Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prelucrarea Finita A Lemnului Clasa A X-A
Prelucrarea Finita A Lemnului Clasa A X-A
Mobila se clasific dup: stil, funcionalitate, sistemul constructiv, tipizarea elementelor i procedeul de fabricaie.
Dup stil, mobilierul poate fi: mobilier de epoc (gotic, renatere), mobilier de forme contemporane, mobilier de
epoc modernizat.
Din punct de vedere funcional, mobilierul se grupeaz n funcie de destinaia ncperilor i destinaia pieselor de
mobil.
Dup destinaia ncperilor, poate fi: mobilier pentru locuine, mobilier pentru instituii social-eulturale, mobilier
tehnologic, mobilier pentru instituii comerciale i mobilier pentru exterior.
Dup destinaia pieselor de mobil, poate fi: mobil unifuncional (pentru susinerea i depozitarea obiectelor,
pentru studiu i lucru, pentru edere i repaus, pentru dormit) i mobil multifuncional (combinaii de funciuni).
Din punct de vedere constructiv, poate fi: mobil format din cutii (mobil corp) i care se realizeaz din panouri
pline, panouri celulare sau rame placate i mobil format din cadre care se realizeaz din cadre de lemn
masiv sau cadre din lemn lamelat (mobil curbat).
Dup tipizarea elementelor se distinge: mobilier cu dimensiuni netipizate, mobjlier din elemente tip i mobilier de
corpuri tip.
Dup procedeul de fabricaie, mobilierul se clasific n: mobilier realizat prin procedee mecanice i mobilier
realizat prin procedee termo-mecanice (mobilier curbat i mulat).
Terminologia prilor componente ale mobilei. Produsele finite din lemn pot fi formate,din urmtoarele pri:
reper simplu i reper complex, subansarnblu i ansamblu.
Reperul simplu este partea component cea mai simpl, rezultat prin prelucrarea lemnului masiv, stratificat, a
plcilor din achii sau fibre de lemn.
Reperul complex reprezint o grupare de mai multe repere simple.
Subansamblul este o grupare de repere simple i repere complexe care constituie o parte distinct n faza de
montare, de exemplu, corpul unui birou, corpul unui scaun, ruloul etc.
Ansamblul (piesa de mobil) este o grupare de form final a mai multor subansambluri, repere
complexe i repere simple.
Piesele de mobilier snt formate, n general, din repere simple ca: longeron, travers, montant, lezen, legtur,
bordur, sipc de acoperire, baghet, glisier, opritor i panou simplu.
Longeronul este un reper simplu de legtur n sens longitudinal al ramelor sau al cadrelor.
Traversa este un reper simplu de legtur n sens transversal al ramelor sau al cadrelor.
Montantul este un reper simplu de legtur n sens vertical al ramelor sau al cadrelor.
Lezen este un montant aplicat pe marginile panourilor ramelor sau ale unor repere cu rol de susinere, acoperire
sau decorare.
Legtura este un reper simplu rectiliniu sau curbiliniu, servind la consolidarea a dou repere simple sau complexe.
Bordura este un reper simplu aplicat pe canturile panourilor, avnd rol de protecie i
uneori, de decorare.
ipca de acoperire este un reper simplu folosit pentru acoperirea rosturilor sau a accesoriilor metalice.
Bagheta este o sipc de fixare cu seciune redus utilizat, n general, pentru fixarea geamurilor i a tbliilor.
Glisier este un reper simplu folosit pentru ghidarea prin alunecare a unui reper simplu sau reper complex
mobil.
Opritorul este un reper simplu care are rolul de a limita cursa unui reper sau a unui reper complex.
Panoul simplu este un reper simplu n form de plac din panel, plci celulare, plci din achii, placaj sau plci din
fibre de lemn, nefurniruit i fr borduri.
Reperul complex poate fi: rama, cadrul, panourile combinate i sertarele.
Rama este un reper complex de form poligonal, alctuit din dou longeroane i din dou sau mai multe traverse
de aceeai grosime asamblate reciproc.
Cadrul este un reper complex de form poligonal. n practic se n-tlnesc urmtoarele tipuri de cadre:
centura (folosit la scaune sau mese), cadrul sptar (alctuit din picioarele din spate ale scaunelor i ale fotoliilor
i legturile dintre ele).
Panoul combinat este un reper complex sub form de plac alctuit dintr-un panou simplu combinat cu alte
repere. Se cunosc mai multe tipuri de panouri combinate: panoul plin, rama cu tblii, rama placat, plac, plac
prelungitoare, perete lateral, u, tavan, captul panoului, poli.
Sertarul este un reper complex mobil (o cutie), de obicei, alctuit din cinci repere simple i care, printr-un sistem
de glisare, se poate introduce sau se poate scoate dintr-un ansamblu de mobil (sertare la corpul unui birou, la
corpul unui dulap).
2.Clasificarea imbinarilor de timplarie.Inadiri si incheieturi.
Constructia mobile se realizeaza prin imbinari,inadiri si incheieturi incleiate sau asamblate cu accesorii.Cele mai
numeroase constructii din lemn au la baza sistemul constructive,cep si scobitura care au forme si dimensiuni
diferite.Principalele tipuri de cepuri:cep drept;cep drept cu umeri rotungiti;cep drept aplicat;cep rotund
aplicat;cep rotund aplicat si intreg;cep patrat;cep coada de rindunica;cep intreg-de-a inregul cu piesa;cep
aplicat-este fabricat aparte chiar si din alt material;cep rotund(lungimea cepului Lc fiind aproximativ 20mm
iar grosimea cepului variaza =0,30,4g;lungimea scobiturii Lsaproximativ 1112mm;
Imbinari de timplarie-inadiri si incheieturi.Imbinare este asamblarea rigida a elementelor component ale
unui sistem tehnic.Dupa sistemul de consolidare imbinarile pot fi:
-nedemontabile,fara accesorii,incleiate;
-demontabile,consolidate cu accesorii; dupa forma suprafetelor
0
0
imbinarii sunt: 1)imbinari la 90 ; 2)imbinari la 45 ; 3)imbinari in lungime;
Inadirile se practica pentru imbinarea panourilor din lemn masiv sau PAL. Cu orice imbinare in lemn trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: 1)asigurarea repartizarii uniforme a eforturilor in toate elementele componente
ale structurii;
3.Sisteme de construcie a mobilei. Mobila se poate executa n dou sisteme de construcie: din cutii i din cadre
de lemn (schelete).Sistemul de construcie a mobilei din cutii. Cutia este un corp geometric regulat, format din 5
sau 6 panouri ca, de exemplu, dulapul de haine, bufetul etc. Cutia poate fi construit din panouri sau din rame
placate. Panourile se confecioneaz din panel, PAL, sau din plci celulare i se pot furnirui.
Canturile panourilor se protejeaz cu borduri de cherestea (masive), din furnire, din materiale plastice sau din
metal.Panourile pline se pot asambla prin mbinarea directa sau prin mbinarea bordurilor ,ale-zenelor i a
profilelor.Un exemplu de mobilier din panouri pline este dulapul (fig. ), care se poate executa n construcie fix
sau demontabi-l. Principalele panouri ale unui dulap snt uile 1, pereii laterali 2, 3 i interiori 4, panoul spate
5, tavan 6 i fund 7. Pentru ui se folosesc plci din panel sau din PAL, n grosime de 16 i
19 mm. Pe marginile panoului se aplic borduri de protecie. Pereii laterali, tavanul, fundul, spatele alctuiesc
cutia mobilei, care se sprijin pe un cadru 8 cu patru picioare 9. Pereilor laterali li se aplic borduri pe canturile
din fa i dinspate. Montarea acestor perei se face prin asamblare cu cepuri rotunde aplicate i cu uruburi
demontabile. Panourile din PAL pentru ui i pentru perei laterali snt furniruite pe o parte sau pe ambele fee, n
funcie de condiiile calitative solicitate de produsul finit.
Panoul de spate se poate executa din placaj sau din PFL i se fixeaz cu uruburi metalice n faltul pereilor
tavanului i al soclului. Tavanul i fundul se pot executa din panouri PAL sau din rame placate.Dulapul cu o
astfel de construcie are pereii laterali alctuii din rame avnd longeroanele i traversele de cherestea i rinoase
placate pe ambele fee cu PFL melaminat sau emailat. Placa inferioar se execut sub form de panou de PAL
sau ram din cherestea placat pe faa interioar cu placaj de fag sau PFL dur, iar pe faa superioar cu PFL
emailat. Compartimentarea interioar se face prin sertare 10 i prin polie 11.Toate canturile panourilor se
protejeaz cu fii din furnir, din HDS sau din PCV.Asamblarea prilor componente ale dulapului se face cu
cepuri rotunde aplicate, cu uruburi metalice i cu uruburi demontabile.
Sistemul de construcie din cadre de lemn (schelet). Acest sistem se ntrebuineaz la construcia scaunelor,
a fotoliilor, a canapelelor, a meselor etc.Cadrele se pot executa din cherestea sau din lemn stratificat. Scaunul
tmplresc folosete repere simple i repere complexe mbinate ntre ele. Reperele componente ale scaunelor snt:
picioarele din fa i din spate, legturile picioarelor, sptarul i ezutul.ezutul scaunelor se poate realiza din
placaj sau poate fi tapiat.Asamblarea reperelor se face cu diferite materiale de legtur, prin uruburi
metalice pentru lemn sau uruburi cu piuli.Produsele realizate prin stratificare folosesc ca repere obinute din
lemn prin ncleiere i presare.Se pot folosi ca materii prime: furnirele tehnice, placajele subiri, plcile din achii
de lemn, hrtia melaminat n amestec cu pnz, plcile din fibr de lemn etc.Din categoria produselor integral
stratificat-mulate fac parte scaunele. Reperele stratificate-mulate snt folosite n prezent deoarece realizeaz
produse estetice, economice, rezistente i permit organizarea produciei n flux.Mobila curbat aparine mobilei pe
schelet, ns reperele componente au forme curbe obinute prin plastifierea i prin curbarea lemnului.
4.Clasificarea
si
proprietatile
adezivilor.Procesul
tehnologic
de
orientat perpendicular pe fibre;aschia se desprinde si consta din elemente separate avind o slaba
coeziune(legatura)intre ele sau fara nici o legatura.
2-Aschiere longitudinala-directia de aschiere coincide cu cea a fibrelor-aschiile au forma unei panglici subtiri
care uneori se fringe desfacindu-se in bucati.
3-Aschierea transversala-deplasarea cutitului in planul fibrelor perpendicular in planul acestora elementele
aschiilor au o legatura slaba.
In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta minimal- transversala.Pentru
obtinerea suprafetei prelucrate de o inalta calitate aschiile trebuie sa se degaje cit mai uniform. 1.Aschierea
deschisa.Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se formeaza o suprafata de aschiere,aschia se degaja de pa
intreaga suprafata de prelucrat iar latimea muchiei taietoare a cutitului poate fie egala cu aceasta sau mai
mare.2.Aschiere inchisa.-daca se obtin doua sau trei suprafete de aschiere.1)fundul ulucului-o suprafata de
aschiere;2)peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere. La deplasarea cutitului in lemn fata de
degajare deformeaza aschia care se fringe patrunzind mai adinc in lemn,cutitul slabeste legatura dintre fibre
si degajarea acestora formeaza in lemn crapaturi sau o crapatura,daca aceasa crapatura are o lungime
mare,aschia degajindu-se genereaza pe suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati.Pentru a preveni
formarea crapaturilor lungi in lemnul de prelucrat in constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata
cutitului a unor rigle de sprijinire(bare de presiune)apasind aschia in fata cutitului limiteaza lungimea despicarii
fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe capetele portcutitelor sip e arbori sint
deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de aschii. Miscarea de aschiere si avansurile. Miscarea de
aschiere-deplasarea cutitului necesara pentru degajarea unei aschii iar viteza acestei miscari se numeste
viteza de aschiere si se noteaza cu v(m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn muchia
taietoare a cutitului la degajarea unei aschii la o miscare de rotatie a cutitelor: v=(*D*n)/(60*1000) (m/s);
D-diametrul circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n-turatia sculei aschietoare rot/min; La o
miscare de translatie a cutitului: v=L/T (m/s); L-calea parcursa de cutit la degajarea aschiilor; T-timpul;
Pentru a asigura degajarea succesiva a aschiilor o singura miscare de lucru v este insuficienta pentru degajarea
fiecarei aschii noi cutitul trebuie
deplasat fata de lemn sau invers. O astfel de deplasare se numeste miscare de avans iar viteza acestei miscariviteza de avans U(m/min); V>>>U; Umax=(Uz*n*z)/1000; n-turatia; z- numarul de dinti; Uz-avansul pe un
dinte; La majoritatea masinilor miscarea de avans se realizeaza concomitant cu miscarea de aschiere.Sunt
masini(de taiat furnir)cind scula aschietoare deplasindu-se intr-o directie(de lucru)degaja aschia iar in alta directie
(mers in gol)revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea materialului de prelucrat la o trecere a sculei aschietoare
(rectilinie)sau la o rotatie a sculei aschietoare.
7.Discuri de ferestraie circulare.Elemente constructive ale discurilor.Alegera discului si stabilirea regimului
de taiere.
Pnzele pentru ferstraiele circulare joac un rol important in prelucrarea mecanic a lemnului, utilizndu-se la
debitare pentru operaii de spintecare, secionare i retezare, precum i la fasonare pentru operaii de tiere la
dimensiuni nominale.
Din punct de vedere constructiv, discurile circulare se caracterizeaz prin grosimea corpului, prin diametrul
exterior i diametrul gurii de fixare i prin forma, n seciune transversal, a capului i corpului.In industria de
prelucrare mecanic a lemnului snt cunoscute urmtoarele tipuri constructive de discuri: discuri plane, sau discuri
de egal grosime pe toat seciunea corpului; discuri conice, cu seciunea corpului variabil, mai mare la centru i
mai mic ctre cap; discuri ngustate, la care corpul este mai ngust dect capul.Felul i forma danturii discurilor
circulare variaz n funcie de felurile tierii lemnului.Discurile circulare pentru tierea lemnului n direcie
longitudinal au dantura diferit fa de acelea pentru tiere transversal (fig. 58).
Unghiurile constructive ale acestor discuri circulare snt indicate n fig. 58, i anume: unghiul de degajare y,
unghiul de ascuire p, unghiul de aezare a, unghiul de tiere
-Unghiul de degajare y este unghiul dintre faa de degajare i planul perpendicular pe planul de tiere principal.
-Unghiul de ascuire ( este format de faa de degajare i faa de aezare.
-Unghiul de aezare a este unghiul dintre faa de aezare i planul de tiere, acesta din urm fiind planul ce trece
prin ti i este tangent la suprafaa de tiere.
Forma dinilor prezint particulariti constructive diferite. Astfel, profilul /, cu dini triun- ghiulari nclinai, are
proiecia suprafeei de aezare rectilinie, profilul //, cu dini cu ceaf, are o proiecie n linie frnt, iar profilul
III, cu dini boltii, are o direcie curbii inie;profilulIV: cu dini triunghiulari drepi, prezint proiecia suprafeei de
aezare simetric cu aceea de degajare fa de planul discului, care trece prin centrul discului i ti, n timp ce
profilurile V i VI au o aezare asimetric.
