Slide-----Automutilarea sau auto-lezarea defineste actiunea prin care o persoana isi

producerani sau lovituri cu buna stiinta. Automutilarea este un mod de exprimare a

unoremotii adanci sau a unor probleme cu care se confrunta persoana.
Taierea pielii este probabil cea mai comuna forma de automutilare. De obicei
taieturile nu sunt adanci, dar in unele cazuri este necesara interventia medicala
pentru curatarea, coaserea sau pansarea ranii. Cele mai frecvente locuri de taiere
sunt incheietura mainii, partea superioara a bratului, partea interioara a coapselor
sitoracele superior. Cele mai putin folosite zone sunt fata, sanii, abdomenul si
organele genitale. Deseori persoanele care se taie folosesc una sau doua obiecte
taioase cum ar fi cutitul, sticla sau lama. Fiecare persoana tinde sa aiba o anumita
zona preferata de taiere, cum ar fi antebratul.
Slide
Desi exista o legatura intre automutilare si suicid, majoritatea nu isi risca viata.
Majoritatea celor care isi produc singuri leziuni, actiunile lor sunt doar o incercare de
a face fata stresului si altor dificultati; scopul lor nu este sa-si curme viata. Totusi,
exista posibilitatea ca persoanele care se automutileaza sa comita suicid deliberat
sau accidental, ca rezultat al actiunilor lor.
Automutilarea este mult mai frecventa la fete decat la baieti; deseori apare
in adolescenta (cel mai frecvent intre 13 si 18 ani), desi poate afecta si copii chiar de
la varsta de 11 ani. Teama de a nu fi descoperiti, rusinea si jena in fata celorlalti, face
ca aceasta situatie sa fie un secret. Din acest motiv este greu de stiut cati oameni se
automutileaza.
Unele persoana isi produc leziuni o data sau de cateva ori, in timp ce altele o fac in
mod regulat, uneori pe tot parcursul vietii.
Studiu de caz
Are braele, antebraele i abdomenul brzdate de cicatrice pe care i le-a fcut chiar el n urm cu peste 10 ani.
Acum, cnd m uit la minile mele, mi cam pare ru, dar nu mai am ce s fac. Am nceput s m tai pe mini
de pe la 13 ani i ultima oar cnd am fcut-o cred c aveam vreo 20 de ani", spune el.
El a nceput s se automutileze atunci cnd a intrat ntr-un grup pe care l catalogheaz acum destul de dubios",
n care aproape toi membrii se tiau sau se zgriau intenionat. Gabi spune c niciunul dintre prietenii lui nu
avea un motiv anume. Aveam cu toii probleme, dar nimic dramatic. Era pur i simplu o mod. Am crescut ntrun mediu n care toi bieii voiau s fie zmei i exemplele pe care le aveam erau numai foti pucriai. i ce
s nvei de la ei? Doar tieturi, tatuaje i alte prostii. n perioada despre care vorbesc, ntre anii 1995-2000,
Clraiul era un fel de pucrie n aer liber", afirm Gabi, care acum locuiete mpreun cu prietena lui n
Galai.

El spune c, pentru a evita anturajul n care intrase, a plecat n Italia, la munc. Ct timp am fost plecat din ar
nu m-am tiat niciodat pentru c nu mai umblam cu aceiai oameni i pentru c nici nu mai stteam toat ziua,
aa cum fceam acas", explic brbatul. Psihiatrii spun c automutilarea este, de cele mai multe ori, legat de
consumul de alcool sau de droguri.

Gabi se regsete n aceast descriere, afirmnd c de fiecare dat cnd s-a tiat era sub influena buturilor
alcoolice. Niciodat nu mi-am fcut rni fr s beau. De obicei, ne strngeam mai muli, beam orice pn ne
ameeam bine i dup aceea ne tiam ori cu lama, ori cu briceagul, cu cioburi de la sticle, cu ce se nimerea.

Cteodat ne tiam toi cu aceeai lam", povestete tnrul. De consum de droguri nu se pune problema,
spune el, pentru c, n perioada aceea, nu aveau acces la astfel de substane.
Gabi a devenit contient mult mai trziu de riscurile la care s-a supus. n momentele alea nu m gndeam c
poate s fie vreun prieten de-al meu bolnav de hepatit sau de altceva i c pot s m mbolnvesc i eu.
Oricum, am avut noroc i nu am luat nicio boal", afirm brbatul.Totui, a ajuns i la spital, n urma unei nopi de
pomin, n care s-a tiat pe mn mai adnc dect i propusese. Niciodat nu mi-a trecut prin cap s-mi tai
venele, din cauza asta nici nu m tiam pe interiorul antebraului, unde sunt venele la vedere, dar, la un
moment dat, fiind foarte ameit, n-am luat msur la ciob i s-a dus adnc de tot i cred c a atins i o ven
sau ceva pentru c mi s-a umflat mna. Am fost la doctor, m-a pansat i mi-a dat nite antibiotice", i aduce
aminte Gabi. "Niciodat nu mi-am fcut rni fr s beau. Ne strngeam mai muli, beam pn ne ameeam i
dup aceea ne tiam cu lama, cu briceagul, cu ce se nimerea.'' Gabi 30 de ani

