Urechea interna

este situatia in grosimea stancii temporalului, fiind formata dintr.un sistem

de cavitati si canale a caror denumire comuna este Labirintul osos
in int labirintului osos se afla un alt sistem de canale membranoase in care
se deschid ramurile terminale ale n auditiv si care formeaza Labirintul membranos
-

intre cele doua labirinturi se gaseste spatiul perilimfatic care contine limfa.

in int labirintului membranos se gaseste spatiul endolimfatic care contine

endolimfa.
-

perilimfa si endolimfa repr lichidele urechii interne

Labirintul osos
format dintr.o cavitate centrala numita vestibul care comunica cu cele 3
canale semicirculare si cu cohleea.
comunica de asemenea cu suprafata externa a stancii temporalului prin
doua canalicule numite Apeducte si un canal mai voluminos numit MEATUL ACUSTIC
INTERN.
Vestibulul osos
-

are o forma ovalara cu o lungime de 5-7 mm si un diametru de 4 mm.

se gaseste intre fereastra ovala si fundul meatului acustic intern, posterior

de cohlee.
Prezinta 6 pereti :
1.
Peretele superior - orientat oblic in sens postero-inf si prezinta doua orificii :
posterior se afla orificiul comun al canalelor semicirculare anterior si posterior;
anterior se afla orificiul ampular al canalului semicircular anterior.
2.

Peretele inferior - prezinta doua orificii voluminoase :

-orif ferestrei ovale : obturat de baza scaritei si face leg intre urechea medie si cea
interna, avand o lungime de 2-3 mm si alungit transversal
orif vestibular al cohleei : se afla post de fereastra ovala fiind limitat
posterior de lama spirala principala si lama spirala secundara
3. Peretele anterior - vine in raport cu cohleea si prima portiune a canalului
facialului

4.
Peretele posterior - prezinta superior orificiul comun neampular al canalelor
semicirculare ant si post, iar inferior prezinta orificiul ampular al canalului
semicircular posterior.
5.
Peretele lateral - prezinta anterior orificiul ampular al canalului semicircular
lateral, iar posterior prezinta orificiul neampular al canalului semicircular lateral
6.
Peretele medial - este traversat de o serie de filete nervoase prezentant
numeroase reliefuri si orificii, si desparte vestibulul osos de fundul meatului acustic
intern;
- cea mai mare parte a acestui perete este ocupata de foseta sferica care contine
sacula, fiind situata ant si inf de creasta vestibulului care prezinta si ea o
proeminenta numita piramida vestibulului, situata sup de fereastra ovala a
vestibulului.
piramida vestibulului coresp cadranului sup al fundului meatului acustic
extern
in portiunea postero-inf, creasta se bifurca, intre cele doua brate de
bifurcatie delimitandu-se foseta cohleara;
sup de foseta sferica di limitata de creasta vestibulului, se afla o foseta
alungita numita foseta semiovala care contine utricula si care este ocupata de
partea de vestibul osos cuprinsa intre ampula osoasa posterioara si bratul osos
semicircular comun.
antero-medial de orificiul comun al celor doua canale semicirculare (sup si
post) se afla orificiul apeductului vestibulului care se deschide pe fata post a stancii
temporalului si cobtine apeductul vestibulului.
pe suprafata peretelui medial se gasesc o serie de orificii denumite macula
cribrosa prin care trec ramuri ale nervului acustico-vestibular.
-

se disting 3 macule cribroase :

-1. Macula cribrosa superioara - se afla la nivelul piramidei si se intinde pana la

orificiile ampulare ale canalelor semicircular ant si lateral, fiind strabatuta de filetele
nervului utriculo-ampular.
2.
Macula cribrosa mijlocie - ocupa foseta sferica si corespunde cadranului
postero-inf al fundului meatului acustic intern, fiind strabatuta de filetele nervului
sacular.
3.
Macula cribrosa inferioara - se afla la niv orificiului ampular al canalului
semicircular posterior fiind strabatut dw filetele nervului ampular posterior.
CANALELE SEMICIRCULARE OSOASE

Sunt in numar de 3 ,avand forma unui arc de cerc : - canalul semicircular

anterior(superior)
-

canalul semicircular posterior

canalul semicircular lateral

Fiecare din aceste canale se deschid cu ambele capete in vestibulul osos,

prezentand o extremitate dilatata numita extremitatea ampulara si o extremitate
neampulara.
Deschiderea la niv vestibulului osos se face astfel prin 5 orificii :
-

