Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contabilitatea Institutiilor Publice
Contabilitatea Institutiilor Publice
Note de curs
1.1.
pentru buget, finane i bnci ale Parlamentului asupra principalelor orientri ale politicii
sale macroeconomice i ale finanelor publice.
Ministerul Finanelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pn la
1 iunie a fiecrui an, o scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza
cruia vor fi ntocmite proiectele de buget i metodologiile de elaborare a acestora.
Ordonatorii principali de credite au obligaia ca, pn la data de 15 iulie a fiecrui an,
s depun la Ministerului Finanelor Publice propunerile pentru proiectul de buget i
anexele la acesta, pentru anul bugetar urmtor, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli i
estimrile pe urmtorii 3 ani, isoite de documentaii i fundamentri detaliate.
Consiliile locale i judeene au aceleai obligaii n cazul solicitrii de majorare a
transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat fa de
anul n curs.
Ministerul Finanelor Publice, pe baza acestor proiecte de buget i a bugetului
propriu ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectele bugetelor pe care le depune
la Guvern pn la data de 30 septembrie a fiecrui an.
Dup nsuirea proiectelor de buget de ctre Guvern, acesta le supune spre aprobare
Parlamentului, cel mai trziu pn la data de 15 octombrie fiecrui an.
Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatorii
principali de credite.
Estimrile pentru urmtorii 3 ani reprezint inforimaii privind necesarul de finanare
pe termen mediu i nu vor face obiectul autorizrii pentru anii bugetari respectivi.
Dac legea bugetului de stat i legea bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost
adoptate cu cel puin 3 zile nainte de expirarea exerciiului bugetar, Guvernul
ndeplinete sarcinile i aplic n continuare prevederile bugetelor anului precedent, pn
la aprobarea noilor bugete. Limitele lunare de cheltuieli nu pot depi de regul 1/12 din
prevederile bugetului anului precedent, cu excepia cazurilor deosebite, temeinic
justificate de ordonatorii principali de credite.
In cursul exerciiului bugetar, legea bugetar anual poate fi modificat prin legi
rectificative, care se prezint Parlamentului cel mai trziu pn la data de 30 noiembrie.
6
Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate
ordonatorilor principali de credite; n vederea .meninerii echilibrului bugetar aprobat i
cheltuirii cu eficien i eficacitate a fondurilor publice.
Curs 2.
Bugetul de stat
Bugetul de stat concentreaz cea mai mare parte a fondurilor bugetare, iar n
structura sa sunt grupate toate veniturile i cheltuielile publice n conformitate cu
clasificaia bugetar aprobat de Ministerul Finanelor.
La nivel naional, sunt alimentate din bugetul de stat urmtoarele bugete:
1. Bugetul Parlamentului
2. Bugetul Preediniei
3. Bugetul Guvernului
4. Bugetul autoritilor judectoreti
5. Bugetul Curii Constituionale
6. Bugetul Consiliului Legislativ
7. Bugetul Curii de Conturi
8. Bugetul Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare
Conform Legii 500/2002 privind finanele publice se interzice acoperirea
cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea ia emisiune monetar sau prin finanare
direct de ctre bnci. Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor
sociale de stat i al bugetelor fondurilor speciali se stabilete ca diferen ntre veniturile
ncasate pn la nchiderea exerciiului bugetar i plile efectuate pn la acea dat.
Refinanarea datoriei publice interne i finanarea deficitului bugetului de stat se
asigur prin mprumuturi de stat, n condiiile legii.
Pentru acoperirea temporar a deficitului bugetar, Ministerul Finanelor Publice, cu
aprobarea Guvernului, poate s emit bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice,
purttoare de dobnd a cror scaden nu poate: depi sfritul exerciiului financiar.
Totalul bonurilor de tezaur i al altor instrumente specifice aflate n circulaie nu va putea
depi 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului aprobat. Emiterea bonurilor de
tezaur i al altor instrumente specifice se poate face numai n primele zece luni ale anului
financiar, iar retragerea lor trebuie s se fac fr a depi anul financiar n care au fost
emise.