Simptome
Deseori automutilarea este un semn al altor probleme de sanatate cum
ar depresia, stima de sine scazuta, ura de sine, doliul sau alte tulburari emotionale
profunde. Semne ca cineva isi produce leziuni sunt: taieturi, vanatai sau arsuri de
tigara ce nu pot fi explicate, la nivelul antebratului, bratului, coapselor si toracelui.
Persoanele care se automutileaza isi ascund cu atentie ranile si cicatricile. De cele
mai multe ori isi produc leziuni in locuri care pot fi ascunse cu usurinta sub haine,
astfel incat prietenii si membrii familiei sa nu stie ca persoana se automutileaza in
particular.
Alt semn ca o persoana isi produce leziuni, este insistenta in a-si pastra partile
corpului acoperite cu haine tot timpul, chiar si pe vreme foarte calda.
Familia si prietenii ar trebui, de asemeni sa fie atenti la semne de depresie si stima
de sine scazuta. Persoana care se automutileaza poate simti rusine adanca si
vinovatie sau poate fi confuza si ingrijorata de propriul comportament.

Cauze
Cauzele pentru care unii oameni se automutileaza pot fi multe si uneori, persoana nu
stie de fapt de ce face acest gest. Totusi, se considera ca ofera usurare pentru
emotii si sentimente puternice. Pentru unele persoane este o modalitate de a se
descurca cu o anumita problema.
Se considera ca majoritatea persoanelor care se automutileaza au avut o copilarie si
o adolescenta dificile.
Desi nu este valabil in toate cazurile, automutilarea poate fi legata de:
- abuz sexual, fizic sau emotional
- incredere in sine scazuta si ura de sine
- teama de a fi respins
- neglijarea
- izolarea sau separarea de o persoana de referinta
- sentimente de vinovatie, anxietate, singuratate, doliu sau manie
- senzatii de amorteala sau gol interior sau senzatia ca nu este conectat cu lumea.

Automutilarea este un semn de tulburare emotionala si nu este o modalitate de a

atrage atentia. Persoanele care se automutileaza deseori descriu senzatii de
amorteala sau detasare de realitate, ca si cum nu ar face parte din lume. Unele
persoane se pot rani pentru a se separa de realitate, dar altele o fac pentru a se
simti mai reali, conectati si vii.
Diagnostic
Automutilarea se produce de obicei in secret, depinde de individ sa consulte medicul
pentru a primi ajutor.
Este important ca automutilarea sa fie luata in serios, iar ajutorul si suportul oferit sa
fie adecvat. Medicul de familie va discuta istoricul automutilarii cu pacientul si va
incerca sa gaseasca o cauza ascunsa care poate fi tratata. Daca pacientul este de
acord, medicul il poate indruma spre un serviciu de sanatate mintala.
Este probabil ca persoana sa aiba:
- o obsesie sau o dependenta de automutilare
- o senzatia intensa de tensiune inainte de provocarea ranii si un sentiment de
usurare dupa provocarea ranii
- nu are intentia adevarata de a comite suicid
- nu a avut simptome psihotice cum ar fi iluzii sau halucinatii.
Tratament
O persoana care se automutileaza de obicei este profund tulburata si are nevoie de
suport si ar trebui sa caute ajutor profesionist.
Medicul de familie de obicei trimite pacientul la psihiatru pentru consult de
specialitate. Exista psihoterapeuti specializati in automutilare, deci pacientul poate fi
trimis la un terapeut care se ocupa de abuz sau de tulburari de alimentatie.
Terapia cognitiv comportamentala (TCC) este folosita pentru explorarea
sentimentelor pe care pacientul le incearca inainte de a se rani in incercarea de a
gasi o alta cale sa-si exprime sentimentele, emotiile si tensiunile. Se exploreaza de
asemeni si cauza increderii scazute in sine.
Psihanaliza poate fi folosita in explorarea unui abuz sexual, fizic sau emotional. De
asemeni se ofera sfaturi pentru evacuarea emotiilor negative si se discuta modalitati
prin care pacientul sa fie in siguranta daca va continua sa se automutileze.
Tratamentul de succes depinde de invatarea de catre pacient a unor noi cai de a se
descurca cu emotiile si sentimentele. Oamenii se automutileaza pentru diferite
motive, deci recuperarea implica si ajutorul pentru identificarea factorilor individuali
care declanseaza comportamentul. Grupurile de auto-ajutor pot fi de folos.
Spitalizarea este privita ca o ultima solutie, daca pacientul are risc mare de
automutilari severe sau suicid.
Complicatii
Pacientii care se automutileaza au risc de infectie a ranilor daca acestea nu sunt
ingrijite adecvat. Taieturile se pot infecta daca persoana foloseste obiecte taioase
nasterile sau murdare. Este de asemeni important ca obiectele taietoare sa nu fie
impartite cu alte persoane, pentru ca astfel se pot transmite multe boli,
inclusiv HIV/SIDA.

Acesti pacienti au risc de aparitie a unor cicatrici permanente din cauza taieturilor si
a ranilor.