Schiță Patrologie-paginile 33-90(prelegerile 2, 3 și 4 )

Prelegerea 2

1) Simbolul Apostolic

 Symbolon= simbol, semn

 În Biserică au fost formulate de timpuriu simboluri de credință ca rezumate ale
principalelor puncte de credință
 Ele erau practice, mai ales pentru catehumeni, care învățau crezul și-l
spuneau la botez, dar și credincioșii la adunările liturgice.
 În primele veacuri creștine, cam fiecare Biserică avea „crezul ” propriu. Asemănător în
fond, cu mici diferențe de exprimare și redactare, dar învățătura era aceeași.
 Unul din cele mai cunoscute este simbolulu Sf Grogorie Taumaturgul, care exprima cel
mai bine dogma Sfintei Treimi.
 Aceste simboluri au fost analizate la Sinodul I Ecumenic, când s-a formulat unul singur
pentru toată creștinătatea.

 Simbolul Apostolic ‒ este cel mai vechi simbol de credință

 A fost descoperit înttr-un manuscris vechi(scrisoarea episcopului Marcel de Ancira
către papa Iuliu I)-340
 Unii exegeți și Sf Părinți spun că el a fost alc de căte Sf Apostoli înainte de a pleca
la propov
 Alții spun că ar fi fost alc din necesitate, pentru cei care urmau să se boteze(sec 1-
2)
 Simbolul apostolic e un document vechi, important pt că ne expune înv. De
credință din primele secole creștine.
2) Didahia(învățătura celor 12 apostoli)

 Cea mai veche operă postbiblică ce ni s-a păstrat

 În 1875 Filotei Vrienios descoperă la metocul Sfântului Mormânt din Constantinopol
„Codex Hierusalimitanus”, care conținea Didahia, Epistole lui Pseudo-Barnaba, ep. Sf
Clement Romanul. E scrisă de un anume „Leon notorul și păcătosul”.
 Autorul Didahiei nu se cunoaște, se presupune că ar fi alc de cei 12 apostoli
 Locul: Siria sau Palestina
 Timpul: primul secol
 Scrisă cu scopul de a fi călăuză clericilor și credincioșilor
 Are 16 capitole
 Se mai num și cartea celor 2 căi
Se împarte în 4 părți :

a) Cateheză morală
 Prezentarea celor 2 căi: a vieții și a morții

Calea vieții constă ăn dragoste de Dumnezeu și aproapele, fapta bună, bunătate față de
săraci, datoria mărturisirii păcatelor: „În Biserică să-ți mărturisești păcatele”

Caalea morșii e rea, plină de blestem, ucideri, desfr., nedreptate, lăcomie, etc.

 Îndemn spre ferirea de calea răutății și de a purta jugul Domnului care aduce
desăvârșirea

b) Compediu liturgic

 Prb liturgice: Botez, post, rugăciune, euharistie și mărturisire

 Botezul se face prin întreită afundare în apă proaspătă în numele Sf Treimi,
dacă apa nu e de ajuns se poate face și prin turnare. După botez urmează
împărtășirea
 Postul să fie miercurea și vinerea
 Este oprită spre a fi mâncată doar carnea jertfită idolilor
 Tatăl nostru trebuie spus de 3 ori pe zi
 Euharistia este jertfă, mâncare și băutură duhovnicească, este viața veșnică
  E atestată duminica ca zi de odihnă și zi de adunare liturgică
 Euharistia o primesc cei botezați, prin ea lucrează harul D.

c) Instrucțiuni bisericești

 Învățături canonice și prb bisericești

 Îndatoriri spirituale
 Să fie primiți în comunitate doar cei care prop adevărul, adevărații învațători împlinesc
ceea ce prop
 Cei care învață cuvântul D să nu stea într-un loc mai mult de 3 zile
 Datoria de a face binele: primirea de străini, dacă stau mai mult de 3 zile să li se dea
de lucru :)
 Sfaturi despre cum trebuie condusă comunitatea: adunare pt Euharistie, Duminica,
mărturisirea în Biserică, episcopii să fie drepți și blânzi, să fie ascultați ca Apostolii.

d) Epilog

 Îndemn la veghere
 Arată semnele Sfârțitului
 Creștinii să meargă des la biserică

