Alegoria morii in balada popular Mioria

O alt balad popular a folclorului romnesc este Mioria, o meditaie

asupra morii cu caracter liric i simbolic. In volumul II din Studii de folclor, Petru
Caraman realizeaz o comparaie ntre poezia popular romn i cea polon,
compaie bazat pe motivul alegorizrii morii unui tnr prin nunt. Acest motiv
este, dup prerea lui Caraman, unul dintre cele mai frumoase motive din literatura
popular, cunoscut la romni prin intermediul baladei Mioria, culeas de Vasile
Alecsandri.
In literatura popular polon, motivul este cunoscut datorit vestitului
culegator de folclor Oskar Kolberg i prezint povestea unui tnr husar care,
vznd o cunun de flori plutind pe ap, crede ca se neac o fat i incercnd sa o
salveze moare. Tot interesul baladei se concentreaz asupra tnrului care nainte
s moar i spune ultimele dorine calului su pe care l roag s nu spun nimnui
c a murit, ci c s-a nsurat.
Analiznd subiectele celor dou poezii putem considera, n ciuda unor
deosebiri vizibile, c au in comun elementele fundamentale i anume faptul c
eroul nainte s moar se adreseaz animalului credincios i l roag s ascund
realitatea tragic prin intermediul alegoriei. Imaginea micuei btrne este
reliefat n ambele balade, cu deosebirea c la poloni lipsete frumosul portret pe
care l face mama feciorului ei: Cine-au cunoscut,/Cine mi-au vzut /Mndru
ciobnel /Tras printr'un inel? /Feioara lui, /Spuma laptelui; /Musteioara lui,
Spicul grului; /Periorul lui, /Peana corbului; /Ochiorii lui, /Mura cmpului!....
Motivul fundamental este acelasi att la balada romn ct i la balada polon, n
ciuda faptului c nu a existat nici o influen de la un popor la altul. Cu toate
acestea exist o important deosebire si anume aceea c la romni, motivul s-a
proiectat pe fundalul vieii pstoreti care lipsete cu desvrire in folclorul
polonez unde atmosfera este dat de viaa unui tnr soldat sau nobil care umbl cu
calul su. Cele dou animale, mioara si calul, reprezint simbolul unei vieii
pstoreti, respectiv cavalereti.
Petru Caraman face de asemenea referire si la literatura popular a romnilor
din Macedonia deoarece motivul alegorizrii morii se ntlnete si la ei in
cntecele de xeane. n poeziile lor este prezentat povestea unui tnr care pleac
impreun cu prietenii si i se imbolnvete pe drum. Vznd c tovarii si vor
s l prseasc, el i roag sa l ngroape n natur i s i spun mamei sale c s-a
insurat. Asemnarea acestei balade cu Mioria reiese din dorina de a fi ingropat in
muni care sugereaz dorul de locurile natale i din sentimentul puternic de iubire
pentru mama sa. De asemenea complotul prietenilor lui, chiar daca acetia nu sunt
vinovai de moartea eroului, amintete intr-o oarecare msur de ciobanii din
Mioria. Cu toate acestea motivul alegoriei morii nu este redat intr-un mod
specific romnesc deoarece acesta are originea in poezia greceasc.
c

Att n poezia popular polon ct i in cea romn, alegoria reiese din

faptul c se vorbete de moarte ca de o cstorie realizndu-se un tablou fidel al
nunii n care se regasesc datini i personaje reprezentative ale ceremonialului.
Elementul de baz al alegoriei este metafora care alturi de personificri si de
comparaii alctuiete un tablou simbolic care reliefeaz motivul alegoriei morii.
n lucrarea sa, la capitolul Moartea in poezia popular, Otto Bockel afirm,
cu privire la acest tablou al alegorizrii morii prin nunt, c este o dovad a
optimismului poporului i c Moartea pentru poezia popular nu-i deloc o viziune
spimnttoare, scheletul cu coasa nu-i pe placul ei; dimpotriv moartea este o
nunt vesel, precum cnt un cntec de miliie la germani. Caraman dezaprob
opinia lui Bockel cu argumente mai mult decat plauzibile. n primul rnd el spune
c poporul niciodat nu a considerat c moartea-fenomen este o nunt sau ca
moartea-persoan este o mireas. n al doilea rnd, daca poporul i-ar fi nchipuit
moartea ca o nunt aceasta ar fi fost o dovad de pesimism. Imaginea pe care
poporul o are despre moarte este reliefat cel mai bine n bocete care arat faptul c
poporul, fiind optimist, vede moartea ca pe ceva nspimnttor: Bata-te pustia,
moarte, /Cum eti tu fr-de dreptate, /Cum mi-ai pus picioru-n prag /i ai luat ce
mi-o fost drag!. Atitudinea pesimist romantic ce idealizeaz moartea nu se
regasete i n folclor unde intr-adevr moartea este imaginat ca nunt, dar ca o
nunt trist deoarece momentul cel mai trist din balad este acela n care eroul
spune, nainte sa moar, c s-a nsurat.
Cu privire la geneza motivului alegoriei, Caraman consider c acesta a luat
natere pe cale indirect deoarece s-a realizat rpin intermediul unei figuri de stil
mai simple i anume metafora. Cu toate c Ovid Densusianu leag naterea
alegoriei de motivul tendina eroului de a ascunde moartea sa celor dragi,
Caraman demonstreaz c exist variante ale Mioriei n care motivul ascunderii
adevrului nu a dat natere alegoriei. n contrast cu modalitatea simpl n care
ascunderea morii se exteriorizeaz la romni, la poloni balada are un stil mult mai
ndrazne deoarece acelai motiv d natere intotdeauna alegoriei. Petru Caraman
consider c exist dou motive: alegoria morii, motiv anterior i tendina
ascunderii morii, motiv ulterior. Nu se vorbete de moarte rpin intermediul
alegoriei cu scopul de a o ascunde deoarece alegorizarea morii prin nunt nu face
altceva dect sa scoat n eviden tragedia prin care trece eroul. Un rol foarte
important in fixarea motivului alegoric l are contrastul ntre ateptrile tnrului
de la viata i fatala realitate. Motivul ascunderii adevrului s-a fixat in poezie
dup ce alegoria a fost realizat i s-a unit cu aceasta ajutnd-o s se adapteze si
s se menin. Elementele care in de stratul arhaic fundamental sunt
personificrile, cu precdere cele ale naturii prezente n exprimarea dorinelor
ciobanului care are o legtur special cu natura nconjurtoare. Cortegiul
elementelor naturii formeaz in mod figurat ceremonia nmormntrii. Cu toate c

la poloni, motivul alegoric nu se fixeaz pe un fond mai vechi ci devine nucleul

poeziei, la romni aceast alegorie nu a luat natere in mod direct, ci printr-un lent
proces de dezvoltare.c