DEREK ROWNTREE

Licenliot

giiin{e (economice)' Certificot pedogolnstiprofesor), Lector universitor principol'

in

ni. tO"
ir*f'a" tehnologie

educofionold' Universitoteo liberd

principol pentru inv6!dmintul
universitor
(fost lector
p.gro.ot, lnsl'r.tglul Pedogogic Brighton)'

H
V7

a-

--r-

qJ

q)

u
.a

ia

---r-;^
r-&r
-t',
-r.\,
-i'
a-af-

--lntroducere Programate
in tehnica studlului e{lcient
Troducere de CONSTANTIN FRIMU
't+F.::;ll, .: . aj- -l-i AfI i

+I'

," li* ?t
i'@g
ri. *.

EDlTuir . *,'lACi'lCA

fi/ )
({,P

0\,

h?{3ft'

lr

PEDAGOGICA, BUCURE$TI

1e8o

0l

-***

'fraducerea a fost fEcut[

Cuprins

d'uPd

LeaYn h'ozu to stutlY

A Prograrrunetl Introduction

B{UL

1010

t"

Bet{er Stu<lv Techniques

DERIIK ROWNTRI'E
B Sc (lrc'rrr) Cert Ilrl

Prefa{i

"
Senior Lccturer' Institrrle t't

De ce sd inve{i cum s[ inve{i? 11

Problema 11
Ce inse,amnd a invdla? 17
-munc6 serioasd
invdiare,a considerate ca
27
reoapitulative
intreibdri

l.,tJhnology

'ltre OPen lhrivetsitY

rn Programmetl
College oI Education)

(forrneilY Senior Lecturer

i,"u"'it'g, Brigirton

4rr Derek Rt)wntrec 1970

1970
b-rima edilic
1972
A doua edilie

A treia edilie
A Patra ertifie

t9Z?

1974

& Co (Editori) Ltd

(9- 50 Polanrl stteet
Loldra' W' l '

Mac<lonald

hot

Eclucati<,nal

lla,

21

Cum sd-{i organizezi munca de inv6{are 30

Cit tirnp sd inveli? 31
lnrtocmirea unui orar 34
Cum sd-!i foloseqti orarul 43
Cum sd-!i revizuieEti orarul 45
Cum sd-ii orgal\zez\,,gddin1e1e de studiu(( 48
intrebdri rec,apitulative 55

i'd

' L.--Y
i
\J
-1,

---/

Cum s5 consulli o carte 59

RSsfoire 62

lntrebdrite 70
Citire 75
Aducere arninte

79

RecapiLulare B4
Intrebdri rrecapitulative

Redactor: Ileana Mihalacl@

'Iehn,ore'ciactor: Ana fimP5u

Cop,er.ta: Octavia f,ar6lungd

BB

Cum sd intocmeqti o lucrare personale 9l

Im,portanla lucrdrii personale 91
Precizarea temei 92
Stringerea materialului 93

Pre{al5

lntocmeEte o sche'md 98
S-""i"*"'t"crdrii Personale 101
Rescrierea 102
intrebdri recaPitulative 105
108
Cum si citeqti rmai bine Ei mai rapid
Citire mai bun'5 108
Citire mai raPidS 120
l
citirea 126
6il;i ""r"Ui de a imbunatili
Intne,beri recaPitula'tive 138

6 Cum sd iei noti{e 14L 141

Tmoortanta notitelor
d"'ir-- ." Pdstreazd notile'le
Redactarea

notilelor

142

143

161
i,""".t ""tiie'lor Ia Prelegeri
167
recaPitulative
it-rt"uUa.i

7 Cum si te comPor{i la examene

rIZ
Presdtirea Pentru examene
ZiuI examenului 181 1BZ
t"rratr."u din examene
i"t."'fra.i recaPitulative L89

Bibliogratie

194

171

Te rog

si o citegti lo incePut

Aceastd carte este scrisd pentru

tofi cei care

invala. Ea te va ajuta cu sigurantd dacd eqti

student la o facultate, dar va fi folositoare qi
pentru elevii din Ecoala generald, ca Ei t'entru
Fie
tei care urmeazd cursuri fdrd frecvenfa'gcolade
ciclu
unui
cd te apropii de sfirqitul
rizare, iar;- abia l-ai inceput, fie cd eqti sigur
de tine sau eEti anxios, fie cd ai succes ori eqti
predispus la nereuqitS, pulinui timp consumat
;;;iil a te gindi la pfoblema cum sd inveti
va fi Pe dePlin rdsPldtit'
i Capacitatea de inv6lare nu este- ceva cu care

,re-urn'ndscut (aqa cum este insuqirea de a resoira). ci este un ansamblu de deprinderi care
tr"U,ii" sd se invefe. Totuqi pulini dintre noi
s-au Sindit la ,,a invdta cum sd inveti( ;i mai
putini sint aceia care au fost inudfafi cum sa
'iiiet". Acum ins5, an cu an' multimea celor
oare flnva(d cere din ce in ce rnai stdruitor un
Lndrumdtor oarecare despre cum se abordeazd
de
ui""ti" problema invdldr1i. Unel-e institute
sd
cum
despre
cursuri
organizeazd
invdldmint

se inveie. S-au scris mai multe cdrli

despre

tehnicil6 de studiu. AceastS carte ,,programatd'(

este o incercare de a te familiariza cu citeva

tehnici fundamentale de invdtare, ceva mai repede decit s-ar putea face printr-un curs in
i

B. Intr-adeudr, acesta este scopul. Dacd cite;ti

ea sd rdspunzi la intrebd.ri, intrebdrile te uor
$ine uigilent, te aor ajuta sd. te concentrezi, ili

nota cu o literd fi.ecare raspuns (ca mai jos) qi'

corespunzetor raspunsului pe care Lai ales, te
vei duce sd citeEti unul sau altul dintre paragrafele notate cu litere din chenarul urmd-

uor indrepta aten{ia spre ideile cele rnai importante ;i te uor tace sd-ii dai seama cit de bine
le-ai i.nfeles. Pe scurt, intreb.rile te uor ajuta
sd inueli. Treci, te rog, la chenarul 6.

Lor'.

De ce crezi ca o carte programati ili pune mereu intrebdri?

A
Ca sa caute si te incurce
R
Ci sa te ajute si inveli
C
Ca sa te verifice
cu liparagraful
5
urmdtor
chenarul
(Cauta in
tera care corespunde raspunsului pe care 1-ai

,1"..).

acesta? Nu este not'at

5
" De ce cirteqti paragraful
nici
a, s tu, i uEi incit nu corespunde cuoblii
sa
""
doreEti
Dacd
unut'dintre rdspunsuri.
din orice
i;t ;" se poate dirt.-,l.t program (saucautd
indisubiect),
;itd-;"p;ere despre acel
ce
materialul
eui[i.
sd
ajute
te
sa
Lare
"utiif"este necesar' Altminteri vei irosi o groazd
nu-!i
a" ii-p. Te r.og sd revii Ia chenarul 4 Ei sI h-oparagrafele notate cu 1iilraqli-p"

"rrJdir,t."
sd-l citeqti.
tere va trebui

siguA. Md bucur sd-li spun, cd ai gre;it-' Cu

o
cursd'
in'tind
sa-!^i
nu uoi'i.rucirca
,o"ta
intrebdril,e mele uor ti absol'ut cin'stite'
ioit" "a
Daci te ginde;ti ta inJorma'tiile ce-[i sint date'
ii ir"n"i sa iii i'n stqre sd' le rdsputt'ziaucorect
insd
i"proii" an ii""or" datd. Intrebdril'e

it"itii

i"ii to
uorba.

C. Verificarea nu este scopul adeudrat. Intrebdrile si.nt uerificd.ri doar in sensul cd. ele te
ajutd sd ererci{i un control al propriului tdu
progres: nimeni qltcineaa nu trebuie sd ;tie rezultatele pe care le-ai ob,tinut. Nu, i,ntrebdrile
dintr-un prograrn au LLn rol cu mult mai important. Te rog sd reuii la chenarul 4 ;i sd stabile;ti core este acelu.

scop toarte important' Te rog s(t rechenartil 5 ,si sd cercetezi despre ce este

.un

fi observat, dacd te-ai uitat in

fugd Ia mai multe paragrafe din cheparui precedent, un r-spuns gie;it Ia o intrebare de felu1 acesta te duce la o noud discutare a subiectului Ei poate cd atunci !i se va cere sd incerci
din nou.
lntrucit toate aceste intrebdri sint destinate
sa te ajute sd invefi, este important sd Ie tratezi corespunzdtor:

6 Dupd curn vei

N. B. intotdequno sd-!i stobilegti rdspunsul inointe de o-l confrunto cu cel corect, indicot in

chenorul urmdtor.

Te rog incearcd sd-ti infringi tentalia de a citi

mai departe, pentru cd fdcind astfel nu vei invdla tot aqa de bine. Cea mai buni solulie este
de a acoperi pagina at o toaie de hirtie pe

care sd o tragi cu mina in josul paginii, descoperind pe rind doar cite un chenar nou' Nu descoperi chenarul urmdtor inainte de a fi stabilit
rdspunsul pentru cel Precedent.
AEidar, clacd vei urma sfatul rneu, {uei/nu aei? )
putea afla rdspunsul corect Ia aceasta intrebare
chiar in clipa de fat5.

nu

uei (Deoarece rdspunsul ar

1. De ce se inveli
cum sa ln veti?
I

q:ry:i:Y'"'"r'""5'rn)

fi fost acoperit.)

o fo'aie de hirtie sau de cari"on Ei

foloseqte-o ca si acoperi chenarul care urnea-

Cidseqte deci

za dupa acela de care te ocuPi.

Iata alte citeva indicalii Ei sugestii ca si ob{ii cit mai mult din aceastd carte:
1. CiteEte capitoleie in ordinea in care le-am
numerotat.
2. Fa o pauza intre un capitol. 9i ceI ut'rndtor.
citi mai mult de doud capitole intr-o sin3. Nu
tgura
zr.
4. Eu ardt durata aproximativd necesard pentru
fiecare cap tol qi este intelept sd nu incepi
un capitof nou dacd nu dispui cam de acel
timp.
5. Dacd trebuie si te intrerupi in curstll unui
atunci inainte de a continua de uncle
capitol,
-rdmas,
reciteEte chenarele anterioare penai

tru a-!i reimProsPdta memoria.

6. Pentru eficacitate maximd, discuta subiectele programului cu profesorii Ei cu colegii'
ori de cite ori ai ocazia.

Problemo

1.1

fi de
De ce, ai putea foarte bine sd intrebi' ar
gindind
citind
timpul
petreci
Ei
55-1i
;Ei"pt.;d
cum si invefi? In definitiv,,nu !i-ai peil.f;;
.Lrecut oare cea *ui rn",u parte din viat6 inptate ca e aga' daf .eEti oare, sigur cd
"atl"alpe care l-ai practicat pina -in
i&i A. a invdlareiultate
acum cind e';ti 1a fava da
;;;r";t
t'u lt ate

De exemplu, iat,i citeva declaratii despre cum

se inva!5, iacute recent de un grup de studenii:

dar cu
,,Stau ore in gir Ia masa de lucru,
foarte Putin folos'(
,,Mi t"'prt" cd pierct prea mult timp cu unele
discipline 9i nu destul cu altele'((
amin mereu't(
,,1*i'"*tu greu sa incep; tot seama
ce merita
,,eifu utit ie dificil sa-ii dai
ca nu iau deloc noJ:$;-eri constat fiecuvintele
lli
pe care Ie
iitru,'fi" cl scriu toate

rostegte conferentiarul.(
,,Mi se Pare c5 nu md Pot fixa mult timP
asupra unui subiect.(
destul timp ca sd pun totul la punct""
;,N;

"*

10

11

F-.*+E.lc:-::

Acestea sint doar citeva exemptre dintre n'umeci vei

,ou."t" declaralii asemdnitoaie' (Poate
expedin
doud
ili;; chiar sd idaugi unul sau
iientra proPrie.)

Ci{i dintre aceqti studenli par sa fie incr-ezdtori

t"'"",
clintre ace;ti' stuclenli nu pare :.d fie.
inudfdrii' ($i nici
toitu sigur de el in priuin!.a prin
"nu
asta')
neobi;rruit
ceua
coyr,stituie
Ni,ci uttul,

\--

Standarde rnai ridicate

face ca atit de numeroEi elevi trec prin
1.2
--- Cum sefdrd
prea multd b-taie de cap' qentru ca
Ecoald
ia facultate'sd se afle in incurcdturS? In pa-rte'
i.tceasta se lntimplS pentru cd aici standardele
sint mult mat riaicite' Acela care a fost unul
poate consta&;i"; cei mai buni elevi in Ecoald
care
ta r:ii acum este sub medie, printre colegi AEae1'
decit
buni
mai
sint tot atit de buni sau
odinioari
cf*, p" scurt, munca depusd,-careacum
poate
i-* ti asigurat gradul A --- sausauB4,
D-1-'*
Cdoir gradui
ii-1
i

"tig"".e
succes la facultate vei
Ilentru a obline
'(mai
'sd acelagi
puiin, tot atit' mai
inveli
.""u
"""oie
mu,lt?) decit la Ecoa15.

--

mai,

'

mult
+ 1p ,{,nglia n'u se dau note curente ci numal
me s
Ia cxemenul final (Nota trad') Vezi qi J a
fnt. tt yne, Etami'narea eleaLlor, Bucureqti'
E.D.I).. 1978.

i
I

Ia
t.b: peci standardele mai ridicate te vor antrena
C"'
in
decit -9coa15'
*ui rnlliii-i"+at*"
cr l?ul:
$r oe
ace$tea nu este vorba numai de volum'
schimbe"
sd se
trebuie
care
i"""ti'
fetut "r,"
activitatea ili
b"t a.-"" ;;"i!' Ecoala toata
ai avut:
cd
siguranld
er. org",'1'uia' c"
1) orar comPlet;
2) Iectii obligatorii in clasS;
51 pe.ioaae Je ,,pregdt!re individuald(';

+j

i*tii

.pecials de facut acasd,

ln

cele mal

multe seri.
Pe linga toate astea, Etiai probabil cd,profesorii:
5) iti ior urmdri cu atenfie progresul zilnic;
imediat orice rdminere
;i ;;t';;pittu Ei

"o'""ta
in urma;
me7) se vor oferi chiar cu bundvointa s5 te 1a
cddea
a
de
risc
,t"tt"
airJ"'a"J-""r.tu
examen.
prea
Pe scurt, nu trebuia sa te preocupi-

mult
lucru
timpul^de
de-modul cum si-!i folose;ti
;i ud;i;; ptot".otii se vor asigura in fiecare
moment dacd ai invdtat'

Ai putea spune cd toate acestea sint valabile

la facultate?
Nu,
este

cu

siguraruld cd

qi

:.
lo Jacultate, actititatea i"i

orgaiizuld altl el'

Eqti risPunzdtPr

mai multd rdspundere in

!i s-a dat multmult
mai pulin timp la '
Lu
Petreci
i""et..e.
ch orarul la fa-

1.4
-'^ Acum

cursuri qi este greu cte crezut

13

',

ri
;JF

Te rog ::t7t.?,
pe profesorul care prgd'd' de
a trece m'az
eq;;g;;t"i i preced'ent inainte

' .cleci't

iti poate sugera cind ar trebui sd inveli acasd. Poti s--ii foloseqti timpul l'iber cu
mult spor pet tr., lucru Ei odihnd, orii s5' ittsegti nLfdcind nimic care sd fie destrrl de mullumitor. Ji se cere s5-!i programezi singur ocu-

cuitate

pa{iile.
ProfesoL'ii pot s5-!i clea citeva saptdmini ca
sd faci o lucrire personald srrisd qi probabil cd
pina in ziua fixaia pentru a o preda nici unul
.,u ,u verifica sa vada cum te descurci' fi se
va indica un volum amplu de bibliografie noua
cle consultat, probabil fdra si ti se spund cd
anumite texte trebuie sd fie citite intr-o anumitd ordine. Clt de conEtiincios te ocupi de
aceste probleme cle studiu te priveEte personal'
Pe scut't, dacd reuEeqti sau nu reuEeEti sd inve[i, faptul depinde in primul rind de:
A'
d" bine Pofi sir inveli?
"it
cit de bine pot s i pledea profesorii? B'
F

1.5

ProJesorii pot contribui la crearea unui mestimulatoi pentru inud"fare - dar asta nu
e tot urt(t cu a te inud{u cum sd studiezi' Va
trelttLi sd-{i creezi tehnici proprii de inudfare'
-:...:
sd-!,i strtbile;ti obiectiue \roprii Si sd tii propriirl tau indrumdtor. Profesorii te uor spriiini
l;i chiar i[i pot stimula eforturil'e, insd rdspu'n-

A.

departe.
-----:1-

Cum inve{i?
de modul 'actr.6 Pentru a te ajuta sd-!i dai-seam'a rapid-' Exatual de invSlare]iaia'"" chestionar
rdspunmineaza cu atenlie fiecare intr.ebare 9i
sau
.,tla('
scriind
Iu-"i"itit',
"nu'('
invdta
1. Iti faci un orar pentru ceea ce vei
-b
a
zil)
in fiecare
te lii de e1?'' '';
' 2. Dac t e aEa' de obiceiu"ufuqi
loc,intotrieauna? ;
3. lnveli a" oUiJ"i"i"
e gtul' sa te apu:i" de htcru 1a
+. Cat"qti
"a
incePutul Perioadei d" "'TYlllr"L i
5. Termini la timP lucrarea scrl:l'
clasd?h
tl. ,lncerci te i;;^it;i; ia discuiiile din
muncd'
in
7. Dacd intimpin'i dificultdli profesor-?
^dl:"ttji
t' u
de obicei piol:tema cu un
doar
B. Cauli vreodatd sa-!i analizezi munca si ai
s-ar
Putea
ca sd-!i d;-;;;"'unc1e

t't
fdcind
9. Obiqnuieqti si risfoieqti-.un capitol'
citiri
unei
o trecere i''"t"ul*t' fieliminarh
r':
\
amdnunlite ?
dificultali?

cli,tt

,lr,rea l,nuafdrii

rttl

ili

apprfine' Treci

la

11.

chenct-

Q$a ceDa, mai bine

sau attminteri fii
prosopul,
<truncd cle pe acurn
ln inud{diotdritoare'
cotiturd
sa luii <t
gati
"*tntrrt
slLperior, in mocl loarte corect occenttt!'
se pune pe studentul care inuafd, m'ai curtnd
14

grafice atunci
10. Treci deseoli peste tabele 9i
s
text?
in
cinrl dai de ele
intilneqti un cuvint pe. care

Cind in lecturd

"":f
.\ l{
nar? """"."ti,

.6.

B. Dacr intr-atleudr crezi

12.

il cauli de obicei in

dictio-

memorarea constituie cel

Esti de pdrere cd
-factor
Pentru cei care in;r";i ;ffi;"1
va!a? .a I
15

"i

13.

Iei notife lntr-o formd prescurtata Gdica

o serie de cuvinte-cheie gi de frazsruin les
i
/
de text continuu)? 4

74. La prelegeri, iei de obicei notife. dtit de repede cit poti sa scrii? r\
15. Pastrezi Ia un loc toate notileie referitoare
/
la o disciplina? Ii
1fi. Folosegti intentionat crno'E1inlele dobindite la un curs pentru ca s,r te ajute la un
alt curs? h
17. Cind treltuie sd memorezi ceva, cauti de
obicei sd realizezi acest lucru intr-o sin'gurd gedintd de lucru? s
18. Gdsegti cd e greu s5-ji exprimi parerile in
scris? \
19. Daca eEti supus pe neaEteptate unui examen sau unui tesi, capetri o nota mic5? I l
20. Stai -tirz,iu sd inveti in noaptea dinaintea
exarnenului? \
Scrie rdspunsurile inainte de a trece 1a chena-

rul urmitor.

1.7

Cliestionarul Ia care ai rlspuns acum se trazeazd. pe acela care a fost incercat cu un mare
numdr de studenfi. Studenlii merituogi, mult
mai des decit cei slabi, au avut tendinla sa dea
rAspunsurile urmdtoare

5. Da
9. Da it 13. Oal4fi. Nti'
Dan (\. Da - 10. yd*
74. ydbry./Nu
'.). Dafi 7. Ddb 71. Dq'tj, 15. Dat' 19. "tr{u
4. NrA B.'DaP 12. )tkil,.\ 16. Dol20. Nu
1.

2.

Da

Daca recite;ti intrebarile, ca Ei aceste rdspunsuri, poate vei cdpdta o idee despre modul de

invSlare care duce la succes. Dacd aceste rdspunsuri se deosebesc mult de cele pe care Ie-ai
Eat, vei *putea vedea cum trebuie sd-ji modifi'bi deprinderile de invdtare.
Ce inileomnd o invdfo

Inainte insd de a incepe discutarea proUtemelor de invdtare Ei ce se poate face pentru a le

simplifica, mai bine vom incerca sd ne punem
de acord cu privire ia ce inseamnd a invdta.
Poate cA invSlarea o practici de atit de mult
timp, incit nu te-ai mai gindit sd-i dai o definitie. Ei bine, incearcd acum:
Ce inseamnd a inudta?

Scrie o definitie inainte de a trece Ia chenarul urmitor

1.8 Din pdcate, nu pot spune care este definilia pe
care a-i dat-o. Totuqi o poti compara cu d5rfiniliile urmdtoare. Cu care dintre aceste definifii a1e invdlarii eEti cel mai mult de acord?
Sd audiezi o serie de prelegeri Ei sd te
A
arpuci de lucru.
predea
destot ce trebuie sd Etii
Sd ti se
B
pre un subiect.
C
Sd memorezi temele Princip,sls dificile.
D
Sd urm6reEti sistematic intelegerea.
Sd pregdteqti treoerea unui examen dificil.
2 -.lnvala cum

s& invefi

t?

,,,/

Se-ti dedici toate gindurile Ei forlele ,/ F

pentru a invS{a.
'N; pot fi de 'acord cu nici una dintre' i' ^
G
uolst. definilii.

In acest caz cti luat o atitudine,'5arecllnx pa'

siud. A urmdri un curs constituie deseori o
purte a inud.{drii, tnsd nu - o pultg necesara'
bacd erai d.estul. d"e hotdrit ca s';-{i alegi propriile obiectiue d'e tnud{at ;i sd stabile;t;i mo'iit't" cure sd le realizezi, nu ai ti urmat pe
tlimeni ;i totu;i ai li inud['at' Cum a;a? l'e roE
s(t reuii la cltenarul 1.8 ;i sd" eraminezi celeLulte detinilii.

1.9 A.

;i si

Aceastd defini,tie pare sd Jie cea mai bund

tlintre toate (d.e;i poate cd nu tot atit de bund
ca aceed pe care ai dat-o tu). Ea-euidenfiazd'
i.mportan{a in{etegerii (mai curind decit o simplei aduceri aminte). Indicd rolul actiu aL stu'
tl.entului: acela de a urmd.ri sittgur realizarea,
obiectiuelor de studiu in loc sd se lase condus.
Introduce cuuintul ,,sistematic", care implicd o
apreciere chibzuiti a mijl,oacelor de a atinge un
siop speciticat. Treci, te rog, la chenarul 1.10.

D.

C.

E. Este un lucru bun sd ai scopuri bine detinite, insd inud[area trebuie sd-{i ser'"-eascd la
mai mult decit sd-[i permitd. doar sd treci un
u.numit erarlen. Inr-'d{arect ,,in uederea exarrlenului.6 poate foarte u;or sd se trqrlsforme in
taceald". iirt este clestul numai sd inghi{i informatiite pe care sd le poli reudrsa mai lirziu in
sala de erarrlen. Inu.larea ua trebui sd te antreneze l.a a te gindi ;i a in{elege subiectul, iar
reuSita l.a eramen ua fi doar un rezultat aurili.ar crl acestor actiuitd.{i. Te rog sd te inapoiezi
la chenarul l.8 ,si sd cauli o defini{ie mai bund.

ideile. I'oate inJormaliile de care auenl neDote

te putem pdstra in cdrtri, pe tilme, i'n calculatoire el,ectronice: rolul omului' nu este de a inmagazina in!<trmafiile, ci de a te tolosi in mod
onil,iti" Si consttuctiu. Va trebui ca metodele pe
care le aplici pentru a inud{a sd reflecte aceastd

F. Ei bine, ai euiden[iat mdcar gindirea ;i fo'losirea elortului, insd am impresia cd depd;e;ti

nxdsuro. Ar ti un fel toarte chinuitor ;i sdrdcd'
cios cle a inudla.dacd nu fi-ai plstra nici un
gtnd sau o rezerad de energie pentru alte acti,uitd{i omene;ti, de exemplu pentru distrac.tie ;i
odihnd. Te rog sd reuii la chenarul I'8 ;i sd
raufi o deJinifie ceua mai pu{in totalitard.

B. Credeam cd ne-am in[el'es: acum por{i rdspt.,,nclerea inui[drii. Renun[d la pr.etenfia -de ..cr
I,i
se preda toiul.: timpul acela a trecut' fu-u1:
'!;dmtntul
superior te obligd' in mare n'Lasu'rLl sa
te i,escurci'singur. (In ptus, nimeni nrl il inud'
ureodatd ,,{ot ce trebuie sd ;tie" despre utt'
,tat
'sibiect.l Te r'og
chenurrt) 7'8
sd" te reintorci
-la
realist(t'
;i catttd o delinilie ceua mai
Aceasta este mai curi,nd deJini[ia penlr-tt "to'
ct:til(t'( decit pentru inudlare' Nu e;ti un burete
tmt doar ca id sugd lapie ;i cifre' EEti o tiin[d
,|meneascd cu insu;irea a.e a gindi ;i a in[eleg.e

IB

accentuare. Te rog sd reuii la chenarul, 1.8

cauli o detini{ie mai bund.

19

ffijtti;;-;;.

nltli

ai ctreptate intr'o anumitd mdsurd'

si,
i"niin" eficiente de studiu i{i uor pe.rmite
oblii rezultate mai bune i'ntr-an timp mai scurt
mai pulin stre;i'"ste loarte posibil sd te simfi
eu cred cd'
acestea,
toate
Cu
inaiite.
sat cleci,t
cu
li uui simfi totu;i lucrind din greu' in-sd
Cite;te
rezultate'
ob{ii
incurajarea de a';ti cd'
paragraful D mai ios.

B.

Poate cd.

C. lr/ici uorbd cle aqa ceua. Inudfarea cere o gindire criticd ;i aceasta implicd totdeauna o m'un*
ii gruo. Totuqi, nl.unca giea nu-este intotdeaun*

;i atunci'
iii"tuoota; poate fi i'nitrumat.d.gre;itin
eticiente'
tehnicilor
Scopul
i^ru dd rezuliate.
a
i'nad$:are ca ;i i,n oricare attd' ocupafie, est-e de
nu
incordatd
ta
munca
cd
procura

nentru a-$i forma deprinderi noi de invAtare'

asa cum sint'
L"ii "t"a'ca pot sa ie descurce
a""qti tt"A".rii, prr Ei simplu, nu au o motiua-,tie pentru invdtare. este evident w duqman
iip." de motivalie
duce la apaOu -iu"te a1 inv6!5rii eficiente' Ea
de a
generald
o
dorinlI
qi
la
iiu,^^pfi"tit.a}5
mofara
u#t"t'" tot"l pentru o aitd zi' Studen{ii
imaginalie'
de
imbold
Ei
;i;;tb sint iipsili de
este de obicei
iili; "i, =piiitrir de cercetane
a9.ta in siid'
;;;. Fac numai ce li se spune, 9idificultili
ca
qi
intimp'iniNi; ;" pot "on""rrtra
invdtat'
au
ce
cele
si-qi reaminteasca
Cunoqti studenti care sd se conformeze acestei
descrieri?

fr'Ch""

""rtitud'in"a
Poate cd ua trebui sd munce;ti tot
Lste inutild.
rsa cle qreu, insd uei auea increderea cd ob'
,ui"tioiu. Te rog sd reuii la chenarul 1'L1 ;i'
iii
'sd
ategi un rdsPuns mai bun'

D. Tehtticile eJiciente uor

Jace nl"unca

grca mai

producliud. Aciica pent-ru un u.olum dat de naun-

'iA uei, ob[ine mai-multe reqlizd'ri' Cantitatea ;i

Vei'
ccilitaLeq rezultatelor se uor i'mbundtd{i'
a
de
loc
dat'
In
timp
intr'un
realiza mai rnult
cople'
te
l'ucrul
totu;i^id
greu
sim[inc)
di,n
trige
greu qutnd satisJac{ia d'e a
;e:;ie , uei-munci din
oblr'i rezutiate."Treci, te rog,la chenarul
;ti
'1

"ii
.13.
:,-,-

Importan{a motiva(iei
care trebuie sa-l infruntdm'
1.13
- -- Existti obstacol pe sint
intr-adevar pregdtiti si
Nu tofi studenlii
intelectual
Ei munca necesare
efoltul
depuni
22

r, "" tt,

sigur cd' trebuie sd cuno;ti ci.liua

cinsumd pu[ind energie sau.ima.studeitri
"ar"
de iiud'[are' Totu;i nu intotmunca
ginapie in
"rJ."ouno
este u;or sd sPui de ce'
Este aproayte

pentru motivalia slaba a unui

-LL4 Ajustificare
mai este
,.rit student poate fi faptul ci el nu
qcoald
din
sai
:i nu
profesorii
c-etre
de
i..,Uotait
atru-

stie exact cum sd se descurce acum cind trebuie

id se gindeasci qi s[ se planifice singur'
O alta catzd ar putea fi lipsa de scop; poate
sa
cd el nu are scopuri sau obiective spre care
urmdtor'
it"&. i"rirrt" de a trece la chenarul
-- in
opreEte-te un moment 9i rdspunde sincer
intrebare:
la aceastd
gind
b" ce- ai venit la facultate?

r'

L.lS Eristd multe rdspunsuri posibile ;i e;ti sirtgurul

. care sd,-{i cuno;ti rdspunsul.
Iatd citeva dintr-e cele posibile:
1. Ca sd-mi multumesc pdrintii/profesorii/prietenii/ruclele etc.
2. Pentru c;i am leuqit bine in Ecoald.
3. M-a atras viata sociald.
4. Deoarece dolesc sd devin invdt.itor/sudor/medic/instalator* etc.
5. Nu Etiam ce altceva sd fac.
6. Ca sd-mi completez educatia.
7. Ca sa-mi completez cunoEtinlele in domeniul

"

fare.