3) Epistola lui Pseudo-Barnaba

 Descoperit în Codex Sinaiticus și Hierusalimitanus

 Unii Părinți afirmă că epistola aparține lai Barnaba, însă s-a dem că nu e așa: e ostil
față de evrei și legea mozaică, Barnaba era evreu, se vb de dărâmarea Ierusalimului, Sf
Baranaba nu avea cum să o apuce.
 Deci autorul e necunoscut
 Locul: Alexandriase folosește mult alegorismul
 Perioada anilor 90-140 a fost scrisă
 Are 21 de cap, împărțite-n 2 – una dogmatico-apologetică și una morală

1) Prima parte
 Neobligativitatea legii mozaice
Interpretează alegoric profeții dar și legile lui Moise spunând că defapt evreii au
răstălmăcit legea. În tot V T îl vede pe Hristos: șarpele de aramă, țapul ispășitor,
mielul pascal, 318 slugi a tăiat Avraam împrejur - 18 –Hristos
- 300- patimile Lui
Duminica e serbată în locul sâmbetei
6 zile la Facerea Lumii- 6000 de ani, în mileniul 7 va veni Hristos și va instaura
împărăția de 100 de ani autorul e hiliast

2) Partea a 2 a
Calea luminii și calea întunericului
Sfaturi depre purtarea creștină: porunca de a nu trăi singur, retras, ci de a veni la
biserică
Parusia e aproape

Doctrina

 Combate iudaismul prin alegorism

 Vb de scopul întrupării D
 Dacă Domnul nu ar fi avut Trup, oamenii ar fi murit privindu-L combate
dochetismul
 Prin botez ne înnoim
 Autorul e hiliast
 Aici avem cea mai veche motivare a serbării Duminicii
 Prezintă tălmăciri ale ritualurilor din VT precum și înv eshatologică

4) Păstorul lui Herma

 Se încadrează la apocalipse
 Scrisă de Herma, fratele papei Pius I
 Timpul: 145-154
 Locul: Roma
 Herma își povestește viața: inițial sclav, ajunge bogat prin înșelăciune copiii vicioși îl
vor denunța că e creștin, va fi deposedat de avere
 Caută să se pocăiască, prin opera sa devine un propovăduitor al pocăinței
 Păcătuiește cu gândul, o poftește pe Rhode. Are o viziune cu ea care îi spune că D e
supărat pe el
 Are de 4 ori o vedenie cu o femeie bătrână(Biserica) care îi dă o carte, îi arată un
turn(Biserica) care se construiește pe ape(Botezul)
 După o vreme are mai multe vedenii cu un păstor(îngerul pocăinței): se reia vedenia
turnului, care era făcut pe o piatră mare veche(Logosul) dar care avea poartă nouă(firea
umană alui Iisus), pietrele erau aduse din mare sau din cei 12 munți și trebuiau să treacă
prin poartă. Multe pietre sunt încredințate păstorului spre șlefuire(pocăință)
 Ca o concluzie: îngerul îi spune lui Herma să îi învețe și pe alții pocăința

Doctrina

 Lucrare moralistă
 Importanța îngerilor
 Biserica-o comunitate de sfinți
 Despre botez
 Pocăința-tema operei- seface prin urmarea poruncilor

5) Părinții Apostolici

 Ucenici ai apostolilor(sec 1-2)

 Scrierile lor sunt cele dintâi mărturii ale Sf Tradiții
 Ele sunt primul catehism creștin

5.1 Sf. Clement Romanul

 Al 4 lea episcop al Romei, menționat de Sf Pavel în epistola către filipeni

 Iudeu creștin
 Pt credința sa va fi aruncat în mare cu o ancoră de gât pe vremea lui Traian
 Sărbătorit la 24 noiembrie

Opera
  Are o epistolă către corinteni care o scrie ca urmare a unei certe din Corint pe baza
allegerii episcopulu
 În epistolă el vorbește despre ascultarea de preoți și de preșuirea păcii, despre
dragoste, îndeamnă la penitență, face o lungă rugăciune pt corinteni, și în final îi invită
să îi trimită vestea că cearta a încetat
 Mai este și o a2a epistolă-cea dintâi omilie, 2 ep către fecioare și așa-numitele
clementine, dar care nu-i aparțin

Doctrina

 Infinitatea lui Dumnezeu, e pomenită Sf Treime deși fără termeni specifici

 Credința în înviere: pasărea phoenix
 Supunere de ierarhie
 Episcopii= urmașii apostolilor