Banca Naional a Romniei poate acorda mprumut far dobnd pentru acoperirea
decalajului temporar dintre veniturile i cheltuielile bugetului de stat, pe seama resurselor
Impozitele i taxele locale se stabilesc de ctre consiliile locale sau judeene, dup
caz, n limitele i n condiiile legii.
Veniturile bugetelor locale se formeaz din impozite, taxe i alte venituri stabilite
prin legea bugetar anual.
Constatarea, aezarea i urmrirea ncasrii veniturilor bugetelor locale se realizeaz prin
organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanelor Publice, dac legea nu
prevede altfel
Trecerea de ctre Guvern, n administrarea si finanarea autoritilor administraiei
publice locale, a unor cheltuieli publice ca urmare a descentralizrii acestora i a altor
cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare
realizrii acestora.
Autoritile administraiei publice locale au urmtoarele competente i rspunderi n
ceea ce privete finanele publice locale:
1. elaborarea i aprobarea bugetelor locale a termenele stabilite;
2.stabilirea, ncasarea i urmrirea impozitelor i taxelor locale, n condiiile legii;
3.urmrirea execuiei bugetelor locale i rectificarea acestora, pe parcursul anului
bugetar, n condiii de echilibru bugetar;
4.stabilirea i urmrirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv
opiunea trecerii sau nu a acestor servicii n rspunderea unor ageni economici
specializai sau servicii publice locale, urmrindu-se eficientizarea acestora n beneficiul
cetenilor;
5.administrarea eficient a bunurilor din proprietatea publica sau privat a unitilor
administraiv-tentoriale;
6.angajarea de mprumuturi pe termen scurt, mediu i lung i urmrirea achitrii la
scaden a obligaiilor de plata rezultate din acestea;
7.administrarea resurselor financiare pe parcursul execuiei bugetare, n condiii de
eficien;
8. stabilirea opiunilor i a prioritilor n aprobarea i n efectuarea cheltuielilor
publice locale;
10
11
Curs 3.
14
15
expirat se consider realizri ale bugetului de stat din anul urmtor, n timp ce
cheltuielile anului ncheiat se mai pot efectua n msura n care au fost
prevzute n noul buget. Concret, toate creditele bugetare neconsumate n anul
bugetar expirat sunt anulate o dat cu nchiderea bugetului la sfritul anului
bugetar.
O excepie de la principiul anualitii se refer la situaia cnd legea anual
a bugetului de stat i bugetul asigurrilor de stat nu au fost adoptate cu cel
puin 3 zile nainte de expirarea exerciiului bugetar. In aceste cazuri se execut
n continuare bugetul anului anterior.
In practic se deschid credite bugetare lunar, n limita a 8,3% din bugetul
aprobat pe anul expirat, pn la aprobarea legii bugetului pentru exerciiul
curent.
Principiul publicitii, conform legislaiei este obligatoriu pentru toate
instituiile publice.
Potrivit acestui principiu, proiectele de bugete se supun dezbaterii publice
n Parlament i se public n Monitorul Oficial (bugetul de stat, bugetul
asigurrilor speciale de stat), sau se dezbat n consiliile locale i se dau
publicitii n publicaii oficiale ale consiliilor locale (bugetul local).
Principiul specializrii bugetare. Veniturile i cheltuielile bugetare se
nscriu i se aprob n buget pe surse de provenien i respectiv pe categorii de
cheltuieli, grupate dup natura lor economic i destinaia acestora, potrivit
clasificaiei bugetare.
Principiul unitii monetare. Potrivit acestui principiu, toate
operaiunile bugetare se exprim n moneda naional.
17
Curs 4
19
20
21
22
23
bugetului asigurrilor sociale de stat sau al bugetului oricrui fond special, unul
sau mai muli controlori delegai, n funcie de volumul i de complexitatea
activitii instituiei publice respective.
