P. 1
Textul informativ

Textul informativ

|Views: 10,150|Likes:
Published by literatura_romana

More info:

Published by: literatura_romana on Apr 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

07/08/2013

Nivelul II C.

Tipuri de texte Lec ia 3: Textul informativ

Ritmul trepidant al vie ii contemporane, numeroasele descoperiri ştiin ifice, intensificarea schimburilor culturale dintre ări ş.a. justifică interesul tot mai accentuat al publicului pentru informa ia de calitate, determinând creşterea numărului de ziare şi reviste, înfiin area unor noi posturi de radio şi de televiziune, cu repercusiuni majore asupra sistemului lingvistic. În presa de tip audio-vizual, foarte eterogenă, se demarcă: programele de ştiri; programele de informare culturală; programele sportive; programele de divertisment; talk-show-urile.

Ştirea (faptul divers) Se defineşte drept text cu dimensiuni reduse, care include enun uri asertive referitoare la o noutate dintr-un domeniu sau altul al realită ii. Ştirile, de natură internă sau externă, se prezintă sub o formă simplă (când se reduc la o singură idee principală) sau dezvoltată (când cuprind şi idei secundare). Trăsăturile obligatorii ale ştirii, concizia şi claritatea, joacă un rol fundamental în receptarea cu uşurin ă a con inutului, mai ales în cazul presei vorbite. Ştirile dezvoltate încalcă însă adeseori regula conciziei. Se oferă informa ii cât mai multe într-un text restrâns, deci predomină atributele; se dezvoltă grupurile verbale şi nominale, precum şi cele apozitive; adjectivele şi adverbele servesc unui scop persuasiv. Publica iile răspândesc în special ştiri dezvoltate, care au drept titlu ideea centrală. Grupajele de ştiri, preferate în presa audio-vizuală, se întâlnesc şi în ziare sau reviste, sub generice precum: „Pe scurt”, „Ultima oră”, „Jurnal”, „Ştiri” ş.a.

Textul publicitar Reclama Tip de mesaj caracteristic pentru stilul publicistic, reclama actualizează în cel mai înalt grad func ia persuasivă a limbajului. Discursul publicitar, deşi de mici dimensiuni, uzează de procedee lexicale şi stilistice extrem de complexe; pentru a impune obiectul sau serviciul oferit, formula publicitară recurge la jocuri de cuvinte (uneori for ate), la figuri de stil (repeti ii, paralelisme sintactice, metafore ş.a.), la proverbe, la rela ii antonimice sau omonimice, stabilind conexiuni facultative între elemente lexicale eterogene: „Banca dumneavoastră de încredere. Gândim împreună viitorul”; „ALO te provoacă la dialog”; „Noi construim Azi pentru Mâine”, „Spune pe bune”, „Prietenii ştiu de ce”.

Factori care înlesnesc sau perturbă receptarea Codul, canalul, contextul Televiziunea şi radioul permit, datorită canalului prin care se face comunicarea, anun area unor ştiri urgente, de interes general, prezentând şi avantajul de a sus ine dialogul direct cu ascultătorii / telespectatorii. Relatările în direct, de la „fa a locului” (contextul situa ional), determină însă modificări ale codului lingvistic, respectiv apari ia unor greşeli de limbă precum: dezacordul, anacolutul, pleonasmul, hipercorectitudinea, analogia, contamina ia, etimologia populară etc. Deosebit de numeroase sunt abaterile de la normele ortoepice. Exemplificăm cu erori de accentuare: séver, prevédere, mitínguri, coctéil ş.a. sau cu rostiri inculte: reziduri, servici, complecte, mingie, ieftenit etc., dintre care unele sunt nume proprii: Hamferi Bogart, Bonapart ş.a.1 Presa audio-vizuală promovează în general hiperanglicismele (pronun area, după normele limbii engleze, a unor cuvinte cu altă origine). Emisiunile cu specific muzical şi cinematografic preiau argoul de la cititori, resim indu-l ca stil adoptat de tineri şi „gustat” de ei: beton, lipeală, marfă, meseriaş, naşpa, dar şi: cool, funky, party (după engl. cool, funky, party) ş.c.l. Super, din engl. super, fr. super-, este folosit astăzi abuziv în diverse publica ii, precum şi în emisiuni de radio sau de televiziune. Ştirile din sport pun în circula ie clişee precum: luptă strânsă, stăpân pe situa ie, a sta bine / rău la capitolul, fără probleme ş.a. Frecvent, comentatorii sportivi utilizează construc ia gramaticală incorectă al doilea (al treilea etc) său meci (gol), în locul celei literare: al doilea meci (gol) al său. Pleonasmul este una dintre greşelile semantice frecvente. Spre exemplu: asigurarea securită ii (ambii termeni au ca etimologie îndepărtată lat. securus „sigur”); aversă de ploaie (fr. averse înseamnă „ploaie toren ială”); deontologie profesională (deontologie: „partea eticii care studiază normele şi obliga iile specifice unei anumite profesiuni”); procent la sută (procent s-a format pe baza lat. centum „sută”); protagonist principal (protagonist are la origine gr. protos „primul, cel dintâi”); spot publicitar (spot, din engl. spot: „scurt film cu caracter publicitar”).

Drepturile de autor pentru toate lec iile, exerci iile, imaginile, textele, articolele din acest curs de literatură apar in prof. A. Popa. Materialele din acest site nu pot fi reproduse sau folosite in scop comercial, nici integral, nici par ial, fără permisiunea scrisă a autorului. E-mail: apopa01@ymail.com Web site: http://www.literaturaromana.com/ Copyright © 2010 A. Popa

Toate greşelile sunt citate după Sinteza monitorizării emisiunilor din grila de vară a anului 2001, în Buletin CNA, nr. 24 din septembrie 2002, pag. 11.

1

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->