3 ampulare

2 neampulare , intrucat canalele semicirculare ant si post se unesc printr.un

brat comun la niv extremitatilor neampulare.
Orientarea canalelor semicirculare - se face in 3 planuri diferite, perpendiculare
intre ele si care corespund celor 3 planuri anatomice;
Complexul canalelor semicirculare este rotat cu 45 de grade :
-

canalul semicircular ant este perpendicular pe axul stancii temporalului

canalul semicircular post este paralel cu axul stancii temporalului

plaburile canalelor ant si post formeaza cu planul sagital un unghi de 45 de

grade
planul canalului semicircular lateral formeaza cu planul transversal un unghi
de 45 de grade.
Canalul semicircular lateral vine in raport cu casa timpanului, care la randul sau,
prezinta raport cu cea de a doua portiune a nervului facial
Canalul semicircular ant determina o proeminenta pe fata ant a stancii
temporalului, numita eminenta arcuata
COHLEEA OSOASA
Cunoscuta si sub denumirea de melcul osos, apare ca un conduct rulat in forna de
spirala format din 2 spire si jumatate
Prezinta : - baza sit post si raspunde fosetei cohleare
-

varf orientat anterior catre canalul musculo-tubar

Axul este aproape orinzontal, inaltimea 3-5mm, latimea la nivelul bazei 7-9mm .

La periferie prezinta o capsula osoasa , formata din os compact care prezinta un

orificiu pentru pediculul vasculo-nervos.
In interiorul capsulei cohleare, cohleea prezinta 3 elemente anatomice :
-

modiolul/columela - situat in axul cohleei

canalul spiral

lama spirala

MODIOLUL - format dintr.o masa osoasa in jurul careia se infasoara canalul si

lama spirala;
osos

prin baza sa raspunde fosetei cohleare de pe peretele medial al vestibulului

baza este perforata de jumeroase orificii dispuse in spirala care formeaza

Sita spiroida strabatuta de ramurile nervului acustico-vestibular
orificiile reprezinta deschiderea canalelor longitudinale care strabat modiolul
si care, prin extremitatea lor opusa se deschid in canalul spiral care contine neuronii
ggl spiral Corti.
axonii acestor neuroni strabat canalele longitudinale si firmeaza la nivelul
meatului acustic intern ramura cohleara a nervului acustico-vestibular
CANALUL SPIRAL - se prezinta dub forma unul conduct osos spiral format din 2
spire jumatate care pleaca de pe peretele inf al vestibulului si se termina in fund de
sac la nivelul varfului cohleei.
LAMA OSOASA SPIRALA - imparte lumenul canalului spiral in doua rampe :
-

ant de lama spirala si spre cupola se gaseste rampa vestibulara

post de lama spirala si spre baza cohleei sevgaseste rampa timpanica

Lama spirala pricipala- porbeste de la niv peretelui inf al vestibulului osos si

proemina in canalul spiral, mergand pana la varful cohleei unde se termina printro
portiune ingusta numita carligul lamei spirale principale.
prezinta o margine libera prevazuta cu numeroase orificii si o margine
aderentavce se fixeaA pe modiol
Lama spirala secundata - este situata lateral de precedenta, marginile lor fiind
separate de un spatiu ingust .
Comunicarea intre cele doua rampe se face printr.un orificiu numit helicoterma
situata intre marginea concava a carligului lamei spirale si lama modiolului.

LABIRINTUL MEMBRANOS
Este format din :
labirintul vestibular care contine utricula, sacula, ductele semicirculare,
ductul utriculo-sacular si ductul endolimfatic
-

labirintul cohlear - reprezentat de ductul cohlear si melcul membranos.

Vestibulul membranos este constituit dintr.o vezicula superioara-utricula- si alta inf

-sacula- unite intre ele prin ductul utriculo-sacular.
Vestibulul membranos
UTRICULA
ocupa port sup a vestibulului membranos avand 3-4 mm lungime si 2 mm
inaltime
prezinta : o fata laterala care priveste baza scaritei si o fata mediala care
raspunde fosetei semiovale
Pe fata interioara a utriculei , in dreptul fosei semiovale , se gaseste o ridicatura
orizontala de circa 3 mm diametru si 1,5 mm inaltime, numita pata senzoriala a
utriculei(aria senzoriala otolitica) la care ajung dendritele neuronilor din ggl Scarpa;
tot la nivelul suprafetei interioare se deschid cele 5 orif ampulare si neampulare
SACULA - este o vezicula mult mai mica, de forma rotunda, cu un diametru de 2
mm, situata sub utricula si raspunde fosetei sferice.
pe peretele sau medial, in dreptul fosetei sferice, prezinta o proeminenta
verticala cu o lungime de 2 mm si o inaltime de 1,5 mm numita pata senzoriala a
saculei ( aria senzitiva otolitica) la care ajung dendritele neuronilor din ggl Scarpa.
CANALELE SEMICIRCULARE MEMBRANOASE
au aceeasi forma, directie si lungime ca cele osoase, reprezentand un sfert
din calibrul acestora.
prezinta de asemeni doua extremitati, respectiv extremitatile ampulare si
neampulare;
orificiile de deschidere sunt diferite ca forma : cele neampulare sunt rotunde
iar cele ampulare sunt eliptice.
fiecare dilatatie ampulara prezinta la interior o cuta transversala numita
creasta ampulara( senzoriala) care corespunde la exterior unei incizuri , pentru
trecerea filetelor nervului ampular respectiv.