1. Care este justificarea cea nxai putirl Tsrobabild in sensul de a sprijini motivatia unui
student?

in sensul de -a

specializarii sile constituie deseori

sd
;ii"i slabe a unui student. Ce aiinrecomanda
sincer
mod
facd un student claca el ar fi
iiii*-de interes fala de in'tregul domeniu al

tp""t"ttrrttt t"l

Care ar
parti t

fi

cea mai bund cale de a

trata

aceste

ale domeniului de speciali-

"i"teresante
a. SA nu le iei in seami, sau
[. Sa f" Iaqi deoparte pentru mai tirziu' sau
c. Sa te ocuPi. de ele

7. Probabil 5, urmatd imediat de 3.

2. Aproape sigur 4 sau, 7, impreund cu 6 (oarecunx pe locul aL doilea).
[.16 Oricare ar fi va]oarea altor justificdri posibiie
pentru prezentarea la facultate, studentul care
urm'reEte sd-Ei faca o profesie. (4) sau sd-Ei
completeze cunoqtin{ele in domeniul sdu de specializare (7) este acela care, cu cea mai mare
probabilitate, iEi va forma o atitudine profesionald fatd de munca de invdtare.

gare?

te ocuPi de ele'
tii d'eosebitl de activ pentru disciplina
-care
1.18
-'-- Sa atrage
ce1 mai pulin' Incearca sd afli de ce
6
este im!,ortantd. Discut5 cu profesnnii qi studendisciplina ii intereseazl: ce ii face sd
iii"p"-"il"
-J."EiZ (Entuziasmul
altora poate fi uneori

c.

* v. James M. Thyne, Erarninarea eleuil.or,Bucuregti, II.D.P., 1978, p. 41 (Nota trad.).

24

domeniul
r cd lipsa de interes pentrucauza
moti-

Stud.entul pe care n'u-l intereseazd nimic din

clomeniul ales at speclulizdrii ar putea. !9arte.
iii ti iie sldtuit sd renun{e la et imediat '9i
sd i.nceapd tt cd'utq ceua cqre l-ar putea satistace.
1.17 TotuEi, ceea ce se intimplq de- obicei este tocmai
taptrit'cd unele aspecte ale domeniului de specializare sint mai pulin interesante declt altele'
ii"U"iu sd invdldm sd ne obiEnuim cu situatia
aceasta. Studentului li revine sarcina de a acorii- lnt"r"t pdrlilor plicticoase, altminteri acestea
vor dduna performanlei sale in domeniul ales'

de specializare care md intereseazd.

Evident, este probabil ca toate aceste justificdri
pentru inscrierea Ia facultate nu-1 vor determina pe stud,ent sa ia in serios munca de inr,5-

2. Care este ceo znoi plobabild

i se impune ca motivatie?

Desigu

Sd.

ii"

contagios.)

'll

25

N. B. inointe de o trece lo chenorul urmdpe

r'ii,

Ataca subiectul din diferite puncte de vedere. Nu te margini Ia un singur profesor saLl
Ia un singur manual: afIS cum il abordeazd alti
profesori; ,r,scoleqte biblioteca qi cauta cdrli care sd te familiatizeze cu disciplina.
in primul rind incearcd si legi subiectul neinteresant de altceva care te intereseaza cu adeud,rat. (La predare, aceasta trebuie sa se faci
pentru aliii, iar cind inveti, trebuie sa o faci
pentru tine.) AminteEte-li cd invdfarea este in
fond o asociere Ei cu clt posezi mai multe cunoEtinte Ei ai mai mult interes, cu atit vei avea
mai multe elemente cl.L care sd asociezi ideile

tor, opregte-te un moment co sd notezi

;;,;'i;;;"iele piinciPole pe core ti le omin'

,:i,

il
rj

:1

d'1j.*:L1-

intrebdri recoPitulotive
intrebdri
CeIe qase chenale ce urmeaza cuprind
punc-

memorarea
;; i; vor ajuta sd-!i verifici
capitol', Dacd gdseqti
ii*'pti""iplr"-ii"'acest
prea giele' te poate aiuta
-i"tai"utJ
;;;;i; i;ienl'i sint
paranteze' la

recitirea

"tt"""tuiot
sfirEitrul intrebdrii'

noi.

it'tre

principale intre a
sint
-iu cele doud deosebiri
1.20
''-" Care
care cel' sa-tr
i""rf" q"outa 9i la facultuiu
t1
(chenarele
invdla?
imbundtdlesti LJa"i de a

Aqadar, cu cit ai invalat mai mult, cu atit iti

va fi (mai greufmai u;or?) sd inveti lucruri noi.

1-5)

n'LaL

u$or

noi sint ,,dificile(( ori

n'einteresante atunci cincl nu ai ,,cui'ere(t (".rnoqtinle) de care sa Ie agali. Crear'e'a acestot:
,,cuieret( (conslruindu-li baza pentru un subie,ct) pare grea la inceput, insd cu timpul va
cleveni din ce in c'e mai uqoard, chiar mai pldcuta. Nu existd o motivatle mai buna decit
ac,eea de a vedea ca ai fdcut progrese.
Deci nu intotdeauna ne putem baza pe interesul care aclioneaTd 9a stirnul; in unele cazuri
trebuie sd considerdm interesul drept ftuct.:"ili
invdtdrii. Dac i un subiect vital nu a devenit
incA interesant, iti reviiie sarcina de a-l face sd
fie aga, plintr-un e!6r:t de uoin{d. qi prin anga-jare.

-Vei li confruntat cu stcmclarde mtti ridicate ;i

ta trebui sa-li--aiumi mai muttd rdsptmdere

1"19 Se pare cd nu:mai ideile

z6

Pentru ceea ce i'nue{i'

6-10)
1.21 Cum ai defini invd!'area? (Chenarele
ca ea
Oricare ar Ji deJi'niiia pe care o -dai' spero n?'astudentului'
ol
sd implice un iol activ
in}esistem aticd de inud'{are ;i iryOorly't'a
nierd
'iii"iii'ti"i
curind d'ecit a mem6rdrii)'

1.22

':l

,/
I

in sensul
Cind crezi cd vei renunla si.(ihenarele
"inveti(' 1o-11)
;;;;i;i;?
pe care 1-ai ;;i
27

1.25 Ce trebuie sd fac6 un stude'nt dacd iqi dE seama

cd nu-l intereseazd domeniul de specializare?
(Chenarele 17-19)

Sper cd niciodatd!

t.z3 Ca rezultat
vei agtepta:

al inr'Sf5rii tehniciior de studiu

te

inveli fiecare subiect exact in acelaqi mod?

b. s5-ti petreci mai mult timp lnvdfind?
C. sd realizezi mai mult intr-un timp dat?
d. sa inveli totul fard efort? (Chenarele 1,1-72)
c) sa realizez mai mult intr-un timp dat.

ll
'j
,{
Ntl

.!:

r1

1.24 Care sint cei doi dintre urmdtorii studenti ce

vor avea cea mai bund. molivatie pentru invalarea tehnicilor eficiente de studiu?
1. Un bdrbat care a oblinut rezultate bune la
Ecoald Ei a1 cdrui scop principal de inscriere
Ia facultate este acela de a deveni clpitanul
echipei de fotbal, ca Ei a1 celei de crichet.
2. O fata care intotdeauna a fost pasionatd
pentru arheotogie qi care doreEte sd facd cercetdri dupd ce termind facultatea.
3. Directorul comerlului exterior care este pl5-

tit de intreprinderea sa sd invete limbile

francezd qi german6 gi Etie cd perspectiva
carierei sale depinde de media generald pe
care o obtine.
4. Birbatul de virsta mijlocie care iqi dd seama cd nu a reuqit in viald, insd cd totul se
va indrepta dacd va putea sd intre la facultate ca se se specializeze intr-un domeniu

oarecare.

(Chenarele

2;i3
2B

14

16).

numai ci,teua pdtrli din domeniul ales si'nt

nei.nteresante, trebuie sd. caute noi miiloace de
a Le Jace sd. tie interesante: (sd consulte pe al[t
profesori, sd. citeascd alte cd,rli, sd, le asocieze
7u ceea ce i,L intereseazd etc.). Dacd. aproape tol
domeniul rlu este i.nteresant, trebuie sd se gi,ndeascd i,n mod serios sd. renunte la el.
Dacd"

a. sd

::i

t:'
i

li,t
rj,

1.26 C0nd eEti gata, treei

la capitolul

2.

Lucreazd pe durate scurte, insd. cll LLn scop

Joarte bine precizat. Fii atertt lct uisure.si
opregte-o imediat. Fd pauze precise. F,i insemndri (Poaie ca te-ai gindit gi 1a alte metode.)
.l

lr

2.41 Care este o metodl bund de a-!i incheia sedinla

cle studiu? (Chenarele 29, 30)

3 Cum s5 consulli o carte

(Duroto: cco. 55 min.)

!i-ai folosi timpul de studiu, egti obligat

sd petreci o parte din el cu cdrti qi articole
incercind sr extragi Ei sd organizezi ideile din
ele in veclerea realizdrii scopului pe care il
urmareqti. Trebuie insd ca aceastd consultare
sd o faci in mod selectiv. La inceperea unui curs
ti se poate prezenta o listd lungd de un cot cu
lucrdri de citit Ei dacd incerci sd o parcurgi pas
cu pas, vei gdsi cd o noud serie de titluri se
adaugi mai repede decit apuci sa Ie Etergi pe

3.1 C)ricum

Incearc(t sd repefi ce oi inud.lat, sau uerilicd tot

ce cti realizat in, sedinfa de studiu.
2.42 Tn capitolul unn5tor vom examina un pro,cedeu
care te va ajuta la o munca ce trebuie s5-ti
ocupe numeroase qedinte de studiu: cum sd
oblii informa{ii dintr-un manual sau articol.
I)upA ce ai terminat, treci, te rog, la capitolul

3.

cele vechi.

Evident, este clar cd nu dispui de suficient

timp ca sd citegti totui, iar fiecare text pe care
trebuie sd*1 consul{i va avea nevoie sd fie abordat in mod diferit, corespunzdtor ct ceea ce
speri sd obtii de la el. AminteEte-fi ce scria
Francis Bacon acum 350 ani:

,,Une1e cdr{i trebuie sa fie gustate, altele sd

fie inghitite gi doar citeva trebuie sd fie mestecate qi digerate: adica unele carli trebuie sa fie
citite numai in parte, attele trebuie si fie citite
insd fdrS curiozitate (adicd fdrd migald) Ei doar
citerra sd fie citite in intregime, cu sirguinla gi

atenlie(.
Bacon descrie (ci,te?)moduri diferite de a consulla un text.

trei
r3

3.2

CeIe trei moduri de consultare a unui text,

indicate de Bacon (pentru o carte sau un articol)
sint tot atit de folositoare astdzi:
a. gustatul: se referd la pasaje izolate din texl.
b. inghi{ire: trecere ln revistd superficiala ;i
rapidi a intregului text.
c. mestecare ;i digerare; citirea cu grijd gi cu
multa atenlie a textului intreg.
Pentru ca sd alegi cea mai bund cale de a
citi o carte este nevoie sd te intrebi doar ce
speri sd obtii de la ea. Vrei, de exemplu, sd
capeli:
1. O imagine largd, generald a subiectuiui?
2. O cunoaqtere amdnunlitd, sistematicd, a' tuturor faptelor ,9i ideilor esenliale ale ,materiei?
3. Sd verifici o referinli sau rdspuns 1a o intrebare de cercetare specificd?
Care dintre cele trei metode aie lui Bacon (a, lr
sau c) ai considera ci este cea mai potrivitd
pentru fiecare dintre aceste trei scopuri de
a citi?

Eu a; alege b pentru cazul 1-, c pentru cazul. 2

;i a pentru cazul 3. E;ti de acord?
cind consulfi carfi sau articole, trebuie
sd ai o comportare adecvatd: sd fii pregdtit a
citi superficial sau cu deosebitd atentie, in intregime sau parlial, corespunzdtor cu ceea ce doregti sa afli; O tehnicd ce s-a dovedit a fi foalte
eficace qi care poate fi adaptatd la cele mai
multe moduri de a citi este deseori denumiti
cu prescurtarea

I RICAR
Aceasta corespunde inilialelor celor cinci faze
unei cdrli (sau capitol, sau articol):
Rdsfoire
lntrebare
Citire
Aducere aminte
Recapitulare
Corespunzdtor acestei formule, studentul va
trebui:
1. Sd-gi formeze o pdrere generald despre ce
trebuie sd invete fdcind o
preliminard a textului.
2. Si-Ei pund .
. (p1.) la care se
aqteaptd sd afle rispunsuri pind in momentul
cind a terminat de citit texful.
cle studiere a

3.54.

4. Sd incerce a-gi

principale.
5. Sa revind Ei sd

sd verifice
principaie.

.textul.
. punctele

textul,

ca

cit de bine a depistat punctele

3.3 Aqadar,

60

rdsfoire
4. aminti
1..

2. intrebdrile
5. recapituleze

3. citeascd

,,RICAR( a contribuit la sucmii de studenli qi meritd sd fie analizatl

in aminunt. Sd o cercetdm pas cu pas:

.3.4 Aceastd metodd

cesul a

01

Rdsfoire

atunci cina s.fy{.eit1

Atit de mulli dintre noi'
la inceput' mergem pLnit

un text, ,,incepem de
Acesta este totuqi
Ia sfirEit qi apoi'""* optirn.'
ne
Nu.qtim
citi'
a
de
;-;;A n6totositor t'*"lmpotmolimatitincotro
de mult
indreptam qi tt"i""i
put"* rled,ea padureit
in amdnunte, inciJIn""schimbar. trebui sa aven'r
;i" ;;;; ;;pu"lor'
inainte de et
pefulii
a
o vedere a" ""J"mfttl pti"
Ar tre];ui
f'atiq"ri'
incepe ,a ,,"

"t'"L[m
siprivim",,""'bt'linaintedeainlelegecom*
ponentele.

inainte
o carte sau un- articol maialegereit
la.
9i
este
i"'u irr"upu .a "it"'Eti inainte
11 de
:l a incepe rr
unui traseu pe : '

A.

cirlatorie grea'

rdsioi

sint-scrisc dupi
3.5 Toate cdrlile 9i articoiele
rapidd poate sd-ti dea
""' ;i;;";i"""i""o;';i;t*
ce este acest platr
o foarte Uu"a iaee
^ta -t"despre
t:"te sd citeqti realizind
qi prin urmare
o inlelegere mbi buna'
un

de tittu' incepe rSsfoirea.tu pagina

obline mult d'e
titlu' Ai putea cr-e-d"'t tt" vei
s6-!i arunci o pt'l1a ea, aa, totaeuuna meritd
vire asuPla ei' Ea iti Poate :qu",":,
g;;;;l'-al subiectului * (titiul
Pagina

1. Domeniul

Cite informalii de agest fe1 poli obline din paoina de titlu a cdrlii pe care o examinezi acum?
'i'e tog sd revii la inceput (daca nu ai facut-o
mai inainte) 9i arunci o Privire.
Pagina de tittu i,{i spune cd aceasti ca'rte trateizd, d.espre invdlare, cd. este doar o introducere
tn tehnicile de studiu ;i (Joarte important) cd'
esf e programatd. I,ti spune db qsemenea numele
autoiuiu-i, menlioneazd experienla care a serait
ta tnfd,ptuirea acestei cd.r[i ;i ili mai spune (pe
uerso) cit de nou[ este cartea.
$.6 Destul de mult pentru cele cinci secunde de
examinare a paginii de titlu. Ce urmeaz6?

hartd

Rdsfoirea unei cdrli

2. Nivelul sau modul de tratare - (subtitlul

sau o frazd descriPtivi).
3. Numele autorului 9i calificdrile sale - (titluri, funclii).
4. Data puhlicarii * (pe contrapagind).

de

Prefa[a. Fie cd poarta numele de prefatS, cuvint

inainte, nota autorului, introducere sau oricare
a1tul, cu mult prea putini oameni citesc vreode obicei doar citeva
datd micul text din fa!5
vorleqte despre carautorul
in care
alineate
Ca Ei pagina de
scris-o.
ce
a
pentru
tea sa Ei
poate
ajuta. sa hotSte
informalie
aceaitd
titlu,
rdEti dacd meritd sd citeEti cartea 7i chiar cum
ai putea sd Procedezi.
i'riveqte, de exemplu, prefaia acestei cdrti'
IDa cuprinde patru alineate urmate de o seitiune
f,inald-,,progr-amatd(5, fiecare dindu-ti un alt fel

insuqi).
63

62

necesitatea
examene

de informalie. (De exemplu, primul alineat i{i

spune cui ii este destinatd cartea.)

2. in total sint
prinde intre

Ce fel de informatii se dau de cdtre fiecare clirr-

tre celelalte alineate gi de sectiunea finala

clin

prefata scrisi de mine?

3.7

finali din prt:desprc:

informatii
fata ceriii de fata cuprind

,1.,

i:
l

!
i

64

3.8 Deci rdsfoirea unei liste indicind cuprinsul ifi

spune ce se afld in carte, iar dacd are subtitluri,
ifi poate da o idee despre curn se ieagd subieclele intle ele. Mai tirziu, pe mdsuri ce citegti
irt intt'egime capitoleie, ar trebui sa retrii deserut'i t'n sir verifici din nou cuprinsul.
I)acil ai luat o carte doar cu .scopul de a

t'iruttr referinte care ar putea sd te ajute sa

r.'ilspunzi unei intrebfui specifice, rdsfoirea preliminard ar putea foarte bine sd se termine
erici. Din cuprins poli vedea dacd este probabil
('a acea carte si conlind ceva util.

ltr

Priveqte cuprinsul cdr{ii de fa{d':

1. Dintre uimdtoarele probleme posibile pentru
o carte despre cum se invatS, cdrora nz 1i s-a
atribuit un caPitol sPecial:
scrierea lucrdrilor Personale
luarea notitelor
studierea unei cdrti
prelegeri
psihologia invalarii
brganizarea timPului de studiu
alegerea unui curs

$r

intre4;i7subtitluri.

7. Persoanele pentru care s-a scris cartea.

2. Necesitatea ei.
3. Plonul ;i scoPul cd.rlii.
4. Schema gi structura cdr{ii.
5. Cum sil folose$ti, cartea.

titirea

capitole qi fiecare cu. subtitluri.

7. Cartea ni are capitole pentru prelegeri, psihologia i,nud.{d.rii sau alegerea unui curs.
2. In total sdrzt qapte capitole gi tiecare cuprind.e

CeIe patru alineate 9i secliunea

Cuprinsul. $i acesta este o pagind (sau miri

multe; de informatii pe care ar trebui si nu Ic
ignorezi niciodatd atunci cind faci rdsfoirea pt'eliminard. Lista continind cuprinsul ili spune cc
probleme trateazl, autorul Ei deseori iti d'i
unele idei despre modul in care le-tr tratat: probleme principale, problerne secunclare E'a.m'cl'

de a invita tehnica invd[arii

ac:est caz,

pofi sd treci de-a dreptul

1a

sfir-

;llttl cdrfii unde vei putea sd-!i cau[i subiectul

Ittt,t'-o list[ alfabeticd care-ti spune ce subiecte
ric grlsesc

la ee pagini; aceastd lista se numegte

indc:r' snu indice (Cartea asta are aqa ceva?)

i

doreqti numai sd
' 3.9 DacI
indexul ti-ar cru{a o groazd
du-te imediat la cele mai

qauli anumite referinle,

de timp indrumin-

5 - invala cum sd inveti

folositoare

pasaie..
65

AEa cum un autor de foiletoane, Robert Lyntl,

spunea cindva: ,,Mi-e silS sd citesc' o carte firl';i
index; mi obligd s-o citesc toatS'(.

il.lll

\1rrtlru', illn propus ca atunci cind iei prima d;rtd

,r ou lt. irr r,r,r'r,etale, va trebui sa incepi cu o
lrrr l'oi t'r, 11cr rerali.
r

'ir ,rir I'irci lrcettsta este nevoie:

I li;r <,ilo;1i pagina
'l S;r t.ilr.i;t,i notele autorului, sau

Dac/r totuEi gdsegti cd toatA carlea met'it"r

sd fie ,,mestecati 9i digeratd( (sau mdcar un
capitol intreg), fa un ultim pas in rdsfr.rireir
generaii:
lntoarce cite o toaie a cd"r[ii. Palcurge 1a t'epezeali toate paginile cdrlii, de la incepr:t pinii
la sfir"git. in acest timP:
1. CiteEte titlurile capitoielor Ei paragrafelor'.
2. CiteEte recapituldrile finale ale capitolelor
13. PriveEte graficele Ei desenele.
4. UitS-te in fuga 1a unele fraze intimpl6toar"r:'
.Nu este nevoie sd spun cd in aceastd faz[, foi-rlltr
pulin din ceea ce vezi i{i va r6mine in mintt'
Totr,rgi, aceastd i'apidi trecere in revistd contt'i buie ia ceea ce ai qi ghicit despre structura <ritt tii si, la fel ca toate examinlriie superfi<'iirle, 1t'
pregaterste pentru sarcina ulmitoare.
Deci. c't'ede-ma pe cur.'int. Pune un setnn undtl
ai ajuns pind acum qi apoi rasfoieqte la iuleaiii

restul din aceastd carte, ca sd capeli o i.'mpresie

generuLd, asupra continutului ei. (Urmare;te ce.le

,""":jffi

".llll_._-_

bir"te, ar trebui sd. ;tii acum i,ncotro te inclrepli 'si ce IeL de etp'l,orare este probabil sii
Jaci. (ln cel, mai rdu caz, ar trebui, si ti obseruot
cd doud dintre capitole nu sint scrise in' Jormtt
programatd, ca aceles pe care le-ai citit pitttt

lii

acurn.)
66

,t S I litci;ti
I ,'-iir li'rsl'oieq;ti lepecle toatl
lr l)r, r,it tjnrp crezi ca ai putea iivea nevoie,
lr r rirr la<'i t,oirt r rasfoirea? intre
si
. minute.

I tlt t il.lrL 2. pretata (sttu i.n,trocltLcerea etc..l

;l t'ttTtritt,stL| 4. c:cn'tee 5. T'i-ctm cerut pdre-

tr'tt rleslsrc cit timp ar trebui s<i se conszlme clt,

rrrs.loirc<t,,tlerr,erul,it. Desigur, acestct este condiItrttrtt.l, rle cit este de mqre tettrtl ;i cit este de
lvrtlttilti.L .ga-{i .lie de folos. Pdrerea mea. este cd.
t't'i tLtttrrt, trcuoie tLe cel pu{,in cinci. minute ca
,srr ,/rrci rt rd.sfoi,re utilii, i,nsd. probabil ci nu mai
rttttll. tlc 30 mhtute, chiar dacd. acea carte ar
ttt'rrttr st'i <nn,st'ituie piesa de bazd. pentrtt curstLl,
Itt, ('(lt'(, i.l. Urmezi.
!f,t

l,'r

,irrtr, llirrt', tri investit rrn tirnp etpreciabil pen-

ltt

l'oilea intregii ctir'fi, ciici te agtepli sa

cind ajungi efectiv sd o
lilt,qil i. Ai sir incepi prin urmal'e s i o citegti
l't'lrzir ltr frazir de la inceputul capitoluiui 1?
Nrr, str rtr: fnr:i asta. Este necesal. sd consumi
lrlr,v;r rnin'ule in plus tot pentru rdsfoire. De
l';r1rl : A<rrrr-n r,incl ai terrninat rasfoirea genelirlii ir int,r'egii cdrti, va trebui sa faci o rasfoill nuri irmanunlita a primului
I

lirs

lrrlt.gi

t'oaclele atunci

t'tt1til,ttl,

(i7

Risfoirea unui caPitol

3,12 lnainte de ,a incepe Jiecare capitoi nou, ar trebui s5-1 rdsfoieEti ceva mai cu grijd' decit atunci
cind ili formai o pdrere despre cartea intreaga'
Fii atent mai a1es.la:

ir

Primut alineat ;i ta ultimul alineat. Autorul le

poate folosi ca sd prezinte o vedere de ansamblu proprie despre cele ce vor urma, sau o recapitulare a celor spuse.

'

<'tpul <[e trcolo.).

Clta ti.purt de titluri am folosit eu pina acum

tn acest capitol? (Observd in ce chip arata e1e
retafiiile dintrs probiemele mele.)

Recapitutdri. Acestea pot sd apard in diferite

locurl, atit in interiorul capitolelor, cit 9i 1a
sfirqit.

ffi#j

atard, de titlut principal al. cctpitolului, am

titluloloitt lrei tipuri. de titturi. Iatd repetarea
relaiiile
sd,
arateca
astfel
il,lor re,ale, araniate
d,tntre probtemel" tratate in paragraf ele respec'
ttve:

ln

Titturi. Majoritatea autorilor au avut multe necazuri ca s6-qi incadreze ideile intr-un sistem
util de titluri qi subtitluri. Este trist de spus,
insd mu1!i studenli nu lin deloc seama de titluri
qi de indicalii1e esenfiale pe care le contin; ei
incearcd si citeascd un text, care este perfect

incadrat, ca qi cum ar fi un romiul.

Evident, titlurile i{i spun ce subiect este tratat in fiecare paragraf ori subparagraf. Dar in
ele se af15 mai mult decit atit. De exemplu:
Ce poli spune despre dimensiunile relatiue saur
reliefarea titlurilor? (Privegte, de exemplu, cele
patru titluri ale acestui chenar).

leugir cu altele, ele sint cheia sfrzcturii' de

Itlel t rtutorului.
Muir:t'itatea lucrdrilor vor folosi doua sau
lret tiburi de titluri, fiecare tip descrescind ca
m6t'lme de literd qi ca reliefare de la titlul de
,nrpttut spre cel de'paragraf, de subparagraf
u.d.nr.A. (Astfel diterenta de reliefare a titlurilor
flln t'her"rarul precedent aratd cd in el se trateazf,
trel uspecte ale subiectului indicat in tit1ul prin-

it

Tlputl l

'-i-

cdr{i

,:

Tlpul
:

lli

Mdrimile relatiue ale titl'urilor i.{i spun cu'nl se

leagd szbiectele i'ntre ele, cum,se acordd irnpreund ;i care este succesiunea Lor.
3.I"3 Trebuie

si

observi tipurile de titluri la orice

acestea iii spun care subiecte

ai citi. intrucit

Rdsfoire----.

Ttirut 2 Rlsfoirea unei Risfoirea unui capitol

.;

l]

titlu
Prefatra
Cuprinsul
Paicurgerea
Paginilor
Foaia de

Primul alineat 9i
ultimul alineat
RecaPituldri
Frazele subliniate
.s1 9et9 cu, caractere

dilerite

putea dori sd termini aceastd rdsfoire examlntnd nestul de titluri din eapitol'

Al

c
6B

69

,jDe re r:rede autorul cd meritd sa dedice un

?epltol lntreg pentru cutare sau cutare pro*

De indatd ce ai terminat cu r sfoirea unui ctrpitol, egti gata sd treci la fazaadouaametodei RICAR, care este .

blemd'/'(

Chiar qi aceste intrebari generale

rA te decizi cum sd tratezi cartea.

Intrebare (A doua fazd a metodei RICAR: rds*

foire, intrebare, citire, aducere aminte, re(:apitulare).

televa"te'
rdsf

oire

---:---

intreb(rri

Intrebdrile proPrii
3.16 Rdsfoind oartea in intregime, este probabil ta
aceste intrebdri sd fie destul de generale' De
exemplu, privind in fugd foaia de titlu, prefa{a
Ei cuprinsul ai Putea sd te intrebi:
,,Cita incredere-pot acorda acestei car[i, editatd
acum cinci ani?((
uti15 pentru mine". aqa
. ,,Va fi ea chiar atit de
cum sugereaza Prefata?((
70

ajuta

lns* atunci cind de la rdsfoirea general5 a

ttnel c.lrfi treci la rdsfoirea capitolului pe care
crqtl gata si-l citeqti, intrebdrile vor fi mai

intrebdrile
3.L5 NiciodatS sd nu incepi citirea arndnunlitd o t"-tt"
text fard a avea in gind o serie de intrebfi 1a
care cioreqti sd oblii rdspunsuri. Intrebdrile constituie. un puternic stimulent pentru invdtare,
cdci ele iti clau o, idee asupra scopul'ui ;i te
menlin atent. Devii astfel un cercetdtor activ,
in loc de un rtlsfoitor de cdrti pasiv.
De unde vin intrebSrile? Sursa princiipalti
es,ti tu:
Unul dintre avantajele de a face o
prealabild a unei cerii sau capitol este faptul
cd ili dd ocazia de a Pregdti citeva

te

( rnu,l,t I

p t,[,in?/ s pecif ice

mult

,l Tltlurile qi subtitlurile paragrafelor trebuie totdeauna sd-ti sggereze intrebdri. De exemplu,

cll vreo citeva chenare mai ina&tunci cind
- titlul ,,Intrebdri(',
puteai sd te
lnte * ai vdzut
i

't:

fl

lntrebat:
,iDe ce a folosit autorul acest titlu? Cine intreab& pe cine? Ce rol joacd intrebarea in invdtare?
D'e unde provin ele? Cum sd le gdsesc rdspunnurile? q.a.m.d.
L& unele dintre aceste intrebiri s-a ;i rdspuns;
lq altele se va rdspunde in curind.
Priveqte urmatoarele. trei titluri (de ia chenarele 3.19, 3.20 Ei 3.23). Ce intrebdri iti suget'cazd

ele?