-Unghiul de tiere este cuprins ntre suprafaa de degajare i planul de tiere principal. Suma unghiurilor de
degajare, de aezare i de ascuire este totdeauna egal cu 90".
La discurile pentru tierea longitudinal a lemnului, profil /, //, III, unghiul de degajare are valoare pozitiv, iar
unghiul de tiere este mai mic de 90, n schimb la discurile pentru tierea transversal, unghiul de degajare poate
fi egal cu 0 sau poate avea chiar valoare negativ, in timp ce unghiul de tiere poate fi mai mare de 90, i
anume la profilurile IV, V,
(fig. 58).Fiecare dinte are un ti principal i dou tiuri secundare.Spaiul liber dintre doi dini nvecinai
reprezint golul dintelui.Linia care unete vrfurile dinilor se numete linia virfurilor, iar aceea care unete
fundurile lor se numete linia fundurilor. Aceste linii trebuie s fie paralele intre ele, reprezentnd dou cercuri
concentrice.
La micorarea nlimii dinilor, se reduce volumul golurilor dintre dini, ceea ce nu este de dorit, ndeosebi la
debitarea cherestelei de grosime mare i cu avansuri mari pe dinte. Rezistena la uzur a tiului dinilor este
determinat de calitatea oelului i de valorile unghiulare, care depind de materialul din care se
confecioneaz discul, de lemnul care se debiteaz, de starea lui, uscat, umed, ncleiat, de regimurile de tiere
alese i altele.
Pentru debitarea longitudinal a lemnului se utilizeaz discuri circulare, cu dantura / din fig.
58.
La un astfel de profil al dinilor, unghiul de degajare nu poate fi mrit peste 2025, pentru a nu slbi vrfurile
dinilor, iar la un unghi de aezare mare, forele de tiere acioneaz defavorabil asupra vrfului dintelui.Cele
mai bune rezultate la tierea n lungime a lemnului se obin la profilurile // i /// ale dinilor, iar la tierea
transversal, la profilul VI.
Micorarea numrului de dini la discurile circulare, provoac reducerea cheltuielilor de energie i a forelor de
tiere, n acelai timp ns se nrutete calitatea suprafeelor debitate i crete pericolul de recul, de azvrlire a materialului debitat.Snt cunoscute mai multe construcii de discuri circulare plane cu numr redus de dini,
totui principiul lor de funcionare este unul i acelai.
In vederea mririi rezistenei la tiere a dinilor discurilor circulare, s-a trecut la aplicarea prin lipire de
plcue din carburi metalice pe feele de degajare ale dinilor.La baza produciei circularelor armate cu plcue din
carburi metalice a stat reducerea numrului de dini i m- rirea vitezelor de tiere.Plcuele din carburi metalice
se aplic frontal la pnzele pentru debitare longitudinal sau lateral i pentru debitarea transversal.Formele i
dimensiunile plcuelor din carburi metalice pentru debitarea longitudinal i transversal a lemnului nu snt
identice i snt determinate de forma i valorile unghiulare ale dinilor.
Alegerea regimului de taiere.In conditii concrete de debitare trebuie folosite ferestraie cu D minim deoarece acesta
permite reducerea consumului de putere,micsorarea latimii taieturii si a ceaprazului. Ferestraiele cu diametre
mici sunt mai stabile in lucru,dau suprafata taieturii de calitate superioara dintii acestora se ascut mai usor ce
usureaza si indreptarea ferestraielor.
8.Cutite de rindeluit si frezat longitudinal.Pregatirea cutitelor de lucru.
Cutitele sunt scule care servesc la prelucrarea prin aschiere a pieselor din lemn prin rindeluirea plana rindeluirea
la grosime-pe canturi prin strungire ,razuire,daltuire,taiere plana a furnirelor.Actionarea cutitului care produce
aschierea asupra piesei de prelucrat se manifesta prin: 1-adincirea cutitului in materialul lemons al piesei de
prelucrat; 2-ingrosarea stratului devenit aschie; 3-incovoierea si evacuarea aschiei; Toate aceste aspect ale
procesului de
aschiere se produc datorita miscarii relative a cutitului fata de piesa si faptului ca duritatea taisului cutitului este
mai superioara.Aschiile apar ca un efort al deformarii si deplasarii succesive a straturilor de lemn fata de taisul
cutitului. La masinile de frezat longitudinal se folosesc cutite plane: 1)Cutite subtiri(masina de indreptat,crearea
unei suprafete plane rz;grosimea 3mm b-2540mm; L-max aproximativ 1610mm(min 310mm). Obtinute din otel
0
0
aliat,oteluri special =30-32 pentru specii moi =35-40 specii tari.
Valoarea latimii cutitelor se poate determina in functie de diametrul arborelui pe care se monteaza si de numarul
lacasurilor pentru cutite B=0,3*D-z=2-4 locasuri; B=0,2*D-z=6 locasuri
cu
aproximatie.2)
Cutite
groase(masina de rindeluit la grosime)cu gauri sau crestaturi pentru fixarea cu suruburi in arboreal port
cutit, care trebuie sa fie identice ca forma si dimensiuni la acelasi cutit si asezate perfect simetrice fata de
0
mijlocul cutitului. C- grosimea-10mm; B-latimea-80,90,100,110,120,125mm; L-310 aprox.910mm; -40+-2 se
executa din otel carbon de scule sau oteluri aliate. Pregatirea cutitelor de lucru. 1)cutitele trebuie sa fie bine
ascutite si echilibrate; 2) nu se permit destratificari,goluri,stirburi bazuri si urme de coroziune. 3)la cutitele subtiri
se admite o diferenta de grosime de 0,05mm pe lungimea cutitului la cele groase pina la 0,1mm. Abaterea
muchiei taietoare de la liniaritate nu trebuie sa depaseasca limita de 0,025mm pe 100mm la lungimea acestuia. 4)
Cutitele perechi trebuie sa aiba aceiasi masa iar centrele lor de greutate trebuie sa se afle la aceeasi distant de la
capetele cutitelor. Aceasta inseamna ca ambele jumatati ale fiecarui cutit pereche trebuie sa aiba deasemenea
aceeasi masa. Masa cutitelor perechi si pozitia centrelor lor de greutate se verifica prin cintarire pe cintare de
echilibrare. 5)Suruburile,penele si alte elemente ale arborilor port cutit care intra in garniture trebuie sa aiba si ele
respective aceeasi masa; 6)Daca in procesul lucrului arboreal port-cutit incepe sa vibreze e necesar sa se
restituie cutitele in sectia de ascutit scule pentru verificarea echilibrarii; 7)Instalarea si fixarea cutitelor pe
arboreal port-scula; Conditiile de baza ale unei montari corecte a cutitelor in arbori sunt: 1-cutitele trebuie sa fie
fixate sigur pe arbore; 2-muchia taietoare trebuie sa depaseasca periferia arborelui cu 0,75-1mm; 3-taisul tuturor
cutitelor trebuie sa descrie in rotatie un cilindru cu aceeasi raza; 4-arborii port cutite trebuie sa fie echilibrati
dinamic:in caz contrar se produc vibratii la prelucrare. Pentru verificarea preciziei de montare a cutitelor in
arboreal port-scula se folosesc diferite dispositive si anume:1)cu ajutorul unei rigle din lemn masiv asezind rigla
pe masa din spate:prin rotirea capului port- scula trebuie ca virful cutitelor sa fie tangent la suprafata inferioara a
riglei.Rigla se deplaseaza in minimum 3 puncte pe lungimea cutitului(0,3;0,8-0,15mm); 2)cu dispozitiv cu ceas cu
cadru;3)cu dispozitiv cu electromagneti(instalarea rapida a cutitelor); 4)pentru verificarea pozitiei cutitelor pe
capetele port-cutit in afara masinii este folosit un sablon.se aseaza direct pe capul port-cutit,surubul se roteste pina
cind intra in contact cu cutitul si se fixeaza cu contrapiulita,apoi sablonul se deplaseaza pe capatul opus al cutitului
si se verifica.Verificind pozitia muchiilor taietoare cutitele se fixeaza definitive pe arbore.Buloanele trebuie
insurubate incepind de la mijlocul arborelui spre
cutitele se anclaseaza masina si cind arboreal a dezvoltat turatia necesara masina se deconecteaza,suruburile se
string inca odata cu cheia si dupa examinarea cutitelor masina poate fi considerata gata de functionare.
9.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor estetice.
Notiune:Furnirele estetice sunt foi subtiri ai lemnului cu aspect decorativ avind grosimea de la 0,4-1mm,obtinute
prin taiere plana sau derulare excentrica a bustenilor de diferite specii. Clasificarea:-dupa aspectul furnirului
a)furnir tangential-debitat in plan tangential la inelele anuale;
b)furnir radial sau semiradial-debitat in plan perpend.sau aproape perpend.pe inelele anuale.
-dupa defectele naturale:defecte de prelucrare si dimensiuni si calitatea I,II,III..Furnirele estetice
se
produc
in
grosimi
de
0,4;0,6;0,7;0,8;1,00mm;lungimi60;100;120;165mm;latimea-8;14mm; Procesul tehnologic-sirul de operatii:
1.sectionarea bustenilor;
2.fasonarea bustenilor;
3.tratarea termica a prismelor;
4.cojirea prismelor;
5.taierea plana a furnirelor;
6.uscarea furnirelor;
7.uscarea si sortarea;
8.depozitarea,ambalarea si expedierea furnirelor;
1.Sectionarea bustenilor-taierea bustenilor la anumite lungimi in functie de deschiderea masinilor de taiat
planorizontal(2,6;3,3;4m);
2.Fasonarea-taierea lung. a bustenilor pentru obtinerea unei anumite semiprisme,sverturi sau segmenti(ferestraie
panglica orizontale);
3.Tratarea termica a prismelor-se urmareste plastificarea(inmuierea sub influienta umeditatii si
temperaturii,scopul plastifierii este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara
smulgeri de fibre.Procesul de tratare poate fi cu abur(higrotermic)sau cu apa calda(hidrotermic)si se efectuiaza in
bazine speciale din beton.Prelungirea de la 1-3zile in functie de specie,dimensiuni,etc.
4.Cojirea prismelor-pentru a evita degradarea cutitului(busteanul se curata manual cu cutitoaie sau
mecanizat cu masini speciale);
5.Taierea plana-consta in taierea transversala a prismelor prin deplasarea in plan orizontal a cutitului pentru
obtinerea unei foi subtiri.Prisma de lemn se ridica cu o grosime de furnir la cursa de intoarcere a saniei port
cutite:Calitatea furnirului obtinut depinde de pozitia cutitului si a barei de presiune care exercita o forta de presare
0
asupra furnirului,unghiul optimal de instalare a barei fata de cutit =42 Marimea presiunii a barei depinde de
specia lemnului si grosimea furnirului.
6.Usacarea furnirului.Scopul uscarii furnirului este indepartarea apei din furnir pentru a le aduce
la
umiditatea(W)corespunzatoare utilizarii(W=15%)prevenind astfel atacul de mucegai si decorarile,ca urmare
se poate face pe cale naturala,in camere de uscat sau pe cale artificiala in instalatii mecanice de uscare.Uscarea
artificiala se face prin trecerea furnirului de-a lungul uscatorului sub influienta de aer cald,cel mai utilizat este cel
cu duze cu transportor pe banda(aerul este suflat din duze aproape perpend.pe furnir).In cazul necorespunderii
regimului de lucru pot aparea defecte ca:-ondularea furnirului;-craparea la capete sau uscarea neuniforma a
acesuia.
7.Taierea si sortarea furnirului.Taierea este operatia de indreptare a canturilor, a foii de furnir asezat in pachete si
de prelucrare,neadmise de STAS.La eliminarea defectelor trebuie sa rezulte suprafete cit mai mari si pierderi cit
mai mici.Operatia se executa cu foarfeca ghilotina.Dupa taiere pachetele se leaga cu sfoara de cinepa in numar de
12,24,32;
8.Depozitarea,ambalarea si expedierea furnirului.Se depoziteaza in incaperi uscate in stive continind furnir din
aceeasi specie,grosime si clase de calitate.Furnirul estetic se livreaza deobicei neambalate.Expedierea furnirului se
face cu transportorul care trebuie sa fie uscat,curat.
10.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor tehnice.
Furnirele tehnice snt foi subiri de lemn cu grosimea de 0,53,1 mm. obinute prin derulare centric, folosite la
fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat, ambalajelor, produselor mulate i la acoperirea diferitelor
plci pe baz de lemn. Furnirele tehnice se clasific n:1.furnire de rinoase,fag,stejar, mesteacn, anin, plop,
tei,-pentru placaj.2.furnire de fag, stejar, tei
-pentru panel;3.furnire de fag pentru lemn stratificat i PAL extrudat. Furnirele tehnice, n
funcie de defectele naturale i de prelucrare, se clasific n patru clase de calitate: A, B, C i D. Cele mai
uzuale grosimi ale furnirelor tehnice snt: 0,5; 0,8; 1,1;
1,5; 2,1; 3,1 mm. Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc furnirele tehnice snt:
-s aib grosime uniform pe ntreaga suprafa;
-s nu prezinte crpturi mari, asperiti i ondulaii pronunate.
Umiditatea fiilor i foilor de furnire tehnice trebuie s fie de 10-12%- Depozitarea furnirelor tehnice se
face n ncperi nchise, stivuite pe platforme sau palete, dup specie, calitate i dimensiuni. Furnirele tehnice se
transport cu mijloace de transport curate, uscate i acoperite sau n conteinere.
Procesul tehnologic a furnirelor tehnice:
1.Tratarea termica a bustenilor;
2.Sortarea bustenilor;
3.Cojirea bustenilor;
4.Derularea furnirului;
5.Croirea furnirului;
6.Uscarea furnirelor;
7.Sortarea furnirilor;
8.Frezarea fisiilor de furnir;
9.Imbinarea fisiilor de furnir:
a)fisii;b)foi intregi fara defecte;c)foi intregi cu defecte
9.1 repararea furnirului;
10Sortarea pe clase:A;B;C;D;
0
1.Tratarea termica a bustenilor:temp-30-70 ;
2Sectionarea bustenilor-prin sectionarea bustenilor se obtin butucii in lungimi corespunzatoare dimensiunilor
produselor(placaj,panel,lemn stratificat)Lungimea bustenilor
2,35;2,60;2,20;1,45;
3.Cojirea butucului.
