I

Biserica din Efes

Introducere (continuare)
Aceste Biserici pot fi luate ca:
Sapte Biserici locale reale, cu probleme specifice. Aceste Biserici au
existat pe vremea apostolului Ioan si au facut tinta preocuparilor lui
pastorale
Sapte Biserici ca sapte "tipuri" caracteristice posibile ale Bisericii de
pretutindeni. Asemenea Biserici au existat si exista pretutindeni pe fata
pamintului.
Sapte Biserici ca exponente a sapte "etape cronologice" prin care va
trece Biserica in istoria ei
In descrierea bisericilor putem recunoaste elemente caracteristice bisericii
primare, bisericii din Evul Mediu, bisericii din perioada Reformei, etc
Trebuie s tim c fiecare scrisoare are un tipar:

Salutare: ingerului Bisericii respective;

un titlu al lui Cristos din capitolul 1;

titlu de fragment: "Stiu faptele tale";

critica: sunt "impotriva ta" (cu exceptia Smirnei si Filadelfiei);

un avertisment pentru pocaire ;

o indemnare de a lua in seama avertismentul;

si o promisiune pentru cel ce va trece peste acestea.

Propriuzis

Salutul

v.1 ngerului bisericii

prezbiterii lor, supraveghetorii lor n timpul lui Ioan, iar Domnul adresa
soliile catre ei pentru a le transmite comunitatilor respective.

v.1 Efes

a) cetatea antic

= [vrednic] de dorit

Efesul avea onoarea de a fi unul din cele mai mari i mai nsemnate
orae din Rsrit

cetatea de frunte a provinciei romane Asia, iar mai trziu chiar capitala
ei

alaturi de asezarea sa ca important port la Marea Egee, Efes era un

centru comercial de interes major

gazda uneia din cele 7 minuni ale lumii, templul Dianei (Fapte 19.23) si
al altor doua temple dedicate lui Cezar.

n Efes aveau loc multe afaceri prospere, viaa economic activ

transformnd cetatea aceasta n una din cele mai bogate ale
antichitii.

b) biserica cretin o perioada de dorit

Crestinismul pare a fi fost predicat pentru prima oara n jurul anului 52

d.Hr. de catre Pavel, atunci cnd s-a oprit aici pentru un scurt timp n
drumul sau spre Ierusalim si Antiohia din a doua sa calatorie misionara.

De data aceasta apostolul a ramas la Efes timp de aproape trei ani

(vezi Vol. VI, p. 30), mai mult dect n oricare alt loc mentionat n
calatoriile sale misionare.

Dupa prima perioada de detentie romana Pavel pare ca ar fi vizitat din

nou Efesul, probabil la anul 64 d.Hr., lasndu-l pe Timotei sa preia
responsabilitatile (vezi 1 Tim. 1:3).

la vremea scrierii Apocalipsei, Efesul trebuie sa fi fost unul din centrele

de frunte al crestinatatii.

Biserica din Efes este principala biseric din Asia pe timpul lui Ioan,
sediu apostolic"

O biseric ce avea un trecut i un prezent plin de statornicie, de trud

evanghelic i rezisten contra ereziilor.

c) perioada istoric a bisericii 31-100

Istoric, Efesul reprezinta etapa Bisericii primare (secolul I)

Credincioii acestei perioade erau apostolii i ucenicii acestora cei care

n istoria bisericeasc universal se numesc prini bisericeti

Titlul lui Hristos

v.1 Cel ce ine cele apte stele n mna dreapt, i Cel ce umbl prin mijlocul
celor apte sfenice de aur

Cele 7 stele sunt 7 soli cereti (pot fi oameni/prezbiteri)

ntr-un sens special conductorii bisericii de pe pmnt trebuie s

fie sub protecia i conducerea lui Hristos. n sarcina dat lor ei sunt
ntotdeauna susinui de puterea i de harul divin.

sfesnice sunt sapte Biserici, si astfel ntreaga biserica (vezi v. 11).

Faptul ca sunt din aur ar putea implica pretuirea bisericii n ochii lui
Dumnezeu. Ioan l vede pe Hristos mergnd n mijlocul acestora (v.
1318), indicnd astfel prezenta Sa permanenta alaturi de biserica
Sa (vezi Mat. 28:20; cf. Col. 1:18).

Asa cum bisericile din vremea apostolilor, luate individual, se

bucurau de grija, atentia si slujirea lui Hristos, biserica crestina ca
ntreg, de-a lungul succesivelor perioade ale istoriei sale, va
beneficia de aceleasi avantaje. Astfel este mplinita fagaduinta Sa
data apostolilor ca va fi cu ei n toate zilele, pna la sfrsitul
veacului (Mat. 28:20)

Aprecierea
v.2 tiu faptele tale...
ndemnurile Sale sunt ale Cuiva care cunoate pe deplin problemele
fiecrei biserici i care este deci n stare s recomande o soluie potrivit i
eficace
Domnul apreciaz prima biseric pt:

Osteneal (2)

Rbdare (2)

Nu poate suferi pe cei ri (2) -

Prea adesea, acum, ca i n trecut, biserica este

dispus s sufere sau s suporte, de dragul pcii, nvturi i practici rele n mijlocul ei.
Slujitorilor lui Hristos li se poate prea mai uor s nu mustre pcatele ndrgite de
credincioi dect s ia poziie curajoas de partea adevrului (compar cu Isaia 30,10; 2
Timotei 4,3).