,rlntrebd"rile altor persoane te-ar putea detertnlna sd, i,ntrebi: ,,Ce.re al,tiiT Studen{i? Autori?
'Pirotesori? Sint i.ntrebdrile lor tot ati,t de utile
cq gl, ale mele? Unde se gdsesc rdspunsurile?"

16trc,

71

,,1

ntr

eb d.r

i,n inu d[dm'intul .pr

o gy

irripirot,,Ce este l.nud'{ mlntut,

Qn't'Qt{(

ar

Ttut

<t t r'

pr^ogr.araat?^ Cc

tegdturd'au astiel de i'ntrebd'ri-cu inud{area? Llt

1olrt"t"? Ce Jel de i'ntrebdri?tc etc'

"i
ar ltutea sug-era: ,,?o! "", nu' ;tiam
,,Citirea"
'ii
si citesc? Va trebui oare siL inudl'
"u*
"u
metocle noi? Ce poate sd spund aici ;i ntl sc
afld

in capitolul

despre citire?( etc'

3.18 Aqada r titturite vor fi o surs6 rodnicd de intrt'^

intreb,ri care ili dau o idee asupt'a
Lrari
scoputui. Ar trebui sd fii in stare de a ltrrt
pru.ti" orice titlu qi sd scofi.din el cel pufin
5 intreUare, chiar dacd ar fi numai ,,Ce iLr-'
seamnA asta?"
Ar trebui sd-!i vind in gind intrebdri atunc'i
cind te uili la primut at'ineat ;i la ultimul alineat. ca si la oiicare recapi'tulare' De eremplu:
,,U"a. sint faptele care sd sprijine aceste afir'malii? Pot oaie sd md ingel in privinta I ceel
ce credeam cd Etiu despre aceastd problema?
Am mai intilnit cumva aceqti termeni tehnici?'(
etc.

,.

iei cunoqtinld de aceste intrebdri de la sfir- pre-,

qltul <'apitolului incd din timpul .
ilminare a capitolului qi apoi s:i 1e examinezi
tlln nou clupd ce l-ai terminat de .

:i

rfis/r.ririi

SA

citit

Din plcate, prea de multe ori studen{ii 4u lin

ilerma de intrebdrile autorului Ei astfel omit
un gh,id fo,arte util de lnv,Atare.

i.t,'

i:rr

Eqti oare (ca cititor) singura sursi de intrebdril

Nu. (Aga cum ar trebui sa-!i aminteqti din

rdsfoirea titlutui urmdtorl)
Intreb5rile altor Persoane
3.19 Uneori profesorut ili poate sugel'a intrebf,ri pe
car"e sd-tre ai in vedeie Ia citirea un'ui anumit'
pot pune intrelrdri (ori si
,^u
""pit"f.
"slegii
72

NBeA t'omentarii care se pot ugor formula in chip

.r,"' do observafii) clespre capitolele la care intimdificultA}i.
lln{rseri
' Se poate
totugi ca cea mai folositoare sursd
r erterloari de intrebdri sd fie insdgi cartea. De,' ;roll autarul, va pune trei sau patru intrebdri
, 1n trrt'eputul unui capitol Ei rdspunsurile lor
fiA-tt fi devenit evidente pind in momentul cind
ul aluns la sfirsit.
Uneclri autorii ili dau o lista cu intrebAri la
gtlrt,ttttl unui capitoi. intrucit intrebdrile sint in
fcnbrat mai folositoare dacd se pun atunci cind
lneeqi sd <'iteqti, va trebui:

i,, I
i.i.',
rli,,

i.4

$;.

Irfirettdri in inudfd'minttrl program.at. inir-o carte programata (ca aceasta), intrebarile joaca un
tol esenfial in desfdgurarea argumentdrii 9i din
rnodul cum sint redactate, pofi sd invefi multe
de$pre cum

si

citegti.

Autorul unei programari pune intrebdri de

multe feluri (directe, cu rdspunsuri ,1a alegere,
oU oompletdri), dar scopul sdu este mereu acelagl: sir-ti atragd atentia asupra celui mai impo-rtant punct pe care fi-l infSligeazd Ei sd te
fac,fl srl-i dai rdspunsul.

73

$i r-spunsul- pe care il dai 1a intrebare

SA

unul dintre cele mai importante morrve

I' ATedaf,
ggFO tg determina sa faei o rdsfoire prealabitd
l i[tp faptut cd ifisdoferd ocazia de a depilta citeva
[: lntrebAt'i care constituie scopul citirii. La
I lneeput pofi gdsi cd e greu sd formulezi intrel b6ll, lnsd cu timpul o vei faae in motl auto-

te,,ajutir
,
ti r

inue[i (ori sd inJelegi).

3.21 Pr.ogramarea constituie o oale rapidd gi efica,,'
de invatare Ei, treptat, apare din ce in c;e mai
mult material in forma aceasta. Existd prbgramdri in multe discipline scolare (mai dles ta
: matematicS, gtiinte gi gramatica englezd) Ei din
ce in ce mai multe la nivel de facultate..
Programdrile insd pot sa te invete cev.i care
este aproape mai valoros decit continutul propriu-zis la care. se referS. Adici e1e pot sd-ti
formeze deprinderea de a citi interogatiu...
intr-un sens, ar trebui sd ,,programeiitt in
gind tot ce citegti. Sd-ti pui mereu inttebdri:
,,Care este cea mai principald idee din acest
capitol? Din acest paragraf? Din acest alineat?(
lntrebdri de felul ,,Cum? Cind? Cine? Unde?
,qi (mai ales) Ei Ei?(( ar trebui sd-ti lipseascA
rareori din minte atunci cind citeEti. $i pe masurd ce se rdspunde la o intrebare ar,trebui
sd se ridice alta.

,rffillt, Duri citeEti interogativ, intrebdrile vor

VCnl de la sine. Dupd ce ai fdcut rdstoirea qi

i ,, al lnceput sd formulezi intrebdri, eqti gata acum

;,r, Pntru a trece la a treia faza a metodei RICAR
r: rl a*.r*^
t^--r.-],-:
.textului.
llonume.

"

In mod normal, rdspunsurile Ia intreb;ri'se vor

ivi din text, pe mdsuri ce citegti mai departe.
Ce ai putea sI faci dac6- la o intrebare irnportantd nu se da rdspunsul in textul ce urrireazd?

Ei bine, dacd ar fi o i,ntrebare importaritd, oi

putea

li

prunsul

inclinat sd ,ti-o insemni'gi sd cau[i r..s-

in altd. parte: la un

i.ntr-o altd carte etc.

74

proJesor, un..poleg,

*nur=:r

$;,

eltlrea

ii

s.

K
[$

Chirco

t
ff Dcri citirea

cste a treia fazd pentru studierea

Fr. Uhei <'tirfi, nrr (aga cum se pare cd gindesc unii

[1 rtudenfi) prima Ei singura fazd.

$' lnsdpece fel de citire se cere? Desigur nu ca
ii,'l Aceea care o folosesc cei mai mulfi oameni
il, pentru citirea romaneior de aventuri, cdutind
fl' ,,aA-gi ia gindul de la altele". Scopul tdu este
:' txaet invers: lncerci sa-\i concentrezi mintea,

ei capacitate critica.
fapt,
De
aga
cum tocmai'am decis, trebuie sd
ii,,
1,, , ctteqti lnmocl actiu, cdutind rd.spunsurile. Amin; tcqte-fi;

i,,, cU Intreaga

i,,

'l0ltltorul. r:u o

ri,i

d
id.

'ffte un cititot'

Bi'r
[t

. la care sd se r-ispundd
avincl un scop.

lnlrebare
75

Cauti ideea principal6

3.2-l Aga cum am menlionat mai inainte, poutc t';r
i intrebarea cea mai semnificativd pe care po(i

ti-o pui este ,,Care este ideea principtttd'/"

Idei principale se pot gdsi la orice nivel irl
carfii. Cartea in intregime va avea poate o sin
gurd idee principald, foarte generald. Idccir
principald a fiecdrui capitol va fi ceva nriri
sd

pufin generalS. Fiecare paragraf dintr-un capi*

to1 va avea o idee principald mai specifici, iar'
ideea principald a fiecdrui aiineat esLe (:c,r
mai specificd dintre toate. fie ili revine sar'cina sd depistezi ideea principala la liecare tt,i-

uel. Sd facem o incercare:

se afld patru idei principale ditr
pe
cartea
care o citeqti acum:
3. ,,O metodd de invdlare eficace este meto(lir
RICAR(.
b. ,,Scopul important aI citirii ar trebui sd I'i,'
depistarea ideilor principale.('
c. ,,Faza citirii in metoda RICAR trebuie sd fit-'
activd Ei orientati de scop(.
cl. ,,Cei mai mutli studenli ar obfine avantir.it'
folosind tehnici de studiu eficace."

in continuare

,Plenul ctu,torului. Daca cite,gti o carte in moct

Pt{tler rlr trebui sd poli clepista ierarhia ideilor
el,, celled planul autorului. in acest plan, ideea
'Ft'lnelp$lri a cdrfii (nivelul 1) se subdiuide in
ll1el multe idei principale mai precise, fiecare
t,onrtltuind tema unui capitol (nivelul 2); fiecare
ldae principalS a capitolului se ramific5 dind
lclel prin<ripale pentru fiecar-e dintre paragrafele
lul (nlvelut l)) qi fiecare idee a paragrafului fur, nkeazrl idei principale Ei mai precise, cite una
Pentru fieeare alineat (nivelul 4).
Dlaglama aceasta ar putea ilustra ierarhia
(fiecare cerc fiind o idee principali) penldctlor
i,,
ilr' tru o trat'te micd sau o broqurd. in faza rdsf oirii,
r Brobubil ci vei fi sesizat ideile principale de la
. qi .
., poate chiar qi de la
l nlvelurile .
. nlvelul . .; in faza citire a metodei RICAR
!' vcl fi preocupat in primul rincl cu ideile prinelpale de la nivelul
.

12

;3

.t

Care dintre aceste idei principale aparfine:

1. Cdrtii in intregime?
2. Acestui capitol al carlii?
3. Acestui paragraf (intitulat ,,citire")?
4. Alineatului precedent (incepind cu ,,AEir(()'/
Scrie-,ti rdspunsurile, apoi treci la chenarul ll.2l-r.

t.d
/rl

2.a

3.c

4.b
tl

faza citire a metodei RICAR vei avett ttevoie sd giseqti ideea principali din fiecale olineat.)

(i"

Doi NU
3.26 Nu cauta s;r iei notife in faza citirii. Asta poaLt'
si te distragi gi si te faca sI pierzi timp. Dtr
asemenea, te indcamnd sd foloseEti cuvir-rtelc
autorului, in loc de cele proprii 9i aceasta nu-fi
este de nici r..tn folos pentru intelegere Ei invatare.

P.t

:, .

Subliniazi ideea princialineat

Ei orice amdnunte im-'
airta tlln fiet'are
numai dac: iti apar(lnsi
bineinleles,
Fui'f untu.
ilhe lnltea.)

"
r

. (P1.) Prelil\itttlttt', ctuPd ce ai facut '

(pI.),
.
.
,ai
.
nrlnare rii fi-ai Pus
.
ideile
qi
notat
ai
ori
te*tul tle doud
,ttt,rtm eqiti gata s[ ataci faza rr patra a metodei
. cele cre ai
RIClAll inc:erc:incl sd-!i
lnv&ltt[,

Nz sublinia nici cu'n'inte, nici fraze -- nu lit

:
prima citire. DeEi aceasta ar pute_a sa-{i clea int' - presia cd eqti activ, destul de multe ori vei gasi,
reflectind, cd ai subliniat greqit.
Deci, la prima citire ar trebui s5 cauli
. . (p1.), insd ar trebui si nu

ideile principde

stLbliniezi

(pl

noti'!e

Reciteqte

3.27

Unii studen{i g6sesc ca este util ca la aceirslli

fazi a metodei RICAR sd citeascd textul tll

doud ori. Iata ce sfaturi dau ei:

1. Citegte fdrd intrerupere intregul matel'iirl,
concentrinclu-te asupra ideilor principale. Nu tr'
opri si subliniezi ori sd iei notite. Bifeazd doirr'
cu creionul, pe margine, ori de cite ori vezi o
idee importantd. (Ori, dacd nu-ti apartine <'itt'
tea, pune fiEii de hirtie acolo.)
2. Citegte-o toatd a doua oard, ca sd verifi<'i t'rr
intr-adevSr ai depistat ideile principale, insii tlt'
data aceastzr dind rnai multd atentie cletcrliilttr

7B

ii,,.Hfctanlrt clec'it inainte.

ry_":

rdr,l'trlrilc tntreltdrile citit principale

(lttlltttnlsl,i

i, Aduccre qminte
nu se termini
i= Altlritrtea cle a studia un text este
perfect de
materialul
daca
chiat'
i,o i,itir.a
nu ai incrd
presupunem
sd
exemplu,
I)e
, i,itrr,
I iimpinut nici o dificultate ca si in'{el'egi ideiie
1,,,,

pe t'ttt'e le-ai citit in acest program'

1
',

lnteunrnti oare aceasta ci vei putea sd-fi aduci

unrlnte totul, sd zicem, peste o sdptdmind?
@..'..F

Aproape sigur c(r nu, afard, doar dacd.e$ti in*ti,rlrrrl, cu o memorie excep{ionald' Cei mai'
firul|i oumc'ni uitd. 5901, di,n cele ce au c-itit dupd'
ritetro secuncle di,n momentul cind au Ldsat carlclel ditt' ml'nd, cu excep{'io' cazul'ui cind tac un
afrrrl speciol ca sd-;i aminteascd'
79

Importan{a aducerii aminte

3.29 lncearci mereu sd-!i aduci aminte
vei irrr
bundtafi invd{ar"ea in trei mocluri: Ei_!i
l. Te vei concentra mai bine pentru ca vei
1li
ce szrrcina te agteaptd
2. Vei avca ocazia sd corectezj,orice defir,ietr[r,
ale memoriei, sau neinlele.geri.
3. Te vei menfine actiu deoarece trebuie sir lr,
infrunfi cu cele ce ai citit qi si le recapit.rr
Iezi cu propliile tale cuvinte.

Ai putea oare si beneficiezi de toate ar,eslo

avantaje numai prin citirea tertului in.cti t)
datd?

....--'....---.'.-'-.-----'..--'-.'...-'.-

---.

---

,"i;

Nu, o recitire nu irulocu.ie;te ad.ucereL. amirilr,

(A;a czLm desigur stii, fapiul cd poli recunotrrytr,
ideile de indatd. ce le riuezi nu este o clrn:rultr
c^d pofi sd li le aminteEti
fdrd sd ci cartea i,rr
Ja{d, necurn sd le mai'Joimulezi ctt propriilt,
tal e curinte

.)

Cit de des s5-{i arninteqti?

3.30 De indati ce ai inceput sd citegti ar tr.ebui:irr
te opre;ti deseori gi sa_{i spui singur pttttc.lcl.,,
principale pe care le_ai citit. Uneori va
fi rll
ajuns sd te opre"Sti la sfirgitul fiecarui cerpitol
qi sd-{i aduci aminte.
Tnsd, cle obicei, clacd acel capitol este
fonr.lc
qgurt, ar fi intelept sa_{i aminteqti gi,la sfir.;ilrrl

fiecdrei. .
80

"

fraao?

clltrett'/
pat'ngruf

**.k.

,.*lr lrl at'ard" de cazlll cd ai citi fraze ertraordinq,r

..iBp ltrngi, n.u, ar fi recomandabil sd incerci a-[i
ir' efrlntl lu, sJ'trSitul fiecdrei fraze pe care o cite;ti.
i Fftretor/fncl tn. J'etu.t acesla, i,nudlarea se fciri.mij, }ga*n ;i probabi| ai piercle din uedere
sau
- Vei
ideile principale.
i,rf,odtrr' il,tl cti obser
i EUao nel)oie sd aptLci fragmente mai mari din
trlfiltriul t.lcrcd urei sd ti-L organizezi i,n minte.
ffe m;1 sti rcuii lq chenarul 3.30 pi sd-{i modiJici
,, :Ff,,lPtt, tl,strl

l, In, cuztLl uttui alineat deosebit de lung ;i i,npoate Ccit UneOrL

meritd sq
la;i qeopar[e
sd LqSZ
deoparte
uneori nterlaa,
dlelt, pOQLe,
tl GItGl.r,
po{i recapentru,
sd
uezi
daci
o
clipd
ca
Arteo
iit
'.
Pll,ufu tn. minte acel alineat. Dar nlt ar fi"i.nte' lapt
sd cape{i deprinderea de a te opri dupd jie, 1111711 ali,neat (sau dttpd citeua al,ineate), citci
'l ltfgo,\'r(I ur putea sd te impiedice de a urmd.ri,
Etlptut(rcu argurnenlelor autorultti. Te rog sd
rllertli trlirueatul care urmeozd.
. f', l)ttrri, ui u.ytcpta pind la sfi.r;it;Ll unui capitol
llt,ry1, <ri prLtea sd. $i fi uitqt atit'cle multe, incit
f,. ('trgu t:t: li-tti aminti ar Ji mult prea confuz. Insi
:t tt etdttcttte arninte la stirs.itul fiecdrei traze ori
: t,lhr,t'ttt fi-ur sldbi ;i imprd;lia studierea. Deci
,': 6,4f truti ltttrt, p:Lun. este de a alege pe rind cite
, l{n, purugraf. Ori de cite ori intilne;ti un no1t.
' tltlu principal, opre;te-te 9i aminte;te-{i capilol,ul ptnd acolo.
sum rd Inveii

81

Apoi, cind ai aj_uns la sfirgitul .

., r.(,;r
minteEte-ti cle data aceasta toate par.agrlati.l,,
Treci la chenarul 3.32.
capitolului

3.32

Nu te mu1lumi sa-fi amintesti in gittcl . t\,,

leazd pe hirffe punr.tele cheie pe (.arc,
li t,,
amintegti. Ia scurte noti{e despre ideile .pr.irr

c1ry19 qi orice amdnunte pe

le gdseqti ,.rr
sint importante. Chiar qi cele"aie
mai r.ujimenlirr.
notife sint cu mult mai valoroase decit sti irr
gddui ca aduoeri aminte neinchegate sd_|i r.;i
ticeascd prin minte. Este uqor si f\i cu totrrl
increzdtor in privinla volumului de aducct,i
aminte, p-ind cincl incerci sa le formulezi rr
cuvinte. (in plus, ai nevoie d.e o irtregistt.u.r.t,
celor ce ai citit. Despre aceasta se va mai.ror.lri
in capitolul 6.)
I

Deci ar. tretrui sd incepi prin a lua noti[el rrr

cadrul fazei de
. din metocla Rff:zf H
aducere aminte

Cit timp acorzi aducerii aminte?

3.33 O par,te foarte apreciabila clin timpui acor.rlrr(
metodei RICAR ar trebui sd fie destinatir l.rrzli
de aducere aminte. Ca exemplu, gincle$te_1,r. l;r
materialul semnificativ gi bine organizat in rrrorl
logic pe care este probabil sd_I intilneryti l;r
cuJ'surile de pedagogie, psihologie, gtiinfd r.,.,,
B2

! tiilu geografie; pentru aceasta ar trebui

cn l-r0ti7o din timput de invdtare si-l pe;iilfuet pentru a-!i aminti ceea ce ai citit'
sA
IrUlntl ilceasta drept
-maicriterir-r, te-ai aEtepta
pufin
de
mai
sau
mult
,jii-nevuit a foiosi
,$llo/6 elin tirnp amintindu-li:
,1, M"teriolul de inv--{at pe dinafara, de exeml'-' pi; i'egu1i, simboluri,-nume' legi, formule?
'de5oo/o
I '
,1,i, 8. Istorie, filozofie, literatuld, biografie 9i orice
fi:'=' inlteriill cu un conlinut de tip narati'n'?
. de 5004
;'i,
',rt'65*,.-:=*

:,,

1, pr,rtrnti,L mai mul.t cle

cltiu,r lu g}o/il.

,
'.!,
;

,'

pr6{rcr{ril

511010

mai putin de

(poate oiungind

500/0

(euentual doar

l10o/s).

pregAtit sd petreci iumdtate din timpul

amintindu-Ii qete ce ai citit (Ei
iirvagare
ie*tu
de
,l, Ftrtnl mai mult daca materialul estecdgreu
acesta
dovedit
au,
Experienlele
fflo111ol'itt).
timp irosit. De iapt, cronofagii sint
' rru este un
,,sd mai scape de
Gii ur citrol ic'op este doar ceea
ce citesc, ei
ii i'i.,r'te". Chiarl claca inleleg
, vttr uitl totui in curind.
Dect

,l

{ii

Duprl t'e iti stros notife despre ce iti aminte$ti'

ar:um pentru a cincea 9i ultima
euti pregdtit
'rt metoclei
tot ce
RICAR; s'r
frizrl
trl fAt:ut Pini acum.
ra$apitu|ezi
B3

-i"35

Aici ai clrept

scop sa verifici exactitatea.,a

ce ifi aminte,gti. Sd nu incerci niciorlatd. s{
4i
convingi singur cd ili amintegti totut ,c,or.dtll
intotdeauna .sd te mai uili o' clatd, ca si[- tO

asiguri.

Cum sI recapitulezi
Cea mai buna linie cle conduiti esle sa faci o
repetare rapidd a celor patru faze precer.lentel
7. Rd.sfoie;te. structura glnerald u purugru,tuiui
sgu a capitolului. (privegte din nou littur.ite
gi orice recapitular.e.)
2. Amintegte-\i intrebdrite pe care le-ai formu- .,
lat. Pofi sd raspunzi ta tbate? Nu au upar:utoare intrebdri noi?
,
3. ReciteEte textul ca sd vezi daca
amiutlt
!i_ai
tot ce este important.
4. Desdvirgegte-fi recapitularea prin completu_
rea oricdror. lipsuri Ei corectarea or.ic roi gr.eEeli din notileie pe care le-ai luat.
,,

'.

g,illl ( 'olo cinci faze ale metodei RICAR au fost exullitrtentate de mii de studenti' care s-au Proi ,,,'r,,ii i"urte favorabil ln privinla eficacitdtii
pe care au dobindit-o in invatare' Este
'r'r'si'trte sigur ce gi tu ai pJtea beneficia de
,rl)r'oape
,rr,r'litgi procecleu. S-ar putei sd ai nevoie sd-l
rrr,,rliiici Ei sa-1 aclapteii, ori sd schimbi corel;rfiir ;i clurata iazelor, pentru ca sA corespunq?
lorirrlelor proprii' insd- strategia fundamentalSin
,,';tr, ilestuf de flexibiid ca sa o poti folosi
rlil'trite moduri Ei totuqi sd obtii rezultate bune'
liir plesupunem cd trei studenti oarecare aI'ur,,r,r's:i prlzinte cele trei puncte de vedere difelilr-' pe care le clescriu in continuare, privind
,,,,iudu RICAR' Care dintre ele ai crede cd este
,

t'l

rmai Practic?

aplici
,,Nu are importanJa in ce ordine
fazele atita timp cit nu omiti nici una
;i nu incerci se foloseqti doud faze in
trelaEi timP.( A

f,ncearcd. sd. Ttroceclezi

tolu| acesta:

a;a

cleocamd.cttd.

oarecare
,,Fazele se vor suprapune in
misurd si o faza atnerioard pcate fi necesar sd fie chiar lepetata mai tirziu pe

cu copi-

Mai intii reaminte;te-.ti titlurite

punr:tele ,
principale, fdcind citeva insemnd.ri Si
scurte din '

Parcurs.(( B

terminati
,,Fiecare faza trebuie sd fie
a se putea incepe ur-

memorie.

Apoi aplicd cele palr.u faze din .recapitularc,

s5 verifici cit de bine !i-ai adus aminte.
.
%_

<,n

_a:=:r.;#

Cit de bine ai reu;it? Sper cd mai bine decit. te

aEteptai in mod normal. (Dar nu tot a$a de bine
ca si cum ai fi ineercat sd-fi aduci amlnte cltrprl
tiecare din cele patru paragrafe.)
84

comptret inainte de
mdtoare'a.(( C
:1.;17
"""

Ntt sirtt sigur cit de practic (sau chiar posibil)

sd'
ii"ti-1i aininte1ti i,iainte cle a li c'itit'..ori
ofi=
el
astf
rdsf-oit,
a
c)e
inainti
Ii
,,'t:'izuie ;ti
.ca
,,,',t. fazeior d'in metodatRlCAR-este cu siguran[a.
t,,,,1iii. Desigir cd at ti nechibzuit sd' se omitd

A.
',;;'

B5

oricare dintre, faze, htsd in ceea ce pri.tesl<, ll

losirea simultand. a doud faze... Ti rogt'tiltjsr ,,
alineatul B urmdtor.

B. Cu toute cd fazcle metodei RICAR

jate in ordineo naturald,logicd si clecisitt.l, rrr.tttt
ar l,t.r,lttu
sd fie urmtte in acest Jel,irebuie sit nct rtst r,1t
td.m la unele .*uprapui"ii gi repetdri
De er-emplu, chiar iru timpii ctid se ult, l,,t
I;nLn(, ,\.
centul pe rdstoire sau citiie, putem totu,si
su rr,,
pulxern intrebd.ri; ori putem dori
sd intientltltrt
J'aza ci_tirii pentru a ie ctcluci o*intu sa.u u t.t,
capitula,_ori pentru a repeta rdsfoirea te.ttrrltri
Metoda RICAR-ili oJerd un pioced.eu
flt,.rit,tl
care poate Ji modificat corespinzdtor sc,rpntti,i
si naturii materialului,pe caie tt tnueyi. ,i,,.,,,,..,',
te rog,la chenarul J.Jg.:
C,.
ta aplicarea in practic.t a rnttrr
dei.C:ry{ljungi.
RICAI| uei co^nitat-a cd e gieu sA, lc int1tti,,
dici de..a-.[.i p_une tntrebdri deiniata ce
ui, otitt,s
Ja.za_ctttru, cle a euito sd citegti cind
t.,,, .,
loci
ltitularea etc. Te rog sd cite;ti al-ineatut I) 1tt.,,
cedent inainte d.e a-merge mat iiparte.

cu a rnea: de.folosit i.greu

i,
",!t:l,:qi:;
pregdtit
insuqi
[.i ;ist;;il;";;r;i cin?
l:ctorul este pot face
urmdreqtij
[.. FA]ti'-puna-;;
lo]u1i ;11ii
., oitii
si^intotcleauna meritd si intrebi'
'J,'iil;i;;;;:; i"deba anticipat poate tt g:{:11
i""io'ului; inis {iar qi atunci
' fAtd'i;nJ;.."1
intrebiri s.*,"ulut^u:
i" gindeqti la Cu
si'guranti ca.ar
i ;t'i,';li;i
;i; i;r;i';: ce afli"subiectul'
, , i'r*flui"ta iii it stare de a ascrtlta interaga'tirt
Pdrerea
QumPurd-PL
'iifi-toirr.'Este

i'

: iitirJi"t i:e,* incep.ut sd vorbe-a1!d^ ,^- o^ -arrio

;{,
Imposibild daci nu ti-a dat copre

i:ti'

C'tt,n.e.
cd ascultal"ea
1 '' -*narlilf. lui, insd desigur
rol'
lnrleolineste exact acelaEi
';,'iTi;;;;i- aminte' Tot'al aplicabild,.;i chiar
carti'
;ui ;;; ortantd decit esteinpentru
i".,:*i: !",1]
i',"itiiieti"li". Posibild inmdsula
eu cele
comparatie
aminteEti,
ri velifici ce iti
'

B6

despre care nu eqti sigur' poli si-1 inPe lector.

bil;,i;
tlcl:i

este
Det'i, lntr-o mare masurS, metoda RICAR Oricarlilor"
cit
prelegeriloi,
9i
nollcabild atit ^L"tu "un
proced:" Siii 9,:"
;:ffi:-i;;;";"i,
ca sd ofere LL{r osreiin{'i""it se poate adapta
a oricdrei actiaproape
ii", t*iii" in favoarei

l=:-

3.38 Existd o ultimd intrebare pe care

cuverri r,r
o ludm in consideralie inainte S_ar
de a int,lrr.i;r
acest capitol:

Pind acum am vorbit despre metoda lil(,2\ll

numai in legdturd cu texte: eirfi, comurrir.iilr,
articole etc.
Crezi ca vreuna ori toate cele cinci fazc
lr
putel.fi aplicate la felul ae in"a1a[ pe (,;u.r.
o realizezi in timpul unei preleger.ii
:n acest caz: care faze? Cum le_ai folosi?

activitf,li
i,iiiti''iJ^r""ifare (chiat pent'u etc'J'
l.et'en, cle laborator, de

'
r,
;

de

indrumale

si aplici
Irr r,rrpitolul urmdtor vei avea ocazia
lntii
mai
Dar.
real'
text
ilti;il""Iiiaan cu
""ui
tltiricare -ar urmitoarele..intrebdri,T:i;
ii-ii
f8 o vertrtcare
trebui sd-!i reaminteasca
tiuf"ti"" care
din acest carpitol'
principale
ffid;i"t*'ia"l"
87

Itt1tt,, irfirebd,ri
Itt. r'le.

intrebdri recopitutotive
(Dacd vreuna din intrebdri prezintA difir:ultrifl.
srvr{rri

inapoiazd-telachenaretererpe"ii;;l

3.-10

Enumerd

!1,

in ordinc cele cinci faze aie metoclel

ar treittti sd se ridi'ce in

,sir
| ,\lrorclincl o lucrai'e (r-ln manual) trebuie din
irlt',.{i Lrleile principale la toate nivelurile
,i.,,1i.,' capitoi, pariglaf, alinea.t' in faza citire
ll r,ei o"rpu'mai aie. cte ideile principale 1a

rtrrt nittel,? (Chenarele 25'

26)

.::#

R:|,sJ'oire

Aducere unlinte

In,trebare.