4.Derularea furnirelor-operatia de derulare se executa la derular si are ca scop obtinerea unei foi subtiri continua
de furnir si se realizeaza prin rotirea butucului(1) in jurul axei sale,in fata unui cutit(4)care se avanseaza spre butuc
cu o distanta egala cu grosimea furnirului,la fiecare rotatie a butuculuI
cu clei, apoi, din nou, un furnir de fa, peste care se aaz a doua tabl de aluminiu. Tablele de aluminiu uureaz
ncrcarea i descrcarea placajelor i ajut la evitarea murdririi platanelor presei i a placajelor.La aezarea
furnirelor se va avea n vedere realizarea unghiului de 90 ntre direcia fibrelor furnirelor vecine.Presarea
placajelor. Presarea se execut n prese hidraulice multi-etajate avnd platanele nclzite cu abur sau cu ap
supranclzit. Operaia are loc sub influenta simultan a temperaturii si a presiunii.Durata de presare este n
funcie de felul adezivului i grosimea placajului, stabilindu-se astfel 3-4 min.Condiionarea placajelor. Operaia
se realizeaz n ncperi speciale i const n rcirea lent a produsului i realizarea unei umiditi
uniforme,corespunztoare umiditii relative a mediului ambiant.Tierea la format. Formatizarea placajului const
n tierea marginilor pentru obinerea formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la ex- port.Repararea
placajelor cu defecte.este de a corecta prin chituire unele defecte: crpturi cu limea la baz de maxim 5mm,
rosturi deschise, guri de dimensiuni mici.lefuirea placajelor. Scopul lefuirii este ndeprtarea asperitilor, a
smulgerilor de fibre i a petelor de clei, pentru a se obine suprafee uniforme i cu aspect corespunztor.Pentru
lefuire se utilizeaz maini de lefuit cu 3 cilindri (cu avans prin band) i maini de lefuit cu band
lat.Sortarea placajelor. La sortarea pe clase de calitate.Dup sortare, placajul se marcheaz prin tampilare
(marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat)Procesul tehnologic al placajului de exterior. Placajul de exterior are
rezisten mecanic superioar i rezisten n mediul umed mare fa de placajul pentru lucrri de
interior.Procesul tehnologic este foarte asemntor cu cel al placajului pentru lucrri de interior, cu
deosebirea c n acest caz nu se mai fac operaiile de reparare i lefuire, produsul fiind protejat la exterior cu un
strat de clei fenolformaldehidic(fenoplac).ncleierea furnirelor se face cu fenoplac la o anumita temperatura si
presiune. Durata de prestare este de 5 min (timp de baz)+1min grosimea placajuluiDefectele de ncleiere snt
aceleai ca la placajele pentru lucrri de interior.Sortarea se face n dou clase de calitate (I, II)Procesul
tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane.Procesul tehnologic este identic cu cel al placajului de
exterior.Regimul de presare este identic cu cel al placajului de exterior.
12.Procesul tehnologic de fabricare a panelelor
Panelul este o placa formata dintr-un miez de sipci sau miez bloc acoperit pe ambele fete prin incleiere cu cite un
strat de furnir asezat perpendicular pe directia fibrelor miezului.
1)Dupa directia fibrelor straturilor exterioare-panelul poate fi:longitudinal,transversal si patrat. 2)Dupa specie
panelul este fag,anin,plop,tei(dupa specie mai putin pretioasa); 3)Dupa modul de combinare a straturilor de furnir
panelul este de calitate: AA,AB,BC;Panelul se executa
in
grosime
de
16,18,22,25,30,35,40mm;Formate
600*1600;750*1980;1000*1500;1000*2000;1220*1830;1220*2200;1220*2400;1250*2000
mm;Procesul
tehnologic: (1)-pregatirea
miezului
din sipci
de
cherestea:a)sectionarea cherestelei;b)uscarea
cherestelei;c)rindeluirea
cherestelei;d)debitarea
cherestelei
in sipci;e)sortarea sipcilor:-eliminarea
nodurilor;-asamblarea sipcilor pentru miez;
(2)f)aplicarea adezivului si formarea panelului; g)presarea panelului; h)conditionarea si taierea la format;
i)repararea panelului cu defecte; j)slefuirea panelului; k)sortarea panelelor; l)depozitarea,ambalarea,expediere;
1.Sectionarea cherestelei-obtinerea unor lungimi
PRELUCRAREA MECANIC A LEMNULUI - este procesul de operaii prin care lemnul i modific
forma i dimensiunile fr ai schimba proprietarele chimice. Principalul procedeu - tierea. Prelucrarea mecanic
prin tiere cuprinde:
- prelucrarea prin achiere;
- fr achiere (despicarea, tierea cu foarfece).
Prelucrarea prin achiere cuprinde: metodele de prelucrare a lemnului ce stau la baza fabricrii uilor i
ferestrelor: tierea, rindeluirea, frezarea derularea, decuparea, gurirea, strunjirea, copierea, lefuirea .a.
Prelucrarea fr achiere: despicarea, tierea la foarfece, tanarca, etc.
Procesul de tiere depinde de: specia lemnoas i poziia planului de tiere faa de direcia fibrelor.
Tierea se realizeaz n general cu cuite elementare, care snt puse n micare de mainile de prelucrare mecanic
a lemnului. Cuitul se caracterizeaz prin:
1 - unghiul de ascuire;
2 - - // - de tiere;
3 - - // - de aezare;
4 - - // - de nclinare
Calitatea prelucrrii lemnului depinde de calitatea ascuirii.
Proces tehnologic - totalitatea operaiilor ce contribuie la schimbarea formei, dimensiunilor, materiei prime ntr-o
anumit ordine.
Dup uscarea materiei prime se trece la debitare n rigle sau alte elemente, dup debitarea brut urmeaz
ndreptarea, rindeluirea la grosime, sau profilarea elementelor printr-o singur trecere sau mai multe cu sau fr
lefuire i retezarea la dimensiuni date.
Piesele cu un profil geometric determinat se supun unui control i prelucrrii n continuare cu ajutorul
dispozitivelor.
In continuare se solicit guri, cepuri, scobituri, frezri, lefuiri (elementele se prelucreaz individual).Elementele
apoi se asambleaz n complexe.
Procesul tehnologic - se termin cu finisarea produselor.Calitatea lor depinde de prelucrarea suprafeelor.
Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv se efectueaza dupa tehnologii tipice:
17.Scopul si tipurile de finisare. Pregatirea suprafetelor pentru finisare. Materiale folosite.
Primele procedee de aplicare a materialelor de finisare se pastreaza si in timpurile noastre. Aplicarea manuala cu
perii , tampoane, role, burete, spaclu. Procedeile manuale se pot aplica unei game mari de materiale dar o
productivitate redusa si consum mare. Dintre procedeele mecanizate se mentioneaza prin pulverizare prin imersie
(scufundare) cu ajutorul valturilor si prin turnare.
In procesul fabricarii mobilei finisarea reprezinta un grup de operatii prin care se acopera suprafetele produsului
cu o pelicula protectoare (impotriva actiunii factorilor exteriori
,mareste aspectul estetic decorativ). Tipurile de finisare: Finisare transparenta- pastreaza textura lemnului
urmareste marimea valorii texturii de pe suprafetele masive sau furniruite (lacuri , ceruri, uleiuri). Finisarea opaca
acopera complect textura lemnului cind aceasta nu prezinta o valuare estetica deosebita si ii ascunde in acelasi
timp unele defecte de structura (vopsea, emailuri si lacuri intens colorate) Finisare de imitatie se aplica diferite
materiale pentru emitarea culorii, texturii speciilor pretioase. Finisare speciala artistica folosirea incrustare,
sculptura , si bronzarea. Pregatirea supraftelor p-ru finisare. Operatiile de
pregatire se impart in 2 parti principale: operatii obligatorii- slefuirea clasa 9-10, desprafuirea,
conditionarea; Operatii specifice: Finisarea opaca curatirea suprafetelor de pete de rasina sau a pungilor de clei
care aduc in continuare patare a suprafetei. Grunduirea
de a mari densitatea lemnului o aderenta mai buna dintre support si materialul de finisare, incleierea porilor.
Chitiurea si spacluirea suprafetelor. Operatii de granite dintre chituire si vopsire. Finisarea transparenta - curatarea
de pete sau strapungeri de adeziv. Inlaturarea scamei inlaturarea unei forme a materii de finisare, economia
lor. Aplicam pe suport solutie de adeziv de 3-5 % sau grunt, uscarea si slefuirea cu hirtie abraziva 6-8.
Grunduirea sau umflarea porilor pentru a obtine o pelicula uniforma a materialului de finisare. Colorarea
este operatie prin care se schimba culoarea naturala a lemnului cu scopul inbunatatirii aspectului decorativ.
Materiale folosite curirea petelor de rin operaie obligatorie rezolvarea lor cu solveni organici, aceton,
benzol, alcool etilic, prin saponificare cu ajutorul unor soluii alcaline. Materialele pentru decolorare.
Decolorarea se practic n cadrul operaiilor de nfrumuseare a lemnului, uniformizarea culorii. Materialele care
se foloseste perhidrolul 35-50 % i amoniac, acid oxalic , clorur de var. Materialele pentru albirea
suprafeelor un aspect estetic deosebit, tratarea lemnului cu suspensii de pigmeni de culoare alb fr a
acoperi textura. Decolorarea i albirea, perhidrol 100 pri, amoniac
25% 5 pri, grunt pentru albire 10 pri, urelit c 70% o parte ap dou pri + past pentru albire 3 prti. Materiale
pentru chituirea i pcluirea suprafeelor operai de grani ntre pregtirea suprafetei i aplicarea materialelor
de finisare au scopul uniformizrii suprafeei prin umplerea golurilor cu chit sau mas de paclu. Chitul,materiale
consistente pe baz de uleiuri sau reini sintetice cu materiale de umplutur i cantiti mici de solveni (uscare
natural, la cuptor) chituirea de obicei se face local dup o gruntuire prealabil. Masa de paclu este produs pe
baz de rini sintetice cu uscare la cuptor,avnd rolul de a umplea toi porii pe suprafata panoului.
38Furniruirea.Pregatirea suprafetelor si furnirilor.Procedee tehnologice.
Se numeste furniruire operatia de aplicare a furnirului pe o suprafata prin intermediul unui liant in scopul obtinerii
de piese cu suprafete cu aspect calitativ superior. Furniruirea se executa pe una sau ambele fete ale pieselor cu
unul sau doua straturi. Panourile din placaj, PAL, PFL dupa croire se pregatesc pentru furniruire. Se indreapta
suprafetele, se pregatesc foile de furnir la dimensiunile necesare, se aplica adezivul si furnirul. La
ferestraiele circulare cu 2 pinze se face taierea panourilor la format.Furniruirea consta in: 1.Pregatirea suprafetelor
de furniruit.2. Pregatirea furnirului. 3.Aplicarea adezivului. 4.Presarea.
Cerinte fata de suprafete pentru furniruire: Sa fie plane, sa aiba grosimea uniforma, sa fie zimtate.
1.Pregatirea suprafetelor de furniruit-Se realizeaza pe cale mecanica si la unele piese manual. Eliminarea
denivelarilor si realizarea unei grosimi uniforme se obtin prin indreptarea panourilor cu ajutorul masinilor
de slefuit cilindrice. Dupa obtinerea unor grosimi uniforme, panourile se zimtesc cu scopul de a mari suprafata
de icleere. Operatia se face cu masina de slefuit cu cilindri sau cu masina de zimtuit.Cind folosim masina de
slefuit cu cilindri se aplica hirtia abraziva de 80-60 si muncitorul introduce panoul in masina de 2-3 ori.
2.Pregatirea furnirilor- Din cauza latimilor si lungimilor reduse a panourilor pentru furniruirea suprafetelor mari
trebuie ca fisiile de furnir sa se lipeasca intre ele in lungime si latime, tinindu-se seama de culoare si textura pentru
a forma foi de furnir. Dupa ce se scurteaza furnirile se face insemnarea si se indreapta canturile si se reteaza
capetele.Inadirea
furnirilor pe cant se face mecanic sau manual folosindu-se hirtie gumata. Alegerea, combinarea si asezarea foior
de furnir se executa de muncitori foarte calificati si cu experienta. Foile de furnir se inadesc in foi mari in 2 feluri:
Dupa cum foaia este formata din fisii de furnir paralele sau de fisii dispuse in unghi.Inadirea foilor de furnir din
fisii paralele se face astfel: se iau 2 fisii , se aseaza pe masa masinii de o parte si de alta a tablei de ghidaj strins
lipite.Rola de presiune preseaza furnirul peste cele 2 discuri orizontale din planul mesei ce imprima
furnirilor o miscare de avans totodata apropiindu-se strins una de alta.In acelasi timp rolele de presiune lipesc
peste cele 2 fisii o banda de hirtie gumata. Pentru lipire se foloseste hirtie foarte subtire.Se mai foloseste fir
fuzibil, fir de nailon care se aplica de catre o masina speciala in zigzag.Firul se topeste in timpul presarii.
3-4.Aplicarea adezivului si presarea-Panourile cu suprafetele pregatite pentru furniruire se aduc la o masina de
aplicat adeziv cu cilindri. Masina de aplicat adeziv este compusa din 2 montanti reunite prin 2 traverse metalice.
Intre montanti se afla 2 cilindri pentru aplicarea adezivului si altii 2 care dozeaza cantitatea de adeziv. Reglarea
grosimii peliculei de adeziv se obtine prin reglarea si modificarea distantei intre cilindri suplimentari cu o precizie
de 0.1 mm. Adezivul este reciculat in mod continuu cu ajutorul unei pompe. Foile de furnir inadite la formatele
suprafetelor panourilor se lipesc pe una sau pe 2 fete ale panourilor. Panourile se introduce in masina de intins clei
cu cilindri dupa ce se aseaza intre 2 foi de furnir si intre 2 placi de aluminiu formind un pachet care se introduce in
presa de incleiat.Presiunea si temperatura necesara depinde de felul cleiului de viscozitatea lui si specia
lemnului. Durata de mentinere in presa depinde de viteza de intarire a cleiului.Timpul de incleere a cleiului
depinde de felul lui , de umeditatea lemnului si de temperature presarii. Pentru furniruirea panourilor plane se
intrebuinteaza presa cu 6 etaje hidraulice si prese monoetajate.Aceste prese pot incalzi pina la temp. 150
grade.Alimentarea preselor incalzite trebuie facute rapid in timp de 30-40 sec. dupa ce se preseaza panourile
presa se deschide, se descarca pachetele se lasa sa se racoreasca si se aseaza in stive. Stivuirea se face strins una
peste alta.Pentru furniruirea lezenelor si altor repere profilate se foloseste asa numita presa cu vid ce este echipata
cu 2 mese de aceeasi marime si o capota metalica mobila in care este montata o sursa electrica in data ce pe
prima masa se aseaza piesele de furniruit se inchide pe fata de cauciuc in timp ce pe o masa are loc incleerea pe
alta se face pregatirea altei piese pentru incleere.
Pentru furniruire se folosesc specii lemnoase pentru furnir tehnic si estetic de 2 tipuri:Indigene si
Tropicale. Materia prima principala pentru furnirele estetice si tehnice se capata din busteni de foiase tari sau
moi si din busteni de rasinoase. Cel mai raspindit este lemnul de fag pentru furnire tehnice si estetice deoarece
are avantaj: Culoarea frumoasa si uniforma, se debiteaza usor atit pentru derulare cit si taiere plana,
suporta usor diferite tratamente la care este supus: aburirea, fierberea, uscarea. Dar are si dezavantaje:
rezistenta mica la putrezire, aparitia inimei rosii, rascoacerea in timpul verii. Tot la fel de raspindit este stejarul
are textura frumoasa mai ales cind este debitat, tangential sau radial. La fabricarea furnirelor mai mult estetice
se utilizeaza: frasinul, nucul, platinul, ciresul, la fel si lemnul de foioase moi: teiul, aninul, plopul si salcia. In
ultimul timp se foloseste bradul de derulare. Speciile tropicale- Ofera o gama larga de culori si texturi cea mai
larga utilizare o are sapele, macare.
