor medicinale. Dimpotriv, bobocii de florii au
un coninut ridicat de tanin i fenoli care pot fi toxice atunci cnd luate n cantiti mari.
Alte utilizri: n Sabah, Malaezia, s-a considerat a fi o floare din care se obtin buturi spirtoase
sau o floare tabu din cauza miros neplacut i aspectului gigantic. n Thailanda, se crede
despreaceste flori c au puteri mistice, ajutand omul sa atinga Nirvana.
Alte nume comune: Devil's betel box, Sun toadstool, Stinking corpse lily
14
4. Flori nationale
Florile nationale sunt simboluri care reprezinta o tara, avnd diferite semnificatii.
15
Bibliografie
http://homepages.wmich.edu/~tbarkman/rafflesia/Rafflesia.html
http://www.theflowerexpert.com/content/aboutflowers/largest-flower
http://www.theflowerexpert.com/flower-blog/default/2006/06/10/Rafflesia-Largest-FleshyFlower.html?page=comments
http://www.theflowerexpert.com/content/flowerbusiness/flowergrowersandsellers/nationalnative-popular-flowers-of-indonesia
http://www.theflowerexpert.com/content/aboutflowers/national-flowers
http://infopedia.nl.sg/articles/SIP_38_2005-01-22.html
http://www.simplygreen.com.sg/sabah/r1.html
http://unix.cc.wmich.edu/~tbarkman/rafflesia/Rafflesia.html
http://gardeninggarden.com/2009/11/03/the-largest-smelliest-and-most-bizarre-flowers-in-theworld/
http://www.hear.org/pier/species/tetrastigma_leucostaphylum.htm
http://rmbr.nus.edu.sg/history/raffles.htm
http://encyclopedia.farlex.com/Joseph+Arnold
http://bulbapedia.bulbagarden.net/wiki/Vileplume_(Pokmon)
http://bulbanews.bulbagarden.net/wiki/On_the_Origin_of_Species:_Gloom_and_Vileplume
http://www.parasiticplants.siu.edu/Rafflesiaceae/RafflesiaGallery.html
16
17