Sunteți pe pagina 1din 1

Nivelul III

E. Teorie literară
Lecţia 1: Funcţiile limbajului

Comunicarea dintre oameni, consecinţă, dar şi exigenţă a convieţuirii sociale, presupune un


sistem de simboluri, semne, atitudini comune, pentru realizarea schimbului de informaţii, emoţii,
sentimente.

Pornind de la factorii esenţiali ai comunicării verbale, lingvistul Roman Jakson a delimitat


şase funcţii ale comunicării:

- funcţia emotivă - orientată asupra emiţătorului;


- funcţia conativă - orientată asupra receptorului;
- funcţia referenţială - orientată asupra contextului;
- funcţia fatică - orientată asupra canalului;
- funcţia metalingvistică - orientată asupra codului;
- funcţia poetică - orientată asupra mesajului.

Cod (limbă)

Emiţător Mesaj Receptor


(transmiţător) (destinatar)

Context (referent)

Canal (contact)

Să ne completăm cunoştinţele!

„Aşa–numita funcţiune emotivă sau «expresivă», concentrată asupra transmiţătorului, are ca


scop exprimarea directă a atitudinii vorbitorului faţă de cele spuse de el. Ea are tendinţa să producă
impresia unei anumite emoţii, fie adevărate, fie simulate […]. Stratul pur emotiv al limbajului este
reprezentat prin interjecţii […]. Orientarea către destinatar (sau receptor), funcţiunea conativă, îşi
găseşte cea mai pură expresie gramaticală în vocativ şi imperativ, care, din punct de vedere
sintactic, morfologic şi adesea chiar fonologic, se abat de la alte forme verbale sau nominale […].
Există mesaje care servesc în primul rând la stabilirea comunicării, la prelungirea sau la
întreruperea ei; ele controlează cum funcţionează canalul şi circuitul («Alo, mă auzi?»), atrag
atenţia interlocutorului sau confirmă faptul că acesta rămâne în continuare atent […]. Această luare
de contact sau, după Malinowski, funcţiunea fatică, se poate manifesta printr-un schimb abundent
de formule ritualizate şi prin întregi dialoguri care-şi propun doar să prelungească o comunicare
[…].
Ori de câte ori transmiţătorul sau receptorul său simt nevoia să controleze dacă folosesc
acelaşi cod, vorbirea se concentrează asupra codului: ea îndeplineşte o funcţiune metalinguală […].
Atitudinea faţă de mesaj în sine (Einstellung), «centrarea» asupra mesajului ca atare, reprezintă
funcţiunea poetică a limbajului”.
(Roman Jakobson, Lingvistică şi poetică. Aprecieri retrospective şi consideraţii de
perspectivă)
Drepturile de autor pentru toate lecţiile, exerciţiile, imaginile, textele, articolele din acest curs de literatură aparţin prof. A. Popa.
Materialele din acest site nu pot fi reproduse sau folosite in scop comercial, nici integral, nici parţial, fără permisiunea scrisă a autorului.
E-mail: apopa01@ymail.com
Web site: http://www.literaturaromana.com/
Copyright © 2010 A. Popa

S-ar putea să vă placă și