Citire.
Recapitulare

rtl

3.41 Ce operalii s-ar cuveni sd faci la

rdsfoirea lrr
cdrJi? (Chenaretre b_11)

:Iyin:"

Sd cite;ti

toate

ll,

(euentual
paginile cdr.tii.
3.42 Inainte

:1.

12_14)

Cu precddere i,n {aza intrebdri (care

tinde sd .ye.
combine cu taz_ele rdsfoire gi citire),
d.ar ;i ii
timptil aducerii aminte pZ ol recapituldrii.
Dc

aducere
lli ln t'e locuri ar trebui sa procedezi la(manual)?
rrrttitrte ln timpul stuclierii unei cirti
..-.

la s|ir;itul |iecdrui capitol ;i..de .asemai probabit ta s'Jir;itul tiecdrui pacel

,,t,('n(.(t

(','1, pttLit't

Primul orrruo
t itlurile.
3.{3 In car.e fazJ a metoclei RICAR ar
trebui sa pui
intrebdri? (chenarele 16_22).

aces-

(('he r-rarele 30, 31)

1d

fj"-S"henarele

r'r'ili la prima citire a unui text' Cnre sint

timp ce
,\rt tt,tr iei 'noti{e ori, sd subtiniezi'
aucuuintele
ol'ose;ti
t'ilcsti ai fi prea tentat sd f
prima
citire
la
proprii
;i
IrtrrilrLi in l,ocul celor
x ttr ptftea loarte .bine sd taci sublinieri gre;ite')

toula

de a citi un articol sau un anumit

capitol dintr_o lucrare este necesar sd_l
foiegii intr-un mod mai amdnunfit. Cat.e rlissint
cele patru texte la cSre
te uili cind rasfoiegti

lir l,)xistti rlozd luct'uri pe care ar trebui sa le

'''"''!-:ialau'@(ln

"nei

f,
;i ind,erul); sd -parcurgi rapii

i tt.t:ttt

rtu1ru.l din. caPitol.

il,

l7 ('t' irr trebui sd faci in faza aducerii

,.',,"".1,="t

tl=-_

aminte?

ici rttttile despre ideile principale pe

ti lr trmirttesli.

Srr

care

B9

B8

3.48 De ce este necesar sa recapitulezi?

C)e al. tr.r.lrrrr
sa

faci in faza cle recapitulareZ (Cfrenarrl

i-.

4 Cum se tntocmesti o

,,,,t

lv

lucrare Personala

S.i ueriJici eractitatea a ceee ce

li_ai amitttrt
Amin_teste-ti de r.dsfoir"
;i- .'a"- i.ntrebdt,ik, 1t,,
care le-ai ptLs, recite;te tertul
completeo;tr tt
ceee ce i{i aminte;ti prin ;i

(Duroto de invdlore: circo 25 min )

linisarea'",,iii,t,,

3.49 Iatd ca urmdtor.ul. capitol nu

este progr.irru;rt,
ca sd-[i ofere ocazia dL a aplica metoda
Rl(,.\Ii
in cazul unui text norrnal.
i"g".,
sa l.e.rrr.,,r
G
ra aducere aminte de a--d d.i i:i';;;;i'i,,',;:'
curgerii lui.)
Te rog sa treci mai departe ca s_i fac,i
riis./ol,r,,r
preliminar.d a capitolului 4.

",

lmpo*onlo lucrdrii Personole

studenli, elabo{3t:1-"i"tii 1or'"?:t
,,1 pcntru
ryGnLt u mulli
'rurvr oluul"lil^
pun la
Ei ::"j'i]
pBrsonale este Pa<
utilitatea lucrdrilor p:"o"ul:: :. -:l::
' lntioiria
cauta
;l;';;;;t"""tl sd Ie scrie 'ei' in general'
il' i;;;;;pu'1u u""tstd sarcind' lungind-o cit
,

Eot
t" mai mult.

foarte nechibzuiti'
n,""ti, atitudine estepersonale
poate ajuta
i;crjri
i', ,,a,lr",,ii.;-;;;;i
moduri:

,l,l

J,

Po

I."

*tua"nt in trei
^: sa-;i
- qi
^x -;
ginclirea
ii";tl.Ete sd-qi organize'zevede'e
un
despre
ilt".ir.jze punctul iau de

[.liec:t.
i 'a,
lui (qi profesoruiui sdu)-sis'ed"^1T-' ii o*rmite
spn;;t; p[rti tari'pe "at" trebuie.se
t::
trebui:
care
slabe Pe
ffi Ei Pa*ti
:i
]:
ln
reuqeascl.
si
daca urmeazd
s tt

i".' i"",f iar.i

t, r.i,,t
sdu cle specializale'
""i"i
o practicl ce va.fi f?l:-i9::"^.1:
,, 11,
"' It proeurd(pentru
cd cele mai multe examene
o*i*"ne
ionnle).
i)1

. Dintr.e aceste trei avantaje poate <,ir r.r,l

mai important este primul. Dupa ce anr t.ilrl,
am auzit Ei am vorbit despre un subiect, ntirrlr,,i
noastrd este invada-td de ginduri gi impr.t,:,ir
insd niciodatd nu infruntarf eleciiv'acea.ri,,n
p_erienld dacd nu incercdm sd o punem ir-r s<,r.i,,
Numai atunci cind ajunge- .e agternern r,rr
vintele pe hirtie sintem sitili sa precizdm ru,(,rlr.
idei,^sa le cintarim, sd respingeri pe,cet"a (.iu.r,
nu srnt relevante qi sd organizdm restul inlr. o
schemd losiga pe care o putem numi cir orlr,
a noastrS. Scrierea este pasul esentiel fdr.a rlr,
care proeesul invdtdrii este incomplet. (Si cleorr
reoe, in mod practic, orice activitate ai putt,,r
avea va cere aceeagi capacitate de a te ox
in sgris_,..1ceasta est-e in mod ctar o ,,<,rrti
Bir--i pe
Ilcare
viatS(.)
Precizoreo temei
dificultS{i cu privire la elaborarer un(.i
- Multeoersonale
lucrdri
provin din faptul cd str-rclt.rr
tul nu Ei-a planificat-o cu destrild griia, oli rrrr
s-a gindit intr-adevar la ceea ee li.ciarea r.t,,,
oectivd cere de la el. pe el il preocupd sd sr.irpr,
de ea cit mai curind posibil.
Cind profesoruf iti dd titlul sau tema trrrt,i
lucrdri personale, noteazd-l exact Ei cercetetrz;r
redactarea precisd: cq ti se cere? intrebar.eer sirrr
titlul implicd oare o TiE@i6ald
ori cazrrr.i
specifice, o conturare largd ori o dare de searrrr;r
amanuntitS? Se
experienfa personaii

fi se-ceie sd te referi la vreo sursti anrr

miti-*e informafii, sau la date experimentirlt,'i
tora?

92

a;a cum sint

LTrebuie doar sd .dgscrii .lucrurile
-(iau ('um erau),Etrebuie s-a Je--enltlzezi^;i
Este
lli;.pti;i ""*'a" au ajuns sd fifTITIbl?
sugerezi
sd
implicafiile
disculi
sd
9i
aic*sri,
epllt'n!iite?
irl

', Strlngereo moteriolului

t,, De lrrctatil ce te-ai hotdrit in privinla naturii 9i

r{' it clomeniului lucrdrii personale pe care trebuie
i rlo scrii, a sosit momentul sd faci unele invisiigatii referitoare la tema principald' -i* T,od
norm'al vei avea nevoie sd te adresezi diferite1 ibrl sut." de material din care ili vei injgheba
lucrarea.

IntrebSrl

.
I',,
:.
i'

Indiferent ce faci, nu inqfica o grdmadd de

si citeEti cu slaba nddejde cA se
eArti
'iviincepind
eela foiositor. O asemenea rdsfoire ili
vB
va irosi timpul care iti este pretios' Ca sd oblii
rizultate bune trebuie sd citeEti irrten[ionat s;
nea mai bund cale ca si realizezi aEa ceva (dupa
eum am mai spus) este de a avea o listd cu
lntrebdri precise, la care doreqti sd obtii rdsDUnSurr.

Desigur cd vei avea un subiect (sau titlu) al

lucrdrii"pgrsonale, dar acesta este prea general
gl necesitS a fi descomp-us inainte" de a putea
iA lncepi o cercetare utild. Cel mai bun mijloc
ae a-l descompune este sd-ti pui intrebdri referlt<lare la eI. Aceste intrebdri vor putea atunci
ri te indrumeze ce si citeEti.
De exemplu, sd presupunem cd ai avea de
tcd$ despre-,,Aplicarea instruirii programate in
93

l,r! n('tllr; nu aqtepta pind ln sdptamina dinain-

invdtdmintul industrial qi in qcoald... Ar fi ca;j

incepi prin analizarea tiflului qi si *i,,irj.',
'-"'-', '',i
f.rl,:e
leEti o serie de intrebdri de felul ."d-t"l
1. Ce- este instruirea programata? De cinrl se,,l
-

aplic6?

2. Cine. o_ folosqts cel mai mult: inva|irnir:l,ul

sau industria? De ce?
3. Il folosesc ei in mod aseman_itor sau difer:i t?
De ce?
4 9"T se-compard cu alte forme cle instruire?
ue IeI de rezultate-!-e? Ce ginclesc studerrfii
despre ea? Existd dificultdfl legate de utilizarea sa?

5. Se va folosi mai mult pe viitor, sau med

pulin? Se va aplica in alte mocluri? Va J'i
eventual inlocuit prin metode mai noi? etr,.
lneearcd intotdeauna sd te ginclegii (Ei sir-li
notezi) citeva intrebari de fe]ul aeesta inain_
te de a inc-epe cercetdrile pentru lucrarea
respectivd. In timp ce citegti vei gisi noi
intrebari, mai specifice qi poate cd unele
dintre aceiea de pe lista'inifialA vor. pdreo
mai pulin relevante; insd faptul de a avea,
chiar de la inceput, cel pulin citeva intrebdri la care sd rispunzi, bste un sprijin ne_
pretuit pentru cercetare. C_-u clt vei
$ti mai
precis r:e informalii cauli, cu atit vei citi
mai
r-'u folos. Astfel ili vei crula o bLrna parte
rlin
timp.

Incepe din timp

lncepe cu aceastd refleclie preliminard
r:rr
notarea intrebdrilor pentru oercetare cit;imai
curind posibil dupi be ai aflat tiilul lr.rcrtir.ii
personale. Chiar dacii profesorul ili acord i o
lund sau mai mult, incepe sa te ginaeqti rle
lr4

r,rr llt'r,rditrii.

l,lxistir cloud motive foarte bune ca sd faci

t,l prr[irr un inceput imediat:

l. l,;r <'ursuri sau in convorbiri ocazionale, dar
rrrrri lrlcs la lectura generald pentru invalale,

il
'

i;
qi

3
itl

po[i rl;r cu totul intimplator peste idei care vor

lr ltlc'vante pentru lucrarea ta. Dacd nu ai qi
,lirl oirrecare atenlie subiectului lucrdrii persorr;rlr', pofi sd pierzi multe dintre aceste idei qi
:,n rr.iungi a fi obligat si reciteqti textele numai
1r'rrtlu cd prima datd nu !i-ai dat seama de
rrrrllortanla 1or.
:1. $tim cu totii cit de des s-a intimplat sd ne
virrii o idee str5lucitd despre un subiect atunci
lirrrl nc gindim la altceva, cu totul diferit. Sublorrltientul nostru pare cd a continuat sd fr.irrrlrrl,c o problemd, cu toate ci ne-am indreptat
;rl.t,ntia spre alte probleme. AEadar, cu cit poli
l;rrir r.nai mult timp intre prima datii cind te-ai
liirr<lit la lucrare Ei ziua in care ai scris-o, cu
:rtil oferi subconqtientului mai multe ocazii cit
r;r tlea la iveald idei noi Ei sd descopere reia{,ii noi.
Folosegte un cornet de notife
l,l:rtc recomandabil sa ai un fe1 de carnet de
rrotile in caire sd rezervi cit,e o pagind dau mai
nirrltt' pentru fiecare lucrare personald sau proiot't pe care iI ai in evidenla la un moment dat.
l'c urm;i, daca iti vine o idee, ori dai peste un
cil,at spre exemplificare, sau te gindeEti la o
rlirecfie de cercetare pe care se o urmezi mai
lirziu, poli sd o fixezi pe hirtie inainte de a se
6lcrge din memorie. lVlulti studenti (sau autori)
95

care au reuqit pretind cd o r-nare parte tlitr :irtr

ces il datoresc deprinderii de a pttr"ttt p('lnrrt
nent un asemenea carnet de notite in lrttztttritl'
;i de a nu ldsa niciodatd sd Ie scape o irlr.rr
bund fdrd sd o uoteze.

Noteaz[ sursele
Oricare ar fi sursa ideilor, noteazS-.fLde unde
le.ai tuat. Odatd cu notarea unei I&I*EEBBIe
careffiZi ci poate avea o iegdturd cu lucrarea
pe care o faci, inseamna-ti titlul$Leu[azuL c.;il(9i cine-este editorul, cind
ili sau aI artig,lului
ori numele lectorului de
unde),
publicat-o
i
S
la-care ai auzit ideea. Trebuie sd le acorzi incredere acestor surse dacd le foloseEti in lucrarea ta. Faci o foarte. proastd impresie profesorului tdu dacd, din neglijenld sau -uitare, , ii
prezinti mai tirziu idei ca Ei cum ar fi ale ta]Srinse pb cate-ElJillEEtriloa$1e-"8 aparfri alfor
autori (mai ales dacd qi el este unul dintre ei!)"

Surse de informare

$i acum, de unde incepi sd cauti r-.sptttt:'rtttilc

la intrebarile de investigatie, rdspunsut'i littt'

te vor ajuta s5-ti conturezi lucrarea persottirlrl'/

Este probabil ca sursa principald de idei sir '.r'
afle in citire.
Poate cd profesorul, atunci cind sttr I i ''"; t'
tema lucrdrii, ifi va da o listd cu periodi<'clc r,,l
cdrlile de bazd. $i cind incepi sd consul{i lcr
tele din aceastd bibliografie vei gdsi prolrrrlril
cd qi ele, Ia rindul lor, sugereazd alte trirr'[i 1i
articole care ar putea sd te ajutffiJl-olr[irrl
idei utile din manuale, biografii, recenzii ;i t'tr
ci clopedij, c-omu.fijllri, Rublic{ii Etiiryfifit'e, r l r'
de sea[ra oficiale, alticole de ziar etc. Dtrr';r itt
timpini dificultd}Tcu depistarea referinlelot' I t'r'
buincioase, personalul bibliotecii facultdfii vrr l'l
bucuros sa te sfituiascd. (Roagd-i sa-ti explilrr
sistemul Ei resursele bibliotecii, acesttt l'iirrrl
unul dintre cele mai valoroase lucruri Po t'ttt'r'
ie poli invdla la facultate: cum sd foloseSti lll
mai bine o bibliotec5.)
Totuqi, sd nu neglijezi sursele de infot'trrirt'r'
mai pulin tipice. in timp ce planul lucrdrii 1rt'r'
sonale !i se frdmintd in minte ar trebui sii l'il
vigilent in privinta ideilor folositoare citl'(' r'ir
sar pe neagteptate la prelegeri, seminarii ;i ltt
crdri practice, din experien{a proprie Ei din <lirr
cutriile ocazionale cu colegii sau profesorii,
I

It

yrj

Planificarea
il

i'rl,

lucririi

Personale

Dupd cercetdrile intreprinse sl-SJe.,IgLezi

nlciodatd s-5 scrii prima frazd a lucr5rii. Prea
multe lucrhf$E-rsonale o pornesc intr-un elan
de entuziasm care se stinge dupd citeva a1if,Gate din cavza lipsei de direclie. GindeEte-fi
lEcragea in intregime, inainte de a scrie un sinEUr ctrvlnt. Adicd fd-ti un Plan.
{15561c[ materialului
Ft'lma treaptd a planificdrii este sa cintireqti
a6.alegi 3a.!erialu] p"- "3T ];11 :1"_T,.I
pagini cu notile.
ilmpul cercetdrii. Poate cd ai
Erlc dlntre ele sint relel'ante? Cautd s5 evili
de amator care incearcd ,,sd le bage
t0ate lntr-un oarecare fel(. Nu toate ideile
I fl deopotrivd de utile atunci cind apuci
h eontutlri lucrarea. Unele ,rot p$rea banale'

k ;l

97

r,rlrrlrr stiloului lntrebindu-te ce urmeazd

AIteIe vor pdrea obscure. $i altele nu vor

suslinute de suficiente dovezi. Acestea trebultr'
sd fie inldturate. Nu vei avea loc pentru ,,8o*,, I
Ho$i", umpluturi sau adevdruri incomplete.
Totodatd nu uita cd vei avea nevoie de
exemple care sd sprijine orice'afirmalie referl'
toare Ia fapte ori pdreri pe care le vei emite
in lucrare. Un astfel de material nu este um'
pluturd; este intr-adevar vital pentru ca argu' fl
mentarea sa aibd forli qi sd fie crezut6. De j
asemenea, asigurS-te ca ai destul material eu l;
sa dai ponderea cuvenitd tuturor aspectelor lu' i
crdrii personale. (Deseori studenlii negliieazd I
,,motivele(( sau ,,implicatiile( pe care li s-a eelut sd le discute.)
Ceea ce trebuie sd faci este sd alegi numal
materialul
mai adecvat lucrdrii ta1e, sufl''
-cient ca sd cel
o acopere in intregime, dar nu atit ',
de mult incit si pro.roa"* conTuzie. Dupd ce al
fdcut asta qi de indata ce egti sigur de faptele
gi sursele folosite, poli incepe sd-ii orinduieqtl
ideile in mod logic in aEa fel inclt lucrarea ta
sd aibd cel mai mare efect.

4, l)rrlir

rrfli la un examen qi timpul te prepofi <:iqtiga foarte bine note mai bune
lrlr,zcrrt,incl o schemd clard, decit ai obtine
lrr o lut,r'irre fticutd pe jumitate.

t.l stlu'rttii .|tntdamentald. Iatd un plan cu trei

furr, 1x' r,irre poat,e ca l-ai mai folosit; insd care
exlr, lrrli'r util ca model pentru o mare varietate
r

rtxltLccre

lrortant? etc.)
aspecte Ie vei prezenta Ei de ce.
(AminteEte-{i ca nu po}i sd spui totul
rlespre orice doar cu o mie de cuvinte

ll, ( 'irre

',

siru (:am aga.)

t,l:)

'.t. 'l'rttlttr<l

A. Dczvoltd-fi seria de argumente prin trei

r.;irtr pntru idei principale.
ll. Intiireqite fiecare idee principald cu exem*

intocmeqte o schemd

Laplanificarea1ucr6riipersona1e,treaptaur.

9B

lrt I

A. ( lrrrrentarii privitoare la subiectul lucrdrii

((le interpretare ii dai? Cit este de im-

Ili permite ca, de indatd ce ai inceput, sfi

potf scrie curgdtor, fdrS a trebui sd-ti muqti

ln lr rlri'iri personale.

3.

ter

rienl1i1,

mdtoare este elaborarea siructurii fundamentale

.
,--rr^
sau a scltemei. Efectuarea ei- are mai multe
avantaje:
t. te aSuta sd alegi ideile principaie gi cletaliile importante.
2. Te asigurd c5 nu ai 'omis nimic esential
qi cd nu te-ai repetat.

s6,

ngrrrl,

lrlc iii exemplificdri luate din pl'acticd, sau

clo 14 a1tri autori.

;r

I ('tttttlttzie
r\ llccapituleaza ideile principale.
ll. lliispunde precis sau estimativ la intrelrirre; ori comenteazd subiectul 1ucr6rii,
inrlir:ind implicafii mai largi sau perspeclivc, sau dorneniul pen,ru viitoare consir lt'r'afii.
99

cir lrt
Am sugerat mai inainte (chenarul a3'25)
descop('r'l
de
sarcina
ai
citire. ir trebui sa
curn sper cd a.ttrrr
r"iili, ia.rtor autorului (aEa
ac'est capit.l)
pe.ntru
;;;;;ffi ichema meo
pe care ('
sarcina.
desigur,
i"oi"t" cle h scrie,
l5 elaborezi o schcrrr.
;-;;i; tocmai inversi:idei'
(O formd utili rh'
;;"td propriile tale
6'8; te rog si t.'
chenarul
la
ilh;;
aeum).
uili la ea
""'"."ta

incepe cu sfir;itul

Avincl o schemd planificati cu grijd Ei notifclt'

rilt
le-ai intocmit la cercetare-ar trebui
mtrllr
TotuEi
"u."
luct':rr:ea'
scrii
ilitil,i""i,"
pl;r
studenli ar sugera sd faci un ultim pas aI rrlli
intii
mai
scrii
rrificlrii: ei te-ar sfdtui sdPutem
sd justifi<'itrtr
;;i*;ii"""t a1 lurdrii'
considerente:
aceasta Pe doud
redactdrii dacd rylii
t'1. DA un fel de orientare
cdtre ce concluzii te indrepfi
"tu"titate
convingerea cd luclarea ta sc vit
lti sDriiind
", "r,
fe"rm qi precis' in loc <lt' 'r
iffi;i;-i;;;d
cum r;('
se termina doar neconvingdtor' aEa
ori'
intimPl6 de multe
tetttrt
Poate ci reuEeEti si exprimi^pe-scurtexe tt t
frazd'.De
singura
i''''tt-o
i"-"ri"ii
""*ai programati :" if]5 int'ii irr
pf"''-,}*ttuirea
prezent eslr'
i-aza copneriei Ei-culoate tt i",
in invir
decit
folositd mai mult in industrie
o,acceptitrt'
ud::.
E;ht, avantaiele sale-ii
pof i
crescindd in ambele domenii'(' DacA ;ti
atun<'i
rezumativd'
fraza
t"ri" o astfel dL
ultimultti
;;;"-"t o foloseqti ca subiect al
alineat.

o"

-;-ii

il t1
lucr6rii personale
t,ci ai ales ideile inff-6rtante, ai fdcut o
nA r+l tri sclis ultimul alineat, poti lncepe
$r,r'[i lucrarea. Dar aceasta sd o priveqti ca
reclactat'e de probd. Aqa cum spunea
l.ttt scriitor': ,,Cel mai bun motiv pentru
r pe hirtie ceva este faptui cd poli slhiry;
di-ril s,,rit'(. Scrie cit poli de bine, dar fii
llltlt srl faci schimbari mai tirzi',s,. In aceasta
tlt tlclbui sit te preocupe mai mult sd-!i aq'ideitu intt'-un chip oarecare, decit sd foc:ea mai bund exprimare posibila. Vei
*nt t tn" c'e cloreqti sd spui atunci cind vezi

Bl

acrris

nu este nimir: aitceva decit cuvintele pe

Ie ulegi ca s6-!i exprirni gindurile. Dacd
UrllE ttl sint incilcite 9i confuze, atunci qi
va fi Ia fel, iar' lucrarea ta va fi greu de
ql de inteles. Pe de altd parte, dacd.ai,o
c,lard a celor oe incerci sd spui Ei qtii

[iil

lncotro se indreaptd argumentarea, atunci

irrbut sd poti scrie clar Ei direct, intr-un mod

tr3 u[ fte uEor urmAlit de cititor.
I
Totcleuun,, este cel mai bine sd scrii cit mar"

si mai direct posibil. Foloseqte limbajul

d zilele, clar evitd jargonul. Scrie fraze
[,'ii crour:is: sd nu scrii niciodatd un alietunc'l eincl o frazd exprimd acelaEi lucru'
do lucru

u ln pa5lind a lucrdrii trebuie,sS-reflecte

rg efpunerii. Dacd este cazul' foloseEte
101

100

I)t'rr
titluri si subtitluri in cuprinsul lucrdrii'
prirtt'i
idee
fiecare
alinebte;
in
;;;rir".ui""
ei' 'f.itlt'
;;il-; ilbui se-si aibdlnalineatul
lzi'
misiunea
pe
cititor
5"".t"1'ii^":"ia
-";;"t"t,t*!i
de asemenea cf un mato'iirl

ilustrativ pout" sd-!i economiseascd ,unol"nill'('

de cuvinte. Acolo unde o harta' tliirrlt
;;;;
grafic poate sd te scuteascii
*
ilffi o descriere,
""
foloSeEte-le in locu1 cuvitr
i-iu"u
telor.
"--Separd
ctar ideile tale proprii de acelea 1'tt'
care ie-ai imprumutat de ia alti autori' Indit'ir
r"r."i". Dacd citezi cuvintele exacte ale allot'rt'
orit'ii''
I"i"t"qi" ghitimete. Confirmd utilizarea
extrilstt
ficut
ai
care
sau articole din
,ot
"ai"ti
prin intocmire-a unei bibliogral'ii
ii^*oa'.p""ial,
de mine la sfirqitul acesttti
fdcute
cetei
i"l"f
J"
publicalii s<:t'i;;oi;;i; si sd te referi la aceste
dupd oricat't'
1962),
(Govers,
hA: d; exemplu
sau ref&iri din cuprinsul lucrdrii'

"ii"t"

Rescriere

o la;i
Dupi ce !i-ai scris lucrarea,-ar-trebui sd pauzir
aceastd
Ai
nevoie,dezi1e.
;";-p*t" Lit "u
autot"
p;"il ca sd se calmeze mindria de
,deaproap(!
atit
Este o mare gre$eaId sd lucrezi
a"" a"t. prealarii, incit si nu poti face altfel
ce'
a""ii .a inminezi prima redactare de indatd
siguranli:t
cu
,i fi.ut stiloul dirr mind. Aproape
v6r
- fi necesare unele modificdri'
Ciriut citeva zile pot sa-ii dea o Perspectiva
cu totul noud asupr^a lucrdrii tale' Vei reveni
mai obiectiv
i; ;-p;";tpdt, gata sd o priveEtiexprimdri
neunltare num'ir de
qi
in
observat
""i'vedei
1e-ai
nu
liare qi prelioase pe care
102

f6aflei, Pe. scurt, vei.critic,

fi in stare sd o
lntr-un mod mai
asemdndtor
al cltitorului,
d,o

co,ntrol

gltCvn inlrebdri utile pe care sd !i le pui

luerore:
lucrarea. personald la ce se cere,
'llU trateazd ea subiectul care a fost stabilit?
r*8-Operd ea toate aspectele principale, cu
tE{lclcntrl adincime?
confinutul ei corect gi relevant?
materialul aranjat in mod iogic?
flecare punct important bine susfinut
,f,ln exemple gi argumente?
D*lft6 o delimitare precisa intre ideile pro^
IB{ ft Beelea pe care le-ai luat de la ai{i

Fl

toate sursele Ei referintele?

corectd lungimea lucrdrii in raport cu

I ei?

ca scrisd limpede Ei simplu,'fdri stinql formuldri confuze? (O bund verifige faee citi,nd-o cu glas tare.)
eu eorectd' sub raport gramatical, ca
gi ortografie, qi este scrisd curat
eltet?

I Jll r+evel c,u fiecare dintre aceste puncte,

ilf glnt intrebdrile pe care gi Ie vi pune
cind va nota lucrarea. Scrie din
l{,I-tlma versiune, a$a ca sd inlituri toate
pe eare le-ai depistat.
ifi vine greu sd-!i critici lu*
in
acest
mod, cere unui prieten
PfOPrle
gEeeqti cd

103

sa !i-o examineze, in timp ce tq vei fa<'r' lrt

fel pentru lucrarea lui. Ambii ve^li avea tlt' itr'
vatat din observalii1e reciproce. invatd-ttl :irr ll
orivesti lucrdrile la fel ca examinatorul t'iitt t1l
vei fi'reuqit sa inaintezi mult pe drumul :i1tt c
imbundtdfirea notelor.