Prin norme metodologice aprobate de ministrul finanelor se stabilesc:
> tipurile de operaiuni ale ordonatorilor de credite ale cror proiecte se
supun controlului financiar preventiv delegat;
> limitele valorice peste care se efectueaz controlul financiar preventiv
delegat, pe tipuri de operaiuni;
> documentele justificative care trebuie s nsoeasc diferitele tipuri de
operaiuni;
> modul n care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat
pentru fiecare tip de operaiune.
Controlorii delegai exercit viza de control financiar preventiv delegat
asupra proiectelor de operaiuni vizate n prealabil de ctre controlul financiar
preventiv propriu al instituiei publice respective.
Operaiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se
supun aprobrii ordonatorului principal de credite numai nsoite de viza de
control financiar preventiv delegat.
Viza de control financiar preventiv delegat se acord sau se refuza in
scris, pe formular tipizat i trebuie s poarte viza i sigiliul personal al
controlorului delegat competent.
Regimul refuzului de viz difer n funcie de nivelul instituiei publice si
de supunerea sau nu la viza de control financiar preventiv delegat a peraiunii.
Perioada maxim pentru acordarea sau, dup caz, pentru refuzul vizei de
control financiar preventiv delegat este de 3 zile lucrtoare de la prezentarea
proiectului unei operaiuni. Proiectul va fi nsoit de toate documentele
justificative.
Documentele refuzate la operaiuni supuse controlului financiar care nu au
fost vizate, nu pot fi nregistrate n contabilitate.
24
25
Curs 5
26
Clasa 5 - Venituri
Clasa 6 - Materiale
Clasa 7 - Finantari si Credite Bancare
Clasa 9- Conturi in Afara Bilantului
In cadrul claselor exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt
dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si II, care pot si ele fi dezvoltate in
analitice in funcie de specificul activitii si de necesitile proprii de
informare ale fiecrei uniti.
La baza nregistrrii operaiunilor economico-financiare sta principiul
prudentei al cerinelor europene, care impune nregistrarea acestora in
momentul generrii dreptului de creana sau de obligaie.
Contabilitatea se tine n limba romana si n moneda naionala (in lei).
Operaiunile privind ncasrile si plile in valuta se inregistreaz in
contabilitate la cursul zilei precedente, comunicat de Banca Naionala Romana.
Rspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitii revine
administratorului, ordonatorului de credite sau unei alte persoane care are
obligaia gestionarii unitii respective.
Persoanele juridice organizeaz si conduc contabilitatea in
compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef
sau alta persoana mputernicita sa ndeplineasc aceasta funcie.
Legea contabilitii prevede si posibilitatea organizrii contabilitii pe
baza de contracte de prestri de servicii in domeniul contabilitii, ncheiate cu
persoane fizice sau juridice autorizate in condiiile O.G nr.65/1994 /////privind
organizarea activitii de expertiza contabila si a contabililor autorizai.
Instituiile publice la care contabilitatea nu este organizata in
compartimente distincte sau care nu au personal ncadrat cu contract individual
de munca, potrivit legii, pot ncheia contract de prestri servicii pentru
conducerea contabilitii si ntocmirea situaiilor financiare trimestriale si
28
29
30
Curs 6
31
32
33
36
38
Curs 7
ACTIVE IMOBILIZATE
39
valorile similare;
-
40
41
Celelate terenuri, paduri lacuri, balti etc. daca nu sunt rezultatul unor investitii
se asimileaza imobilizarilor corporale dar nu se amortizeaza.
In valoarea terenurilor sunt incluse si cheltuielile cu amenajarile, lucrarile de
acces, racordarile la sursele de energie. Investitiile legate de amenajarea
terenului se amortizeaza chiar dac terenul respective nu este supus amortizarii.
2) Mijloace fixe sunt acele obiecte sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca
atare si indeplinesc cumulative doua conditii:
au valoare de intrare in patrimoniu mai mare de 20 lei???
au o durata normala de utilizare mai mare de un an.
43
44
45
46
Curs 8
TERTI
47
48
49
Drepturile de personal neridicate in termenul legal se nregistreaz intrun cont distinct, pe persoane.