MACULA UTRICULARA - are forma triunghiulara cu varful posterior si axul

orientat antero-posterior.
membrana otolitica( statoconiala) acopera suprafata epitelului senzorial,
fiind un strat gelatinos, In care se gasesc numeroase cristale de carbonat de calciu
numiti otoliti. - o creasta mediana strabate membrana otolitica si corespunde
striolei.
la nivelul striolei, densitatea elulelor senzoriale este cu 20 la suta mai redusa
decat in restul maculei.
-

striola prezinta celule senzoriale polarizate.

MACULA SACULARA - este eliptica cu axul lung antero-post dar in contrast cu

cea utriculara care este orizontala, macula saculara fiind verticala.
este si ea acoperita de membrana otolitica si prezinta o striola cu dispozitie
perpendiculara pe striola utriculara.

CRESTELE AMPULARE - sunt perpendiculare le axul canalului semicircular.

MICROSTRUCTURA MACULELOR SI CRESTELOR AMPULARE
Maculele sunt stricturi receptoare care inregistreaA pozitia capului.
Crestele ampulare contin receptori sensibili la miscarile capului; epiteliul senzorial
este format din celule mecanoreceptoare asezate pe o membrana bazala perforate
de fibre nervoase care dincolo de membrana bazala isi pierd invelisul de mielina.
Celulele senzoriale sunt in contact xu terminatiile aferente si eferente ale nervului
vestibular care fac sinapsa cu polul lor bazal. Fiecare celula senzoriala este
polarizata structural si functional datorita pozitiei stereocililor fata de striola. Odata
cu miscarea endolimfei sau a maculei otolitice apare mobilizarea cililor polului apical
al celulei senzoriale determinand starea de excitatie.

MELCUL MEMBRANOS/DUCTUL COHLEAR

are originea la nivelul planseului vestibulului printr.o extremitate inchisa in
fund de sac, comunicand cu sacula prin intermediul canalului Hensen.
descrie doua spire jumatate si se termina dincolo de carligul lamei spirale
printro dilatatie in fund de sac delimitand astfel helicoterma.
Pe o sectiune transversala, are forma triunghiulara:
-

varful repauzeaza pe lama spirala osoara

baza raspunde peretelui lateral al canalului spiral

peretele lateral corespunde bazei canalului cohlear, fiind format dintro

ingrosare a periostului numit ligament spiral
peretele anterior denumit si membrana vestibulara raspunde rampei
vestibulare si este format de membrana Reissner; pleaca de pe fata ant a lamei
spirale de unde se indreapta antero-lateral pana pe versantul anterior al
ligamentului spiral; este format dintr.o lama de tesut conjunctiv care continua pe de
o parte periostul lamei spirale osoase iar pe de alta parte ligamentul spiral
peretele posterior/membrana spirala - separa canalul cohlear de rampa
timpanica, fiind formatbde membrana bazilara si limbul lamei spirale.

MEMBRANA BAZILARA
se desprinde la nivelul lamei spirale osoase, pe care o continua si sd intinde
pana la lig spiral unde se fixeaza pe creasta spirala
-

cuprinde doua zone :

zona mediala(catre modiol) numita zona neteda sau zona arcuata, prezinta
pe fata anterioara organul Corti
zona laterala(periferica) nukita zona striata sau pectinata continua zona
neteda pana la ligamentul spiral

LIMBUL LAMEI SPIRALE OSOASE

este format dintr.o ingrosare a periostului fetei anterioare a portiunii laterale
a lamei spirale osoase si se termina printr.o fata laterala concava de forma unui
sant numit santul spiral intern.
fata anterioara a limbului prezinta o serie de santuri radiare si
perpendiculare care delimineaza intre ele o serie de proeminente numite dintii
auditivi.