R. O.

Prezentarea

,i,,,',

, Sir'

Aspectul fizic

Orice ai face, nu neglija aspectul fizic irl ltt

crdrii tale. AsigurS-te cd ultima forml r.rlt'
curat:, bine prezentatd Ei cA este-scrisir llrrt'
sau, de preferlnld, dactilogratiofd' Prime'le irrr
presii sint foarte importante- pentru o oculrrr[ltl
utit ae subiectivd ca aceea de a nota o lttt't'tll't'
qi o munci dezordonatd sugerea,zd o.mirr[c tlt'r
oidonatS. Oricit poate si pard de injust, trlrol'r'
;t
sorii sint totuEi oameni qi au tendinta rlt'
gt't'tt
sint
care
pentru
lucrdrile
nu avea rdbdare
de citit: experienla a ardtat cd scrisul ne<'ilr'[
poate sd te coste pierderea unui puncl ittlt't'Li
ia stabilirea notei. Nu este o glume sa ol{ii rr
notd mai micd (gradul B) atunci cind s 51'1 it't'r'
citeafd putea sd-!i fi adus o notd mai rrritt'"
(gradul A) pentru aceeaqi lucrare. Ai fosl pt't'
venit!
Un ultim prlnct: nu fi niciodata gribit :;;r
scapi de o lucrare. Este probabii ca ttl<'ttt;ti
cind te*ai sdturat pind in git de ea, eqti 1tt'
punctul de a crea ceva care si merite eforl'rtl
incearcd sd o priveqti nu ca pe o caznii rlr'
care sd scapi, nici ca pe o piedicd pe carc sii rr
invingi, ci ca pe un mijloc de a-ti ascuti rrtitt
tea Eica pe o exprimare personalS a capacitiilil
tale de intelegere.

(l r,(i2)

Arta de a scrie cite! $he Art

of Readable Writirrg). New
York, Harper.
Listo, cuui.ntelor si.mPl,e (The
Cornplete P1ain Words). Lon-

R.

H.

don, Penguin.

inf ormaliilor
tehnice (The Presentation of
Technical Information). London, Constable.
Cum sd inue[i (How to
Studv). London, (caP. 10 despre ,,Sc{rierea in limba englezd(' (Writing Engiish).

urma:

r Arninteste-fi capitolul acesta Ei controleazd

dfea tl-ai fAcut citeva insemndri. (Mai tirzitt
Itl voi . ardta propriile mele notile despre

f'erct capitol, ca verificare).

Hlvlzuieqte-ti caPitolul.
npoi Ia intrebdrile recapitulative care

recapitulative

Ai nevoie s5-ti improspdtezi memoria,

Ia pagina cu numdru] indicat intre

,)

alnt cele cinci faze pentru elaborarea unei

personale? (P. 92-102)
i

104

10i-:

t
Precizarea temei, strhtgerea materialul tti, 1iltr
nul LucrJtrii, redactareu lucrdrii si rescf irt.r'rt r.l

4.3 lnainte de a incepe cercetdrile pentru o lu(,trtis

personale ar trebui sd examinezi titlrrl r.r rrrl
intocmegti o listi cu
. (pl) r.;rrr. ';rt
te indrumeze (p. 92).
intrebd.ri.

ai titiui unei lucriri care trebuic, :rr I'lp

gata peste zece sdptdmini, cind ar fi <,r'l rrrrrl
potrivit moment de a lncepe sa te gindt';li lrr
ea? De oe? (94)

Acum. Cu ci,t problema poate sd dospeasc,t tttrtl

sd.-{i cru{e nxunca

mai tirziu.

4.5 Care sint treptele (cel pulin doud) pentrrr

lrorarea planului unei 1u,cr5"ri? (p .97)
g

er

lucrdrii (pentru redactarea finald)

tuebui sd incerci sd o priveEti din al cui

t do vedere?

(103)

PunctLll de uedere

al cititorului cdruia i,i

clr,ttlinatd.

mult timp i.n subcongtientul tdu, cu otit rrtttl

-bine; trebuie sd fii atent de pe acum. Lu irlr'tlrt
;i
releuante care se iuesc i.n al,te lucrdri sr lni

folOaerrto ghilimete, numegte pe ceilalfii autori,

*llactne stc o bibli ogra! ie.
leacrCerea

4.4 Dacd

Al

ln lucrare foloseEti idei sau citate din al[i

ce mdsuri vei lua pentru ca sd afle
'dtltou'{l tdi acest lucru? (p. 102)

mat er ialului, i.nt ocmir

a unei

r.lir

sr./r. r.

lutr-adevdr vreo, importanti practicd dacd

I cle mind este uqor de citit Ei daci lucraente curat aEternutd pe pagini? Explica
c!, (l 04)

lmportanf(t ytentru cd o lucrare personald,

neglijent aproape cu siguran{d ili ua
a notele ;i de asemenea i{i ua ueni mai
Ed o re.uezi tu tnsu{i mai ti.rziu.

Aspaat
r r

r,,

;i ( eu entual ) r e dcLct ar e a ultimului aline al,

4.6 Ai putea spune cit stilul capitolului po ciurr
tocmai l-ai citit ar fi in general adecvat pt'rrllrr
.

la capitolul 5 (Ei nu uita sd-l RASFOiE$TI

nte elo it incepe s5-1 citegti.T.

scrierea unei lucrdri personale? Ce cuvirrl ;rl

un stil de ac,est fel? (fr. l(tl)

f,olosi ca sd d,escrii

li-am cerut sd-[i dai pdrerea. A

ur astfel de stil (cl,ar, sim.plu,

mea cs/r' r'tl

direct, tttt' tr trt'l

este adecuat pentru majoritatea lucrdri,lot'

106

107

citqte .cu scop

Itorul e'ficace este acela care
raspundd'
sd
care
Ia
intlebdri
i;i'ii,,.

Cum sA citegti mai bine

$i mai rapid

fr, !, Ai rqsfoit ocest copitol ;i !i-oi pus in'

.:*fbtri desPre el?
i,'t,c an|,,,,,'e c'itire
unur text
atenlie a unui
at(
mal'e atenlle
mare
orllrrre
, Lg Orlr:ttt'e
-cil -ettecitire cu

(Duroto circo 50 minute)

comunicaa
caPitol, articol,
t'arte, capitol,
: EiC, t'n este c'arte,

i)

Citire moi bund?

Primul fapt esenlial este imbunatdtitea ittl,'l''
gerii. Cum poti si in{e1egi mai bine un llrl
qi sd ti-l reaminteqti de indatd ce l-ari t'ilil''
Cea mai bund cale, aga cum am stabilit rrr,rl
inainte, este sd aplici metoda RICAR. (Act'irril,r
va face ca citirea sd-ti fie acti,ud qi sd irilr;i trrr
Adica, ar trebui sd nu incepi citirea unui t'it1rt
toi inainte de a-1 fi .
, de a-!i fi pus
(pl); qi dupd ce l-ai
, &r trelrtti r"r
ceea ce ai citit 1i rrltr'l
incerci sa-!i
si-1 .
.

i.ntrebdri citit aminte;li

reeaTtil rtli

'

incerca Probabil:
tc,) vei iucerca
et.")
itleile
gtlse;ti
gdseqti
icleil.e PrinciPale:
tA
rA
3i extragi aminuntele imPortante;
X! upreciezi ceea ce citeEti'

Hrlle

PrinciPale

metoda
Ara ,'u,r, tttn ai'dtat in capitolul desprela
nivel
aiil
se
pti""ipale
no!
illtsnn,'iJeite
atineat'
c1.d:
Ji ioittrt, A" pu'os",l,
ffi
pi.n'd acim unele ai"il':.11"*
.'.?iili"ii.plstui
";;;;,
preirfn.ip-ii" mai generale, cu ocazia rdsioirii

llmlnare.

printA fazn cili're vei urmdri mai ales ideea

blpctU clin fiec'aL'e
u

scop.)

rdsf oit

mai mulli studenli,au citit timp de doislrr''

zece ani sau mai mult, totuqi pulini au [)r'(,( ('
dat atit de bine pe cit ar fi putut sd o ftrt'ir l'll
citesc prea lent, nu se pot concentra ;i rrrt ',1
amintesc cele ce au citit. Deoarece cititt':r .i',,r
cd un rol atit de impot'tant in munca untti :rltt
dent, este evident ca e1 va avea de <:illilirrl
dacd poate invdta cum sd citeasci mai rtrlti,l r;l
mai cu folos.

5.1 Cei

allmaot

,sfnro.lrlrrrr. Cei

mai mulli s^criitori introduc

.iitffi;i ;
ii,iililitt-

itlee principali in {eca1e. alineat '9i

fri este sd o^ gdseEti' Pe .obicei aceastl

f=iriiftii

idlea principalS' Apoi o exemplificd'

este p:rezentatd intr-o si'ngurd

'iAil-;r,l;,lipald
lic:A nunritir frazd-idee'
,:. ^^+..r
::"il*ri,e
Aes, scriitorul i;i i'ncepe alineatul
109

108

o argumenteazd, sau dezvoltd pe baza ci

tul alineatului.

Agadar, fraza-idee este deseori

din alineat

o consideri (a d"oua) aJirm'd' cd un'

pin'd' La
,ii,'tir,,,' ^tttr,ui
TtocLtc sd-;i re{ind fraza-idee
in'seam'
nu
Dar
aceasta
atineat.
lllrisllrrl
itlt'tr,',tpitrot cu eL a f icut din' ea chiar ultima
d'utd la
Jirrro,, ir'tt-i aga? $i dacd te msi uili o

Ea nr! ('uro

l.r'r;

l'r'ir:,,ir

Deci fraza-idee este deseori prima ft'azii

irl{n,'irt, 'ttct'i uedea cd una dintre Jrazele Lui er'

ni'ci un du:rprlmfr .[dli; ideea principal'd' fdrd
5'4'
clt'enarul'
nou
la
clin
te
ii;t
iii*,' 't',i rl,xi sa

lirr

alin,eat. (Ea cuprinde ideea principald).

scriitorul simte uneori cd ar fi mai clir,;r

ce sd ajung(t la ideea sa principal5, decil r;;r
inceapa cu ea. in acest caz va reline frlrz;r
idee pini Ia sfirEitul alineatului. Punctul t.rrl
minant al alineatului va apdrea in frazir lrrr

5.4 TotuEi

{inald.
Care frazd cuprinde ideea principald a alirrr,;r
tului precedent?

Prim'a

A doua

tTltima

5.5

A
C

B. Aproape, dar nu chiar a;a. Ideea prirrt'i

pald de acolo era ci un alineat poate sd ttilxr
punctul sdu culminant i,n ultima lui frazd. l,'r'tr

Ali.tlortttLl

Oetl, irr rrrod nonmal, ftaza - '

Etlpl'ill(le icleea principald) este fie
.dinalineat.
fle,

A. Acolo, ideea principald era cd un alittetrl

poate sd aibd punctul sdu culminant i,n rtlli
ma lui frazd. Insd fraza consideratd. (prinr,tr)
afi,rmd ci un scriitor preferd de multe oi'i ,srr
ajungd. i,n tinal la ideea saTsrincipald. Inseturt
rtd oare aceasta neaysdrctt cd el o re[ine cltitrt
pind la sJir;itul alineatlglui? Nu, citrtgi tlt
pu{in; deci aceastd. Jrazd. nu cuprinde ilt,r'tr
principald" a alineatului. Mai priue;te o rlrtlrr
chenarul 5.4.

.ltt

care tc-ai uitat incepe prin a

iprr,r,, r: i uclesea un scriitor preterd sd aiungd
i*i lrlu,'u su prhtcipatd ;i cd' poate sd--;i refind
iiueu-irt,,r, ptna la sfi.r;itut alineatului' Insit'
care preGlil (um sptLi, Jraza Jinald este aceea
lfittl'lt r:kLr' icieea principatd' Treci, te rog' la
ght'ttrtt'ttl 5.6.

t',

, ltlpr

Primu

(care
'

ultima

mijiocul unui
Ll'Ifont'fl t'ttr vei gisi fraz'a-idee tn
ll uiiiir,,,t, Lrsa ceJa ce vei intilni din cind in cind'
despre care nu se poate
l. E'ito ttccl tip cle alineat
i,,, ip,,t",,, <'ri o" singurd ftaz\ cuprinde^.id:"u pll-:
de fic{iune' .sau
rrr literatura
rr lcr q ur
alei in
lvLill ?rrtr>
+llpl ll l. vlai
, ,ipiiin,
iir' rrtlr',ctrl.ele clin scrierile descriptive, ideea
,,,--..r...-.r....r.(
*i<ninditi 1i.t1l
in tot atrineatul.
fi rdspinditi
,, Frriiir,p-,hl poate
-,.^*a fi
mod exin ilti:"l}'
exprimatd
, 6ri ,.n't.,,, fiu niciodatd
I

r
i:.

pllt'll,

111

110
r1

Insd in manuaLele qi articoleie obignuite, tr, r't'l

aqtepta sd gdseqti
. cuprirr;lr irr
prima sau ultima i.u, i
id,eea

5.8

principald

Detalii importante
Pe lingd depistarea ideilor principale, vci ;rr',,,r
nevoie sd fii atent ia detaliile importante. []rrrr
studenli se pling cd pot gdsi ideile princip;rlr.,
insd nu detaliile semnificative. Pe al{ii ii irlr;u1
atit de mult amdnuntele, incit nu pot sii r';rrll
ideile principale. Iar allii nu sint in stirn, ,,;r
spund care este deosebirea dintre ele.
Aga cum am men{ionat cind examinam nr,
toda RICAR, uneori meriti sd
un r':r1ri
tol a doua oard, ca si distingi detaliile imlrol
tante.

citeqti
5.9

Dar ce este un detaliu important? Este

ffii:
k l, ,,lulal ales irt' scrierile de f ic[iune

descripsau

i',t'lgampht.

Uaeotl :taptul dacd un 'anumit detaliu este importrrnt siu nu constituie o problemd de opiFie, Pu,le-1i intrebarea: este acesta ce1 mai bun
.l*rmplu (sau dovadd etc.) posibil aI ideii prinalPetet

tntr-adevdr ideea principald neuoie sd fie

tUntlnutd, sau ldmuritd, sau doveditd?
pale a fi foarte imPortant
i
DacA un detaliu nu pare
:l3t0 prcbabil cd nu vei tine seamd de el

Air

i:

'

Frlvoryte, de Pildi, penultimul alineat din ca..$tolul 4 (Cum sa scrii o lucrare Personali),
' IillnortLut rle Ia Pag. 104 incepind cu ,,orice ai
,,' #girs:
l, e8re este ideea PrinciPald?
,1, Pe r:nre cietalii 1e-ai considera importante?

trt't,l;r

care clarificd, sau intdreEte, sau iiustreazir, srrrr

dezvoltd ideea principald. Poate fi un exorrr
plu, o dovada, o explicatie, o implicatie. l)r.
obicei existd cel pulin un detaliu impoltrrrrl,
anexat fiecdrei idei principaie.

itgnfo ca sd Le relii:
ale ,,aspectului fizic*
l'orme ale
:,a,
trel !'ormc
il ttu,

- curl'[e
lizi biLi tateqj
, &,1 iecorn,r rr.clarea de a fi dactiografiatd;
i nrrrdlrdtrre(t omeneuscd a protesorilor;
lldl uorUicnrea
unul
efectel
eryterimentald a efectelor
urrrlJlcarea erperimentald
r'dJ
*trr/,e neln'grijit.
frla,

Chenarul 5.7 cuprinde un alineat. Uitd-te

poi Ei gdsegte:
l. Ideea principala.
2. Un detaliu important.

irr;r

7. ,,Ideea principali poate fi rdspi,nditd in lrxt

te frazele din alineat( (sau cuuintele adecttul t')
112

;i

h'tlt,pil e$te singurul detaliu important,

Ttreze nturea,

but.i.ciile. Un mijloc de a detecta detaliile

lttnl.e ($i a confirma ideiie principaie) este

lllit tl

lrrvogt

113

tr

si

cauti indiciile pe care le-a folosit arrl,or,ll

ca sd te ajute la citit. EI poate sa fi utilizat rrfit
indicii grafice, cit qi morfo-sintactice. Ial,ii rrrirl

'gy trebui sd te ajute sd alegi ideile pringi detaliile importante.

intii indici,ile grrafice:

Ece$ta

Pe

ca,r"e

dintre

acreste

Ie-am folosit pind acum

intelept . . .((?

;i tabele. Multi studenti omit numeidei principale qi detalii importante din

c6 trec peste toate hdrtile Ei graficele,
qi diagramele autorului. Unii cred cd

acest program'/

se af15 acolo doar de frumuseie; al-

le este teamd cd ele pot fi prea greu

de

1i inletcgere

Ar fi in{elept

sA rdmii tot aga de vigiient t'rr(ii

de indiciile morto-sintactice ale autorului. l,'ll
atent Ia cuvinte Ei expresii ca:

mai intii
de exernplu
pe de altd parte
in plus, pe linga iurlrr
totuEi, cu toate acestea de aceea
Cuvinte de felui acesta reprezintd rnorlrrl
autorul.ui de a-!i spune cd este gata s5-ti lrr
qire amdnunte, s.6 contrazicd un punct de vr,
dere, sd prezinte o calificar-e, sd dea exemplr,,
sd-;i intdreascd ideea principald, sd formulczc
o concluzie q.a.m.d. Ele actioneaz1, ca legdl,rtrn
intre o parte a argumentdrii sale Ei urmdtotu.r'rr

Ll4

fi

tme

cinci feluri de irrrlilli

in

,,Ar

Am folosit toate indiciite in afard de srrlrli

niere qi caractere aldine. ($i intenlia mea, r,irrrl
le-am folosit, a fost s5.-!i atrag atenlia aliLtll.rr
ideiior principale qi a detaliilor importanl,r,.)
5.12

CU

aga de'l (Acest indiciu leagd chenarele

eu 5.12 prin comparara importanlei cedouh feluri de indicii.)

aceasta);

5 Numerotarealiterald a punct,elor (a, l.l, c t,lr

_ ca in lista din chenarul 5.10).

un ,,indiciu mor.fo-sintactic(' de fein prima frazd. a alineatului care in-

tredea

1 Cuvinte imprimate cu litere cu,rsitsc, silr

2 Cuvinte subliniatg sau
3 Cuvinte cu caractere aldine
4 Numerotarea citricd. a punctelor (ca in li:,t.r

Test dup6
ci I ire

Test dup6
3

zile

6lr-

OruDul

furl medii atre testului pentru tr-ei grupuri

ttudenfi dupd o citire experimentald la

A gi B Ii s-a dat un text cu matev, in timp ce grupului C i s-a dat

115

acelaEi text, insd fdrd material ilustrirtir,. rr

mai grupultti A i s-a spus sa dea o irlr,rrlr'.

iit, r.rrca si spund', a;adar nu o sd se apuce sa

tlsrlpeoscd hi,rti,a prezentincl fiecare- chestiun'e
ntli ht, cuuinte, cit Ei in imagini. Dacd cite;ti
illffilli ilustra{i,ile, uei pierde unele dintre
e'hrtstittni, pentru cd, ele si,nt date i.n parte -nu:
It,ili prin iuuinte. (De asemenea, .unele cheslltrrti, sint prezentate nunlai prin imagini') Te
log .rci. te inapoiezi la chenarul 5.73 ;i sd ret, t,z i. celelalte rdspunsuti.

l'.1

specia,Ii materialuiui iiustrativ.

Adevarul este ca materialul ilustrirtir rl

unui autor ar trebui sd fie citit cu tot, ;rlrt,r
griji ca ;i textul. Cu siguranla ca eI r1u lr. ,
.

fi folosit doar ca infrumuselare a paginii. r,;,,r

liul este mult prea pretios pentru a-gi pcr rrrrt'

aqa ceva. Un autor de manuale va utilizu t;rlrr.l,

Ei diagrame numai dacd e1 crede cd acest,(,1
i.n locul cuvintelor
vor fi rnai erplicil ,' ,lt.

clt cuvintele.

(', Uneori o imagine econonxise,ste o mie

ori autorul ua auea spaliul necesar ca sd

in scris ceea ce o fi spLLs cu multd' efit:ulc:ltate pri.ntr-o diagramd sau 1tn tabel' In
ucest !el, cititorul care onxite aceste elemente
$it prea poate sd piardd idei principale ;i arndtt.ttirt<t impctrtante care nu sint men[ionate i'n
ttll'i parte din tett. Treci, te rog, la ch'ena(,ltte

it,pete

Deci, care este motivul cel mai importirrrt ,,r

sd dai atentie ilustratiilor pe care le intilrrr,:,.rt
cind citeEti o carte sau un articol?
Ele te pot ajuta sd
mai
- ideile principale gi in{eiegi
bine
amdnuntele
importante pe aare Ie-ai citit in text.
Ele pot face sd nu mai fie nece-

sar- sd citegti delo,c textul.

Eie pot cuprinde idei principale.
gi -amdnunte importante care nu sint
menlionate in text.
5.14

r,rrl 5.15.
A

lri

Aqtlclar

IB

A. Desigur cd acesta este un btrn motiu t.,r ,.,r

dai aten{ie tabelelor ;i diagramelor; ele Ttrtt lrr
muri ceua din tert. Totu;i acesta nlt estr, ttr,,
tiuul cel rrrai important. Te rog sd reuii ltt t.lr,'
narul 5.73 ;i sd. cercetezi dirt ntu ticu"itt.ttlll,,

te rog sd nu rnai prive;ti materialul

llirstrativ al autorului ca pe niEte podoabe. Dar

nlt'i nu etr trebui sd 1e ignorezi de tearna cd
grt fi greu de citit; rareori sint aqa de compllnrtc cum pot sd pard Ia prima vedere'

('

B. Acesta este cel rnqi neuerosimi,l. ll,rorcot.i tttr

autor dispune de suJici,ent spaliu, pen.trtr I rtl
I

de

tu,l)illte; alteori, d.oar citeua duzini,. Insd de ptt-

l:.

l)l,licrrltu[i. Aceasta se referd 1a majoritatea diI'lt'rtltir[ilor de citire, fie cd sint vorbe sau imagtnl. Nu incerca sd treci peste ele ln speranta
{:.1 r'lLt ttu importanld. Dacd laqi o dificultate
Irolnvinsf, se Poate:
tu, sl1 pierzi increderea 9i sd incepi a te sim[i'
Pt;ost,

q;i

117

trir,

b. sd fii impiedicat sd intelegi ideile

meaza-

{{
q

car.e

lil'

S,'l
;

test
i 7, Grrp,r1 cu cel mai bun scor Ia primul
,',r a reuqit oare se'obtind de asemenea ce1 mai
i" bun scor Ia testul de aducere aminte dupd

trei

Deci, dacd ajungi la un alineat importafl.f, srru

o-dragrama care ti se pare cd nu are nici r,ir;r,
nici coadd, ce ar trebui sd faci cu ea?
. a. Sd o laEi deoparte Ei sa treci la un sulrir,,,l
mai important, sau
b. Sd te concentrezi cu toatd atentia asupr.ir
gi chiar sd ceri pirrerea colegilor ori a pr.ol'r,li
sorllor, sau
c. Sd revii Ia ea mai tirziu, de indatd rrc rri
stdpinit restul textuiui.

zile?

,, 8, Care scor s-a schimbat cel mai mult: acela

uI celui mai bun grup, sau acela al celor-

lalte grupuri?
. Ei bine, asta ar trebui sd fie cam de ajuns ca
.. ad-mi ating soopul. Te r',og sd revii qi sd-ti vct'lfici rdspunsurile (Ei sa decizi rdspunsul la
Dupd ce ai
I oticat'e intrebare ce te-a ingelat).
i,. terminat, treci Ia chenarul 5.17-

' Ed, sperdnl (a) tie cd ai reu;it foarte bine i,a

l. oceo,ita conJruntare, (b) Jie cd' te-ai hotd.ri.t sii
i prtucfti attd d"qtd. ilustrafiil,e cu ltn ochi mai
{' ager.

b. (A evita o dificultate, provizoriu sau clt.l.i

nitiv, te-ar conduce probabit direct la noi rli
ficultdfi cu textul.)

5.16

$i

acum, fdrd a te uita inapoi, fd o ver.ifi<rirr,c

a atentiei pe care ai dat-o desenului ce ti 1-rrrrr
ardtat in chenarul b.13. Incearcd sd rdspunzi lrr
urmdtoarele intreb:ri :
1. Cite grupuri de studenli au participat l;r

2. Cum se deosebesc grupurile ca mod clc

lucra?

I1B

ffi

ero".t"tea textului

I Det',i calitatea infelegerii depinde de cit de bine

impor: poti alege ideile principale qi detaliiledepinde
lnsd
pe
iI
citeEti'
care
textul
li tarite din
[r ll d,e capacitatea pe care o ai de a aprecid ceea
ft *u citegti.
F: Prt, aceasta vreau sd spun cd ar trebui sd
do[, tlt un cititor sceptic. Sd sileEti pe autor sd resSi
cauli
sale.
afirmatiile
toate
hu vocleuscd
k trletttte, exceptiile, contradicliile, argumentele
k lmpbttiua acelora prezentate de eI. lntreabd:
S l, Stnt faptele lui corecte?
k. !, tr'u.. el distinclia dintre fapte Ei pareri?
$ B, Rezuttd concluziile lui din fapte?

rr

3. Care grup a oblinut cel mai bun scor irrrtr

diat dupd citire?
4. Care grup a oblinut cel mai slab scor.?
5. Grupul clasificat al doilea a avut scorul mirl
aproape de grupul cel mai bun, sau ulri
aproape de cel mai slab?
6. Sugereazd experienfa ca toti studenfii si-r I'ir.
atenli la diagrame, fie cd li s_a spus or.i rrtr./

rezulta alte colcluzii tot aEa de Otr"trrn

Ht

5. ConcordS concluziile lui cu acelea ale t;rlr,,

ale profesoril,or, a1e altor scriitorii
Ca sd faci toate acestea va trebui efectiv
sd te lupti cu cartea gi tot ce se spurle in eir srl
corelezi cu propria ta experienti. Cautd e.uorr
plele Ei ctplica[iile proprii referitoare la r.t.lc
spuse de autor.

Ce md preocupd ce1 mai

aceastd carte?

mult pe rnine

urrndregti sd aplici ceea ce sputt. (,u

et:aluezi obserualiile mele stabilirrrl
dacd fiecare dintre ele ar putea sd-{i fie rl,,
folos in rnu.ncl ta de inudtare).

;i ci

cd,

5.18 Pind ,acum ne-arn ocupat de factorii crarer i{r

influenleazd capacitatea de inlelegere 1a cit,ir.,,
Dar inlelegerea nu este singurul lucru ce .rr,
cere unui cititor eficace.

Citire moi ropidd

Cit timp ti-a trebuit pind acum ca sd cite,yt,i
acest program? Oricare ar fi rdspunsul, cltrtrrir
toate probabilit5lile el este cu 500/6 mai hrrrtt
decit ar. trebui sd fie. Cei mai mulli dintre rroi
ar putea citi o datd gi jumdtate mai rapid Si Io
tugi sd inteleagd la fel de bine.
120

mlnut.

J60 (adici

irr

a. Sd te fac sd-ti aminteEti ideile mele prirr

cipale gi detaliile importante aqa incit sti lr.
pofi reda mai tirziu la un test ori examen.
b. Sd te gindegti in mod critic la sugestiilr.
p91e qi sd cauti mijloacele prin care sd 1e poli
folosi in activitatea ta.
b. (Sper

Un adult cu nivel mijlociu de instruire citeqte

rinnoiimativ 240 cuvinte pe minut' Cu pufin
fdri o scd*r[ir"""*"tt el ar trebui sb ajungd, cuvinte
pe
circa
Ia
inlelegerii
.
iler.

!1ttii

;i

in medie gase cuvinte pe secundd)

mintea

Atunci de ce o persoand citegte mai rapid deoit oft"f $i cum poate cineva sd-gi mireascd
vfi"ru de citire? Pentru a rdspunde la aceste
lntrebdri este necesar sd examindm ce fac
inii*ftii Ei mintea in timp 9e--,,citim((' Pentrude-a
deplaseazd
se
ochii
cd
tolii
nup"t,'cu
Etim
iuiig'ut rinduiui'imprimat de Ia stinga.Ia dreap[n ftrobabil aEa cum fac ai tii acum)'
I)ar cum ai descrie aceastd miEcare de la stingu la dleaPta?
u) o trecere 1in5, continuA, sau
\
b) o miEcare sacadatd, intermitent6?
ls,

intermitenti' (Daci te
cuiva^in timp ce
ochii
indoieEti, urmdreqte
iriteqte': vei observa pauze de fractiuni de

mi;care

sacad'at"d,

secunda.)

De fapt, mintea poate sd recunoascd

oricare cuvinie numai atunci cind ochii stau
nemiscati. De aceea ochii se deplaseazd in lunrind tiparit, fdcind o serie de salturi
uui
"""i
iia"pa fiecare .ilt, fu" o scurtd oprire qi fireaIli,tndri..

l2l

zd o parte din text. (poate ca ochii tai au fricrrl

vreo Ease fixdri de acest fel, urmdrind rinrlul
de mai sus.)
Deci, in care locuri ,,citeEte.. mintea cuvintelei,
O face...
a. Ia fiecare fixare? sau

b. intre fixdri? sau

c. in ambele cazuri?
_.

a.

la

fiecare tirare.(poate timp tle un

de secundd).

sfer.l

5,2t Ci,mp u_izual. lnsd ia fiecare fixare, doar cirrn

patru litere se vor afla in centrul privirii
Dacd priveEti cuvintul ,,citit(( vezi toale litc
rele foarte clar. Cuvintele aflate de o parte
de alta (,,cuvintu1(( Ei,,vezi() sint afard rlirr;i
centru Ei de aceea sint mai pulin clare, rlirr.

mintea le va recunoaqte totuEi.