36Ferestraie circulare.Caracteristica.
Ferestraile circulare sunt mainile unelte cu cele mai variate utilizri n atelierele i seciile
fabricilor pentru prelucrarea mecanic a lemnului. Ele pot executa tieturi n orice plan fa de poziia fibrelor i
a inelelor anuale ale lemnului.
Dup planul tierii executate de discul circular aceste maini se impart n:
- ferestraie circulare pentru tierea n lung;
- ferestraie circulare pentru retezat;
- ferestraie circulare pentru tiat n alte planuri.
Ferestraie circulare pentru producia grinzilor, traverselor i scndurilor. O asemenea main este ferestrul PD-4
care const din urmtoarele pri principale:
un ax rotitor pe care este fixat discul feresru, pus n micare prin curea, de la roata unui tractor sau prin
electromotor propriu;
- mecanismul de antrenare a buteanului;
- calea de rulare i cruciorul pentru butean.
Pentru producia n mas a grinzilor i traverselor se pot folosi ferestraie dotate cu dou i trei discuri aezate
ealonat. La ferestrul cu dou discuri se taie de pe flancurile butenilor cte un lturoi, obinndu-se o grind cu
dou fee plane.
La ferestraile cu dou discuri se pot debita buteni cu diametrul de cel mult 450 mm, discurile avnd
diametrul de 1-100 mm;
-Ferestrul cu trei discuri are de obicei mecanism de avans cu valuri care imprima buteanului o deplasare de 3032 m/min; poate tia grinzi cu nlimea de cel mult 35 mm, discurile sale avnd diametrul de 900 mm;
Ferestraie circulare pentru tivirea scndurilor. Scndurile brute obinute prin debitarea butenilor n gatere sau
ferestraile panglic sunt trecute n continuare la ferestraie circulare cu unul sau dou discuri spre a fi tivite prin
dou tieturi paralele. In fabricile de cherestea tivirea scndurilor se face de obicei cu ajutorul ferestraielor
circulare simple, cu un singur disc. Aceste maini au o mas din font sau lemn i o plaform de
manipulare avnd lungimea ct dublul celei mai lungi scnduri. La aceast main tivirea scndurilor se face
prezentnd fiecare pies de dou ori pentru tiere. Dup tivirea unui cant scndura este dat napoi uneori pe de
asupra discului, apoi ntoars pe cealalt fa i tiat din nou la ferestru. Pentru uurarea conducerii piesei
de prelucrat, masa circularului are prevzut la nivelul fieei sale superioare cite o rol frontal i dorsal, cu
diametrul 5-6 mm care se mic liber. Aceast main are o productivitate sczut.
Ferestraie circulare pentru ipci i rigle. In mod curent din cherestea ipcile i riglele se obin prin tierea lor,
bucat cu bucat din marginile scndurilor brute la ferestrul circular de tivit cu un sungur disc. La fabricile
mecanizate n special la fabricile de panele este necesar adesea s se spintece scndurile brute sau tivite. In acest
scop se folosesc ferestraie circulare cu 5-12 discuri montate pe un ax comun. Aceste discuri sunt montate pe
un ax gunos cu abloane ntre ele, astfel c introducnd acest tub pe axul mainii se grbete pregtirea
pentru lucrul a acesteia.O caracteristic de seam a acestor ferestraie este aceea c axul pe care sunt montate
discurile se afl deasupra, iar nu dedesubtul mesei, ceea ce face o posibil utilizare unor discuri cu diametre mai
mici i care dau tieturi mai precise i mai netede. Ferestraie circulare de spintecat. Pentru buna utilizare a
materiei prime se folosesc
ferestraie circulare care spintec dulapii, grinzile i lturoaiele n scnduri subiri, cerute n industria lazilor de
ambalaj. Ferestraile circulare de spintecat lucreaz de obicei cu un singur disc confecionat din oel fin cu
grosimea de 1,0-1,5 mm pentru ca s dea pierderi ct mai mici n rumegu.
Pentru ca spintecarea pieselor s se fac precis acestea sunt conduse la tiere cu ajutorul a 4-8 valuri verticale
aezate pe dou rnduri i care se pot apropia sau deprta dup grosimea scndurilor. Maina trebuie s dispun
de o mas de lucru lung pe care scndura s se sprijine n toat lungimea sa.Maina poate spinteca scnduri
de 10-75 mm grosime i face tieturi nalte, de cel mult 300 mm;
Ferestraie circulare pentru tmplrie. Acestea sunt maini adaptate diverselor genuri de prelucrri din atelierele i
seciile de tmplrie i sunt de obicei deservite manual. Ele au mas scurt care se poate nclina sub diferite
unghiuri.
La tierea longitudinal a scndurilor, pe mas se monteaz o rigl de ghidaj deplasabil lateral dup
necesiti pe care se apas cantul piesei ndreptat anterior prin tierea liber. Pe mas se mai pot monta diverse
abloane i dispozitive cu ajutorul crora se pot tia faluri, cepuri, uluce pentru mbinarea pieselor.
Ferestraie circulare pentru nbinarea butenilor. Denumite adesea n producie ferestraie cobz acestea sunt
utilizate n depozitele de buteni ale fabricilor de cherestea, placaje, pentru secionarea trunchiurilor lungi
aduse de la pdure n buteni legate.Ferestrul are un disc circular cu diametrul de 1500-1800mm fixat la captul
unei bare oscilante. La cellalt capt al barei se afl contragreutate sau electromotorul. De obicei maina se
instaleaz pe o fundaie ntr-o cabin. Butenii sunt adui la tiere pe un transportor cu rulouri acionate prin
lan sau roi troncohice.
Ferestraie circulare pentru retezarea scndurilor. In fabricile de cherestea i produceri finite din lemn pentru
secionarea transversal a scndurilor, riglelor, ipcilor se folosesc circulare de diverse tipuri:Ferestraile
pendul reprezint tipul cel mai obinuit la ferestraielor pentru tierea transversal a scndurilor n fabricile de
cherestea de tip mai vechi.Ferestrul tip KM const dintr-o ram Ide oel sau font care oscileaz n jurul axului
superior. Acesta este rezemat pe dou paliere n consol fixate pe un perete, stlp sau de tavanul halei. La
captul inferior al ramie se afl discul ferestru. O contragreutate plasat pe rama oscilant oblig discul
circular s stea n poziie de repaos n spatele mesei de lucru. Acionarea se face prin curea de la un
electromotor sau de la o transmisie instalat in partea superioar a ramei.Pentru executarea tieturii lucrtorul
trage ctre sine de un mner rama oscilant cu discul, iar la terminarea tierii contragreutatea readuce discul
circular n poziia iniial. Ferestraie basculante aceste maini primesc micarea de rotaie pe de desubtul
mesei de lucru i ca atare pot fi plasate n diverse puncte ale procesului tehnologic. Ferestrul circular basculant
construit
i
acionat prin curea scurt de un electromotor. Dup
terminarea tierii un dispozitiv cu prghii i contragreutate trage ferestrul napoi sub mas.
Ferestraie culisante neajunsurile ferestraielor pendul i ale celor basculante sunt n parte eliminate prin utilizarea
ferestraielor culisante cu micare rectilinie a axului discului. La aceste maini discul are o deplasare de 500-700
mm permimd executarea unor tieturi precise i mecanizarea avansului piesei de retezat.
Pentru operaii n mare serii se utilizeaz ferestraie cu avans mecanic care uurez munca i dau productiviti
ridicate. Unele din acestea sunt acionate hidraulic cu ajutorul unei pompe electrice.
Ferestraile de retezat duble. In industriile care execut retezarea n mare serie la lungimi fixe a scndurilor,
placajelor se folosesc ferestraie circulare cu dou discuir i cu avans mecanic. Aceste maini au un batiu masiv din
font sau oel, ferestraile circulare fiind calate pe axul rotorului a dou electromotoare Unul din acestea este
fix, iar cellal deplasabil lateral mpreun cu discul circular.
34. Gaterul.Caracteristica.
Gaterele sunt masinile utilizate pentru debitarea bustenilor in piese de cherestea.Ele sunt dotate cu pinze
dintate care se misca alternative debitind bustenii.
Criterii de clasificare:
I dupa felul instalarii masinii gatere fixe ancorate pe beton;gatere transportabile(dimensiuni si greutati mai
mici);gatere mobile-deplasabile usor pe santiere la locuri necesare.
II dupa inaltimea masinii:gatere cu 2 etaje au partea de transmisie la parter si partea active la etaj;
-gatere cu un etaj si jumatate;
-gatere cu un etaj(cu transmisie superioara)(transportabile) III dupa numarul bilelor cadrelor:
-cu o singura bila(modern cu productivitate mare);
-cu doua bile;
IV dupa felul mecanismului de avans:a)avans simplu;b)continuu; V dupa numarul de valturi:
-cu 2 perechi de valturi pentru bustenii lungi;
-cu 4 perechi pentru bustenii scurti; VI dupa numarul de turatii:
-cu turatie redusa sub 200 rot/min;
-turatie normal 200-300 rot/min;
-turatie rapida 300-400 rot/min; VII dupa deschiderea cadrului:
-gatere mici 350-500mm
-mijlocii 500-750mm
-mari 750-1100mm
Mai sunt gatere de debitarea scindurilor special si prismelor groase si pentru debitarea a doi busteni concomitant.
La gater distingem urmtoarele ansambluri principale: placa de baz, ce se fixeax pe fundaia de beton a
gaterului, batiu compus din doi montani i traversele de legtur, arborele principal, volanii, bielele,
rama gaterului, pnzele tietoare, valurile de avans superioare i inferioare, mecanismul de oprire i pornire a
gaterului si schimbtorul de curea.
rasucite.
Defecte: cu inima rosie, coloratii se admit daca nu influienteaza aspectul si rezistenta produsului.
Principii ale curbarii
Pe linga alte proiprietati lemnul o are si pe aceea de asi schimba forma sub actiunea unor forte exterioare mai ales
in anumite conditii de umiditate si temperatura. Deformatia lemnului poate sa fie elastica, adica sa aiba loc numai
atit timp cit actioneaza fortele care o produc sau poate sa fie permanenta si dupa departarea fortelor care au
produs-o.
Curbarea are loc printro deformatie permanenta a lemnului a carui capacitate de deformare a fost sporita prin
cresterea umiditatii si temperaturii.
In cazul lucrarii reperelor de mobilier momentul incovoitor este perpendicular pe directia fibrelor, procedeul de
curbare numit curbare transversala.
Prin acest mod de curbare se pot obtine piese cu marimi diferite ale razelor de curbura. Fiind cel mai
raspindit procedeu de curbare alemnului.
Pentru incovoiera unei piese fortele de incovoiere F actioneaza perpendicular pe fibre dind nastere la eforturi
de comprimare in partea interioara a piesei a,iar in planul care disparte cele 2 zone se nasc eforturi de forfecare,
acest plan se numeste axa sau linie neutra. Valoarea deformatiilor de comprimare si intindere depinde de grosimea
piesei si raza de curbura. Capacitatea de curbare a pieselor lemnoase se pot aprecia prin raportul dintre grosimea
piesei si raza de curbura. h/R h-grosimea piesei, R- raza de curbura.
Fig. 93
Lungimea piesei prin linia neutra la curbura ramine neschimbata. L0 = x R (/180)
Straturile exterioare se intind cu l, intinderea totala a piesei este:
l0+l = (R+h/2) /180 = valoarea deformatiei absoluta la intinderea pisei: l=(h/r)( /180)
intind.= l/ l0=h/2R =
deformatia la intindere l/ l0 la curbarea depinde de grosimea piesei si raza de curbare (h/r); este mai mare cu
cit grosimea piesei si raza mai mica h/r depinde de specia lemnului; lemn netratat mai mare sau egal 1/67
lemn tratat h/r mai mic sau =1/30-1/25. In practica h/r=1/3.
La lemn deformatia maxima posibila a fibrelor comprimate (a) este de cca 1,5 1,7 ori mai mare decit
deformatia fibrelor extreme intinse.
La curbare se urmareste reducerea zonei fusionate prin deplasarea axei neutre spre exterior folosind benzi de
metal care preiau efortulile de intindere.
Speciile de rasinoase si foiase moi au capacitatea redusa de curbare razei mici de curbura, pentru a evita formarea
defecteor in partea interioara a piesei se utilizeaza sabloane care au canturile zimtate pentru a adera mai bine cu
piesa.
Prin tratarea termica creste capacitatea de deformare la compresiune de aproximativ 15 ori, iar la intindere de cc 2
ori.
Cresterea plasticitatii lemnului prin tratarea termica nu este uniform la toate speciile lemnoase care se pot
curba.
40Pracesul tehnologic de curbare.
1.Debitarea
2.Prelucrarea mecanica a semifapricatului (repere)
3.Tratarea termica
4. Curbare
5. Usccarea
6. Prelucrarea mecanica a pieselor curbate.
1Debitarea- cheresteaua se poate prelucraprin spintecare retezare sau invers retezare- spintecare. Inainte de
croire se face sortarea si insemnarea materalului lemnos.(dimensiune nominala +adaos la prelucrarea
mecanica+adaos uscarea contragere.)
Pentru curbare fara defecte piesele se vor debita cu fibrele cit mai paralel cu cantul longitudinal.
Spintecarea facinduse tinind cont de directia fibrelor.
Abaterea directiilor fibrelor fata de axa pisei (fibra inclinata) sa nu depaseasca 5-10%, nu se admit noduri.
1. Spintecarea se face astfel :
1se elimina mai intii o margina a cherestelei.
2Se fac spinticari paralel pina la zona centrala in ordinea 1,2,3.
3Intoarcem cheresteaua pe cealalta fata si se continua cu taierea tot de la margine;
4,5,6.
4Se elimina zona 7 care ramine la mijloc sau se foloseste pa prelucrare amecanica. Utilaj; 1- ferestrau
circular simplu de spintecat.
2- ferestrae circulare multiple.
3- ferestrau circular de retezat cu discul inclinat (longitidinal transversal).
4 ferestrau simplu (pendula sanie hidraulica transversal longitudinal
Calitatea plastifierii in mare masura depinde de durata de tratare termica. Celula de aburire este formata din:
1.
Manometru- controleaza presiunea
2.
Conductoare de apa
3.
Usa (prevazuta cu garnitura din cauciuc
4.
sistem de inchidere cu excentric
5.
robinet cu ventil introducerea aburului in celula
6.
Celula de aburi
7.
centralizatorul de condensare
8.
Conducta de evacuare
Ambele fete trebuie sa fie bine aburite, canturile pot fi unul linga altul (ca pe gratar pot fi asezate piesele)
4)Curbarea pieselor.