Biserica din Efes trebuia s fie ludat pentru faptul c

fcea o deosebire clar ntre adevr i rtcire, fie n doctrin, fie i

n via, ct i pentru faptul c lua o poziie ferm mpotriva rtcirii

A probat caracterul celor ce se autointituleaz apostoli (2) biserica

primar a fost atacat nc din primii ani de erezii care au separat
credincioii. Principala erezie a fost dochetism

(docetism, prin care

susineau c Hristos, fiind din lumea spirituala nu se putea uni cu materialul. El, fie c
prea a avea un trup material, dar era o fantoma, fie c a venit pe pmnt pentru un timp
scurt ntre botezul Lui i nceputul suferinelor Lui pe cruce. Apoi, pe cruce, El l-a prsit
pe omul Isus, lsndu-l s moar pe cruce. Menirea Lui Hristos a fost s dea oamenilor
cunoaterea special, care s-i ajute s se salveze singuri printr-un proces intelectual;)

forma timpurie de gnosticism(Doctrina sincretista, compusa din elemente ale

religiilor de mistere, foarte populare in India, Babilonia si Persia, mituri ale filozofiei
grecesti, asociate insa si cu unele idei crestine inspirate din Evanghelia lui Ioan. Ideea
comuna a gnosticismului este dualismul intre fiinta divina originara, inaccesibila, si o serie
de emanatii rele care ajung in lume, in materie.)

Suferin din pricina LUI i nu a obosit (3)

v.6 Ai ns lucrul acesta bun: c urti faptele Nicolaiilor, pe care i Eu

le ursc

Nicolae din Antiohia, unul din cei apte diaconi este considerat a
fi fondatorul acestui curent

Nicolaii susineau, scutirea cretinilor de cerinele legii morale.

Victorinus este citat adesea spunnd despre nicolaii c erau
nite neltori turbuleni care, nvau c alimentele jertfite
idolilor puteau fi exorcizate i apoi mncate, i c oricine ar
comite desfru poate primi pace n ziua a opta".

Ei susineau c faptele trupului nu afecteaz curia sufletului i

deci nu au nici o legtur cu mntuirea.

Critica
v.4 Dar ce am mpotriva ta, este c i-ai prsit dragostea dinti

Aceasta dragoste includea o iubire din toata inima pentru Dumnezeu si pentru adevar,
si iubire unul fata de celalalt ca fratietate si pentru toti oamenii n general

Credincioii din Efes nu simeau cderea lor spiritual. Ei nu tiau c avusese loc o
schimbare n inima lor i c ei trebuie s se pociasc de necontinuarea n faptele lor
dinti. Dar Dumnezeu n ndurarea Lui cerea s aib loc pocin, s aib loc o ntoarcere
la iubirea lor dinti i la faptele care totdeauna sunt rezultatul adevratei iubiri cretine.
(MS 11, 1906)

Toata lucrarea lor pentru apararea adevarului nu insemna nimic; ei nau gasit acceptare in ochii lui Dumnezeu. 1 Corinteni 13.1-3. Erau
puternici in ceea ce priveste mintea--/capul, dar nu la inima (v. 5). De
fapt, ei aveau lucrari facute fara credinta motivata de dragoste
pentru Dumnezeu si altii (Galateni 5.6).

Avertisment
v.5 Adu-i dar aminte de unde ai czut, pociete-te, i ntoarce-te la
faptele tale dinti.

Adu-i aminte....

Sentimentele prime ale noului convertit pentru Hristos sunt adnci,

pline i arztoare

Pierderea iubirii dinti este artat ca fiind o cdere moral. Pierderea

acestei iubiri este nfiat ca ceva care va afecta ntreaga via
religioas

ndemn
v. 5 Altfel, voi veni la tine, i-i voi lua sfenicul din locul lui, dac nu te
pocieti.

Cu privire la aceeia care au pierdut iubirea aceasta Dumnezeu spune

c dac nu se pociesc, El va veni la ei, i va muta sfenicul lor din
locul lui

Biserica si-ar pierde statutul si acreditarea ei ca reprezentativa a lui

Hristos. Biserica era cazuta, dar mila divina pregatise cu rabdare o
ocazie pentru pocainta (n prologul epistolei sale ctre efeseni,
Ignaiu spune c biserica dduse atenie chemrii adu-i aminte,
pociete-te, i ntoarce-te la faptele tale dinti )

Christos a hotart mutarea sfenicului primei biserici n caz de

nepocin. (lumina urma sa se indeprteze de la ei.)Dup cum
romanii au luat din templul Ierusalimului sfenicul pe care l-au mutat la
Roma, simboliznd pierderea preeminenei poporului ales, la fel avea
s se ntmple i cu cretintatea care-i pierdea iubirea cretin.
Acest principiu al iubirii este esena legii lui Dumnezeu. Ortodoxia
teologic fr iubirea dinti este un sfenic fr lumin.

Promisiune
v.7 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul: ,,Celui ce va birui, i
voi da sa mannce din pomul vietii, care este n raiul lui Dumnezeu.

Sa asculte. Expresia n greaca a acestui pasaj implica ca cei ce aud sa

o faca cu ntelegere. A asculta cuvntul lui Dumnezeu este lipsit de
sens atta timp ct viata nu se conformeaza celor auzite

Fagaduinta adresata aici particular bisericii din Efes apartine ntr-un

sens special tuturor bisericilor din vremurile apostolice.

Fagaduintele Apocalipsei au avut pretuirea deosebita a copiilor

persecutati ai lui Dumnezeu n toate timpurile. n orice caz, contextul
(vs. 26) implica faptul ca biruinta la care se face referire aici, ntr-un
sens special, este victoria asupra proorocilor mincinosi si a nvatatorilor
mincinosi care ispitisera pe credinciosi sa mannce din pomul
cunostintei omenesti.