Numdrui de cuvinte pe care 1e poli recr-r_
noaEte Ia o singurd fixare se numegte cimp ui,_
zual. Dacd nu poti vedea nici un cuvint alir_
turi de ,,citit.(, cimpui tdu vizuai ar fi de urr
cuvint, deci cam mic. TotuEi este mai probabil
cd vei putea sd vezi doud sau trei cuvinte crr

o singurd privire. Unii oameni, intr_adeviir.

pot prinde un rind intreg deodatd gi astfel ci_
tesc direct de' sus in jos -o pagind tipdritd.
Astfeldeoameniauun . . ..
tional de larg.
Cimp uizuat
122

.excep-

Agadar, cind citegti, ochii se mi$cd intr-o serie

di salturi intrerupte de fixdri. Numdrul de

ttxdri de care ai nevoie pentru un rind tipirit
Va depinde de cit este de mare clmpul tdu vi!ual, de cit de mult poti cuprinde dintr-un
ftnd cu o singurd Privire.
Cu cit ai un cimP vizual mai larg, cu atit vei
,'lVea nevoie de rnai (multe/pu{ine?) fixdri ,9i
6u atit vei citi mai (raPid/lent? )
.

Euti,ne

rapid

Itatea cititorilor slabi este faptul cd ci

clmPuri vizuale inguste qi deci sint frinali
rd! numdrul mare de fixdri Pe care trebuie si

ltl

face.

Ilustratia urmdtoare aratd modurile in care

cltitor bun Ei un cititor slab ar putea privi
rinduri tipdrite. Fiecare liniutd vertilndicd un punct de fixare (numerotat ca
arate ordinea in care s-a fdcut fixarea):
t2$4
Subc$n;tientul noptru pareIca a cofrtinuat
678
trtrmlnte o problemd cu to{te eE ne}am in-

l0'u12

ptat at$ntla sprp alte s$bteete.

2 5

Supconqfient[ul

78lO

n{stlu p{re c[ a c{ntfnu{t

t2 '14 l5 16 '17 24' l8'

a
tofite c[ neJam fnI
27 26 28 '
2l' 23 '22 25"1,
;irterfti{ spfe alt{ slruiict{.

I3

te

il

prpbtert

723

1. Care este cititorul stob? A sau B?

2. In general e1,. faee (de cite ori?) mtri rrrrrllr.
fixari decit cititorul bun?
3. In parte, aceasta se datoreqte .
siirr
. ingust.
4. ry.B. Dar in parte se datoreqte gi faptului r,r
de mai multe ori a privit inapoi pe rirrrl ,,,r
sd fixeze cev_a ce mai ,,vdzuse(.. Aceast.ir r; ,r
intimplat de
sau
oli 1rr.
fiecare rind.
1. B este cititorul slab
2. d.e doud ori mai multe fixdri
3. ctmpului tsizual
l. doui sau trei

5.24 Reueniri. AEa cum ai putea sii deduci clirr rrl

timul exemplu, cititorul slab nu a depi;it, rlr,
fapt niciodatd citirea din ciasele primire (,,r,i
teqte fiecare cuvint rar gi cu aten!ie(.) ;i irrlit
mai ,,buchere$te(. In realitate, di atita irtr,rr
tie deosebitd fiecdrui cuvint, incit pier.cle ryir.rrl
serylificatiei
generale Ei deseori uitd int:cprr
.
tul frazei inainte de a ajunge Ia sfft6it. I)r,
aceea nu poate sd-Ei mentind miqcarea or:[rilor"
(chiar inceatd) de la dtinga la dreapta; tlclrrrir.
sd-i migte iardqi inapoi ca si vadd ceea r,r. rr
omis. Aceste miqcdri inapoi ale ochilor so u u
mesc reaeniri.
cum ai observat in chenarul pr.cr,t,
- Dupd
dent,
cititorul slab are cel putin doud t.o_v(,niri in fiecare rind, pe cind cititorul bun rrrr
are nici una.
724

vreodatd reveniri

un cititor

bun?

Da, tnid ntLmai atunci ci.nd citegte u.n tert

toarte dificil sau negli)enf scris.

,Elilrea tdcutd (i.n gi.nd). Mai exista o greEeali

igOmun[ cititorilor slabi (qi o altd rimdqitd din
ul claselor primare): ei iqi uorbesc in timp
cltesc cartea. Desigur, cind am inceput si
, toti obiEnuiam sd citim tare. , (Acum
rareori o facem, afari de cazul cind dispe altii sau cind intenlionat savurlm limunui text.) Cu timpul, am invdtat sd ciln inigte, dar unii citesc vorbindu-Ei sinChiar dacd efectiv nu pronuntd tare cuei fac totuEi unele gesturi: iEi migcl
sau executa contractii ,,afone" a1e iai, aproape neotrservabile.

cd aceasta influenfeazd rapiditatea cisau calitateo ei, sau pe ambele, sau nicisiguran!5 c6, rapiditafeo suferd. Este greu
tare un text oarecare cu mai mult de
citeqti
ljfE
de cuvinte pe minut, in timp ce un citi'tor .,1qnUtj,-.foarte obi,gnuit, poate citi peste
lEO ?e cuvinte pe minut in cdzul unui ma*
,nual qi pind la qase sute de cuvinte pe minut
la un roman.
Catitatea sufer5, de asemenea, cdci cititorul
.,,tieutl--sg concentreazd asupra fiecdrui cuvint
,il astfel are tendinla de a pierde din vedere
lntelesul frazei in ansamblu.
125

5;26 Deci am- depistat paitru gregeli as,ociate cu ('l

tirea staba (rard giincilciia);
1) Cimp vizual ingust.

2) Multe fixdri.

?I

Q Reveniri
,'ia)

frecvente.

Citire tdcutd.
\-/ Sd incetdm de a
mai pretinde acum crl
gregeli aparlin exctuliv altora. Cu tolii
?::1tg de una sau
surenm
mai multe dintre ele, ch,iitr.
dacd numai din cind in cind qi
furrirrl
mite
de texte. Cu totii iiriem mai"r,u
-genuri
cefi declt este nevoie,. sau decit ar trebui lrrsrr

E textului imprimat; inclinarea capului sau r5[Uoll'ea fefei in timpul citirii; clipirea sau IdJlmnrea ochilor, pleoape inflamate qi dureri
scurt timp. Insd chiar
;,$r,e*p clupd citit,,pentru
$'lncapacitatea de concentrare poate semna. h un defect ce ar putea fi corectat purtind
pentru citit.

ai un astfel de defect, ce modifi care (md-

lau mic;orare) poate aduce o pereche

privire 1a:
Dlmensiunea cimpului vizual?
Numdrul de fixdri pe care ie faci?
Numirul de reveniri?

fim.

o clipi ta fiecare dintre aceste prr_.

Sl9:.t"-l:
tt-u gregeli. Dacd ai gdsi vreuna
ceea ce citeqti
d.e ea?

Vezi daci

ai

cd apare irr
tu, cum ai proceda ca sd .scrrlrl

i Numdrul de cuvinte

pe care 1e rosteEti tare?

Vlteza de citire?

prevdzut vreuna din ideile

care le menlionez in cele citeva chenare

toare:

Intelegere?

pr.

"r-il

Mdrire 2. Micgorare
lvltcgorare 5. Md.rire

Cinci solulii de o imbundtdti citireo

"5.27 Pentru inceput, a sosit cumva momentul sir
porti ochelari pentru citit? Afard de cazul <.il
ai fdcut un control al ochilor in uitimii
ia-!i un bon la oftalmologie, sau du_teaoila",ii,
rrrr
centru de opticd, medicald (nu numai un vin,.
zdtor de ochelari); personalul medical al facul-.
t5{ii te va indruma und.e sd te duci. Mullr.
probleme cu citirea a1e unui student au disptl
rut de indatd ce a descoperit (ori a recunoscut,)
cd are nevoie de ochelari
Existd multe simptome evidente ale defcc
telor de vedere: vederea tulbure sau tremuralir

123

de

cu

3. Mic;orare
6. Mdrire

aI doilea rind, inceteazd sd, cite;ti cu uoce

, Daci bdnuiegti cd uneori lli miqti buzele
citegti, pune degetul pe ele. Aceasta te
sd-ti dai seama de greqeald Ei totodati te
sa greqeEti.

lnsd cd cel mai bun mijloc de a infrindeprinderea este sd citeqti atit de .

buzele sd nu se poati tine de tine!
,?Aptd (Cu toate ci pare a fi un cerc vicios, un
rmllloc de a invdta sd citeqti mai rapid este de
':l lncepe sd citegti mai rapid).

727

in a1 treilea rind, ererseazi (rit.irr,;r rrr,l

rapidd. Fii vigilent, citeqte in vederr.ir rnrt

5.29 Apoi,

scop, anticipeaza ceea ce urmeazd si cilr.:;lr ',1

cautd sd-ti deplasezi ochii in trungul rirrrlrrlrri

tipdrit cit mai rapid posibil. Nu reveni r.r

stdrui asupra unui punct pe care l-ai orni'.

care) ar avea probabilitatea sd-!i asigur'(' ,, lr

felegere m,ai buni a unui pasaj?
Sd citegti rar Ei cu atenfie l:iecare t'tn tttt.
reuenind Ia frazele anterioare ca sii vlr rli, i
punctele de care nu eEti. sigurI

Sd citeqti de dottd ori pasajul cu o r rl,

maximd

,i

l!

5.30 A. Aceasta pare sd fie metocla sdndtou,sii :,r ',t

gurd., insd. cred ci uei fi dezamdgit de rt','trll,r
tel.e ei. Te rog sd recite.sti chenarztl li ;', L,t
siL-fi aminte;ti ef ectele citirii cuuint c!t. rtu'tttl
Apoi, cite;le alilteaLul B urmdtor.

B. Dacd mai ai ureo i,ndoiald in prit,tiu.tu tt,,

tei metode ,,rapidec6 cautd sd o incerci t'u lt

ma ocazie. Ai sd consta{i cd, de;i. le prittt,t ' t

tire ai pierdut din '.-edere tntele pun<'l,t' (lrt ,,
uitezd ceua mai micd deci.t cea ttortrrttl,t), 'r
doua oard l.e uei gd.si (de fapt, po{i s("r orulr' r
chiar o a treia ,,citire rapidd" in tirrr,ltttl tt,
care l.-ai fi consumat treci,nd cu grelL dt' I'r tttt
cuaint la altul).
Treci la chenarul 5.37.
128

lrr irl .pirtrulea'rind, citeEte in unitd{i cle,Einciti cuvint cu currint s,[ in

r//r'r,. ln<,etetrzd de a

modul in cafe cuvintele se'grlt_

in cuprinsul fiecdrei fraze. Ar trebuli sd

rrr,lrirrrl-l <,truti

p.,u,zii

pofi r,iti fiecare grup sau ,,unitate de ginclire..

rrlr'-o singurd privire. lntr-adevar., cimpul
tlrrr vizural ar. trebui sa cuprindd o unitate-de

rl.l

In definitiv, care dintre acste dol;i"r rrrr'1,,, lr

(dac6 ar fi sd consumi acelagi timp penlr'rr lr

aproape egald cu viteza ta

fr,fl I

glnrlire intreaga.
() rrnitate de gindire poate fi un subslantiv
('u {l(ljectivele 1ui, un verb cu adverbele iui,
rtr.ru o
_propozi{ie scurtii etc. Unitifiie de ginclire
rllrr rritirna
frazl. a alineatului precedent sint
(lltrrtlu mine): ,,1ntr-aclevdr
cimpul tdtt vi_
etttrl - ar trebui sd cuprindj
o-unitate c1e
ptrlurlir,c -- intneagS.(( Nu trebuie- sd ciNeqti tnei_
ri[]l'czL\,c cuvinte separate in acea frazd; Ie pofi
tttghifi in cinci sorbituri.
('trrtt sint unitatile de ginilire majore in fraza
lr(! ('lrrcr o citeqti chiar acum?
Ittltl crtm citesc eu fraza:
_
unitali1e de gindire
,,('ltl'(, sint
- majole
irr I'r'rrzir --- pe care o citegti
chiar
acum?((
llilntc alesta mai mult sau mai- pulin cliferii de
trrurlrrl ('unt o citeEti tu?)

fi,t}f I'llllolrrl bun cuprinde cam cloud cuvinte la o

flrrrlu rJlcd textul este clificil si trei sau rnai
rrrrrllc clacd textul este uqor. Urmarind unitA_
llk, rlt 61indire, igi ldrge,gte cimpul s:ru vizuai
ql rrst,l't.l

fryi mdregte

viteza de citire.

('inrlrrrl vizunl ciepinde qi de un alt factor foar_

Ie lrrrllor.tant, (asupra cdruia po{i interveni n
12!)

Antbele fraze erprtimi eract acela;i lucru, i,nitr

dacd.nu e;ti Jamiliarizat cu timbajul ,,rihi nt
cronicarilor, este probabil cd:
a. Tertul (2) tl citegti cu mai pu[ine reueniri
;i Jirdri. (Adicd ai un ci.mp alzu,at mai mare
gi deci cite;ti mai rapid.)
b. Ci.mpul uizual peittru (1) este mai mic cleoarece nu eqti familiarizat ctt mtrlte dintre
cuuintele Jolosite.

5.33

In al

cincilea rind, formeazd-li uocabuiarul.

Cititorul bun cunoaEte o multim.e de cuvinte.
De _aceea, el citeqte nu numai cu o putere d
infelegere mai mare, ci gi cu o viteze mai
rnare, pentru cd. . .

a) se poate opri qi chibzui asupra intelesului exact al fiecdrui cuvint in parte? sau
b) poate cuprinde dintr-o privire semnificalia mai multor cuvinte?

.---, b) (Cititorul,cu un vocabular bogat poate cuprinde infelesul mai multor cuvinte din,
tr-o datd Ei deci poate citi mai rapid.)
*
'6.34 Cit de bogat este vocabularul tdu? pentr.u
in_
,
cercare, prive,gte cuvintele din lista urmd_

'
,
,

toare care a fost compilatd (Kirkman,

1967)

'I'leus Scientist
Ei Engineer,

dintr-un roman, o
biografie qi un articol de reportaj social. intreabd-te singur:
1. AE putea ortogratia corect fiecare cuvint
dacd l-aE auzi citit cu glas tare?
181

2.

Aq putea introduce fiecare cuvint irrll

rr

frazd, care s5 afate in. rnod clar semnil'i<.;r

{ia lui? (Foloseqte un diclionar, dac{ ai rrr,
voie de verificare.)
compldcea (a
emisar

artefact
paradoxal
infractiune

proliferare

:]

risc
sintezd
aberalie

ubicuitate
empiric
tentativ6

ireproEabii
autonom
eradicare

precursor
'insidios
disparitate
spectru
sporadic
malign

banalitate intrepid

'infera

scruta
ralionalist
. onctuos
eficacitate
altruism
categoric
depravare

atrofie
infailibil
refractar statutar

. colationare eretic
discerndmint imun
anomalie afluent

apatic
cobeald
autentic
inerent

Cum ai reugit?

adiacent
dubios

indigen
discreditarc
proximitate concomitent,
preeoniza . inexorabil
precipitat (rul,j)
abject
indolentd transfigurulr.
sceptic
,. gicana
exponenti binefdcdtor

SocoteEte numdrul de cuvinte

nu-I gtii.

pln$ la

12

omniscientd abscons

6 perenitate intuitiv
,'ostensibil lucid

al cdror inlclr,l

72

de cuvinte. Dacd nu ai Etiut:

I

. ? t'ttvlnte sau
,', tllnl Putin

se) reticentd inerfie

' diseminare articulat

- inferabil'

132

: hr tolul sint

cd ai citit
rapid, cu cimp vizual Iarg
I Si cu o buni intelegere.
I

Foarte probabil

[Probabil cA in prezent ai un
fvocabular convenabil, insd
lar trebui sd faci tot ce pofi
[ca

g8u mal

filulte

sa-l mareEti met'eu.

(Aproape cu siguranfA cd egti

lfrinat din cauza lipsei de
(cuvinte. Trebuie sa dai mulIta atenlie ca sd-ti imbogdIte$ti vocabularul.

Vocabular bogat este esenlial atit pentru a

ideile celorlalti (fie vorbite, fie scrigi pentru a-ti exprima pe cele proprii.
ftpt, bineinfeles, ceea ce numim in geneUn vocabular se compune in realitate din
vocabulare (fiecare cu un volum diferit):
Suvlntele pe care le folosegti in vorbire.
EUvlntele pe care le foloseEti ln scris.
Errvlntele pe care ie inlelegi cind citeqti
'r(;au asculti).

ellnlre aceste trei vocabulare este cel mai

Care este cel mai sdrac?
cd,

uocqbularul folosit la citire este cel

;'i ocela de rsorbire este cel mai sd(eai mai mulli dintre noi pot sd recu-

bogat

133

noascd unele cuDinte tipdrite pe care (rrn \r.

udi sd le folosim in scris, cu atit nxai 1iltlut ltt
uorbire.)
Formarea vocabularului
5.36 Dar cum poate ci,neva s5-gi formeze un v()(.irlrrl
lar? Iata qase trepte folositoare pentr.rt lr,,rli
zarea unui vocabular mai bogat:
1. CiteEte diuersificat (nu numai din dorrrt,rrirrl
specializdrii tale).
2. lnvatd citeva dintre cele mai obiEnuilc r,rt
tldcini latinesti Ei grece;ti care stau lir lr;rrir
multora dintre cuvintele noastre. Exislii ln
prograrn distractiv care te va ajuta in rrr,r,ir.i
ta privinfd (Davis, 1967).
3. Fii in cdutare de cuvinte noi Ei nolel::rt lc',
4. Formeazd-$i deprinderea diclionarulzri: t,rrl
td gi noteazd semnificalia fiecdrui r,rrvtrrl
nou, cit mai curind dupa ce 1-ai inl,ilrrrl
5. Folosegte-{i cuvintele noi cind scrii (;i r or
begti), cu prima ocazie convenabila.
6. intocmegte propriu tdu Elosar per1t,r.n ( u
vinte gi propozilii tehnice pe care lc intil
neEti ln clomeniile specialitalii tale.

Am examinat deci cinci cdi posibile de l-fi irrr

bogdli citirea: De la controlarea ochilor. pirrrr
la mirirea vocabularului. in care dintr.t. rrr
mdtoarele aspecte ale citirii te-ai zrgtclllir ,,rr
vezi imbunatdfiri privind:
a. Viteza cu care citegti?

b. lnfelegerea a ceea ce citeEti?

: t,, Atrtlrrlirea celor citite?

=:t*.'....

tlltc

citirii au probabilitairnbundtati impreund.)

(Tuel,r, rrr,cst,e aspecte ale

ffi tGn

tlt'

rr sc

!;alr(ro csto esenfialE

clunc;ti s5-!i imbunStdleqti citinea tre,buie

facl trn efoyt intenlionat qi-sd te exersezi in
t'gulat. Rezerva-fi in fiecare zi lD-2{)
, poate chiar inainte de eulcare. pentru
nlle la inceput, line-te de lucrdri u$oar.e
Hdoclers' Di,gest (care cupri"Ae ."utte 'artileUfte despre o varietate de subiecte); tleci
,h citeva articole lungi din ziare (ori suEftele ilustrate ale 1or); pe urmd'la re{l pe urmd la material mai asemandtor.
Elanualele, de indatd ce !i-ai asigurat baza

taetl eventual unul sau doud articole Ia

lBlt tredintd de antrenament; sti,rneaz6 nu[Utr de cruvinte ale articolului (foarte uEor
l^ftll r,tte cuvinte sint pe o pagi;a intreagd;
t,oloanA), apoii,vezi oit,die',repede o
:'+nq:ro
lg,$fl; cronromeireazd-te, strugur ptnh-tita seill

f.6 pe urma sa-!i aminte;ti,:id''ai,.:citit $i

'ltttt'egtrl articol ca sd controlezi,dacd ai
ttrute ideile principaie'9i detaliile imNu te ingrijora daca la inceput ai
t6lfEvu;:rci lcohtinu& ;sd-ti Inaresti viteza
d H t 6 "l hte e
6. (A c e a si a s e $ a t e f ace
,i.}?tul,Ugor, desigur;,'dri6fir:potr iE colaboU Un c'oleg: fiecare poate,.sd-licronome1

g6................1u

134
1E5

treze pe celdialt ,9i s6-i puna intrebitt'i 'lr' 1r'"

ceea ce a citit.)
ctll'c ;ri I ilil
f,ine o evidentd a vitezei cu
cttui'n'te
preferaf,
in
(de
1tr' tttl
fiecare articol
nut). Traseazd un grafic, daca ai nevoit' tlt' tt'r
stimulator moral! Dupi vreo citeva siilrtirrrrirrl
va trebui sd incepi a observa o imbttrr;rl r[iru
vizibil5.
Ce alte ocazii (pe 1lngd aceste jumdtdti rlt' "t,r
inainte de culcare) ai avea ca sA exerst'zi ltll
rea mai rapidd Ei mai bunS?

Ei, eu sper cd uei lace un efort con$tienl nt t'rl

ce cite;ti pentru inud{are sd' citeqti nt'ri ttt
pid.. (fi d.efinitiu, scopul ;edinlelor .in'uirrtt' thi
culcare este tmbundtd[irea capacitd.[ii clt' rr rlll
pentru invdlarea normald'; a;adar de ce stl tttt.t.l
,'!
pierzi timpul pi,nd ci,nd ai sd obfii an urrlrtlt

(i

rtrr

bundtalegti vocabularul qi cimpul vizttrrl I'il

astfel ia'faci mai puline fixiri, fdri tt'r'r'rrtrl
sau mormdieli), in curind vei fi capabil rr;r 'l
teqti mai rapid, fard nici o pierdere in Jrrivitrf'r
in!elegerii.
Dar aceasta inseamnd oare cd fie<'rttr' lrrt
c;ificd de text o'vei citi exact cu aceelfli vilt'
zd? Ntt, clesigur cd nu. De indatd ce iti rtri'r
mai rapid, ar trebui sii Iii rr!
lat sd citegti
'uariezi
viteza corespunzilor' l'r'ltt
itare sd-ti
pe
iui de material care il citeqti gi scopttlrrl 1tt'
care

il

urm-lreEti.

ll, ('r, mtiterial, de citit ai putea

si

citeqti mai

Ittnt'l

c, ltomane, biografie qi istorie' sau

b, Orir'{i didactice '9i manuale'
putea si citeqti rnoi
B, Pentru care scop ai

lant'l
sau
H, (la sd gdseEti idei principale,
importante'
detalii
b, Ctt sd gdseEti

2.b
ver
oricarc' ar fi natura 9i scopu'1.-citirii'cum
I)ar
posibil'
rapid
mai
i *i', o faci cit
inlelegerea in
iit";;ii ;;t-jl" sd sacrifiii
variezi tttsd-{i
," trebui
,,li'.ii"id"r"i,
I cltirii duPd imPrejurare'
A0easta nu inseamni, totuEi,,""^"u,tt:!a:A
i,itir"u cuvint cu cuvint' Dacd un maii'fii
";*;;"*
11i fu"* necazuri, aminteqte-]i
[.j
ifi ti'iii'lii; m Li murt "i'i"*Yl,1:",*^1'^
decit cea ma6if'*u o vitezi ceva mai micdgreu
un drum
cu
rdzbate
a
de
;a: i, loc
lu-l rar o singurd datd' Cu exerciliu' vidovedi cA
,Jrureati" se poate foarte. bine
pe
care o ar
mnl rapidd decit cea maximi

Yl-

VariazS-{i ritrnul
5.38 De,ci, dacl te strdduieqti conqtiincio's sit

l-le gxemplu

lVln, N.

(l()67). lmbundtilirea vocabularului (VocabuiarY Improvement) New York,

McGraw-Hill.
737

136

Kirkman. A. J.

(1e67)'

Stdpinirea vot'ltlttrl.rr

$""i;::,:i,t"''"11i1,1,\l',,,,,1:i

of Vocabulaly

Leedy,

p D (1e63)

rtlril
.

Arrt,1119

Hli:H?:'J o3,tli;liiJ' i'*, "'

f;:"jj"*iff,ord',,1.,,,, :;il;i
Precision), New Ilt lt,
l'4cGraw-Hil1.

'

oele doud fuluri de ,,in'dicii(( ce pot

'ilare
'iii,i,,shtt
o*-cititor sd gdseascd ideile principale 5i
,ftiiiiirr[ importantel (chenarele 11-12)

lrallcc (cursive,, sublinieri etc') qi morfo-sinfretiet' (euvinte de legiturd)'

ilus nu este i,ndicat sd omili materi'alul
(chenarele
i" ,f autorului cind citeqti?
I (t).

N. B. Te rog inceorcd sd-[i omintegti oeett

copitol (fdcind unele insemndri) 9i sti-l re'
copitulezi inointe de o trece mqi depcrrll,
Apoi otocd intrebdrile recopitulotive coro tlf'

cuprinde idei principale ;i detalii im'

itantc caie nu sint exquse irt lert'
Doctie

oare
tEu[cazI o intre;bare de felul aceleia pe
(chetext
w
eual'uezi
pui
cind'
i:ir6;, sd o
l7--18)

meozd.

intrebdri recopitulotive
5.40 Un mijloc de bazd pentru imbundtltit't';r llll'
rii est,e.sd o faci a fi activa qi sa aiba tlrr "( rrlll
(chenarul 2.)
folosind metoda

'

PF*N.'*

'

ftg adeudrat? teprezintd probabii cea mai evicuprinde

I lntrebare, insd chenarul 5'17
qi
altele'
la
gindit
te-ai
cd
multe; poate

RTC

5.41

AR

cititorilor slabi, care dintre urmdtoaldJino*""e au tendinla de a fi prea mari gi

I

In timp ce citeqti un text, vei incerca ri;r lirr I

trei lucruri. Care sint acelea? (chenarelrr r :!l

Sd gdse;ti ideile principale, sd alegi tlt'ltrlllltr

importante, s/t eualuezi textul.
5.42 tinde te+i agtepta in mod norrnal si i',,rr,r':;ll
ideea principalS a unui alineat? (cltt:tlrrllF

eEzut

Brea mici?

lUmdrul de fixdri;
vizual;
, ltl6rtmea cimPului
reveniri;
de
ll[mArul
VOlumul

citirii tdcute'

23-_27)

3-7)

In prima sau ultima

138

frazd.

fnare
tmo,re

2. prea ingust
4. prea mare
139

5.47 Enumera cinci cdi posibile de iml;urrirl;rf lr', ,1

:rritezei
Ei a inlelegerii la citire (r,lt(rrr;rr,.lr'
27-36).
Controleazd. ochii; inceteazd. d.e a citi (,u t,,,,,t
tare sau murmurind; ererseazd. citiretr rlltttltl
cite;te i,n unitdti de gindire; md.re;le-ti i.,t,,r
bularul.

circo 45 minute)
.

5.48 Dupd exersa,rea regulatd a citirii rapirh,,

lhi
care dintre urmdtoarele te-ai aqtepta iii lr, ,,,1
realiza?
1. Sd intelegi orice, citind cu viteza nl:rxrni
2. Sd mdregti Ei sd reduci viteza de c,ilir.r, ,,,
respunzdtor impre j urdrilor.
3. Sd-ti mdregti viteza medie de citire.
4. SA-ti mentii viteza pe viitor fdra a I'rrr,r. rrrr
efort conEtient.
5. Sd citeEti orice cu aceeagi vitezd.
r

2Ei3
5.49

Cind eEti gata, treci la capitolul 6 (qi ntr pi,'r

prea mult timp citindu-l!)

l,'

6. Cum $ iei notife

notitelor

unor notile slabe, sau lipsa 1or, este

t{lntre cauzele obignuite de nereuEiti a
student. Notitele constituie o parte de
ntii vitald a invdldrii. Ca qi scrierea luor personale, ele te antreneaz6 atit la
'lrnurea(( ideilor, cit Ei Ia ,,primirea$ 1or.
area notitelor este de folos in doud rnoI tn primul rind te fine actiu it timp ce
cleci este un sprijin in favoarea conceneste al doil,ea avantaj pe care iI obtii
dupd citeva sdptdmini) prin faptul ca ai
notite?

o lnregistrare scrisd cu core sd Joci relntr-tdevSr doreqti sd relii cele ce al auti citit, este cu mult mai de folos sd
De hirtie citeva cttvinte, decit sa te mulItt ('u o gramadi de amintiri confuze.
lntlrlle se vor risipi in curind daci nu le
pt'in cuvinte, insd inregistrarea scrisA
!& o p6strezi ca evidenld permanentd.
IEU

141

Cum se pdstreozd notifete

Existd mai multe metode de
a_!i prisl,r.ir rr,,li
fele. Pentru scooul pe care if urmjresii, rrrrr,l'
vor fi mai adecvut"-J""if
-irli"rt"ierrl,irr:rr *
prezint sistemele folosite "ri"r".'iri',-',Jrltir
a"
rtt
feri{i.
r

Care dintre aceste rnetocle

cea mai eficace?

ai consider.tr

r,,ii r,r;tr,

a. Notife scrise oe petice cle hirlie

qi pr, :.1,,r
tele plicurito,.i pjii."l" irt._" _=uf',
tk, r.;rr
ton, sau

Notife trecute pe

foi

volante

de nriir.irrri
egale; pdstrate intr-un aorai
_uqiuii
f rlr,
bibiiora,ft), sau
"u
scrise qi pastrate intr_un caiet

ll:-fi}"
tegat.