Prin curbare lemnul plastificat se poate deforma si poate lua forma dorita . Curbarea se poate face:
Manual
Prin dispozitive
Mecanic
Masini de curbat.
Indiferent de procedeul de curbare, de formarea piesei plastifiate se face pe sabloane care se pot executa din
metal, fonta sau aluminiu sau din lemn, pentru o buna curbare se cer urmatoarele conditii:
Fibrele piesei curbate trebuie sa fie paralele cu directia solicitarilor la tractiuni, altfel pot aparea defecte.
Banda de otel (grosimea =0,2-2,5mm)se va aseza pe intreaga suprafata cu un contact bun si continuu
Sabloanele vor fi zimtate pentru a se evita ruperile
Inainte de curbare piesele se rindeluiesc pe toata lungimea
Taierea usor oblica a capetelor pieselor pentru curbat pentru a evita cresterea exagerata a eforturilor de
compresiune
Piesele la curbare se vor comprima la capete prin dispozitive de stringere cu surub Pentru curbare se folosesc
masini de curbat specializate, pe aceeasi masina se pot monta diferite dispozitive de curbare corespunzatoare
formei si razelor de curbura ale pieselor. Dispozitiv special de curbare fig, 19
1.
sablon
2.
banda metaklica
3.
piesa
4.
surub de presare
5.
rola de presare P40-50kg/cm lat. piesei
6.
coltar opritor
Viteza de rotatie a sablonului 50-60 grade /sec.
5)Uscarea pieselor curbate.
Piesele curbate impreuna cu sabloanele pe acre sunt fixate se introduc in uscatorie. Uscare se face pentru
scaderea umeditatii de la 30 pina la 12%, capata rigiditate si satbilitatea formei. Uscarea in camera se face prin
depozitatrea pieselor in containere pe platforma sau pe vagoneti. P/u fiecare reper, se intocmesc diagrame de
uscare in care sunt trasate variatia temperaturii care creste treptat in prima faza pina la temperatura de regim. Dupa
care se mentine constant faza a doua si scade treptat in faza a treia pina la 40-50 grade C.
O solutie mai moderna o reprezinta uscarea in tunele de uscare, unde se asigura un flux continuu de la curbare
la uscare si conditionare. Agentul termic este aerul cald T=80-150
C.
Dupa uscarea pieselor ksunt scoase din sabloane si depozitate pentru echilibrarea tensiunii interne si stabilizarea
curbarii, durata perioadei de eliminare variaza intre 10 si 6 zile, si se face in incaperi cu U 60% si t 25C, piesele
fiind situate si depozitate in containere sau in stilaje.
6) Prelucrarea mecanica a pieselor curbate
1. Frezarea cepurilor si scobiturilor
2. frezarea locasurilor (burghierea sau frezarea )
3. decuparea, taierea la contur
4. Frezarea cepurilor multiple
5. Frezarea canturilor interioare si exterioare
6. burghierea gaurilor
7. Taierea capetelor in forma de pana
8. indrepatarea
9. rindeluirea
10. Incleierea
11. Slefuirea
18. Aplicarea materialului prin turnare. Masina de turnat
Principiul metodei consta in scurgerea materialului de finisare printr-o fanta cu deschiderea variabila si trecerea
panoului pe sub aceasta fanta cu o viteza constanta.
Materialele de finisare care curg sunt colectate de un jgheab intr-un rezervor de unde cu ajutorul pompei este adus din
nou in capul de turnare in vederea obtinerii unei pelicule egale in grosime pe suprafata panoului au fost realizate mai
multe tipuri de turnat.
Materiale de finisare se scurg sub forma de perdea pe toata latimea suprafetei ce se lacuieste.
Masina de turnat este formata din: (fig. 196)
1.
transportor
2.
Filtru
3.
Pompa
4.
Conducta de alimentar cu lac
5.
Cap de turnare
6. , 7 mecanism de instalare a capurilor in pozitie orizontala (6), si pe verticala (7).
8. Jghebul pentru recuperare M.F
9. Rezervor pentru M.F.
Tipuri de capuri de turnat(fig. 95) Cap deschis
Cap inchis cu fanta
Cap cu dig
Cap cu plotina si ecran
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
piesa
ecran
conducta de alimentare
pelicula de finisare
transportor
jghebul
cap cu fonta
dig sau plotina
perete despartitor
filtru
Pentru obtinerea peliculei lacul se scurge cu o presiune mai mica de 1 atm. (latimea fantei
5mm, lungimea capului 300-1900mm; viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ 15150m/min.
Viteza transportorului 40-120m/min.
scurgerea lacului la marginea panoului se recomanda ca atunci cind jetul de lac iese in afara suprafetei de
lacuit admise lacului sa fie oprita.
Material de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la temperatura t=70-75 C
Solutia de lac este dispersat in particule foarte fine care apoi sunt proiectate pe suprafetele de finisat formind un
strat uniform.
Pulverizarea se face in cabine speciale prevazute cu sisteme de aspirare a partic. de lac care nu se depun.
Constructia Pistolul
1.
rezervor m/f.
2.
opritor m/f.
3.
pirghie
4.
supapa
5.
arc
6.
torpila
7.
piulita de reglare a supapei de aer
8.
rezervor aer
9.
,14. canale de trecere a aerului
10. conducta
11. opritor aer
12. clempush
13. bucsa
15.ajustaj inelar de aer
16. inel
17. canal marginit de aer
18. duza
19. ajustaj pentru m/f.
20. Procedeee de uscare a lacurilor si vopselelor aplicate pe suprafata lemnului.
Uscarea m/f- totalitatea proceselo fizice si chimice care aduc la intarirea peliculei materialelor de finisare
aplicate pe un suport.
NATURALA- la aer liber la temper. incaperii(18-25C), timpul 2 ore sau citeva zile
FORTATA
- se intervine cu o serie de factori fizici pentru a grabi uscarea peliculei si poate fi:
Convectie- fortata si naturala
Radiatie electromagnetica si electronica
1. Metoda de ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu ajutorul unui curent de aer cald.
Incalzirea panoului se face inainte de aplicarea m/f., se recomanda pina la aplicare ca prin incalzire o parte din aer
paraseste porii lemnului. Panoul cald venind in contact cu lacul il absoarbe in pori ducind in final la o lacuire fara
bule de aer in porii lemnului si la o buna aderenta a materialului de lemn.
Avind in vedere ca pentru finisarea lemnului se folosesc materiale cu solventi dupa
aplicarea acestora, inainde de a trece la faza de uscare fortata este necesara o perioada de
1,2 min in care panoul sa fie mentinut la t normala perioada de zvintare si ea este hotaritoare pentru
obtinerea peliculei uniforme, netede si fara bule de aer.
M/f se aseaza asi se intinde pe suprafata panoului.
2. radiatia electromagnetica radiatia ultrarosii si ultraviolete.
Uscarea cu raze infrarosii prezinta unele avantaje fata de convectia fortata; transferul de caldura se face
permanent, iar procesul de uscare se produce de jos in sus, vaporii de solventi putind iesi din pelicula fara nici o
dificultate.
3. Radiatii nucleare- au inceput sa fie utilizate la intarirea lacului in flux de electroni, obtinuti cu ajutorul
unui accelerator a particulelor.
Durata de uscare-durata de trecere a peliculei de lac din faza lichida in stare solida.
3 etape:
Uscarea la praf- este considerata incheiata cind pelicula este uscata superficial si nu mai prinde praf
Uscarea la amprentaUscarea completa- intarirea in adincime.
21. clasificarea instalatiilor tehnologice. Agregatul de debitare a panourilor.
Instalatia tehnologica masini agregate asezate in linii complexe conform procesului tehnologic.
Transportarea pieselor de la o masina la alte poate fi\;
a)
Manula
b)
Automata (mecanizata)
Liniile pot fi : semiautomate sau automate
- linia semiautomata atunci cind linia complexa, o parte din masini necesita o ingrijire individuala si toate
sau o parte din masini sau agregate sint legate cu transportoare.
- linia automata- masinile sunt aranjate dupa procesul tehnologic, lucreaza automat si sunt legate intre ele prin
transportoare.
Insatalatiile tehnologice dupa gradul de prelucrare sunt :
Linia automata complexa- piesa trece toate operatiile procesului tehnologic.
Linia partiala- atunci cind se executa o parte din operatii tehnologice legate de prelucrarea piesei.
Avantajele instalatiilor tehnologice :
- productivitate inalta
- avans mecanic sau automatizat
- securitatea muncii inalta
- au posibilitate de reglare in limite largi
- executarea mai multor operatii la o singura trecere.
Pentru debitarea panourilor se folosesc agregate cu productivitate ridicata si cu
E. frezarea canturilor se face cu 2 freze (8) fiecare actionate de un motor electric cu turatia N=12000rot/min. Se
pot executa operatii de frezare si profilare sub unghi = -15grade pina la +95 fata de orizontala.
F. Shklefuirea canturilor se executa de o banda abraziva fara sfirsit, tensionata si condusa de 3 valturi cu axul
vertical (9). Banda este presata de suprafata cantului de un sabot de presare pneumatic. Se folosesc benzi pe
suport din pinza cu o granulatie de la 100- 120 la care se asigura o fiteza de taiere V= 25m/sec si o miscare de
oscilatie in plan vertical.
G. Rotunjire si tesirea canturilor se executa, fie prin slefuire cu benzi sau discuri orientabile (10), fie prin freze
cu axul inclinabil sub unghi de la 15-75 grade. Agregatul se compune dintr-un batiu, corpul fix si mosbil reglabil
fata de ce fix prin deplasarea dea- lungul ghidajelor batiului, cu cursa maxima de 3200 mm. Fiecare din cele doua
corpuri cuprind grupul pentru incalzit si aplicat adeziv. Grupul rolelor de presare. Ferestraiele circulare de retezat.
Frezele de nivekat furnire. Frezerele universale. Grupul de slefuit canturi. Grupul de tesit canturi.
23Agregatul de burghiat multiplu panouri.
Executa operatia de burghiuat pe una sau pe 2 fete, pe 2 canturi, cele transversale cu ajutorul capetelor de
burghiat multiple; fiecare cao de lucru are 2 mandrine portscula cu distanta intre axe 32 mm. Schema tehnologica
de prelucrare cu 8 capete de lucru in care:
- pentru prelucrarea ccanturilor capetelor de lucru (1) si(2)
- pentru prelucrarea fetelor superioare capetele (3) si (4)
- pentru fetele inferioare (5,6,7,8)
Fiecare cap de lucru este actionat de un motor el-c propriu cu turatia N = 3000 rot/min. Introducerea panourilor si
avansul pentru alimentare se face cu transportoare cu bezi inguste(9). Panoul este adus de transportoarele (9) in
zona de burghiere pina la atingerea contactului sfirsit de cursa reglat in prealabil la latimea panoului.
Aceasta comanda
oprire deplasarii se face prin intermediului motoreductorului de frinare. Cursa capetelor de lucru este reglata
in prealabil in functie de adincimea de prelucrare si este stabilita al progamatorul de prelucrare electrica. La
sfirsitul cursei de gaurire capetele de lucru se retrag, iar panoul este eliberat de dipozitivele de stringere(10)
pneumatice, dupa care transportorul (9) se pune in miscare avind o viteza de 39 m/min, astfel dupa evacuarea
panoului prelucratse introduce alt panou si ciclul de lucru fiind din nou preluat. La acest agregat nr. total de
burghie este de 168 cu diametrul maxim = 20mm, iar distanta maxima intre axele extreme este de 650 mm.
Productivitatea este de 15-20 panouri minimum, adica ciclul de luru este de 3-4 sec.
detecteaz eventualele incluziuni metalice. Butenii snt apoi aezai n poziie optim de trecere prin gater pe
cruciorul de fixare i pe cel de rezemare din faa gaterului, strni i apropiai de gater. Dup ce buteanul a trecut
prin gater aproximativ dou
treimi din lungime, este eliberat din braele vagonetului de fixare, care se napoiaz pentru ncrcarea cu un nou
butean. In timpul debitrii ultimei treimi se aaz din nou butean pe crucior, se prinde ntre brae, se aaz n
poziie de tiere centrat pe axa modelului de tiere i se apropie de gater. Acest mod de lucru permite trecerea
prin gater cap la cap" (fr spaii intermediare), respectiv folosirea intensiv a capacitii utilajului. Grosimea
pieselor obinute se verific cel puin o dat pe or, folosind abloane sau ublere. Grosimea trebuie s aib
dimensiunea din specificaie plus supradimensiunile ce se dau pentru contragerea prin uscare.
Montarea pinzelor n cadrul gaterului se execut la intervale de 2V2-4 ore. La montarea pnzelor se verific
starea, ascuirea i ceapra-zul pnzelor, dimensiunile i curirea distanierelor, nclinarea i tensionarea pnzelor.
Piesele obinute n urma debitrii butenilor pot fi sub form de cherestea ecarisat i brut.
Cheresteaua ecarisat (complet prelucrat), cu fee, canturi i capete plane, paralele i perpendiculare ntre ele,
provine din debitarea prismelor la gater i nu necesit alte prelucrri.
Cheresteaua brut nu este prelucrat. Ea provine din debitarea pe plin la gater sau din debitarea flancurilor
obinute la debitarea pe prisme. Aceste piese se supun unor operaii pentru eliminarea defectelor, ndreptrii
canturilor i capetelor i modificrii limii i lungimii. Succesiunea operaiilor depinde de calitatea, dimensiunile
i forma geometric a cherestelei brute.
Principalele operaii de prelucrare a cherestelei dup tierea la gater snt: tivirea, retezarea i spintecarea.
Tivirea cherestelei este operaia de tiere a marginilor pentru formarea de canturi perpendiculare pe fee. Operaia
se execut pe ferstraie circulare simple sau duble, la care una din pinze este mobil pentru a s.- putea obine
gama necesar de limi. Avansul la aceste maini poate fi manual sau mecanic.
Retezarea cherestelei este operaia de tiere transversal, prin care se obin piese de cherestea la lungimile cerute
de standarde. Prin retezare se urmrete i eliminarea defectelor naturale ale lemnului pe lungimea piesei.
Retezarea se execut la ferstraie circulare fixe, culisante (cu unul sau mai multe discuri), pendulare sau
basculante.
Spintecarea cherestelei este operaia de tiere longitudinal a unei piese de cherestea n scopul obinerii de dou
sau mai multe piese cu limi diferite. Prin aceast operaie se elimin i defectele naturale ale lemnului pe
limea piesei.
La dulapii groi la care apar dup debitare defecte, operaia se execut la ferstrul- panglic cu mas cu role i
avans mecanic cu valuri.
Lturoaiele i marginile rezultate de la debitarea butenilor, precum i capetele utilizabile, rezultate la retezarea
cherestelei se spintec la ferstraie circulare sau la ferstraie-panglic cu mas fix.
Transportul n interiorul halei S9~ face cu mai multe mijloace de transport.
Transportul ntre maini, se realizeaz cu role libere i acionate, transportoare cu lan, role sau band, elevatoare,
electrostivuitoare etc.
