BIOMECANICA MERSULUI

Prof. Univ. Dr. Popescu M.

Dr. Nitulescu A

Analiza mersului
Mersul=modul obisnuit de locomotie al omului, care-i
permite sa se deplaseze in pozitie verticala cu efort
muscular minim
Postura=pozitia stabila in locomotie (specifica
speciei) care poate fi mentinuta impotriva fortelor
gravitatiei cu efort minim.
Ciclul mersului= activitatea cuprinsa intre punctul
initial de contact al membrului inferior si punctul in
care acelasi mb. inf atinge din nou solul
Sprijinul calcaiului drept este definit ca punct de reper al ciclului mersului

Calitatile mersului normal

1. Echilibrul postural stabil
2. Trecerea libera a piciorului in timpul
balansarii membrului inferior.
3. O faza de balansare care permite
plasarea piciorului adaptata posturii
urmatoare
4. O lungime suficienta a pasului
5. Consumul energetic minim

Mersul
Succesiunea de sprijin unipodal si bipodal,
corpul ramanand in contact permanent cu solul
cel putin printr-un sprijin unipodal, succesiune
care are ca rezultat deplasarea centrului de
greutate.
Doua faze principale:

Stance-faza de sprijin
Swing-faza oscilanta

Ciclul mersului:
Amplitudinea pasului
Unghiul piciorului
Ecartamentul pasului

Mersul are un pattern

caracteristic fiecarei persoane

Fazele mersului

Mersul fazele de sprijin

Componentele fazelor de sprijin

ale mersului
Faza de sprijin reprezinta 60% din ciclul de mers
Atacul calcanean (heel strike) momentul in care calcaneul atinge
suprafata de sprijin (momentul 0% din ciclul de mers)
Raspunsul la incarcare (flat foot) de la atacul calcanean pana la
faza de sprijin mijlocie (0-10% din ciclul de mers)
Faza de sprijin mijlocie (midstance) greutatea corporala se
proiecteaza de-a lungul membrului de sprijin (10-30% din ciclul de
mers)
Ridicarea calcaneului (faza de sprijin terminala) (heel off)
momentul in care calcaneul paraseste suprafata de sprijin
(30-50% din ciclul de mers) necesitatea unei injectii de energie
prin contractia tricepsului cu generarea a 80-85% din energia
necesara unui ciclu de mers!
Prependularea (toe off) momentul in care doar halucele mai
ramane in contact cu suprafata de sprijin (50-60% din lungimea
ciclului de mers)

Componentele fazei de
pendulare
Faza de pendulare - reprezinta 40% din ciclul de mers
Acceleratia (pendularea initiala) incepe odata cu ridicarea
halucelui de pe suprafata de sprijin (60-70% din ciclul de mers)
Pendularea mijlocie (midswing) in miscarea spre inainte ,
membrul pendulant se proiecteaza direct sub centrul de greutate,
necesitand un spatiu liber de pendulare clearance (70-85% din
ciclul de mers)
Deceleratia (pendularea terminala) membrul pendulant continua
miscarea spre anterior, dar este decelerat, miscarea fiind stopata
chiar inainte de procesul de extensie completa a genunchiului si
inainte de stabilirea contactului calcaneean cu suprafata de sprijin
(85-100% din ciclul de mers)

Mersul faza de pendulare

Faza de sprijin (Stance)

Contactul initial (heel strike)
Reprezinta momentul
0% si inceputul fazei de
dublu sprijin
Scopul acestei subfaze
este de a castiga o
pozitie cat mai concreta
a piciorului in contact cu
suportul de sprijin

Faza de sprijin (Stance)

Contactul initial (heel strike)
In plan sagital

Forta de reactie-vector ce trece posterior de axul

gleznei, prin genunchi si anterior de sold
Extensorii dorsali ai gleznei previn caderea plata a
piciorului
Flexorii si extensorii genunchiului stabilizeaza
articulatia in pozitie de extensie aproape completa
Miscarea piciorului este decelerata de contractia
tibialului anterior si a tricepsului sural

In plan frontal

Abductorii soldului se contracta izometric pentru a

echilibra momentul de adductie

In plan orizontal

Pelvisul este rotat extern cu soldul flectat la 30

Faza de sprijin (Stance)

- Raspunsul la incarcare (flat foot) Obtinerea unei progresii uniforme
in conditiile unei decelerari si a
coborarii centrului de greutate
Fata de ciclul de mers ocupa
0-10% in faza de dublu sprijin
Reprezinta subfaza de absorbtie
a socului controlata prin
contractia excentrica a m. tibial
anterior si a m. cvadriceps

Faza de sprijin (Stance)

- Raspunsul la incarcare (flat foot) In plan sagital

La nivelul piciorului - muschiul tibial anterior isi inceteaza actiunea,

controlul fiind preluat de flexori si peronieri
La nivelul genunchiului - momentul mare de flexie este neutralizat de
cvadriceps
La nivelul soldului - forta de reactie se proiecteaza posterior de centrul
de rotatie