ORGANUL SPIRAL CORTI

Este reprezntat de un epiteliu senzorial aplicat pe faza dinspre rampa vestibulara a
zonei arcuate a membranei bazilare.
structurile cele mai centrale formate din doua randuri celulare formeaza
stalpii lui Corti. Bazele acestor celule sunt extinse in contact unele cu altele, in timp
ce corpurile lor sunt distantate intre ele;
cei doi stalpi formeaza intre corpii celulelor si membrana bazilara un spatiu
tunelar triunghiular numit tunelul Corti

spre modiol, exista un singur rand de celule (celule paroase interne) , in timp
ce lateral de acestea exista 3 randuri de celule(paroase externe, celule Deiters si
celule limitante externe Hensen) ultimele doua fiind celule de sustinere.
capatul liber al celulelor paroase externe formeaza impreuna cu celulele
Deiters lama reticulara.
organul Corti -acoperit de membrana tectoria(lama gelatinoasa) separata de
membrana reticulara printr.un spatiu ingust.
pe langa tunelul corti, mai exista si alte spatii de comunicare in jurul
celulelor paroase externe, care conecteaza tunelul corti cu un tunel extern (aflat
intre celulele paroase externe si celulele Hensen, respectiv sub membrana
reticulara) precum si cu tunelul mediu Nuel, situat intre stalpii externi corti si
celulele paroase externe.
aceste spatii de comunicare sunt umplute cu perilimfa, care se infiltreaza aici
prin matricea membranei bazilare numindu-se cortilimfa.

CELULELE STALPi ai lui CORTI - se dispun sub forma a doua lanturi celulare,
prezentand o baza, un corp si un cap.
Baza si capetele vin in contact intre ele iar corpurile sunt departate, formand tunelul
corti.

CELULELE PAROASE -sunt celule columnare piriforme care prezinta :

un varf aflat la nivelul capului celulelor Corti si care prezinta
stereocili/microvili
baza ajunge la jumatatea distantei din grosimea organului Corti si face
sinapsa cu fibrele nervului cohlear; ele se dispun pe doua randuri : celulele paroase
interne si externe.

Celulele falangiene Deiters - se gasesc intre randurile celulelor paroase

externe ; polul lor bazal vine in contact cu membrana bazilara iar varful face contact
cu baza celulelor paroase externe.

Celulele columnare Hensen -se gasesc lateral de celulele Deiters , sunt

dispuse pe 5-6 randuri iar lateral de acestea se gasesc celulele de sustinere
Claudius.
in zona bazei cohleei printre celulele Deiters, exista niste celule mici numite
celulele Boetschli.

MEMBRANA RETICULARA - este o lama perforata cu orificii rotunde prin care

trec varful celulelor paroase externe.

este formata din expansiunile orizontale ale celulelor stalpului extern corti,
precum si din expansiunile apicale ale celulelor Deiters.
miscarile membranei bazilare creeaza miscari laterale , de forfecare ale
celulelor, fata de membrana reticulara, fenomen important in receptia senzoriala

MEMBRANA TECTORIA
acopera santul spiral intern si organul corti fiind formata dintr.o lama
gelatinoasa,fiind subtire catre modiol (unde se insera pe limbul lamei spirale) si mai
groasa in portiunea periferica unde ajunge pana la marginea membranei reticulare.

VASCULARIZATIA URECHII INTERNE

Irigatia arteriala - principala sursa este artera auditiva interna( ram din artera
bazilara) care strabate conductul auditiv intern si se imparte intr.o ramura
vestibulara si una cohleara.

Drenajul venos - se realizeaza prin 3 cai : 1. Venele auditive interne - colecteaza

sangele venos de la cohlee si se varsa in sinusul transvers
2.
Vena apeductului vestibulului - dreneaza utricula si canalele semicirculare si
se varsa innsinusul.pietros inferior
3.
Vena apeductului cohleei dreneaza ductul cohlear, utricula si sacula si se
varsa in vena jugulara interna.

LICHIDELE URECHII INTERNE

ENDOLIMFa - lichid clar, incolor, care umple utricula, sacula canalele
semicirculare membranoase si canalul cohlear.
-

intre canalul cohlear si sacula se gaseste canalul Hensen.

utricula comunica indirect cu sacula prin canalul endolimfatic.

existenta acestor comunicari distribuie in labirintul membranos in mod

uniform endolimfa.

PERILIMFA - lichid clar, incolor, aflat intre labirintul osos si cel membranos
acest spatiu este impartit intr.o treime pentru vestibul si 2/3 pt canalele
semicirculare
-

pentru melc se formeaza cele doua rampe : vestibulara si acustica

si perilimfa este distribuita in mod uniform.