11r,,,,,,

Ei bine, lli-am cerut

Si,nt sigur <.tr 1,,
-t;i*t"j,"iti'
dezgustd met ocla a .pdrerea.
ca
p,"!. e r i t
.;t'
spre metodele b ;i c". pr'eJerind';;a
cstl tr,
adicd dosarut cu ma;i"d. d; ;;[,i"
,,,
,.,,,,,,
legat se prezintd rna! gyrat
"i
;;"
riianiptt,t,,,,,
f;
,,
mai .ugor, eL te impiedica dL- J_'ti".li"ro
,,,,r,
t

rr

In mod .ideal.ar trebui sd-!i poli ar-anja

in aga fel, incit toate nitil"rl'1"t".rir,rre<,irit,l rrl
la rrrr
anumit subiect sd
se afle i" iri-iii,"{ie
ciliri, prelegeri sau ;;nl;i;t",crifir.tt,-rrt
r,;r
]y:l
Si1
srnf luale in semestrul acesta
.1"
uouf
tr.(,,,rrt
cu un caiet

de noti{e'"uiu #ii ,,i 1,,,,

trezi. notilete in ordin"o&;;''#i
l"
deci un-singur subiect poa.eGi"[_ai scr.i, i i
rtf" in rrrirr
L42

a,

trrrrllr, lrl<:uri,,d,in caiet,:,F.e .de' alte Tiarte, folor,iitrrl rrrr cir:sarr cu magind (tip.biblioraft), vei pulerr rrn-[i learanjezi ,foile; sd,le scilfi,.sa le reqr,r'll $i sir adaugi material nou in oricare loc
rlul r,lli.
,
lr 1..

.'.r

I' A;rrrlni', srr pr:esupunem ca tocmai ai luat notile

''tlltr lttp. t0 al unui anumit manual. tr-Jnde ar
fl lcl nrai probabil loc sA le pastrezi?
r: H,, Tntl'e noti{ele pentru capitoiele g'gi X1, sbu

,i''ll, Imdditt dupd'rdltimul lot'der notife pe care

lc-rri luat, sau
& at, Inrpt'eund cu noti{e1e iuate ciin al"te surse
6yi (itu't) Llateazd despre 'acelaqi' sUbiect ca in
lrrp. 10.
,=a.++rr::E

*: fd cii c; soluliile a ;i b ctr Ji'locuri conDenabllrr nu,mui, dacd s-ar intin'tpla sd nibl noti[e
{la*1trc acela;i subiect ca i.n cap. 10.

'i
:

lldoctoreo notitelor
impoltantd pentru notife este cie a
gi ce sa laEi deoparte. Lulndu-ie
dltt crh'fi, dispui de mai mult timp decit 1a pre*
rnod
tgeli perrlr'u ca sd iei o decizie, insd
- in mult
ldenl *- eontinutul ar putea sd fie foarte
H('olnqi, irr ambele cazuli.

Pl'atlllertntr

ftl t'c sir letii

CttDtlnsul

Vg trebui c'a notilele si ,cuprindd suficiente

Hl'gLlnlcrlte sau dovezi aduse de ,autor (sau de

let'trrr) pentru ca mai tirziu sd-!i amintersti tatUl ln utocl r:larr. Deci caietut de notite trebuie
PA

prezinte:

143

2. Care notile prezintii mai clar raporturilt,

lrt
gice din
_c_uprinsul
rezumatul?
"upitotut"itl!It,"n,rn,,,,,t
3. Dupd care notite ai gdsi ed !'"Ls
mui rrlr1 n6
faci recapiturareai - o-*r '" este rrr(rr
Schemd sau

rezumat?

.,.,,,'

-/

6.8 Notile din Inuagd^^cum

D. Rowntlee 10.6.69

sd"

r,l,;

iinue{i (cap. ri)

rle

Cum sE citeqti mai bine qi mai

rapid
,
,,.e.xReri91tei.,,
studcrr[i ,rl
k^.:lll*,
racurralrr citesc atit de _puji.,i
bine pe cit irr Jrrr=
tea. (Prea lent
se pot concentrir, rrllrl)
II. Pentru o citire nu
mai aiii

ii"t"l"S".., r,,,..
bundtatita):
A. Aplica metoda RICAR
-- - pentru
rvr^r u (er sr,r;1711
scoPul'
B. Cautd fraza-idee din fiecare alirrtirl,

.,"

uu_J'ii,,,,, ,,r
H.? :PlTi!.iryu
z. P:
conline ideea principatd rr rrlf
neatului.

C. Cattd detatiite imqsortante:

1. De exemplu, hovadA, exemplu
rillu
. argument in favoarea ideii pr.irrr,l..
pale.

2. De obicei cel pufin un detalitr

irrr
portant pentru fiecare iaee pri,i,:i,
pald.

D 9i"9 cau{i idei principale

portante:
r

gi cletalii

\',
,

Dupi ce ai hotd'rit raspunsurilq;' treci

lt,
la chenarul 6.10

irrr

1. Fii atent la indiciile:

a. Grafice (Schema Ei caracterele Iiterelor)
b. Morfo-sintactice (Cuvin.te Ei pro-

pozilii cheie).
\ 2. Cerceteazd toate graficele Ei tabelele.
'(l. Nu ,evita dificultdfil,e.
E. hvalueazd textul:
t. Fii sceptic. (Agteaptd demonstralia
autorului)
2. Cautd aplica{ii din propria ta expe-

,
'
:
I
i.
|

rientd.
l, Pentru. o citire mai rapidd; (Cei mai multi
'. 'Bf putea citi o datd Ei jumdtate mai rapid
;1r ll totuEi si inteleagd la fel de bine.)
:

A, In timpul citirii:

.i, 1. Ochii fac salturi in succesiuni de

lttart.
i
2. i;;-i;;"ure fixare, mintea decodificd un grup de cuvinte.
i
3.
IEi modeleaza cimpul uizual.
i,,
B. Cititorii stabi:
I
I. A, cimpuri vizuale inguste.
2. Fac multe fixdri.
,. . , Revin deseori. (privesc in urmd.)
4. Citesc tare. (Sau mormdie)
Fi Pot.lmbundtdti citirea. (Viteza gi inlelege-

r,

fe&,)

A. Cinci solulii fundamentale:

1. Verificd daca ai nevoie de

,;
i.l,-

ochelari.

2, Inceteazd sd pronunti cuvinteie tare.

3. Incearci _in mod conqtient sa--citegti
mai rapid.
4. Citegte in unitdli de gindire (2_3
cuvinte deodatd).

146
147

,,

cele citite. Insi de obicei se pot perfecliona

".".{plicind una dintre urmdtoarele sugestii:

5. Formeaza-ti vocabularul (citit, scris,

vorbit):
a) citind diversificat;
/
b) invatind radAeinile grecegti qi 1atineEti;
c) notind cuvintele noi;
d) folosind diclionarul;
e) intocmind glosare.
B. Exersarea absolul esenfiali prin;
1. $edinla inainte de culcare (15-20
min);
a) citeEte articole cu lungime cu-

'\. Pentru imbunatdtirea inlelegerii, cititorul ar

tr[fui sd foloseascd metoda RICAR care 11 va
can;tient. Ar trebui sd caute
menline actiu qi
'obicei
prima sau . ultima) . din
(de
fraza-idee

ii""atu alineat, cdci ea cuprinde ideea principatd. a aiineatului. Va trebui de asemenea sd

Zauke detaliile importante (exemple, do:
vezi etc.) care confribuie la sustinerea ideii
principate. (in mod obiqnuit,-existd cel pulin

noscutd;

C.

b) cronometreazd-te singur (cuvintelmin) (grafic-progres?);

c) controleazd intelegerea.
2. Citirea mai rapidd a tuturor rnate=
rialelor de invdfale.
Variazd ritmul cilir:ii :
1. Mai rapid pentru literaturd ,,narativd(' Ei idei principale.
2. Mai lent pentru expuneri complicate
qi detalii importante.

J'
i,l
q

t
i

pentru ceea ce citeqte.

Cei mai mulli ar pdtea sa-qi mdreasci cu
5go1o iteza,de citire fdra a pierde din inlelegere. In timpul citirii, ochii se deplaseazd pe
pagind de Ia stinga la dreapta printr-o succe-

t.

I
i

Compara aceste notile cu acelea de la chenaru1 6.9. Pe urmd intoarce-te la chenarui 6.7.
6.9

Notite din Inuald. cum sd i,nuefi (cap. 5)

de

D. Rowntree 10.06.69
Cum sd citeqti mai bine qi mai rapid

Pufini studenfi ai facultalii au invalat sd citeascd atit de bine pe cit ar putea: ei citesc
prea lent, nu se pot concentra Ei nu-qi amintesc
148

un deialiu important pentru fiecare idee principal5.) In cdutarea icleilor principale Ei a detaiiitoi importante, eI ar trebui sd fie atent la
indiciile giafice qi m,orto-sintactice (semnalind
ce inlelegl autorul) qi ar trebui sI acorde atentia quve;itd tuturor graficelor, tabelelor 9i dLuoramelor. Ar trebui 'sd nu evite dificultdfile'
tititotrrl ar trebui de asemenea sd eua\ueze
textul citind in mod sceptic 9i ciutind aplicalii

de salturi rapide' cu opriri (nr-rmite

iirrt
"
fir,dri) intre ele; in timpul fixdrii, mintea inregistreazd .un grup d-e cuvinte (cimp uizual)' Ciiitorii slabi au iimpuri vizuale inguste ^;i cle
aceea fac multe fixdri. De asemenea privesc
d,ese'ori inapoi (reueniri) - Ia ceea ce au mui
vdzttt, iar uneori au tendinta sd mormdie satt
sd pronunle tare cuvintele. Toate aceste greqeli- contribuiti sd Ie incetineascd rriteza de citire.
14!)

Si dacd ai nevoie de ordine in plus, poli incepe'

,lri"frra sa p"i paranteze la cifre arabe (1), sau
la litere mici (a).

6.1L Deci, dupd ce ai cules ideile principale (rlrrr

paragrafe, subparagrafe Ei alineate), le r.et,r'irrii
in6untru de 1a margine, corespunzdtor impor.
tahfei 1or relative. Articolele importante p,rr'rzesc de la margine. Cele de importan{ir rrr.
cundard se retrag mai iniuntru, sd zicem, r,rr
- un centimetru. Cele de a treia importanf;i sr,

pentruln chenarrl urmdtor vei vedea o schem6ea

(D9,
;';pit"I"i 4 a1 acestei cdrli'
{aqt'dar este
este
capitolul;
scris
am
care
ilfi;;" dupd
.i-ili"i,a"'schema pe care ar trebui sd o poli

retrag cu incd un centimetru E.a.m.d.

Sd nu faci retragerea prea micd, deo;rr.cr.r,
raporturile nu vor fi ugor de vdzut. Sd nrr r.r.
tragi prea mult, cf,ci nu vei mai avea loc pt'rr
tru notile.

In notilele de la chenarul 6.8 se afla

pirtrrr

f'ace duPd ce

articole Brincipale, zece de importantd se(:un.

dard, doudzeci Ei cinci de a treia importirrr(,rr
qi (ctte?) de a patra important6.
etc).

152

(Notitele tr)e care le-ai Luat la acel capitol sea'mdnd"

oaiecum at, acestea?)
\

zece de a patra importanfd. (IIDla.b; IVA5r -c

6.12 AEa cu1yr ai observat, in ultima schemi s-irrr
folosit nu numai retragerea iniuntru, ci qi litcr.r,
Ei cifre. Ca sd ar6ti cum !i se asambleaza noti.
lele ai nevoig de un sistem de marcare cu liter.r,
gi cifre care si evidenlieze corela{iile lor. I)u
exemplu:
Articole
Cifre romane
principale (mari)
I, II, III, IV
De ordinul doi Litere mari
A, B, C, D,
' 1', 2, 3, 4,
De ordinul trei Cifre arabe
De ordinul
patru
Litere mici
a, b, c, d,
De ordinul Cifre romane
(mici)
cinci
i, ii, iii, iv

ii citeqti.)

^
am omis citeva litere 9i cifre' Vrei, te
rog, sd termini ltLcrarea?

iltdi

'4:

i!:'

Cum sd scrii o lucrare Persorr-al6

I. Scrierea unei lucrdri personaie poate aiuta
un student in trei moduri:
mintea'
, A. 11 sileqte s5-Ei organizeze
pe c-ele- slabe'
qi
bune
pariite
ii. ii ,t"ta
C. ii pieeatdqte pentru situalia de Ia examen.
II. AsigurS-te cd in'felegi -misiunea lucrdrii
-e. bare este gubiectul Precrs?
B. Ce fel de tratare se cere?
sd stringi materialul adecvat:
III.
--- CumGindeqte-te
Ia intrebdri care sd-!i lnA.
drumeze cercetdrile.
B. lncepe sd te gindeqti imediat pentru ca:
1. S-e fii atent la idei relevante'
oferi subconqtientului mai multe
' 2. Se
ocazii.
C. Foloseqte' un carnet pentru ideile Iu-

r:ririi.

153

D. Cerceteazd toate sursele de infor.nlirfii

IV.

posibile:
1. Cdrfi, articole etc. sugerate de pr.tr
fesor. ,
2. Cdrfi, articole etc. sugerate cle acelc
cdrfi (sau de bibliotecar).
tr. Noteazd sursa tuturor materialelor 1lt,
care Ie stringi.
Planificd cu grijd lucrarea.
A. Alege materialul cel mai util.
1. Lasd deoparte ce e banal, irelevirrrl
Sau Obscur.

-.

2. Pistreazd ins6 sufibiente detaiil t.,r

s6-fi sprijine expunerea.
lntocmeEte o schemd logici.
iti dd siguranla cd:
-. Aceasta
Alegi ideile principale Ei dcr,;r
-. liile importante.

-. Nu olnili nimic esenlial.

. Obtii note mai bune la
mene.

exa-

_.. Un model de schemd fundamentalri:

cortentarea su_
-. Introdu
biectuiui gi tratarea.
Textui principal
Dovezilr.
-. exprimate
- idei
prin,3--4
prirr-

r. rirrii,),i,;iii.,,:

final.,,
----r Scrie alineatul final.
.' r,.r-rr,,Scfia p,rima tred.actore,a,JWqdrii:
A. Scrie simplu gi direct,,
, 1 .,i i-,lrB.r:Sehenna,si{,, dezvdlr.lie, :stl,rlctura
r'mnta1.i1l

nerii.

[54

r,. ,:

expu_

C. FoloseEte imagini dacd acestea pot inIocui cuvintele.

D. Separd clar ideile tale de aIe altora'
E. lntbcmeEte o bibliografie.
VL Scrie d.in nou lucrarea dup) citeva zile:
A. Verificd Ei inlatura lipsurile din cuprins
sau tratare.

B. Asigurd-te cd redactarea finald este facutd cu acurateld Ei scrisd citet.

Dupd ce ai c,ompletat cifrele qi literele care lipses; (12 in total), treci la chenarul 6.14.

literele pe care ar fi trebuit sd' le

completezi sint (i.n. ordine): B. l. a. b. c' d' 2' a'

Cf,frel,e

;i

b, c. C. V.

Deci iati cum se intocmeEte o schem6 bund

, pentru luarea notitelor dintr-o carte:
,,' i. purrroltd titturite autorului qi expune din
frazele-idee aEa incit sa oblii articole ce
; nou
exprimd ideile principale a1e paragrafelor
si alineatelor.
2, Scrie intre parateze orice detaliu important'
rr : lJ. Scrie articol-ele foiosind retragerea de la mar, gine, care sd arate cum sint aEezate unul sub
altul.
+. Fune litere Ei cifre ia articole, pentru a face
mai clard corelalia 1or.
Acum intocmeEte o schemd scurtd pe baza primelor titturi (plus citeva cuvinte qi propozilii)
, iiin crpitolul 3. (Va trebui sd-I revezi in treacdt')
Y' bezuoita chiar propoziliile urmdtoare, pune-le.
In pagind cum creZi ca e mai bine qi adaugi
clfre qi litere.
r55

Rdsfoire Rdsfoirea unei carfi

RICAR Prefala
Cuprinsul
1';oaia de titiu
p6ycu{ge- foile la rind Rdsfoirea unui capitol
pridrul alineat qi ultimul alineat Recapitirldri
Titluli (Probleme tratate. Cum se leige)
lrlgebari.
Cind ai terminat

cheparul

schema,

fd

confruntarea cu

6.15

Sch,ema ta seamdnd. oerecurrl cu aceea de mai

jos?
RICAR (rdsfoire, intrebare, citire. aducere
amiflte, recapituiare) este metoda iolositoare
pentfx tnvdtarea unui text qi constd din urmalssy9Le taze:
t. Mai intii rdsJoiegte ca sd obtii o vedere de
stlsarnblu a ceea ce vei examina apoi amdnuntrit:
4. RdsfoieEte cartea in intregime.
1. Privegte foaia de titiu.
2, CiteEte prefafa.
3. Exaryrineazd cuprinsul.
4. Parcurge foile la rind.
B.^Rdsfoieqte fiecare capitol mai amdnunfit
inainte de a-l studia.
1. Citegte primul alineat Ei ultimul ati_
neat.
2. CiteEte toate recapituldrile.
3. Examineazi tifluiile ca sd descoperi:
a. Ce subiecte sint tratate.
b. Cum se leagd intre e1e.
,1. 6srutd intrebdrile care sI justifice de ce citegti.
156

ti.15 Este evident ci metor.la utilizdrii schemei ifi

procuri o serie de notife foart/utile dupd care
este uqor sd faci recapitular poli sd vezi
esenta lucrurilor dintr-o privire. Sper cd vei
gdsi multe ocazii de a o folosi pe viitor (dacd
ea nu constituie de pe acum metoda ta normala
de lueru).
Redactarea unui rezuntttt. Dar ce se intimpli cu
rezumatul? Existd oare unele discipline ,", srrbiecte la care ar fi preferabil sd-!i iei notilele
in forma de prozd obignuiti, in alineate con- *
tinue?
Poti sd-ti dai seama la care feluri de materii
pe care le citegti ar fi preferabil sd intocmegti
astfel de notile rezumatiue?

Bineinleles

cd.

rdspunsul aa depind.e de materia

pe cdre o ai ;i, de felul in care trebuie sd o

cite;ti. Poate cd, pentru unete pdr{i din tnud{area unei limbi sau din matematicd ua fi. preferabil un rezumat. De asemenea, in, Literaturd
sau pentru unele aspecte ale istoriei poate sd ti
se pard, cd ceea ce ifi trebuie pentru improspdtarea memoriei este un tabel iinoptic, in ,irumat sau chiar o eualuare ori o criticd., sciise in
prozd continua.

6.16 Dar dacd te hotdrdgti sd scrii un rezumat in

prozd, f5-1 scurt qi cit mai adecvat pentru a
' face recapitularea dupd el. Aceasta ne duce la
un alt aspect important pentru luarea notifelor:
cum sd le agezi pe pagind.
lDl

Mecanismul intocmirii noti{elor

.'

$i prima intrebare aici este: Cit de Lruni ili este

caligrafia? I1i vor fi notilele clare qi citete dupi
un an sau mai mult de cind le-ai scris? (O
cercetare recentd la una din universitd{i a ar5tat cd peste 60oh din studenli intimpind dificultdli ta citirea propriilor notile.)
Desigur cd notilele nu-!i vor fi de nici un folos
., Un mijloc de a 1e
dacd nu Ie poli
face mai citele decit cea mai frumoasd caligrafie ar fi sd Ie .

citi dactilografiezi (Studentul care poate sd-gi

dactilografieze notitele are un considerabil
avantaj, insd cu condilia ca sd Ie revadi in
timp ce le bate Ia maEind.)

',

,Iar .pentrtl,: pt'opozi{ii curente care se utilizeaza

practic irr toate', dlsci:Plinele, probabil cd dintre

cele care urmeazd cunoqti majoritatea pre-'$curtarilor standardieate :

Ne,l :',f-

iPoli''se 1! identifici,ig Uiogoliliile acestea?:

1) mai rnare decit, '
-' . 2)'' pqa! miq ,decit, .., '
3) deoardce, .. ,. ,', - .. . , ,
.
"
4) de aceea,
.' , . .
5) ega[, Ia fel cu,
6) compard, aminteEte-ti in Ecest context;
7) inegal, diferit'de,
B) noteazd bine, irnportant' ' :::'-rr.:"''
9) adica,

'i

10) de exemplu.

;6.17 lnsd chiar dacd te decizi sd folosegti o magini

de scris, desigur cd nu poti sd o iei Ia prelegeri
sau la examene, aga incit va trebui totuqi sd fii
sigur ca Si caligrafia ta este destul de citeala.

Prescurtdri. Mai ales la prelegeri, caligrafia

poate avea de suferit pentru cti prea multe
idei incerci sd le scrii prea repede. Un mijloc
de a-ti mentine viteza fdrd sd mizgdlegti este
sd-{i formezi un sistem de prescurtdri.
De exemplu, ar trebui sd ai expresii scurte
pentru a scrie termenii speciali care se folosesc
curent'in anumite discipline. Astfel, in psihoiogie ai putea sa utilizezi prescurtdri pentm cuvinte ca: experiment, comportare, condilidnare.
memorie, corelatie, gestalt, psihologie
158

E.a.

''.7)'mai'm,me deqi,t
2) mai mic decit

3) deoarece
4) de aceea.

5).egal,LaJeL cu.
'eonte:tt
6) corfiPard, 'ainlntg;te:lt in aees,t

,
6:tr8,

(c'l')
7) inegal, diferit de
8) noteazd'biie,'imiiortant'
9) adicd

'

exewplu.:: ' :'

10) de

(+)

(N:B:)
(i.e.)
(e.eJ

Exist6. numziir doud' reguli pentru pres:iurtdri:

sistdrh propt'iu
'r Mai,intiii' fd-!i: un'moctificdri).
-.
'gl'(f{l"d
;:

s,l

tine-te

de

159

pe care va
Al doilea: Nu-l folosi la materialele
atrtii'

inscrie pagino in mod clor

(ostfel ili ver qminti cind
luot notilete ;r de unde
te -or tuot )

trebui sd le citeascd

Arnnlasarea. Fotoses,te

orice artificiu posibil

rnernorla'
p""it" ca notilele sd impresioneze
Ctt
pagind'
in
tra-ttlaru''
cum este, de exemplu,
mai,dramatic
qi/sau
iogic
mai
;#:""";;;l;ta
te
cu- atit vei"fi mai capabil. se ti
il ;;si;, mar
aceasta
minlii'
ochii
$i
uqor in
reprezinli

Nu ..inqhasui" Pogino ( losd

destut.spoliu otb"in

lurul

notiletor

c, rrso

blinioz6 euvintele-chere
eAfr )loseste
lrtere LArl lA r-E

SOu

--',

---*l

ol
F(

te va ajuta Ia examene'

torg6,o
tirziu sd

Lod o morgine

incit moi

oddugo comenrnrii

lr

propozi!iile tmPorto'nte

rtoseste

Peni

'U

tot atit

LJ

rde este

Posibit

otosegte de3ene

n toc de

ti

-trlttetl

-{##t(

referinte

fie
6.19 Pentru a face ca notilele sd .
sd ai ceva
trebui
va
schemd
o
este
cum
eficace
qi amplasep.araliile
cu
mai multi b;t;; d" ""p
alineatele
ca
preiinli
incerca-sd'1e
sarea. (l/u
dintr-o carte.)
in modul
Avind pagina cu notile amplasate
inch,izi
sd-!i
cap-abit
tii
sa
trebui
acesta, ar
o
d"
ochii Ei .a ,"J"'i notileIe
P", JotograJie'
(lncearcd acum cu modelul acesta)'
de

Luoreo notitelor lo Prelegeri

practice a1e situatiei din
6.20
-'-- Cu toate dificultalilesrciput
tau. ar.trebui sa Jie
;ili'preleg""i[i,
acelea
de
uEor
obiinerea unoi-ichem"
-citit' ca
citeqti'
cind
atunci
face
p.'"utu le-ai
.
Foloseqte RICAR

aceastS incercare?

u$or sd-ti
Ar trebui sd" consta{i cd' este ma'i
dacd
n'otl{e
incuuintelor
otclonarea'
i*i")Z;ii"
"'ii-,"iezi
N
otitele
t'or-'
tmaginea a;ezd'rii
(

i,"ii,'

se oinint"t" totdeauna..mai u;or

Lin" ,"porate
"i'
p"gind inghesuitd' 9i i'ncdrcatd')
aZ"X
t\

160

incodreoz-o cuvtntete

eyidentieri ocozionqlc
<l

schemele

Cum te va aiuta

CU LOR I

in mod
Care feluri de notite se aEazi automat'
Iogi", uPtouPe,'fotografic(?
a. rezumatele sau
b. schemele'
b.

g to?

->

l'

'
'.

este
CeI mai bun procedeu pentru o prelegere
posibi'
m5sura
in
ta Jofosegti rnetoda RI'AR,
f"f"i. Rd.sf o'rea anticipat I a uneiarprelegeri
-est.e
trebui sd fii
ce\a ce ,r, poli iu"" 'got, insi
sematent Ia oriCe obser-valie a trectorului care
rraleazi domeniul'pe care il va explora'

ll ;

tnvata cum sA inveti

161

!..

Intrebd.rile pot totuqi sd nu fie atit de dificile. Se presuprne ca qtii ce s-a sp"rs ultima
f,at6, poaie ca ai mai citit cite ceva Si poate
ca te cam -aEtepti la ceea ce urrneazd si se
spund. Urmcreqte prelegerea cu un ocni criiic,
iritr-o stare de expectautvS, Si pune-ti mereu
in.rebdri lchiar dace nu ai neuoie sd 1e spui).
,u prelegeri n:ts, citesli; in scnimb

uneori cd este extrem de greu sa-!i sistematizezi notitele atunci cind le scrii, sau sd fii sigur
in privinta punctelor ce se presupune ca slnt

principale.
Unii studenti rezolvd problema 1uind multe
notite gi ndddjduind sd vadd conturindu-se din
ele
pind la terminarea prelegerii. Aitii
-schema,
se luptd
sd prindd firul expunerii -lectorului
luind foarte puline notile, chiar dacd aceasta
inseamni cd omit unele puncte principale.

:ti"r:nl"t.:t
ascul[i

6.21 lnsa faza de ascultare te antreneazdlao sarcind

foarte complexa. In mou simultan trebuie sd
auzi, sA ar:alizezi, sa alegi qi s. inregistrezi.
Nu numai cd trebuie sd oepis'ezi icleile principaue aie iectorului in timp ce vorbeqte Ei sA
percepr sLructuro generald a expunerii saie, ci
in aceiagi rimp rrebuie sd stringi Ia un loc o
serie de notile citele care s6-ir aminteasca totul.

Prin ce mijloace un lector a":il poate con,ribui

sa-;i simplifrce acasta sarcinS?

El poate sd scrie pe tabl,, titlurile principule;

poale antictpa lteca,re paragrat gi rezurp.a la
sjirgit; poa:.e sa-[t aLraga aien[ia, asupra cei"or
mai impcrtante pu'ncte. 1Poa,e
lo alte mij,oace.)

cd.

te-ai gtndit

Si

Ai tendinla

sd iei un mare numdr de notife Ia

prelegeri, sau foarte putine? De ce?

Este posibil ca utilizarea practicd. sd uurieze

de la o prelegere la alta. (Ar merita sd. i,ncerci
;i sd,-,ti dai seama de deosebiri.)
,6,23

I
,'

In general, poate cd este mai bine sd greEeqti

luind notile prea puline decit prea mu1t"e, pentru ca:
f. ili permite sd sesizezi mai bine ce este
esenlial in expunerea lectorului.

2. Egti pregdtit sd redactezi un intreg ansamblu

de notife imediat dupd terminarea prelegerii.
Aceasta ne duce insS la faza urmatoari, rle
o imgtortan,td" aitald, pentru aplicarea metodei
RICAR in cazul prelegerii.

"

6.22 Evident, nu toii lectorii sint deopotrivd de

utiii in aceastd privintd, astfel cd sistemul de
a lua notiie trebuie sa fie destul de flexibil rra
si se poa,.i adapta la o mare varietate ci,e mo,. duri de a |ine pqeleggri. Chiar .qi aqa, vei g"rsi
162

Dupd ce ai fdcut totul pentru rdsfoire, intrebare

qt ascultareo prelegerii, trebuie sd incerci acum

sd-fi

ce s-a

spus.

amintegti
163

niciodata cu
6.24 Sd nu te mullumeEti
.r"i i"-t"r-inrrea prelegerill

".t"

lotilete

vei
In timpul incercdrii de a-!i ami'nti, deseori
metodei

a{a

dori p6ate si efectuezi qi faza finald a

RICAR:
Adicd ai dori sd poti . . ' ' cele ce s-au spus

l:^"o*p"u-

tiecunotileleluatJiu"itl'",aproapecusiguqi oarecum nesisteianta cd e1e sint tnioiplete

la ele
r'reci aeo!"i" ir'gindeqte-te
m,uiizate.

""iiili"-i" llil,
iipr: ezingi Prelegerea in memorre'

ctrin

nou. Avind

de faPt.

incearci sd-ti

de aducere aminte
Aceastd primd lnceLcare
studenli
i"'ut"
-*."lli
este o acliune d" ";;;';;
impresionant
moa
in
-in""rcalea"de aducere
si cale totuqi pout"*tii"u
orocesul uitdrii' 1i'ata
l$o/s din
Lminte, majoritate'a-'J"au"tifot "i15 deculs de
ceea ce au auzit ; ;;;i;gul"'.-i1
de trei sdptamini
o sdptdmina qi in'il* ;;tl;
iru uitat g\o/o).

Citdecurinddup6terminareaprelegeriiar
;;.1i* plima datd s6-ti
trebui si te 'ir"fii attzil?
aminteEti ceea ce ai

recaPitula
pdcate nu poli revedea (sau reauzi) cuvin0.26
---- Din
inregistrate
;;i; Lfectiv spuie (doar daca au fostdacd
te ingripoli
face'
."
*""
oar
;; d"daj lipsd din notilele pe care le-ai
luat'
ioruurd o

In mod
i;;;-;e ie-iuci Ei sd lntrebi lectorul'
orice punct

eI va fi'bucuros sd repete

"or--"i,
care ti-a scdPat.