In plan frontal

Muschii abductori stabilizeaza soldul,

Sinergic, tractul ilio-tibial actioneaza ca o hobana laterala

In plan orizontal

Eversiunea calcaneului determina rotatia mediala a talusului, convertita

de articulatia subtalara in rotatia mediala a tibiei si femurului
Rotatia mediala a soldului trage coxalul de partea opusa spre inainte

Faza de sprijin (Stance)

- Subfaza de sprijin mijlocie (midstance) Suport unipodal -

greutatea corporala se
proiecteaza de-a lungul
membrului de sprijin
(10-30% din ciclul de
mers)
Centrul de greutate
atinge pozitia verticalei si
viteza de inaintare si
inaltimea este minima

Faza de sprijin (Stance)

- Subfaza de sprijin mijlocie (midstance) In plan sagital

Contractia tricepsului sural mentine vectorul fortei de reactie

a solului posterior de centrul soldului si anterior de axul
gleznei
Hiperextensia genunchiului si a soldului sunt prevenite prin
mecanisme capsuloligamentare

In plan frontal

Pelvisul se mentine orizontal sau cade 5 de partea opusa

Momentul de varus al genunchului este echilibrat de tractul
iliotibial

In plan orizontal

Continua rotatia interna a gambei si a coapsei pana la pozitia

de extensie a genunchiului
Pelvisul este in pozitie neutra

Faza de sprijin (Stance)

- Subfaza de sprijin terminala (heel off) Incepe cand centrul de greutate
trece dincolo de piciorul de
sprijin si incepe sa cada inainte
si de partea fara sprijin a
corpului - reprezinta

30-50% din ciclul de mers

Se asigura o lungime adecvata
a pasului
Se obtine acceleratie

Faza de sprijin (Stance)

- Subfaza de sprijin terminala (heel off) In plan sagital

M. triceps sural incepe contractia concentrica , iar

calcaneul se ridica
Sub actiunea tractiunii excentrice a tendonului achilian
calcaneul este rotat in inversiune
Contractia tricepsului si caderea inainte a corpului
reprezinta sursa energetica pentru propulsie

In plan frontal
- Abductorii si tensorul fasciei lata continua sa
contrabalanseze momentul adductor

In plan orizontal

Pelvisul se roteaza inainte, genunchiul este blocat total in

extensie, coapsa si gamba se roteaza spre extern

Faza de sprijin (Stance)

- Prependularea (toe off) A doua perioada de dublu
sprijin
Muschii flexori ai soldului se
contracta concentric ca
acceleratori
Forta de reactie a solului se
proiectaza inapoia
genunchiului generand un
moment de flexie
Flexia plantara alungeste
membrul inferior, prevenind
coborarea centrului de
greutate

Faza de sprijin (Stance)

- Prependularea (toe off) In plan frontal
Abductorii soldului isi inceteaza activitatea
In plan sagital

Adductorii soldului devin activi

Muschiul psoas se contracta puternic

In plan orizontal

Pelvisul situat in rotatie posterioara maxima si incepe

sa se roteze inainte, odata cu membrul ramas posterior
La nivelul piciorului centrul de presiune a migrat de la
nivelul arcului lateral spre arcul medial

Faza de pendulare
- Pendularea initiala (initial swing) Permite variatia cadentei de
mers si reprezinta 60-70% din
ciclul de mers
Debuteaza odata cu ridicarea
degetelor de pe suport
Se obtine spatiu pentru piciorul
ridicat de pe suport pentru a
permite variatia cadentei de
mers
Asupra piciorului nu mai
actioneaza forte de reactie, ci
numai de inertie si de gravitatie

Faza de pendulare
- Pendularea initiala (initial swing) In plan frontal

Coxalul de partea membrului

pendulant se inclina
cu 5
sub orizontala, reducand translatia
verticala a centrului de greutate,
obligand genunchiul sa se flecteze
mai mult pt a permite piciorului sa
se deplaseze

In plan sagital

Flexorii soldului si adductorii trag

membrul pendulant inainte,
flectand genunchiul pasiv

In plan orizontal

Pelvisul roteaza inainte, actionat de

adductorul mare care ia ca punct
fix membrul de sprijin

Faza de pendulare
- Pendularea mijlocie (midswing) Scopul este de a mentine suficient
spatiu intre picior si suportul de sprijin
Reprezinta 70-85% din ciclul de mers
Pentru ca genunchiul se extinde,
inaltimea piciorului deasupra solului
depinde de nivelul pelvisului, de gradul
de flexie al soldului si de o extensie
adecvata a gleznei
Activitatea musculara este minima

Faza de pendulare
- Pendularea mijlocie (midswing) In plan sagital

Coapsa penduleaza spre verticala, astfel ca la

sfarsitul subfazei soldul atinge flexia maxima, iar
gamba ajunge verticala

In plan frontal

Muschii adductori sunt inactivi cat timp membrul

penduleaza prin inertie

In plan orizontal

Se realizeaza tranzitia intre activitatea adductorilor si

preluarea ei de catre abductori

Faza de pendulare
- Pendularea terminala (terminal swing)Se obtine o decelerare a gambei
si o pozitionare corecta a
piciorului, pregatindu-l pentru
contactul cu solul
Reprezinta 85-100% din ciclul
de mers
Genunchiul este in extensie
completa si piciorul are o pozitie
neutra, perpendiculara pe axul
gleznei
Limitarea miscarii de extensie a
genunchiului impiedica obtinerea
lungimii necesare a pasului