CALEA ACUSTICA

Receptori : celulele organului spiral corti

Protoneuronul - in ggl corti; dendritele sale ajung la organul corti iar axonii strabat
canalele columelei, parasesc melcul osos la baza acestuia si se conglomereaza
formand nervul acustic care paraseste stanca temporalului prin meatul acustic
intern, si ajunge in foseta supraolivara unde impreuna cu ramul vestibular intra in
bulb
Deutoneuronul - se gaseste in nucleii auditiv.ant si post de la nivelul bulbului,
majoritatea informatiilor ajungand la nucleul ventral;
axonii deutoneuronilorpot urma doua cai : 1.o parte dintre ele se
incruciseaza pe linia mediana in dreptul calotei pontine, formand corpul trapezoid,
dupa care formeaza lemniscul lateral, urca prin partea laterala a calotei
mezencefalice (unde trimte colat catre tuberculii cvadrigemeni post si patreunde in
corpun geniculat medial unde face sinapsa cu al 3lea neuron
pe traiectul lemniscului lateral se gasesc nucleii lemniscului lateral unde
fibrele acustice pot face sinapse intermediare.
totodata, fb acustice trimit colat catre oliva bulbara sau catre nucleii
mezencefalici.
2. O alta parte a fibrelor deutoneuronului nu se incruciseaza si intra in constitutia
lemniscului lateral de pe aceeasi parte.
Fibrele provenite din nucleu acustic dorsal inconjura corpii restiformi si se indrrapta
transversal catre linia mediana; o parte din ele sunt mai superficiale formand fibrele
Held-Monakow
Al3lea neuron - se afla in corpul geniculat medial; axonii tritoneuronului formeaza
radiatiile auditive care trec prin port sublenticulara a capsulei interne si ajung la
cortexul cerebral.
Al4lea neuron - se afla in cortexul auditiv primar( aria 41) si cortexul auditiv
secundar (aria 42) aflate in girusurile temporale transverse ale lobului temporal;
MAI peoiecteaza si in aria 22 a girusului temporal superior care este o arie
asociativa ce permite interpretarea sunetelor

CALEA VESTIBULARA
Receptori : - celulele ciliare din crestele ampulare pt echilibrul dinamic
-

celulele ciliate din maculele utriculara si saculara pt echilibrul static

Protoneuronul - reprezintat de nruronii din ggl Scarpa ; dendritele sale ajung la

receptorii vestibulari iar axonii formeaza nervul vestibular care paraseste stanca

temporalului impreuna cu nervul acustic si ajunge in foseta supraolivara unde

patrunde in blub
in bulb se divide in 2 radacini : una ascendenta care aduce informatiile dw la
crestele ampulare si una descendenta care aduce ibformaiile de la maculele
otolitice.
Deutoneuronul - reprezentat de cei 4 nuclei vestibulari.
radacina ascendenta a protoneuronului se termina in nucleul Bechterew si
Schwalbe; unele ramuri ajung si in nucleul Deiters iar de aici in nucleul fastigial al
cerebelului.
radacina descendenta se termina in nucleul vestibular inferior si in nucleul
triunghiular
- nucleul deiters-lipsit de aferente vestibulare
fibrele vestibulare ascendente se proiecteaza in nucleii nervilor III IV SI VI,
COORdonand astfel miscarile globilor oculari(reflexele vestibulo-oculo-gire)
-

totodata, de la nucleii vestibulari, impulsurile pleaca in mai multe directii :

A.spre motoneuronii medulari, prin intermediul tracturilor vestibulospinale,

controland astfel tonusul muschilor cefei, trunchiului si membrelor
- B. Spre arhicerebel - proiecteaza pe cortexul floculonodular, de unde ajung la
nucleul fastigial iar de aici se intorc din nou la nucleii vestibulari formand circuitul
vestibulo-cerebelo-vestibulo-spinal, controland mentinerea posturii.
C. Catre nucleii vegetativi ai formatiei reticulate ceea ce expkica tulburarile
vegetative din sindromul vestibular(greata varsaturi tahicardie paloare)
D. Catre nucleii motori ai globilor oculari unde ajung fie prin conexiuni
directe(bandeleta longitudinala.post) fie prin conexiuni polisinaptice mijlocite de
nucleii formatiunii reticulate si de nucleul Deiters
-

E.catre cortexul cerebral - traiesc necunoscut.

FIBRELE DIN NUCLEII VESTIBULARI

proiecteaza catre nucleul ventral postero lateral al talamusului; de aici,
fibrele proiecteaza catre ariile 2 3 5 facand posibila perceperea constienta a
senzatiilor vestibulare.