Evacuarea produselor se realizeaz cu transportoare cu band, elevatoare, transportoare transversale cu lan.
Evacuarea deeurilor se realizeaz cu transportoare cu band, cu ra-clete, cu melc i transportor
pneumatic.
Sortarea cherestelei este operaia de repartizare a pieselor de cherestea pe clase de calitate dup specia lemnului,
dimensiuni, sortimente i destinaie.
Gruparea pieselor pe sortimente i dimensiuni constituie sortarea dimensional, iar clasificarea dup nsuirile
lemnului i calitatea prelucrrii constituie sortarea calitativ.
In fabricile moderne, sortarea dimensional se face cu ajutorul instalaiilor mecanizate de mare productivitate.
Aceste instalaii snt alimentate cu ajutorul unor transportoare longitudinale sau transversale (n raport cu direcia
de micare a materialului) pe care sosete cheresteaua din hala de fabricaie. Piesele snt introduse pe cant, n
canalele transportorului sortator, cu ajutorul unor dispozitive. Pe ling acest transportor, snt dispuse lagre pentru
sortimente, pe lungimi, pe care snt evacuate piesele de cherestea. De pe aceste lagre, cheresteaua este dirijat fie
la format pachete, fie la rampa de sortare calitativ.
Sortarea calitativ se face pe baza criteriilor prevzute de STAS 1949-74, aprecierile bazndu-se pe urmtoarele
aspecte importante: structura lemnului, defectele i anomaliile lemnului (noduri, crpturi, guri de insecte,
putregai, pungi de rin etc); prelucrri necorespunztoare dimensional (supra sau subdimensionat i
neparalelismul feelor i can- turilor) i calitativ (rizuri, teituri).
Debiatarea pe plin
Debiarea pe plin cu intoarcere la 90 grade
Debiarea pe prisme cu intoarcere la 180 grade si apoi la 90 pentru debitarea prismei Prelucrarea pieselor rezultate
la debitare cu ferestraie panglica sunt prelucrate in continuare la ferestraie panglica si circulare de spintecat,
urmarindu-se realizarea unui randament cantitativ si calitativ maxim, corespunzator sortarii materialului si
specificul comenzii. Sortarea cherestelei . Ceresteaua de foiase se sorteaza astfel: grosimile separat, lungimile
in trei grupe ( subscurta, scurta, normala), latimile impreuna, piesele tivite separat de cele
netivite si semitivite si cherestreau tivita separat de cea netivita. Riglele, grinzile si sipcile sunt sortate fiecare
separat, iar dupa caaz se sorteaza pe dimensiuni si clase de calitate conform standardelor respective.
41. Procesul tehnologic a fabricarii mobilei din piese mulate.
Particulariti ale pieselor mulate. Pentru a se obine piese cu forme curbe, n afar de tehnologia curbrii, se poate
aplica i tehnologia mu larii, prin care mai multe straturi de furnire saU lamele sunt asamblate prin ncleiere i, n
acelai timp, sunt curbate. Produsele obinute prin aceast tehnologie fac parte din grupa produselor stratificate
mulate.Utilizarea pieselor stratificate din furnire mulate, n locul celor din lemn masiv, prezint o serie de avantaje, att
n ceea ce privete tehnologia de fabricaie, ct i structura produselor:
-se obin randamente sporite de utilizare a materiei primo, comparativ cu executarea acelorai componente din lemn
masiv;
- se valorific superior furnirele de calitate inferioar, care se pot introduce n straturile de mijloc ale pachetului de
furnire:
- se mbuntesc proprietile fizico-mecanice ale produselor, obi-nndu-se piese cu rezisten i elasticitate sporite, cu
o bun stabilitate a formei i dimensiunilor;
- se simplific tehnologia de fabricaie la operaiile de debitare, prelucrare mecanic i asamblare.
Materii prime i materiale auxiliare. Materia prim de baz pentru mulare este furnirul de diferite specii i caliti,
cu grosimea de 0,5 . . . 3 mm precum i placajul subire cu grosimea de 3 . . .
5 mm. In cazul pieselor mulate din furnire, se folosesc furnire derulate din fag sau alte specii de foioase pentru
straturile interioare i furnire decupate (estetice) pentru straturile exterioare (fee) din nuc, stejar i alte specii cu
valoare estetic
Furnirele sunt utilizate n funcie de destinaie, dup cum urmeaz:
- pentru suprafee vizibile exterioare se folosesc furnire estetice, tiate plan, din diferite specii calitatea
I sau a Il-a, cu grosime de 0,6. . . 0,7 mm;
- pentru straturile interioare (de miez) ale pieselor stratificat-mulate, cu raze mici de curbur (20 . . .
40 mm), se vor folosi furnire tehnice derulate de fag, calitatea a Il-a i a IlI-a, precum i deeuri de 1
. . . 1,2 mm grosime;
- pentru straturile de mijloc, cu raze mari d^ curbur (50. . . 100 mm) se vor folosi furnire tehnice de fag calitatea a Ila i a IlI-a, precum i deeuri de 1 , 6 . . . 3 mm grosime.
Calitatea pieselor stratificat-mulate este condiionat de calitatea materiei prime, aezarea foilor n pachet i de
alegerea judicioas a grosimilor n funcie de raza de curbur.
La fabricarea mobilei mulate se folosesc alte materiale cum sunt: adezivi pentru ncleiere, lacuri, vopsele i emailuri
pentru finisare, feronerie i accesorii pentru asamblare. Pentru ncleiere se folosesc cleiuri ureoformaldehidice,
fenolformaldehidice .
Tehnologia asamblarii si mularii furnirelor:
Tehnologia de mulare este formata din urmatoarele operatii:
-pregatirea materiei prime
- formarea pachetelor de furnire pentru presare
- presarea pechetelor in prese si matrite de forma
- racirea si conditionarea blocurilor mulate.
O tehnologie avansata de mulare o reprezinta incalzirea cu curenti de innalta frecventa. Se poate realiza astfel
reducerea duratei de presare, marirea productivtatii preselor si inbunatatirea calitatii incleerii. In cazul folosirii CIF
caldura se transmite direct in stratul de clei, in intreaga masa a pachetului si pe intreaga sectiune, in mod uniform,
polimerizarea cleiului se face rapid si uniform in intreaga sectiune. Prin schimbarea frecventei si tensiunei
curentului electric se poate regla viteza de incalzire si deci, si viteza de polimerizare, care se poate reduce la
0.5...3 min.
Pentru a asigura o buna calitate a mularii se vor respecta urmatoarele conditii:
- asezarea pachetului in matrita se va face simetric, fara de plasarea foilor de furnir pe directia longitudinala
sau transversala;
- presiunea se va transmite pe suprafete cit mai uniform prin precizia de executie a matritei si patritei si prin
modul de asezare a pachetelor la presare;
- sistemul de incalzire va asigura o repartizare uniforma a temperaturii pe intreaga suprafata de presare;
- respectarea razelor minime de mulare prescrise in functie de grosimea si specia furnirului
- respectarea regimului de presare stabilit prin durata de presare si presiunea specifica.
Defectela la mulare;
- descleierea furnirelor la capetele blocului mulat sau mijlocul blocului
- descleiere in zonele de racordare, fisurarea si ruperea furnirelor in zonele supuse la tractiune (convexe)
sau la compresiune(concave).
45. Procesul tehnologic in depozitul de busteni.
Procesul tehnologic n depozitul de buteni. Comport urmtoarele faze:
Descrcarea i recepia se face asemntor ca i la lemnul rotund de rinoase, respectnd i prevederile
standardelor fiecrei specii, folosind aceleai dispozitive, instalaii i mijloace de transport i manipulare.
Depozitarea se face n funcie de specia lemnoas i de utilajul folosit la debitare, astfel: depozitarea pentru fabrici
cu profil mixt i depozitarea pentru fabrici dotate cu ferstraie- panglic.
n primul caz, butenii snt sortai i depozitai n stive separate pe clase de calitate, serii de diametre i categorii
de lungimi, n al doilea caz, debitarea fcndu-se la ferstru-panglic, prin tieri individuale, nu este necesar o
sortare i depozitare dimensional-calitativ i ca atare butenii snt depozitai n stive compacte.
. Conservarea lemnului cuprinde msuri de protejare pentru a nu apare ciuperci "i crpturi care duc la
degradarea butenilor de foioase n general i a celor de fag n special.
Butenii de foioase se livreaz i se depoziteaz necojii, n plus pe capetele i prile laterale lipsite de coaj se
aplic paste sau pelicule care nu permit, uscarea. nceputurile de crpturi de la capete se prind cu S"-uri metalice
pentru prevenirea mririi lor.
Butenilor de foioase li se aplic i o conservare umed care se face prin: cufundarea butenilor n bazine cu ap;
stropirea stivelor de pe platforma depozitului cu ajutorul instalaiilor de stropire montate pe stlpii podului rulant;
conservare mixt n bazine de conservare i instalaii de stropire a butenilor aflai deasupra nivelului apel. Acest
procedeu face posibil i aburirea n bune condiiuni a cherestelei de fag debitat n timpul verii. Conservarea
umed se face obligatoriu n perioada martieoctombrie, iar stropirea zilnic ntre orele 820, cu excepia zilelor
cu ploaie continu.
Procesul tehnologic n bala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai ca i la cheresteaua de rinoase,
debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare. Operaiile se desfoar diferit dup utilajul
cu care se face debitarea, alegerea utilajului fiind determinat de diametrul i calitatea butenilor.
La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm trebuie s^iie debitai pe plin,
iar butenii de bun calitate cu diametrul de|3655-(cm s se debiteze pe prisme.
La stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea, astfel: n zona de
calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor piesele de 25 mm; n zona central la
debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25 mm sau dulapi cu peste 70 mm..
Procesul tehnologic in depozitul de materie prim. Activitea n depozitul de materie prima este organizata pe faze
dinstincte.
Descrcarea din mijloace de transport. Butenii snt dusi la fabricile de cherstea pe distana mici, sub 50
km, cu ajutorul autocamioanelor cu remorc^ iar pe distane mai mari, cu ajutorul vagoanelor de cale ferat.
Butenii se pot descrca manual, cu ajutorul apinelor i al pieghiilor cu crlig. sau mecanizat, cu trolii mecanice,
cu mono-grind, macarale-portal sau rotitoare, automacarale, poduri rulante etc.
Recepia materiei prime. Recepia se face cantitativ si calitativ. C a n t i t a t i v prin verificarea
dimensiunilor (diametrul i lungimea) i Calculul volumului, folosind instrumente de msurat i tabele
de cubaj. C a l i t a t i v se face Vizual, urmrind dac fasonarea este corect, iar defectele lemnului in
limitele admise de STAS 1294-85.
Recepia se face prin examinarea bucata cu bucat, cu ntrunirea integral a condiiilor prevzute n STAS. Dup
recepie, lemnul neretezat (de lungimi mari) este transportat la stocul tampon (tehnic) dac este cazul.
Sectionarea butenilor. Se face retezarea butenilor la dimensiunile corespunztoare lungimii cherestelei ce
urmeaz a se produce, funcie de comenzi. Prin aceast operaie se elimin unele defecte (crpturi de capt,
curburi, putregai, noduri vicioase etc), care influeneaz randamentul i calitatea produciei.
Secionarea se face perpendicular pe axa buteanului, de la captul gros spre cel subire. Operaia se realizeaz cu
ferstraie mecanice sau electrice, fixe sau mobile.
Sortarea, msurarea i marcarea. S o r t a r e a se face pentru lemnul sosit n dimensiuni de gater odat cu
recepia, iar pentru cel sosit in lungimi mai mari, imediat dup secionare.
M s u r a r e a diametrului se face cu clupa forestier. Msurarea lungimii se face cu metrul, cu clreul
de 1 m deschidere, si ruleta.
M a r c a r e a asigur evidena materiei prime n depozit, identificarea butenilor la distribuirea pe
lagrele de depozitare i la nregistrarea lor in carnetul de gater pentru tiere.
La capatul gros al butteanului se nscriu la recepie: calitatea, lungimea i diametrul msurat la mijlocul
lungimii (care servete la cubarea buteanului n depozit i la calculul volumului pentru tiere).
Pe captul subire al buteanului se nscrie, la sortare-secionare, diametrul msurat la captul subire (care
servete pentru distribuirea pe rampele de alimentare i pentru calcularea modelului de tiere).
Distribuirea pe lagrele de depozitare. Butenii de rinoase snt debitai numai cu gaterele i ca atare
sortarea dimensional-calitativ pentru o debitare raional este absolut necesar.
Din punct de vedere calitativ butenii de gater se sorteaz in depozit. dup retezare, in doua clase de calitate.
Butenii se distribuie in depozit pe rampe, grupai pe diametre i lungimi astfel:
butenii clasa A se grupeaz pe lungimi d 3,0 O i 3,50m la un loc. ce de 4m separat, iar cei de 4,5 i 5,06 m
la un loc. Gruparea pe diametre face in 16 categorii, din 3 in 3 sau din
5 n 5 cm
46. Procesul tehnologic in depozitul de cherestea
Activitatea depozitului de cherestea este organizata in faze distincte si cuprinde operatii ca:
- receptionarea
Masurarea cherestelei se face pe lungime latime si grosime in locuri unde nu exista tesituri si alte defecte
, se exprima in mm,
Inventarierea consta in inregistrarea pieselor primite: numarul de piese si calculul volumului, pe baza
dimensiunilor nominale masurate, se masoara in metri cubi.
Marcarea se face pe partea de mijloc a capetelor cu vopsea rezistenta la apa. Marcarea se face cu diferite semne
conventionale specifice claselor de calitate.
Stivuire si conservarea cherestelei
Cheresteaua este adusa la locul de depozitare cu diferite mijloace de transport, ea trebuie sa fie stivuita in cel mult
72 de ore de la intrarea in depozit, fiind prealabil curatata de rumegus si de fibre smulse. Stivele se fac pe
platforme executate din elemente de beton asezate la o inaltime de 40 cm de la sol. Peste acestea se aseaza
transversal grinzi de lemn. Stivuirea se face cu spatii, folosind intre fiecare rind de material sipci de acelasi
material care se vor aseza intre rindurile de cherestea pe aceiasi verticala, la distante intre unul si 1,5 m, in functie
de grosimea cherestelei. Piesele trebuie asezate in asa mod incit sa asigure o buna aerisire a stivei. Stivuirea se
poate face si in pachete, in cazul in care manipularea se face cu autostivuitoare. Stivele se protejeaza impotriva
precipitatiilor si a actiunii directe a radiatiilor solare prin acoperire individuala sau sub soproane de tip usor.
Corecta stivuire si buna conservare a cherestelei duce la prevenirea degradarii ei. Stivele se marcheza cu o
tablita.
Expedierea cherestelei
In vederea expedierii se face pregatirea cherestelei in specificatia comandata. Pentru aceasta, se procedeaza
la desfacerea stivelor, dupa care urmeaza resortarea, care consta in clasificarea definitiva a cherestelei dupa
defectele care au aparut ori sau accentuat in timpul depozitarii si uscarii in aer liber.