Reinerile din salariile personalului pentru cumprri cu plata in rate, chirii sau
pentru alte obligaii ale salariatiilor, datorate terilor (popriri, pensii alimentare
si altele), se efectueaz numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a
unor relaii contractuale.
Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte
drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmeaz a fi ncasate de la
acesta, aferente exerciiului in curs, se inregistreaz ca alte datorii si creane in
legtura cu personalul.
Contabilitatea decontrilor privind, asigurrile sociale cuprinde
obligaiile instituiei publice la asigurrile sociale de stat, la asigurrile sociale
de sntate, pentru constituirea, bugetului de asigurri pentru omaj precum si
contribuia individuala de asigurri sociale, asigurri de sntate si asigurri
pentru omaj.
Eventualele sume datorate sau care urmeaz a se incasa in perioadele
urmtoare, aferente exerciiului in curs, se nregistreaz ca alte datorii si
creane sociale.
In cadrul decontrilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile
speciale se cuprind; taxa pe valoare adugata, impozitul pe venituri de natura
salariala, taxa asupra mijloacelor de transport si alte impozite, taxe s
varsaminte asimilate.
Impozitele si taxele cuvenite bugetelor trebuie recunoscute ca datorie in
limita sumei nepltite. Daca suma pltit depete suma datorata, surplusul
trebuie recunoscut drept creana.
Taxa pe valoare adugata datorata bugetului de stat se stabilete lunar, pe
baza de decont, ca diferena intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor
livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru
cumprrile de bunuri si servicii (TVA deductibila).
50
52
53
Curs 9
55
56
Europene,
nerambursabila
acordata
cu
titlul
Romniei
de
de
asistenta
ctre
financiara,
Comunitatea
57
cont
distinct
si
vor
fi
cheltuite
numai
in
limita
* Ordonana de Urgenta a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambui-sabiie alocate Romniei de ctre
Comunitatea Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora aprobata prin Legea nr. 22/2000 si modificata prin
Ordonana Guvernului nr. 6/2002 si OUG nr. 56/2005.
58
necesare
finanrii
proiectelor/programelor
in
cazul
60
Curs 10
Venituri si finantari
61
62
63
Veniturile din alte activiti cuprind acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala,
curenta a instituiei si se refera fe la operaiuni de exploatare, fie la operaiuni de capital, cum
sunt : despgubiri si penaliti ncasate; venituri din cedarea activelor; alte venituri
excepionale
Instituiile publice pot folosi pentru desfurarea activitii lor, mijloace materiale si banest
primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donaii si sponsorizri, cu respectarea
dispoziiilor legale.
6. Veniturile finaciare cuprind :
venituri din imobilizri financiare (din titluri de participare);
venituri din creante imobilizate;
venituri din diferente de curs valutar;
65
66
Curs 11 Cheltuielile
67
68
pierderi din calamiti (in cazul stocurilor constituite in cadrul instituiei distruse in
urma unor calamiti naturale).
70
pierderi din creane legate de participai! (in cazul garaniilor pltite pentru telefon, gaze,
energie care nu se mai pot recupera);
diferente de curs valutar rezultate in urma reevalurii disponibilitilor si .mprumuturilor
in valuta primite de instituie la sfritul lunii, precum si in urma ncasrii creanelor si a
lichidrii datoriilor in valuta;
" Cheltuieli, cu subveniile si transferurile" care cuprind cheltuieli privind sumele alocate din
buget ordonatorilor principali de credite conform bugetului aprobat respectiv: subveniile de la
buget, primele acordate, transferurile consolidabile, transferurile neconsolidabile, dobnzile
aferente datoriei publice, mprumuturile acordate, rambursrile de credite.
"Cheltuieli de capital" care cuprind cheltuieli cu: imobilizrile necorporale, imobilizrile
necorporale in curs, imobilizrile corporale, imobilizrile corporale in curs, rezerva de stat si de
mobilizare.