5.2 Sf Ignatie al Antiohiei

 Episcop de Antiohia Siriei, unul din cei mai înfocați martiri, și-a închinat viața lui
Hristos, dorință imensă de a-și vărsa sângele pt Hristos
 Teoforul= cel purtat de D, sau ce ce poartă pe D
 Arestat și martirizat la Roma prin aruncare la fiare
 Prieten cu Sf Policarp al Smyrnei

A scris 7 epistole: filadelfieni, efeseni, magnezieni, smirneni, tralieni, romani și lui

Policarp

Doctrina:
 Supunere față de ierarhia bisericească
 Unde e episopul acolo e biserica
 Ferirea de eretici=fiare cu chip de om
 Apărarea întrupării Domnului din Sfânta Fecioară Maria
 Ferirea dedezbinări
 Dragoste frățească întru Hristos
  Cine nu e în Biserică e lipsit de Sf Taine
 Sabatul e înlocuit cu Duminica
 Rugăciune pt eretici
 Trupul domnului=credința, Sângele=dragostea
 Apare pt prima dată la el termenul de Biserică catolică(universală)

5.3 Sf Policarp al Smyrnei

 Născut la anul 70,martirizat la 156, hirotonit de Sf apostol Ioan

 A discutat cu papa Anicet despre data serbării Paștilor dar nu au ajuns la niciun
rezultat
 Spunea despre ereticul Marcion= cel întâi născut al lui Satan
 A scris mult, dar s-a păstrat doar epistola către filipeni, în care prezintă îndemnuri
morale, arată cele 3 virtuți:credința, nnădejdea și dragostea. Dă sfaturi diaconilor și
preoților, îndeamnă la rugăciune, nu pomenește nimic de episcop

5.4 Papias de Hierapolis

Ucenic al Sf Ap Ioan, prieten cu Sf Policarp

A fost unul din tre primii promotori ai hiliasmului
Oferă detalii despre tradiția apostolică, precum și detalii despre aceștia
Singura operă întreagă a lui este Explicarea cuvintelor de învățătură a Domnului
Papias-primul exeget biblic în literatura patristică

Prelegerea 3- Apologeții creștini

Apologeți=apărători(ai creștinismului)

Au scris apologii, în sec 2

Cauzele pentru care au scris apologeții : Intrasigența iudaismului,calomniile poporului păgân

la adresa creștinilor,persecuțiile, scrierile păgâne

Apologiile se adresau conducerii romane, și păgânilor, pentru apărarea creștinilor.

 1. Quadratus – primul apologet, atenian, tot ce avem de la el se păstrează la Eusebiu de
Cezareea în Istoria Bisericească, apologia sa a fost adresată âmpăratului Adrian

2. Aristide – contemporan cu Quadratus, filosogf păgân convertit, a scris tot

Împăratului Adrian dar și lui Antoniu Piul. Apologia luie prima care ni s-a păstrat

- creștinii sunt singura religie care deține adevărul, își trag numele de la Hristos, face o
descriere a credinței creștine, prezintă conceptele lui de bază, numește creștinismul: o viață
nouă.

3. Ariston de Pela- a scris o apologie împotriva iudeilor: Disputa lui Iason cu Papiscus

4. Miltiade- ucenic al Sf Justin Martirul, a combătut montanisml, a activat în Asia

Mică, el combate vorbirea în extaz.

5. Apolinarie de Hierapolis

Scrie o lucrare numită „Despre Paști” și o alta „Despre pietate”- spun Conica Pascală și Sf
Fotie, dar de la el nu avem nimic rămas.

6. Atenagora

- primul conducător al școlii catehetice din Alexandria, atenian și filosof creștin

El se adresează împ marcus Aurelius și Comodus o apologie numită „Solie”, în care

dezvinovățește creștinii de acuzațiile ce li se aduc, și expune pe scurt religia creștină, critică
teologia păgână și îi dă pe creștini ca exemple pentru a demonstra curăția credinței creștine. A
fost scrisă la Atena.