La cheresteau de foiase este specifica inca o operatie suplimentara in plus la cele care se executa in depozitul de
rasinoase. Aceasta operatie este aburirea cherestelei.
Aburire este un tratament higrotermic, in care agentul de tratare este abrul saturat umed, degresat,cu presiune
inalta si temperatura de 100 grade. Prin aburire se urmasreste ameliorarea proprietatilor mecanice, tehnologice
reducerea deformarilor si craparii in timpul depozitarii, datorita scaderii tensiunilor interne, a higroscopicitatii si
contragerii ; uniformizarea culorii, aspectul solicitat in diversele prelucrari ale cherestelei si in special in industria
produselor finite din lemn; sterializarea lemnului.
Temperatura utilizata la aburire distruge ciupercile si microorganismele si insectele din lemn, ceea ce reduce
pericolul de degradare. Aburirea se face in camera de aburire.
44. Taierea bustenilor la gatere. Scheme de debitare.
Pentru a se obine o cantitate cit mai mare de cherestea i pentru a se evita pe cit posibil apariia defectelor de
tiere denumite brac tehnic", muncitorii ce deservesc gaterele trebuie s respecte anumite reguli, si anume:
debitarea butenilor trebuie s se fac cap la cap, avindu-se grij ca butenii s nu se izbeasc, deoarece se
produc o serie de dereglri i deformri ale modelului de tiere prin loviri;
n timpul tierii trebuie s se asigure o bun presare a butenilor cu ajutorul valurilor, astfel nct acetia s nu
se roteasc ;
dup trecerea prin gater a 23 buteni, se oprete gaterul pentru a se verifica ntinderea pnzelor i
ceaprazul si pentru a se msura grosimea pieselor obinute, lundu-se msurile de remediere cind se constat
anumite defeciuni;
la gaterele dotate cu crucioare de prindere i sprijin n spate, materialul debitat se evacueaz n timpul cel
mai scurt, pentru a nu se reduce productivitatea datorit opririlor i pentru a se evita anumite accidente;
n tot timpul tierii s se urmreasc atent funcionarea mecanismelor gaterului, oprindu-se gaterul
atunci cind apar zgomote sau unele defeciuni ce pot provoca deteriorri;
s se fac ungerea i ntreinerea gaterului la ncetarea lucrului. Toate operaiile de ntreinere i remediere a
anumitor defeciuni s se fac cnd gaterul este oprit i lsat la punctul mort inferior.
La grosimea scindurilor sint admise abateri de 1 mm, la dulapi pin la 58 mm, 1,5 i + 2 mm la piesele cu
grosimi peste 58 mm. La prisme, fa de dimensiunea nominal se admit abateri de 2 mm. in cazul prismelor
cu grosimea pin la 150 mm i 3 nm la prismele cu grosimea de la 160 mm in sus. De asemenea, la debitarea
prismei, defectele de curbur, arcuire, nu trebuie s depeasc 0,3%.
Sistemele de tiere a butenilor folosite in fabricile noastre sint : tierea pe plin, tierea pe prisme,
tierea nordic i tierea pe sferturi.
Tierea pe plin (fig. 17.3, a ) se face printr-o singur trecere a butenilor prin pnzele de gater i se obin numai
piese de cherestea netivite. Sistemul acesta asigur o productivitate mare, ns necesit un volum mare de munca
la ferstraiele circulare de tivit i de aceea se folosete numai in cazul tierii butenilor de caliti inferioare.
Tierea pe prisme (fig. 17.3,&) const n trecerea butenilor de dou ori prin acelai gater sau trecerea prin dou
gatere paralele. La prima trecere rezult piese de margine i o pies central denumit prism. La cea de-a doua
tiere se obin din prism, din mijlocul ei, piese cu canturile i feele drepte, iar din margini (flancuri) se obin
piese netivite.
Pentru debitarea butenilor de rinoase acest sistem este cel mai mult folosit la noi n ar.
Tierea nordic (fig. 17.3, c) este o variant a debitrii pe prisme i const in obinerea, la prima tiere a
buteanului, a unei prisme maxime, iar flancurile rmin sub form de calote i sint destinate fabricilor de celuloz
sau spintecate ulterior. Piesele de cherestea obinute au aceeai lungime i lime, deci rezult o sortimentaie
redus care permite mecanizarea operaiilor de prelucrare ulterioar i a celor de sortare.
Tierea pe sferturi (fig. 17.3, d) se practic n cazul debitrii butenilor de rezonan n cherestea. Acest sistem
asigur obinerea unui numr maxim de piese, debitate radial, prin trecerea succesiv a butenilor n gatere.
Buteanul este iniial tiat n dou calote i apoi, n sferturi. Fiecare sfert este introdus, apoi, n gater i spintecat n
funcie de sorti-mentaia urmrit.
Aranjarea pnzelor in rama gaterului la diferite distane poart numele de model de tiere. Modelele de tiere la
butenii de rinoase trebuie s acopere n ntregime seciunea
transversal a butenilor i ele pot fi:
simetrice (fig. 17.4, a, b), cnd poziia pnzelor este identic de o parte i de alta a axei ramei gaterului. Aceste
modele se folosesc n mod frecvent pentru debitarea rinoaselor;
asimetrice (fig. 17.4, c), cnd aezarea pnzelor n rama gaterului nu prezint simetrie fa de axa ramei
gaterului, fiind utilizate n cazul unor comenzi speciale.
La rindul lor, modelele de tiere simetrice pot fi: fr so, cnd inima lemnului este cuprins intr-o singur pies
central, sau cu so, cnd din debitare rezult un numr par de piese. n acest caz, inima lemnului este mprit pe
cite o fa a celor dou piese centrale.
Notarea modelelor de tiere poate fi fcut n dou feluri: prin notarea cifrelor ce reprezint grosimea nominal a
pieselor, n milimetri, n ordinea aezrii pnzelor n rama gaterului sau prin notarea numai a unei jumti de
model, numai n cazul modelelor de tiere simetrice, ncepnd cu piesa sau piesele centrale ale buteanului.
Notarea modelului de tiere la debitarea pe prisme a rinoaselor
(sistem cel mai des intilnit) se face astfel :
l
- la prima tiere : 24, 24, 24, 2S0, 24, 24, 24 sau 1/280, J?/24:
- la tierea prismei: 24, 24, 3S. 48, 24. 24, 24, 48, 38, 24, 24, 2/34, 1/48, 1/38, 3/24 sau 2/24,
1/48, 1/38, .R/24.
La modelele asimetrice, modelul de tiere se scrie complet prin niruirea tuturor pieselor de cherestea astfel:
24, 24, 68, 24. 24. 24.
Notarea pieselor de la marginea butenilor se face cu litera B, care nseamn rest. La rinoase, aceste piese au. de
obicei, grosimea S mm pentru categoriile de diametre pn la
30 cm i 24 cm pentru burenii mai groi.
Pentru asigurarea unei prelucrri maxime a buteanului i pentru a se evita obinerea de piese neprelucrate este
necesar ca modelul de tiere s fie mai mare decit diametrul minim al grupului de buteni ce se debiteaz.
32. Masini unelte utilizate in industria prelucrarii lemnului, clasificarea.
Mijloacele tehnice folosite n industria lemnului sunt variate i complexe, fapt pentru care se impune o
clarificare i delimitare a componentelor acestora. In acest sens este necesar definirea noiunilor referitoare
la main - n general, i main-unealt, n special. Dup dicionarele n vigoare i unii autori [6], noiunea
de main este definit astfel: "sistem tehnic format din organe i mecanisme care execut micri
determinate pentru efectuarea de lucru mecanic util sau pentru transformarea unei forme de energie
n energie mecanic sau invers". Pe baza definiiei, mainile pot fi: (fig.1.1 ,a) [6].
* maini de for, care transform o energie n lucru mecanic (toate tipurile de motoare), sau energia mecanic n
alt form de energie (generatoarele);
maini de lucru, care efectueaz un lucru mecanic util, folosite la prelucrarea sau deplasarea materialelor (a unor
obiecte). Agregat: reprezint grupul format prin cuplarea unei maini de for cu una sau mai multe maini de
lucru sau cu un generator (se admite folosirea noiunii i pentru unele uniti tehnice cu independen total din
construcia mainilor- unelte i utilajelor). In cadrul echipamentelor tehnice se poate folosi noiunea de main* Utilaj: prin utilaj se nelege ansamblul mainilor, aparatelor, uneltelor i echipamentelor necesare efecturii
unei anumite operaii, lucrri sau al unui proces tehnologic.
Mainile de lucru, prin urmare sunt acele tipuri de maini care primesc energie sub diferite forme i o transform
n lucru mecanic util, cu ajutorul cruia se execut operaii diverse, lucrri, sau se realizeaz diverse produse sau
obiecte. Mainile de lucru se mpart n dou mari grupe: maini de prelucrare i maini de transport (i ridicat).
Mainile de prelucrare, sunt acele maini de lucru care sunt folosite la prelucrarea materialelor sau obiectelor prin
diverse procedee,ca: deformare plastic, tiere, sfrmare, separare, asamblare, agrafare etc. Mainile de
prelucrare servesc, prin urmare, la efectuarea diferitelor procese de prelucrare, avnd drept scop realizarea unor
piese prin modificarea formei, dimensiunilor i uneori chiar a structurii materialelor din natur.
Cu caracter general, mijloacele tehnice din industria lemnului sunt destinate, n principal, pentru urmtoarele
domenii de activitate (fig.1.1,b):
o operaii de "prelucrare mecanic", realizate pe maini-unelte sau
pe utilaje echipate cu scule achietoare; o operaii "tehnologice", urmate dup prelucrri mecanice, ns care fac
parte dintr-o tehnologie modern de fabricaie, ca: presri, mbinri, asamblri, aplicare lac etc; o "serviciT, adic
operaiile complem entare dintr-un proces
1
tehnologic i care nu sunt cuprinse n primele dou grupe; o difer8ite "produse", realizate n
principal pe linii automate (chibrituri, creioane, plci etc). Av1nd n vedere diversitatea
domeniilor menionate i mijloacele tehnice folosite sunt variat9e i complexe, dar bine
SERVICII 0=
44
1
conturate i delimitate. In acest sens trebuie fixate unele definiii referitoare la cele apte grupe de
echipamente tehnice prezentate n fig. 1.1,b, astfel:
* Unelte: piese, ansamblu de piese, dispozitive, acionate manual sau de un mecanism, care servete pentru a
efectua o operaie tehnic de prelucrare mecanic, de montare, asamblare, manevrare, etc. Partea activ a
unei unelte, care vine n contact direct cu obiectul de prelucrat, de mnuit, de fixat, etc se numete scul.
Main-unealt: face parte din grupa mainilor de prelucrare i reprezint maina echipa cu scule adecvate
avnd ca scop generarea suprafeelor prin procesul de achiere a materialelor lemnoase, n anumite condiii de
productivitate, precizie dimensional i calitate a suprafeei. Altfel spus, maina-unealt pentru prelucrarea
lemnului este o main de prelucrare echipat cu scule achietoare adecvate, destinat prelucrrii mecanice a
lemnului sau a produselor pe baz de lemn (gatere, ferstraie circulare, maini de frezat etc). unealt agregat,
dotat cu uniti de lucru (capete de lucru) care execut operaii diverse sau identice (caz n care se realizeaz
prelucrarea simultan a mai multor piese).
* Linie de maini sau utilaje: ansamblul de maini, instalaii i
e transport, dispuse n ordinea
operaiilor prevzute n procesul tehnologic.
* Instalaie: ansamblul de construcii, maini, aparate, instrum
N cesorii care
servete la ndeplinirea unei anumite operaii sau funcii n procesul d fal ? e . mijioace d
profil
p
Uluc
Profil-
prof/
l profil
fi
ente i ac
e producie
at
Fig.
19.14. Maina de turnat Iac.
45
permit obinerea calitii produsului n condiii dinainte stabilite.Aciunea industrial care conduce la asemenea
rezultate este fabricaia interschimbabil a pieselor, iar piesele care ndeplinesc aceste condiii se numesc
interschimbabile.Principalii factori care determin schimbrile dimensionale ale pieselor n procesul de prelucrare
snt:
-precizia de prelucrare pe maini-unelte agregate i linii tehnologice;
-abaterile dimensionale ale pieselor n funcie de variaia umiditii lemnului datorit umiditii relative i
temperaturii aerului din mediul nconjurtor.
Precizia de prelucrare este gradul de apropiere a dimensiunilor reperului prelucrat fa de precizia impus prin
documentaia tehnic. Condiiile care pot asigura prelucrarea interschimbabil snt: aplicarea sistemului de
tolerane i ajustaje (prelucrarea pieselor n limitele unor abateri prescrise), dotate cu utilaje i dispozitive de lucru
corespunztoare preciziei cerute, asigurarea cu scule, instrumente, aparate de msur i verificare, introducerea n
fabricaie a materialelor lemnoase corespunztor condiiilor de utilizare, reglarea corect a mainilor prin
respectarea regimurilor de lucru prescrise? i asigurarea unui control tehnic pentru urmrirea preciziei de
prelucrare.
Tehnologia de fabricaie bazat pe cooperare n producie, prin care elemente, complexe sau subansambluri ale
aceluiai produs snt executate de mai multe ntreprinderi, fabricaia interschimbabil reprezint condiia de baz
pentru sporirea eficienei economice, creterea productivitii muncii i asigurarea calitii produselor.
Prelucrarea interschimbabil este necesar pentru organizarea formelor superioare de producie cum snt: montarea
pe band rulant, prelucrarea pe linii de fabricaie, mecanizarea i automatizarea, specializarea i cooperarea n
producie, adic acele forme care asigur o nalt productivitate a muncii.
Un rol deosebit de important in asigurarea interschimbabilitii l are muncitorul, care trebuie s respecte
prescripiile de fabricaie, tehnologia de lucru i de control, adic disciplina tehnologic.
sco bitu r,
b - la
un cep
Practic, distana reglat iniial nu rmne constant din mai multe cauze :
*datorit mainilor-unelte, prin:
-lipsa de precizie geometric a mainei
-deformaiile elastice ale mainei n funcie de rigiditatea ei;
-deformaii termice *datorit sculei prelucrtoare, prin:
-lipsa de precizie a sculei
-deformaii elastice datorit prinderii
-deformaii termice;
*datorita dispozitivelor de fixare, prin:
-lipsa preciziei geometrice a dispozitivului;
-deformaiile elastice ale dispozitivului;
-uzura dispozitivului.
Prin creterea preciziei de prelucrare i asigurarea interschimbabilitii, se pot organiza forme superioare de
producie cum snt: cooperarea n producie, montarea n banda rulant, prelucrarea pe linii n flux continuu,
mecanizarea si automatizarea proceselor de fabricaie, adic acele forme care asigur o nalt productivitate a
muncii.
Operaiile de mai sus se rezolv algebric folosindu-se semnul plus cind limitele de execuie snt mai mari dect
dimensionarea nominal i semnul minus cnd limitele de execuie snt inferioare dimensiunii nominale
Intr-o reprezentare grafic, linia de referin fa de care se msoarabaterile se numete linie zero i este
determinat de
dimensiunea nominal.