"Cheltuieli ale bugetelor: care cuprind; cheltuieli ale bugetului de stat, cheltuieli curente ale
bugetului local, cheltuieli cu destinaia speciala ale bugetului local, cheltuieli din bugetul
asigurrilor sociale de stat. n cadrul instituiei publice, contabilitatea cheltuielilor se tine pe
conturi analitice, pe structura clasilicatiei bugetare.
In aceste condiii, structura contului contabil va fi urmtoarea:
1. simbolul contului din planul de conturi;
2. capitolul;
3. sursa de finanare a cheltuielii, respectiv:
71
Curs 12
12.1. Datoria publica interna
Datoria publica interna a statului reprezint o obligaie necondiionata si irevocabila de
rambursare a imprumuturilor contractate n lei, de plata a dobnzilor si altor costuri aferente.
72
73
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre stat a
mprumuturilor contractate de persoanele juridice de Ia instituiile creditoare, in condiiile
prezentei legi, se constituie fondul de risc.
Fondul de risc se constituie din sumele ncasate sub forma de comisioane de la
beneficiarii mprumuturilor garantate, din dobnzile obinute din plasamentele sumelor aflate in
depozite din majorrile de ntrziere aplicate pentru neplata in termen a comisioanelor, din
fondurile bugetare alocate in acest scop, precum si din alte surse legal constituite.
Datoria publica locala reprezint o obligaie genrala care trebuie rambursata, conform
acordurilor ncheiate, din resursele aflate la dispoziia unitii administrativ-teritoriale, cu
excepia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaii speciale.
Instrumentele datoriei publice locale sunt, in principal titluri de valoare si mprumuturi de
ia bncile comerciale sau de Sa alte instituii de credit. Emiterea si lansarea titlurilor de valoare
se pot face direct de catre autoritile administraiei publice locale sau prin intermediul unor
agenii sau a altor instituii specializate.
Consiliile locale, judeene si Consiliul General al Munincipiului Bucureti, dupa caz, pot
angaja mprumuturi interne fara garania Guvernului, potrivii prevederilor prezentului capitol,
cu condiia informrii prealabile a Ministerul Finanelor Publice.
Consiliile locale, judeene si Consiliul General ai Munincipiului Bucureti, dupa caz, pot
aprobarea sau garantarea de mprumuturi interne, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de
investiii publice, de interes local, in condiiile respectrii prevederilor Legii privind finanele
publice locale nr. 189/1998, nlocuita cu OG nr. 45/2003, aprobata cu modificri prin Legea nr.
108/2004.
Ordonatorii principali de credite pot acorda mprumuturi fara dobnda din bugetul,
propriu, pe baza de convenie, in cazul in care se nfiineaz in subordinea acestora unele
instituii publice sau activiti finanate integaral din venituri proprii si care nu dispun de
fonduri suficiente la nfiinare. mprumuturile acordate in condiiile menionate anterior, vor fi
rambursate integral in termen de sase luni de la data acordrii.
74
75
Procedura emiterii garaniei de stat pentru mprumuturi externe se va stabili prin norme
elaborate de ctre Ministerul Finanelor Publice si aprobate de Guvern.
Imprumuturile externe ale autoritilor administraiei locale se contracteaz numai cu
aprobarea comisiei de autorizare a acestor mprumuturi, constituita din reprezentani ai
autoritilor administraiei publice locale, ai Guvernului si ai Bncii Naionale a Romniei, a
crei componenta se aproba de Guvern.
Ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, dobnzile si comisioanele datorate
de unitile administrativ-teritoriale se prevd n bugetul local.
Consiliile locale, judeene si Consiliul General al Munincipiului Bucureti, dup caz, pot
aproba contractarea sau garantarea de mprumuturi externe, pe termen mediu, si lung, pentru
realizarea de investiii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice
locale, in condiiile respectrii prevederilor Legii privind finanele publice locale nr. 189/1998,
nlocuita cu OG 45/2003, aprobata cu modificri prin Legea nr. 1.08/2004 si modificata ulterior
prin OUG nr.9/2005 MO nr. 174/2005.
76