Faza de pendulare
- Pendularea terminala (terminal swing) In plan frontal

Muschii abductori ai soldului

se contracta chiar inaintea
contactului calcaneean
Pozitia calcaneului este
controlata activ

In plan orizontal

Pelvisul roteaza inainte odata

cu membrul pendulant,
ajungand in rotatie maxima in
momentul contactului
calcaneean

Range of motion at the joints

Trunk - As left leg moves forward, pelvis rotates clockwise
as viewed from above 7 deg
Hip Joint (30 deg flex at HS strike, 180 deg at TO)

Stance - extension, adduction, internal rotation

Swing - flexion/extension, abduction, ext rotation

Knee joint - 180 deg at HS, 160 deg at mid-stance

Ankle joint - Neutral at HS, hinges down during support,
and plantar flexes at TO . ROM 30 deg
COM displacement +5 cm bilaterally and vertically (Fig
15.3)

Amplitudinea miscarilor la nivelul

principalelor articulatii
Trunchi odata cu flexia/rotatia membrului inferior stang la
nivelul soldului spre inainte, pelvisul se roteste in sensul acelor
de ceasornic cu 7
Sold (30 flexie la atacul calcanean, 180 la prependulare)
Faza de sprijin - extensie, adductie, rotatie interna
Pendularea - flexie/extensie, abductie, rotatie externa
Genunchi - 180 la atacul calcanean, 160 la faza de sprijin
mijlocie
Glezna pozitie neutra la atacul calcanean, degetele jos in
timpul fazei de sprijin si flexie plantara in prependulare ROM
30
Deplasarea centrului de greutate +5 cm bilateral si vertical
(Fig 15.3)

Actiunea muschilor in timpul

mersului

Miscarile trunchiului
Torsiune - centurile scapulara si pelvina
prezinta miscari opuse de rotatie
Inclinatie - centurile se inclina in sens invers
Oscilatie - 50mm in plan frontal

Forta de reactie in timpul

mersului

Forta de reactie in timpul

mersului

Bioenergetica mersului
Un subiect de 70Kg care merge cu
4.7km/h dezvolta o putere de 300W=lucru
mecanic de 200Kj/km===2biscuiti/km
Un autoturism consuma aceeasi energie
pentru parcurgerea unei distante de cativa
metri !

Clinical Methods of Studying Gait

Observational techniques (use checklist, and
videotape when possible) (Slide 17)
Quantitative analysis

time-distance measurements (stop watch,

footswitches) (Slide 18)
Kinetic techniques (Slide 19)
Kinematic analysis
Videotaping, semi-automated imaging (Slides 20 &
21)
Combined kinematic and kinetic (Slides 19 & 20)

Running A Gait Cycle

Running Analysis...
Running is similar to walking BUT, it differs
significantly in a number of ways, for example:
No period of double support
Float periods (both feet airborne)
Requires greater balance
Requires greater strength
Requires greater ROM at hip, knee, and ankle joints
Involves greater excursion of center of mass
Involves greater ground reaction forces

Muscle Activity in Running...

Glut. Max. & med. -- active at the beginning of the stance
phase (concentrically) and again at the end of the swing
phase (eccentrically).
Iliopsoas -- active during a portion of the swing phase
(concentrically).
Quadriceps -- 1st 10% of the stance phase (eccentrically)
and last 20% of the swing phase (concentrically).
Hamstrings -- initial portion of the swing phase

(concentric) and at the end of the swing phase

(eccentric).

Plantar flexors (gastrocnemius & soleus) Mid and latter

part of stance phase

Kinematografia

Sample gait
checklist

Analysis aids: Pressure

on bottom of feet

Force Plates
Measurement of ground
reaction forces

GRF

Miscarile piciorului in timpul mersului

In timpul fazei de sprijin piciorul realizeaza o
miscare de rostogolire incepand cu atac calcanean si
terminand cu prependularea
Raspunsul la incarcare (flat foot)corespunde
biomecanic cu constituirea unei plqatforme flexibile a
piciorului, adaptabila suprafetei de sprijin, facand
posibila functia portanta indiferent de inclinatia
terenului sau de pozitia gambei
Bolta plantara - 3 arcuri: ext., int., ant
Aplatizare boltei plantare

Optoelectric system - Vicon

Vicon
System:

Gait in children
base is wider until 4 yrs
no heel strike until 2 yrs - contact is made with a
flat foot
stride length and velocity is less
cadence is greater
reduced knee flexion in stance phase until 2 yrs of
age
no reciprocal arm swing until 4 yrs
adult stride length, velocity & cadence are
obtained around 15 yrs of age

Gait changes with normal ageing

Generally, they try to improve stability
by the following adjustments:
Shorter step and stride lengths
lower walking speeds
greater variation in stride width
wider base of support

Va multumesc!