Evalund valorile dimensiunilor efective obinute pentru aceeai dimensiune nominal, la un lot de piese
prelucrate, acestea se pot repartiza ntre cele dou valori limit maxim i minim. Diferena dintre
dimensiunea maxim i minim admis se numete toleran (T):
a-la scobitura.
b-la un cep
T = LE max- LE min
Zona cuprins ntre limitele dimensiunilor maxime i minime se numete cmp de toleran. Piesele cu dimensiuni
care nu snt cuprinse n cmpul de toleran prescris snt considerate rebut dimensional.
In sistemul de asamblare cep-scobitur, tolerana la dimensiuni se stabilete pentru cele dou dimensiuni, adic la
lungime i lime, iar pentru o mbinare cu cepuri rotunde, tolerana se stabilete numai pentru o singur
dimensiune, adic diametrul cepului sau scobiturii. Abaterile limit (As as Ai a i ) snt stabilite n funcie de
precizia necesar pentru piesa sau complexul ce se prelucreaz. In mod convenional pentru scobitur
(dimensiuni interioare) abaterile se noteaz cu majuscule (As Ai), iar pentru cepuri (dimensiuni
exterioare) cu litere mici (as ai).
Exemplu: n cazul prelucrrii unor piese la maina de rindeluit la grosime, pentru dimensiunea
nominal L=20 mm, pentru care este reglat maina, se obin urmtoarele dimensiuni efective
pentru 10 piese msurate: L E =19,6; 19,8; 19,9; 20,1;
20,15; 19,9; 19,8; 19,7; 20,1; 20,0 mm. Cunoscnd c dimensiunea maxim admis Le m a x + 20,l
mm i minim admis L e mi n =19,8 mm, s se calculeze: abaterea superioar (as), abaterea
inferioar (ai), tolerana (T) i numrul de piese ce reprezint rebutul recuperabil i
nerecuperabil.Tolerana se mai poate calcula i cu relaia T=as-ai=0,l-(-0,2)=0,3mm. Rebut
recuperabil: o singur pies cu dimensiunea de 20,15 mm. Rebut nerecuperabil: 2 piese cu dimensiunile
de 19,6 i 19,7 mm. Abaterile egale dar de semn contrar se nscriu o singur dat cu o mrime egal
cu numrul ce reprezint dimensiunea de baz adic: 20 + -0,1; 30+ -0,3;
40 + -0,3 etc
.Referitor la valorile toleranelor pentru dimensiuni libere, adic pentru acele dimensiuni (lungime, lime,
grosime) care nu intervin n ansamblri (exemplu: placi de mese, bufete, servante, perei laterali sau plci
orizontale necuprinse ntre alte panouri, ui sau capace aplicate peste canturile panourilor corpurilor de mobil etc,
n general, deci, la dimensiuni de gabarit), standardul 7837-82 precizeaz c acestea se ncadreaz ntr-o singur
clasa de precizie (STAS 7837-82 al. 2.1). n principiu tolerana la dimensiuni libere are valoarea egal cu
dublul valorii cmpului de toleran:
necesar o strngere mare (exemple: mbinarea picioarelor din fa cu rame ezut la scaunele curbate, mbinarea
picioarelor i balutrilor cu placa ezut i splatul la scaunele tip rustic i colonial, mbinarea traverselor
intermediare cu montanii la cercevele i ui etc).
Ajustatul aderent se aplic mbinrilor cu sau fr clei, ale cror scobituri snt situate la o distan mai mic de 30
mm de la captul piesei (exemple: formarea ramelor i panourilor din lemn masiv, formarea scheletelor de
mobil etc.) precum i pentru mbinrile ncleiate ale panourilor (fixe), realizate cu cepuri cilindrice aplicate etc.
Ajustajul cu frecare se aplic mbinrilor cu sau far clei, la care nu snt necesare strngeri mari (exemple:
mbinrile de capt cu cepuri multiple ale diverselor rame, mbinrile n lamb i uluc pentru formarea
pardoselilor, mbinarea, lambelor n canturile panourilor de PAL. mbinrile nencleiate, demontabile ale
panourilor, realizate cu cepuri cilindrice aplicate) precum i n toate cazurile de grosimi ale ramelor ce se
placheaz, panourilor calibrate la grosime, distanelor ntre axe ale scobiturilor circulare sau distane ntre repere
metalice (poziionarea balamalelor, accesoriilor de nchidere etc).
Ajustajul alunector se aplic mbinrilor fr clei, la care piesele de mbinat se aaz cu mna sau prin batere
uoar (exemple: tbliile n ulucul ramelor, fundul sertarelor n uluc, capacele penarelor, rigleta la rigla de calcul
etc).
Ajustajul liber se aplic mbinrilor cu joc garantat i unde jocul dintre piese nu trebuie s influeneze aspectul
produsului (exemple: uile de mobil, feele de sertare i capacele n lcaul lor, panoul de spate al corpurilor de
mobil etc).
Ajustajul larg se aplic mbinrilor cu joc mare (exemple: corpul sertarelor n lcaul lor, mbinrile n cep i
scobitur care se fixeaz cu pene, uile care stau n atmosfera umed i cercevelele de ferestre n tocurile lor etc).
28.Clasele de precizie.Stabilirea claselor de precizie.
Clasa I de precizie are toleranele cele ai mici i deci precizia cea mai ridicat. Aceast clas se folosete
pentrru construcia instrumentelor muzicale, casete pentru aparate de msur, piese din lemn stratificat den-sificat
.a.
Clasa a Il-a de precizie are cmpul de tolerana mai mare, avnd o precizie medie i se folosete in
construcia mobilei, la mbinrile cep scobitur, asamblrile demontabile etc. Clasa a lll-a de precizie are cimpul
de oleran de dou ori mai mare docil clasa a Il-a, se aplic n fabricarea mobilierului de grdin, fabricarea
caroseriilor de autovehicule, case prefabricate, ui, ferestre i alte produse finite, caro se folosesc in mediu
ex*orior.
Pentru clasa I de precizie se folosete lemn din specii omogene, cu coeficieni mici de contragere i umflare, c-u
umiditate de maximum 10%. Pentru clasa a Il-a orice specie cu umiditate de 8.. . 12%, iar pentru clasa a IlI-a se
pot folosi orice specii, avind umiditatea de maximum de 14%.In ceea ce privete utilizarea ajustajelor se pot face
urmtoarele recomandri:
.
-ajustajul presat se aplic la mbinrile de mare precizie, dac scobiturile se gsesc la o distan mai mare ce 30
mm de la captul piesei. La acest ajustaj stringerea minim este egal cu zero.
-ajustajul forat se aplic la mbinrile cep i scobitur cu sau fara clei, unde se admite o strngere mare .
-ajustajul aderent se aplic n majoritatea cazurilor la mbinrile cep si scobitur ncleiate, de asemenea, la
mbinrile n lamb i uluc, la mbinrile ramelor .
-Rezistena mbinrilor ncleiate prin ajustaj aderent are valori maxime, aceasta i datorit valorii jocului sau
stringeriL. efective, care se gsete la limita grosimii optime a peliculei de adeziv-(=aprox. 0,1 mm);
termica,formica, usile trebuie sa satisfaca cerintele de a introduce sau a ascoate obiectele de uz casnic.
Clasificarea usilor:
---de intrare in cladire
---usi ferestre de balcon
Usile pot fi simple sau duble.
Usile sint produse complexe alcatuite din rame,panouri,cutii.
Usile trebuie sa aiba un exterior placut cu o executie ingrijita,sa fie esor de manipulate ,sa aiba o buna
functionare in timp,sa se incadreze correct in asamblu constructive.
Dupa modul de functionare:
-----obisnuite
-----pivotante(rotitoare)
-----batante
-----glisante
-----pliante
-----culisante
1-rama
2-tablie
3-toc
4-captuseala
Fabricarea usilor se desfasoara pe doua linii: linia tehnoogica pentru tocuri si captuseli si linia tehnologica p/u foi
de usa.
Tocul si captuseala usii sint rame formate din lonjeroane si traverse,executate din lamele de lemn.Procesul
tehnologic cuprinde urmatoarele faze:
rama foii de u din cherestea de rinoase, format din dou lonjeroane i dou traverse de capt;
---adaosurile interioare din cherestea de rinoase, aezate n locurile unde se monteaz feroneria;
---feele din dou foi de PFL cu care se placheaz rama pe ambele pri;
---miezul celular, compus din lamele de PFL ndoite i ncleiate pe canturi;
bordura, din furnir de 3,5 mm;
----furnirul, care se aplic pe ambele fee din PFL ale uii
Procesul tehnologic pentru fabricarea foii de usa.
Confecionarea ramei.. Formarea ramei se obine prin asamblarea montanilor, a traverselor i a adaosurilor prin
prinderea la capete cu ajutorul unor clame ondulate, metalice.
Formarea plcii. Foile de PFL debitate anterior se trec prin maina de aplicat adezivi.Apoi se obtin
pachete.Pachetele astfel formate snt introduse n presa multietajat.
Dup presare se realizeaz bordurarea pe prile longitudinale ale ramei, prin incleierea cu ajutorul curenilor
de inalt frecven. Presarea bordurii se face tot cu pistoane pneumatice, dup care intr automat in funciune
staia de cureni de inalt frecven Apoi se obtin foile de usa. Foile de u se lefuiese. pe ambele pri, la
maini de lefuit cu doi cilindri. Furniruirea foilor de u. Dup lefuire, foile de u trec printr-o instalaie de
aplicat adezivi, se aplic furnirele i pachetele astfel formate sint introduse n pres.Dupa operatia de uscare se
execut frezarea locaului pentru broasc, gaura pentru miner i locaul pentru cheie. Urmeaz operaia de
lefuire fin a furnirului n vederea finisrii.
Finisarea foilor de ua. Foile de ui plane celulare furniruite cu furnir estetic se finiseaz transparent, folosinduse lacuri i grunduri ter-moreaective pe bvaz de rini sintetice.Ua este preluat de un transportor care o
introduce intr-un tunel ae uscare cu vitez redus. Dup lcuire, foaia de u este condus ntr-un tunel de rcire
prevzut cu exhaustor, pentru evacuarea vaporilor de solveni degajai.Apoi are loc controlul de calitate, prin
supunerea produselor unor probe de ncercare, dup care uile snt duse la magazia de produse finite.
33. Organele componente ale masinilor
Mecanismele si organele de masini fac parte integrata din stiinta constructiei de masini si se ocupa cu studiul
structurii, cinematicii si dinamicii mecanismelor si a masinilor, precum si cu studiul formei, metodelor de
calcul si de proiectare a elementelor lor componente. Corpurile solide care intra in componenta unei
masini poarta denumirea de elemente sau organe de masini. Prin organ de masina se intelege o piesa simpla,
care poate fi proiectata si executata independent, sau care intr-o masina indeplineste o anumita functiune si nu se
poate desface
in
parti
distincte
decat
prin
distrugere. Legatura intre
doua organe de masini care executa o miscare unul in raport cu celalalt se realizeaza printr-o cupla
cinematica. Daca contactul dintre cele doua organe de masini este dupa o linie sau punct cupla cinematica
este superioara, iar daca contactul este dupa o suprafata,
cupla
cinematica
se
numeste
inferioara. Organele de masini legate intre ele prin cuple cinematice formeaza un lant cinemtic.
Cand lantul cinematic are un organ de masina fix in raport cu care celelalte organe de masini executa o
miscare definita, poarta denumirea de mecanism. Conform def anterioare notiunea de mecanism este mai
generala decat notiunea de masina sau aparat, deoarece are in vedere numai miscarea.
Clasificare
constructiv
organe de maini simple , compuse dintr-o singur pies organe de maini compuse , alctuite din mai multe piese
funcional
organe de maini pasive organe de maini active
Unele organe de masini prezente cel mai des in constructia masinilor sint urmatoarele: Curelele de transmisie
sunt organe de maini simple, destinate transmiterii puterilor ntre doi arbori , prin intermediul forelor de
frecare.Suprafeele de contact pentru trasmiterea puterii sunt flancurile curelelor trapezoidale, respectiv dinii, n
cazul curelelor sincrone. Lagrul este un organ de main avnd rol de susinere i de poziionare a altor
organe de maini aflate n micare de rotaie.
Lanurile sunt organe de maini simple.Transmisiile prin lan servesc la transmiterea micrii i a
momentului de torsiune ntre doi sau mai muli arbori paraleli.Lanul este format din zale, articulate ntre ele, care
i asigur flexibilitatea necesar pentru nfurarea pe roile de lan.
urubul este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile sau pentru transmiterea forelor i a
micrilor. Se folosete mpreun cu organul de main pereche, numit piuli.
Piulia este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile. Se folosete mpreun cu
organul de main pereche, numit urub. Este o pies, n general metalic,
avnd o gaur filetat i o parte exterioar cu o form potrivit pentru strngere - destrngere direct cu mna sau
prin intermediul unei chei
motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform energia electric n energie mecanic.
Transformarea invers, a energiei mecanice n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist
diferene de principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd
ndeplini ambele roluri n situaii diferite.
Reductor- aparat, mecanism care reduce o mrime (presiune, turaie etc.) proprie unui sistem tehnic.
35. Domeniul de utilizare a masinilor unelte.
Prelucrarea mecanic a lemnului ocup un loc important n ansamblul tehnologiilor pentru fabricarea produselor
finite din lemn, ncepnd de la debitarea primar a masei lemnoase sub form de catarg, pn la realizarea de
semifabricate i repere de cele mai diverse forme i dimensiuni. Pentru aceast prelucrare se folosesc o serie de
mijloace tehnice, a cror cunoatere, alegere i exploatare este deosebit de influent asupra economicitii i
calitii produselor finite din lemn. Trebuie s se plece de la precizarea locului i a importanei mainilor-unelte i
utilajelor n ansamblul dotrii tehnice a unei societi comerciale, condiiile de alegere i luarea deciziei de
cumprare.Tehnologiile pentru fabricarea produselor din lemn dei foarte diferite, sunt bine delimitate pentru
grupele de produse pe care le realizeaz, att a celor semifinite ct i a celor finite. Ele au cunoscut o dinamic de
dezvoltare, perfecionare i nnoire continu, ca urmarea realizrilor tehnice deosebite din domeniu. Toate
tehnologiile se concretizeaz practic printr-o dotare tehnic (scule, maini-unelte, utilaje i instalaii)
corespunztoare, adaptate concret fiecrei grupe de produse lemnoase. De fapt o tehnologie, ca noiune
abstract, se materializeaz practic numai prin intermediul acestei dotri tehnice.In condiiile actuale de
exigene calitative, nu se poate concepe i aplica o tehnologie modern, eficient fr o dotare tehnic adecvat,
aleas, amplasat i exploatat corespunztor. Rezult, prin urmare, o dependen inseparabil dintre
tehnologia raional conceput i mijiocul tehnic de realizare practic. nc din faza de concepere a tehnologiei nu
se poate face abstracie, sau s nu se in seama de maina-unealt i utilajul cu care ea se poate realiza practic,
pentru un anumit produs din lemn.