Mai scrie „Despre învierea morților”, în care respinge teoriile împotriva învierii morților iar
mai apoi argumentează învierea. Este prima lucrare creștină care tratează dogmaînvierii
morților. Atenagora caută o punte de înșelegere între filosofii păgâni și creștini, el nu-i
respinge pe filosofii păgâni, spunând că ei posedă o parte din adevăr. Atenagora prin
cugetarea sa este un înaintemergător al Școlii catehetice din Alexandria

7. Hermias
A scris „Luarea în râs a filosofilor păgâni”, unde critică filosofia păgână, o ironizează. Însă
opera lui e de slabă calitate. Hermias a fost un fillosof creștin.

Prelegerea 4 – Sfântul Justin Martirul și Filosoful

Originar din Palestina, un păgân grec care a studiat filosofia vremii, dar nu și-a găsit
locul niciunde, fiind dezamăgit de toriile filosofice păgâne. Stât pe malul mării și cugetând, un
bătrân îl va iniția în creștinism, iar Justin uimit de dogma credinței creștine, se va boteza în
anul 130, dar nu va lepăda mataua de filozof, a fost simplu laic.

Va merge la Roma unde va înființa o școală de doctrină creștină, unde îi va avea elevi
și pe Tațian și Miltiade. Rivalul său Crescens îl va denunța și nevrând să jerfească idolilor, va
fi martirizat pe vremea lui Marcus Aurelius. B O îl pomenește la 1 iunie.

Opera

1. Prima apologie - adresată lui Antonin Piul Marcus Aurelius și Lucius Verus,
senatului și poporului roman. El îi dezvinovățește pe creștini de crimele ce li se impută,
numele de creștin e sinonim cu onestitatea. Hristos pe lângă uns înseamnă și onest, desigur
forțează traducerea. Arată că cultul idolilor e absurd.

2. A 2-a apologie e scrisă întrucât prima nu a avut efectul dorit dar și din cauză că se
ajunsese să fi condamnat la moarte doar pentru simplul fapt că erai numit creștin. El arată că
viața creștinilor e curată și mai sublimă decât a filosofilor, e ireproșabilă. Ei sunt susținerea
Imperiului. Sf. Justin arată că creștinii nuse sinucid pt că e păcat, e contra voii D, dar ei rabdă
chinurile și moartea pentru plata viitoare. E o apologie în care se poate vedea zbuciumul
sufletesc și dorința arzătoare a lui Justin de a face dreptate creștinilor.

3. Dialogul cu iudeul Trifon- discută despre prb legii mozaice, arg mesianitatea lui
Iisis cu citate din VT. Adorarea lui Iisus nu contravine monoteismului, și păgânii au dreptil să
intre în Împărăția lui D care e Biserica.
 Doctrina

 Este primul creștin care e preocupat de Logosul Întrupat, După Sf. Justin, Logosul este
rațiune divină. Toți participăm la Logosul seminal dar numai Hristos e Logosul perfect
care este Dumnezeu.
 Arată egalitatea Fiului cu Tatăl. Fiul este primul născut al Tatălui dar și Unul Născut.
El este adorat în al 2 lea rând iar Duhul în al 3 lea rând.
 Tratează divinitatea lui Iisus Hristos și misiunea Lui mântuitoare – izbăvirea
oamenilor de sub sclavia diavolului. Nise arată și opera mântuitoare a Sf Fecioare
Maria.
 Sf Duh îl numește Duh profetic, a insuflat Sf Scriptură, se purta deasupra apelor la
creație.
 Filosofii păgâni l-au cunoscut parțial pe Dumnezeu, însă cunoașterea perfectă a
Logosului nu se poate realiza decât prin revelația
 Preia din Cartea lui Enoh ideea cf căreia îngerii au căzut pt că s-au unit cu femei
muritoare
 Păcatul strămoșesc a dus la întruparea Logosului. Prin Eva a intrat păcatul în lume, iar
prin Fecioara Maria a venit mântuirea.
 De suflet spune că are o oarecare corporalitate și că e nemuritor fiincă așa vrea
Dumnezeu.
 Sf Justin era hiliast
 Vb despre săvârșirea Sf Liturghii Duminica, Botez, Euharistie, adunările duminicale.
 Afirmă prezența reală a lui Hristos în Sf Euharistie, pâinea și vinul sunt Trupu și
Sângele Domnului. Sf Euharistia are caracter de jertfă.
 El prezintă cele mai vechi descrieri ale Sf Liturghii.
 El putem zice că a încreștinat filosofia
 Rămâne unul din apologeții de seamă ai creștinătății.