,,

(Chiar ;i atunci poli

a. Imediat dup(t pretegere'
iiti6 ai"'ce s-a spu's')

sd-li amint";ti

6.25

aii'

este incd vie in minte'

Cit timp prelegerea ;;;"fi"g,
ai inteles
"'
o poli ,"'"4"u=tJ;;;'
o
""
dindu-le
si
bine, ad6usi"o'ill"iii-ia notiies[ faci aceasta

formi *'i "o*ilta''i""'faJe'

dupd fiecare prelegere
in deeurs a" "iiii- "re
t5i
*'iit r"tlrzie mai muit
si ai sd
au
nu
prelesere
de la
"btii ';;;;;"
L[i;#1;"a-"oiiter"
nici un inteles'

164

al,tcinetsa

mai poli verifica,

in

atar&

de lector?

Poii face uerlficarea cz colegii care ttu partici,oi t'o prel,eqeri. Au notat ei unele puncte, sau
Lierc iubte6te ori structuri de idei, yte care tu
le-ai omis?

sau
a. Imediat duPd Prelegere'
sau
b. DuPd o sdPtdmind,
P"Pa mai mult de o sdPtdmini'

".

Ct cine

convenit cu unii dintre colegii t5i stu6,27

- Dact aiasupra
necesiti{ii de a imbundtdti luarea
den{i
ali putea incepe si vd.verificati noti-

"otiinfo.,
clupd fiecare- Prelegere (9i Po.?L"
t"r"'"""i titriutext
pe care l-a!i citit cu totii)iG"r"
lf"pe

'
'

O listh de control
Poate cd grupul vostru ar fi de acord cu o listd
a greqelilor pe care ar trebui sd
a;-;;rificia,re
-"otitule"voastre'
tita o astfel de list6:
[*

""liu

165

7.
-' Formatul general
af caietut ie notile prea mic/mare;
b) paginile prea incarcate/impr5;tiate,
c) scrisul necitet,
d) subiecte invdlmdqite.
2. Structura noti{elor
a) insemndre insuficientd sus,
bi nu are formd de schem5 (prea multa ptoz6'
,

densa),

166

Intrebd ri recopitulotive

Care sint cele d.oud avantaje importante ce

obfin luind notile? (chenarele 1-2)

se

Luarea noti{elor te men{ine concentrat in mod

actiu ;i procurd o inregistrare scrisd cu, care
pofi, f ace recapitular ea.

c) folosirea insuficientd a titlurilor, cifrelor,

retragerilor, evidentierilor,
d) greu de remarcat organizarea Ei '4orelarea
ideilor.
3. Continutul qi redactarea
a) unele idei PrinciPale omise,
b) prea multe detalii,
c) Prea multe cuvinte,
d) frazare neclard,
e)' prea multe cuvinte ale autorului, nu
proprii,
f) grafice, tabele etc. importante omise
ori greqite.

Care este avantajul folosirii unui dosor c1t nLCtgi;nd (tip biblioraft), pentru notite?- (chenarul 3)

De indatd ce s-a acceptat lista de'control, fiecare serie de notile ir putea fi apreciatd de
cdtre fiecare student din grupd qi toti ar avea
de invdlat din discutiile ce vor urma'

c. In faza aducere aminte (In faza ciiire ai fi

prea aproape de cuvintele autorului, iar intre
citire Ei aducere aminte nu exist5 nici o

N. B. Nu uito s6'fi omintegti 9i sd recopitulezi ocest coPitol ihointe de o merge moi de-

Dacd nu ai facut-o pind acum, intocmegte o

schemd a capitolului (6) pe care tocmai l-ai

Nu egti constrins de ordinea in care i.{i iei, noti{ele; poli sd le regrupezi pe subiecte, dupd,
dorin,td,

sd.

rescrii pagini separate

in orice loc.

;i sd le adaugi

ln

care fazd a metodei RICAR este cel mai

bine sd iei noti{e? (chenar 5, 6)
,*
a) In faza citire'sau
b) Intre citire qi aducere aminte, sau
c) In faza aducere aminte.

fazd).

porte.

citit. (Chenarele 7-15)

Treci apoi Ia intrebdrile recapitulative

Cum se compard schema ta cu aceasta?

167

.
I;

Importanta notitelor este c5:

A. Te mentin activ Ei coneentrat.
B. Furnizeazd o inregiStrare scrisd pentru
reeapitulare.
II. Pdstreazd notilele intr-un dosar -cu maqini'
(tip biblioraft)' (pentru maniabilit'ate).
III. Luind noti[e:
A. Cuprinsul ar trebui sd inciudd:
t. i4eite principale ale autorului qi detaliile imPortante.
.
2. Planul logic al expunerii. (Numai e*
sentialul).
B. Ia notile la faza aducere aminte.
C. FoloseEte cuvinte ProPrii.
D. Adoptd forma de schemd (in loc de rezum-at) oriunde se Poate.
1. Dezvoltd titlurile Ei redacteazd dir,
nou frazele-subiect.
2. Scrie detaliile importante intre paranteze.

3. Utilizeazd retrageri r t?
-- ^v relevi
indunrru
I corelafiile'
:3.
4. . . .. . riteri: qi cifre J

,i-"'"""

E. Mecanisme
1. Scrie cite! sau cu maqina.
2. intocmeqte un sistem de prescurtdri'
3. FoloseEte- o amplasare. logicd/suges-

tivi

Pe Pagind:

a. Pagind noui pentrq fiecare serie

de notite, intitulatd clar.
b. Mult ,,spa!iu" alb qi margini late'
c. Culori, diagrame, evidentierea
l
punctelor cheie etc.
IV. La prelegeri
A. incearcd sd aPlici RICAR.
B. Ia puline nofile in loc de multe'dacd:
16B

''

ili permite sa urmareEti expu_

nerea Iectorului.
2. Scrie notile mai ample curind clupd
prelegere.
C. Verificd qi revizuiegte-fi notifele pind
1.

Asta

1. Reprezintd-fi prelegerea in minte

(aducere aminte)
2. Corecteazd notifele, adaugd detalii,
dd-ie formd.
D. RevizuieEte prelegerea discutind cu:
1. Profesori
2. Colegi (Confruntd notilele cu lista
de control a grupei?)
Crezi cd o pagind de noti{e,rezumate ar trebui
sd fie indesatd cu informalii vitale sau ar teb;i
sd
,cuprind? .q."i pufine idei, agezaie mai spa_
tiat? De ce? (Chenarele 1B-20)'
N-oli.tel9 distanlate si,nt pref erabite cle obicei,
chiar dacd se consumd. mai multd. hirtie. Cu ci.i
scrii, mai'pufin pe o pagind, cu ati,t mai ugor
reuezi imaginea ;i pa.ti sd. {i-o amintegti.
Foiosind RiCAR pentru prelegeri, ce ai face in
taza qducere aminte? Cind a{ aciiona? (chenarele 24-25)

Cit mai curind posibil dupd prelegere di incerca

sd-,ti reproduci, prelegerea i,n minie, sd corectezi
noti,tele, sd. adaugi detalii ;i sd. le aranjezi intr-o
tormd mai sistem,aticd.
169

,,

,:

6.34 Cum'ai Putea sd ..revizuieqti( prelegerea ca sd

verifiei exactitatea aducerii aminte? (chenarele 2627)

putea tace uerifi,carea cu colegi'i care au

ot"ittot gtrelegerea, sau chiar cu insu;i lectorul'

7 Cum se te iomporli la
examene

Ai
6.35

capitol:. Cum sd te
$i acum aiungem Ia ultimulcapitolul
4, qi acest
L eiamene. Ca Ia
(nepro"o*porfi
prozi
continud
capiiol este redactat in
grimat), insd are mult mai puline titluri sau
pe cititor' Astlitai"ii'g""fice(( care sd-l ajute
comparatie^ cY
in
mac,r5('
iet lOeEi"este ,,carne
de fapt
incercare
pune
Ia
o
te
manuate)
tt rrtiu
desprinde
a
de
a-capacitalii
pret""tioai6
-"i principale moaut ln carq sint organi,ideile
Ei
zale.

Deci, cind eqti gata sa mergi mai departe:

1. ExamineazS'cipitolul 7 folosind toate cele

cinci faze ale metodei RICAR' (Prolabil cd
vei avea nevoie sd-!i aduci aminte doua
lucruri inainte de a ajunge Ia sfirqitul. capitoiului.)
2. IntocmeEte o serie bine sistemalizald de noli)e schemalice. (Acestea ar trebui sd acopere
cam doud pagini format ,A'4, sau o foaie
,;in quarto((.)

(Duroto: circo 40 min.)

Orice am gindi despre ele, examenele sint o

parte a modului nostru de viatd. Nici nu este
nevoie sd spui aceasta unui student. El igi dd
seama cd examenele sint pe cale s5-l ajute la
stabilirea viitorului sdu. Examenele periodice
(trimestriale, anuale) incd mai decid dacd
sau in ce condilii
i se permite sd-gi iontinue facultatea; un -examen final va hotdri dacd
poate-sd-gi obtind calificarea acordati acelora
care au terminat cu succes facultatea.
'lntrucit nu numai respectul fald de tine in*
suti, dar Ei perspectiva carierei poate sd se reducd in mod drastic daci nu se obline calificarea finalS, nu este de mirare cd muIli studenli se apropie de examene cu oarecare anxietate. Din nefericire, asta nu se poate in15tura. DeEi o anumitd stare de nervozitate moderata este inevitabild (Ei intr-adevdr poate fi
utili din punct de vedere psihologic), unii studenti invocd ,,emo!ia examenului,. drept justificare a vinii inconEtiente pe care o resimt
de a-gi fi iroiit timpul pind Ia examen: prin
faptul cd ,,s-au pierdut cu firea", ei sperd s5-Ei
atragd simpatie in loc de ocard. (Nimeni dintre acei care au pregdtit conEtiincios progra771

170

mu1 pina la examen nu ar fi posibil sd intre

in aceastd categoriel).
In fond, sitiralia este aceasta: examenele
sint combinate Ei' notate astfel, incit studentul
care a satisfdcut condiliile de inscriere la facultatea pe care a ales-o poate s5-.reugeascd
clestul Ae bine Ia examen, cu condi,{ia'ca el
sd fi urmat in mod inteligent facultatea Ei sa
se fi, pregetit corespunzdtor. Dacd nu este la
indllimea-posibilitdtilor sale la examen,- faptul
se datoreEte probabil unor greqeli fie in pregdtirea
sa, fie io comportqrea \a exalnen'
- Aqadar,
ce poate sd facd studentul ca s5 se
asigure cd este pregatit in mod corespunzdtor ?
Cuir se poate piezenta el in cea mai bund formd in ziua examenului? Acestea sint intreb5rile Ia care vom incerca sd raspundem in acest
ultim capitol.

Pregdtireo pentru exomene

Cel mai sigur mod pentru succesul Ia examen
este sa aplfci con$tiincios tehnicile eficiente de
studiu pe o perioacld suficientd de timp' Dacd
urmezi chiar aproximativ sfatul pe care l-a1n
prelucrat in aceastd carte (planificarea studiui"i; nidan, luarea sistematicd de notite etc'),
vei
Eansele !i se vor imbundtS{i enorm' Iti
gi
vei
bine
mai
ln{eIege
vei
aminti mai mult,
fi capabil s6-!i organizezi ideile' mai repede
qi mai cu folos. Astfel d,e insuEiri.sint rdspldtiie la examene, aEa cum sint in oricare alte domenii ale activitdlii umane.
Desigur, rolul principal ln pregdtirea penfi'
tru teJe Ei exam-ene ii are rZcapitulareutoate
notd. Pulini dintre noi pot sA sesizeze
'772

aspectele qi aplica{iile unei idei numai dintr-o

gingurd expunere a ei. Avem nevoie sd o revederg, chiar de mai multe ori qi preferabil din
mai rnulte unghiuri, inainte ca ea sd devind
o parte a intelegerii noastre.
Cind ar trebui sd incepi recapitrllarea pentru examen? Rispunsul este acurn. Pentru a
obtine rezultate bune, recapitularea trebuie si
fie o actiune regulatd a rutinei de invdlare,
chiar de la inceperea cursului. Tot timpul, pe
mdsurd ce intilneqti idei noi, ar trebui sd revezi ideile pe care le-ai intilnit mai inainte,
sd-!i controlezi qi improspdtezi memoria in privinfa lcir qi sd ,,le vezi din nou( in lumina experienlei recente (dobindite).
' Existd doud motive foarte bune pentru a
face recapitularea regulatd, chiar de Ia inceput.
In primu! rind, este sigur cd nu ai avea timpul
(sau liniqtea sufleteascd) sd recapitulezi intregul curs dacd laqi totul pentru ultima c1ip5.
In al doilea rind, qi mai important, recapituldrile timpurii fac mai u;oard. inud,tarea rnaterialului ulterior pentru cd vei poseda deja o solidd intelegere a celui precedent; cu cit ai invdlat mai m,ult, cu atit ,este mai uEor sd inveti mai mult.
Pe mdsurA ce se apropie examenul, desigur,
vei avea nevoie sa fii foarte ordonat in privinta recapitulSrii. Pentru ultimele cinci sau
qase sdptdmini ar trebui sd-!i intocmeqti un
orar de recapitulare. Fd o iistd cu materiile
care urrneazd a fi revdzute Ei decide in ce ordine ar trebui sa Ie ataci. Distribuie in timp
recapitularea fiecdrei materii qi fa o insemnare despre ce ai de gind sa revezi in fiecare zi
din orlrrul recapitul5rii. Ca s5-!i menlii inte-

t73

resul obiqnuiegte-te sA revezi in fiecare zi msi

de a te ocupa exclusiv
iii"- riiiecte, ln locNu
uita sd pdstrezi dessubiect.
;;; ti"e",

i,ir tr*li'p"ntru oatrnd qi distraclii,'mai

examen

ales

inainte de
in
'^^ ultimel-e citeva zile
sd porneasca de
trebuie
D;;i ;;"apitularea
cursului, ca fdcind parte din rutu it

".putr1
Pe mdsurd ce se apropie- exa;i"; ;;'invalare.
programatd foarte
;;;;i; ea irebuie sd fie
ai ldsat
pom.enSsq
te
nu
si
;;;i;;,'ugu "u
?
regula'
E
in
;;i;i"'p;ilru ultima septamind' lntrebarea
rebapitularea;
facem
i\ii itia sd

urmdtoare este cum?

I U" mod foarte avantajos de. a face recapitucolegi
larea este si te asociezi cu trei-patru
inva
qi
si
curs
aceiaEi
urmeazd
care
studenli
pe
gept^ampa
ori
iiiirlti^'a"- aoud ori sau trei
in col'ectiu ' Sa fim
;;;ii; a revedea subiectele
c5 voi.to!i puteli
sigur
fii
.a
i"t"i"if,-ttufr"iu
maturio
il:;;'ilp;l""a 'li asta cere anumitd
ceroblii
sd
c-a
qi
autodisciplind
i"t"l-. .;"aeri
recapitulare
cie
asemeneu
cf,
Eedit'1e
titudinea
sinl ioarri"e Ei nu degeneleazd in taifasa1banal'
Inui
ca membru
iffi;;;i"jele
-i"'loc de u ltl"tusingur,
sint destul de
de unul
""i*ti",
mari
"^ ca sd merite efortul' sa fii mult mai obii" pti*"I rind, te ajrltq de unul tt"qi:^p**l
ectiv fald de curs. i""'i"a
parte a programer
ii utit de atras de cdtredino vedere
o alti parte
pierzi
incit sa
*uliti"u,-'a"
vitald. lntr-un grup este probabil
t"itrlii
de 1]e
.i"o""Jurirtele celorlalf sa difere totugi atenfia
atrigindu-va
aiutor
a"
;;J'tj;;Ii-ti
unul altuia asupra intregii programe analitice
;i-;;"p;;ild asttei intreaga materie c1e examen.

De asemenea, in baza acestei deosebiri de

f*tere.u. este probabil cd fiecare membru al
celorlalti
i'.iG"ii""r"i vu aere"i,,profesoruls subiectele
dezbatere
in
iau
se
ori
cite
;;i\;
i.i"-.o""i"Ie. Si aga cum Etiu toti profesorii'
.*f r"ii bun mijloc de a invd{a un subject este
cle a-I Preda altuia.

este avan$i dln punct de vedere-psihologic

al unui colectiv

si

iucrezi ca membru
Jd.L""pit"Iare, decit intr-o izolare individualS'
Contactul cu oamenii te poate ajuta si men{ii
ce
ri*t"t proporliei referitor la evenimentul
irt-i gi prin aceasta sd reducd anxietatea
"u
care altminteri ar Putea sd aPar6'
Ca sd faci recapitularea pentru un examen
ar trebui sd fie evident faptui cd este necesar
sd afli tot ce poli dbsp're acel examen' Procurd-ii o copie a program-ei anal'itice: Ce subiecte se cer? Cerceteazd lucrdrile de 1a examepus?
rrri pte"eaent: ce fel de intrebdri s-au
subiecte?
unele
la
obligatorii
E"irt?
-tt-ti*pintrebdri
ili trebuie ca si rdspunzi tra fiecare
{aios

intrebare?

Motivul pentru care sugerez sd - afli tot ce

poli despre programa analiticd Ei despre exainen estl taptui- cd in timpul recapituldrii ar
trebui sd. te-erersezi s'"i faii ceea ce examenul
ifi ua cere sd Joci.

De exemp"u, examenul. va.cduta sd mdsoare

Aga." poti sa-1i a:minteqti din. celesdinvdtate'
pui
accentul
trebui
recapitulare'ar
;;t:1;
A$a
o"-'uar""."a aminte, in loc de faptul
-recitire'
poli
ca
inainte,
mai
;';;;;enlionat
sd recunosti ideile cind Ie citeqti din nou nu
le,aminteqti
.tt" Srianlie cd ai putea-sd {isa-ti
reciteqti
"
ajungi
cind
De aceea,
i,
""urri".r.
175

t74

! t*.,

toate ci la inceput le-ai invdtat separat, ai

buteu gdsi acum rnulte fire care unesc aceste
Astfel reuEeqti sd priveEti fiecare subiect.intr-o lumind noud ,gi ai un ansamblu su-

notile1e qi poate sd Ie confrunli cu manujrlele

ar trebui sd faci aceasta numai d.upd ceyii incercat sd-fi amintegti ideile principalg./pe care
/
'ie cuprind.
In p1us, este pulin probabil cd tema de examen va cere sd prezinti faptele Ei ideile in
forma pe care o aveau atunci cind le-ai intilnit
prima datd. La examen ti se va cere sd-!i recampui ideile gi sd le folosegti in alt mod. lncearcd sd-!i reorganizezi cunoEtinlele, sd faci
noi asocieri de idei Ei sd priveEti lucrurile din
mai multe puncte de vedere. Pe lingd faptul
de a fi un exercitiu mai adecvat operaliei cle
a examina, acest procedeu este, de asemenea
rnai interesant decit acela de a relua plictisit

plimer\tgr de asocieri care sd te ajute la improspdta\rea mem oriei.

Cind ineerci sa obtii puncte de vedere noi,

sile;te-te si vezi in mod diferit. Examinind
notitrele qi lucrdrile tale vechi, adoptd un spirit critic. Aceasta ar trebui sd nu fie prea greu.
In definitiv, acum eEti mai in virstd (cu 1dpt'mini, luni sau ani) decit erai cind le-ai scris.
Par ele.acum cd sint neclare, ignorante, con-

fuze, neehibzuite, increzute, unilaterale, jenante? Incearcd sa le descoperi sldbiciunile. Cauti

lipsurile qi greqeliie de accentuare. Completeazd notitele qi lucrdrile tale cu idei mai noi
qi cu puncte de vedere mai mature pe care
Ie vei fi dobindit de la data cind le-ai scris prima oard. Foloseqte-le drept ocazie de a-ti verifica modul mai nou de intelegere.
Scrie apoi din nou noti{e1e, fdrd sd qovdi.
Scrie recapituldri gi scheme comprimate gare
s{,contind ideile esentiale ale tuturor notitelor
qi lucr{ri1or tale originale despre un subiect,
dar care sint mult mai scurte qi pe care le-ai.
adus Ia zi in lumina experienlei mai recente.
Aqadar este indicat ca Ia recapitulare sa piri
accentul p aducerea aminte ;i reorganizarea
cunoEtintelor, cdci acestea vor fi acliuuitre generale ce ti se cer Ia examen. lnsd este bine
sd exersezi Ei insu,girea mai specificd ce ti se
cere: adicd sd rdspunzi la intrebd.rile de era-

calea de invSfare inilia1d.

A face recapitularea ca membru al unui colectiv este un foarte bun mijloc de a invala sd

privegti un subiect intr-o noud lumind. intr-un grup de trei sau patru studenii existd de
obicei patru sau cinci pdreri gi o temd pare sd
dobindeascd o semnificalie noud de indatd ce
a constituit obiectul unei dezbateri infierbiniate"

Este de asemenea avantajos sd-ti reorganizezi aele invdlate dacd ifi recapitulezi deo"datd
lntregul material referitor 'la un anumit subiect. Adund toate notileie (1uate din manuale,
benzi, filme, preiegeri ori seminarii) lmpreund
cu lucrarea personala Ei cu rdspunsurile de 1a
examenele precedente qi cercetati-Ie cu tolii la
un loc. Privite din nou in acest mod, poli observa asocieri de idei care inainte nu erau evidente qi poti ldmuri astfI confuzii anterioare.
La fel, poate fi edificator sd reeapitulezi in
acelagi timp doud sau trei subiecte corelate. Cu
176

rnen.

Fentru maioritatea examenelor sint accesibile listele cu intrebdri din anii precedenti"
-

hrvatd cum $5 invetj

777

.:,

1 Dacd ifi petreci ultima zi fdcind recapitul\e, ai grija sa te opreqti cu cel pulin doud

alte probleme din programa analiticS; W",

specializa peste mdsurd. Studenlii au iROercat
ani de-a rindul sd ghiceascd pe exqrhinatoti
qi nu au reuqit niciodatd: intotdeauna examinatorii s-au ocupat de aceastd pvoblemd mai
mult decit oricare student.
Pe scurt, pentru reugita, r'ecapitularea trer
buie sa inceapa de timpuriu: ea cere si afli

ore {nainte de culcare (altminteri vei continua

neincqtat acest proces qi in somn). CiteEte ceva
arnuzan\ priveEte 1a televizor sau pdldvrdgeEte
cu oricare dintre prietenii ce nu slnt obsedatl
de examen. Du-te la'culcare devreme si dormi
bine. AminteEte-li cd o minte odihnitd gi treazd ili va fi- cu mult mai de folos decit citeva
fapte suplimentare, inmagazinate cu o durere
de cap istovitoare.

tot ce poli despre examen Ei sa te exersezi sa

faci ceea ce vei avea de fdcut in sala de examen (adicd sd dai idei in 1oc de a le primi);
qi deseori este mai util sd lucrezi ca membru

al unui colectiv. de recapitulare.

Poate cd prea curind orarul tdu de recapitulare s-a consumat qi ai ajuns Ia ultima zi
inainte de examen. Studentii iqi petrec aceastd
ultimd zi in diferite moduri, dupa firea fieciruia. Unii se bizuie pe' evitat'ea oricarui gind
conqtient despre examen Ei nu lucreazd deloc.
Pentru allii este atit de greu sd nu se gindeascd Ia examen, incit gdsesc ca este mai pu-

lin supdrdtor sd continue sim,plu recapitularea

obiEnuitS. Dacd faci parte din acei care continui, fii absolut sigur cd ceea ce faci este re-

o invdtare nou5. incercind in

capitulqrg ti
"y inveli lucruri noi ar insemna
aceasta fazd sa

doar sd blochezi cunoqtinle1e pe care Ie-ai dobindit mai inainte.

Un lucru util pe care poti sa-I faci in seara
dinainte cle examen este sd te asiguri cdr ai
toate piesele gi rechizitele de care vei avea nevoie a doua zi: un ceas, citeva tocuri (cu cerneald), creioane, rigld, trusd de matematicd gi
orice altceva care este probabil sa-ti fie de folos ia teza pe care o vei da.
180

Ziuo exomenului

rl
'
:

I,'
,l;r
.
,

r,
',

,In giumd s-a spus cd cei mai mulfi studenfi dau

fiecare examen de trei ori: in autobuz, ducindu-se spre sala de examen; din nou atunci cind
se af15 acolo gi a treia oard i,n autobuz, inapoindu-se acasd. $i, din nenorocire, li se recunoaqte numai una dintre aceste performanle:
Dacd poti, evitd sd faci o ,,vizionare anticipatac in drumul spre examen. Mai ales evitd
sd disculi cu ceilalli candidali despre ce se va
da: altfel te v,ei deprima Ei descuraja gindindu-te Ia toate subiectele cdror.a ar fi trebuit

* firea qi
fii convins cd ai facut tot ce era omeii, n,eEte posibil (caci dacd nu este aga, acum e
',

prea tirziu s5 te mai ingrijorezi). Dacd eEti silit

i,ii
r;, sa te gindegti la teza cane t6 agteaptd, gindeql; te-te Ia ceva precis: concentreazd-te numai
asupra unei intrebdri posibile gi intocmeEte un
rdspuns schematic in minte.

Deci, in sflrqit, a sosit momentui. Nu eEti

prea'nervos, egti stimulat sd rdspunzi la intre181

,/

bdri, dar cu siguranld cd nu eEti infricoEat qi

nu tremuri. E,qti pregdtit.
De indatd ce ai primit tema de e>(amen, citeqte-o in intregime foarte atent..'Prea mulli
studenti se reped nebunegte asupfa primei intrebdri care Ii se pare vag familiard, scot un
suspin de u;urare qi se cufundi.de-a dreptul
intr-un rdspuns fdrd sd arunce mdcar o privire ia celelalte intrebdri, sau la recomandarile pentru candidali.
Foloseqte cei pulin primele cinci minute din
timpui acordat numai ca sd citeEti totul 9i sd
percepi ,,spiritul(' temei. Uitd-te in primul rind
la recomanddrile pentru candidati. Cit timp
!i s-a dat pentru tezd? La cite intrebdri urmea:
zd sd rdspunzi? Primesc unele dintre ele mai
multe note decit altele? Sint unele obiigatorii?
Este tema impdrlitd in doud sau mai multe
paragrafe, avind tot atit de multe intrebdri la
care sd rdspunzi? Fiecare rdspuns urmeazd
oare sd fie trecut pe o foaie separatd? E.a.m.d.
Probabil cd cele mai multe rdspunsuri la
'aceste intrebdri 1e cunoqti din experienta tezelor anterioare, insd merita sd verifici, pentru cd se poate ca regulile sd fi fost schimbate.
Fiecare examen iEi aduce lotul sdu jalnic de
studenli care au eguat pentru cd au rdspuns la
patru intrebari in loc de trei (sau invers), ori
nu qi-au dat seama cd era necesar sd rdspundd
la toate intrebdrile din paragraful A, ori au
. crezut cd au trei ore (nu doud) pentru tezi etc.
Citeqte apoi cu atentie fiecare intrebare in
parte.
AsigurS-te cd.gtii ce cere fiecare intre'
bare (chiar dacd nu poli da rdspunsul), precum qi ce nu se cere. Fii obiectiv 9i nu interpreta gregit intrebdrile. Nu incerca, (aEa cum
182

fac mulli studenli) sd le sucegti

care doregti sd

fi

in

intrebdri

fost Puse.

De asemenea trebuie sd fii sigur de ceeit

ce intrebarea lti cere sI taci in mod precis.
Cautd verbul cheie care ili spune ce fel de
rdspuns sd dai. Iatd o listd a acelora folosite
de cele rnai multe ori la intrebdrile de examen:

Analizeazd Descrie

Aprepiazd
I Comenteazd
Compard
Criticd
DefineEte

Demonstreazd

Discutd
Enumeri
Evalueazd
Explicd
ExPune
Ilustreazd

Deosebeqte Interpreteazd

Justificd
Pune de acord
Reexamineazd
Rezumd
Schi{eazd

SPecifici
StabileEte
Traseazd

Nu este nevoie sd-!i spun cd dacd ,,descrii(

clnd !i se cere sI ,,analiiezi(', sau dacd ,,defineEti(( in loc sd ,,enumeri(', nu ai rdspuns la lntrebare. $i nu ai nici un merit dacd te i,noirte;ti i.n jurltl subiectului. Daci ai vreo indoiald ln privinla deosebirilor de in{eles a1e
acestor doudzeci qi ceva de verbe, ar fi bine
sd te uili intr-un diclionar bun qi sd-ti compui
propriul tdu glosar al ,,candida!i1or(.
Dupd ce ai examinat fiecare intrebare din
temd Ei eventual ai bifat pe acelea care par
..posibile" ar trebui sd fii pregdtit e a face alegerea finaI5. Fii foarte circumspect in aceasta
frivinfd. Daci poli, evitd intlebdrile ,,uEoare(
poate sd rdspundd oricine: examinatoia
va obosi curind si se inglodeze in rdsrul"are
punsuri banale qi nu ti-ar fi recunoscdtor sd-1
adaugi Ei pe al tdu. Cautd intrebiri care permit ;e-ii |ui in valoare perspicacitatea. lnsii
183

totodata nu te avinta sd alegi o intrebare care

este prea dificilS pentru tine: nu se dau note
pentru curaj.
Pasul urmdtor (da, poate cd nu ai scris incd
nici un cuvint), este acela de a-{i repartiza
timpul, Cit timp poli fotosi pentru fiecare intrebare? Cea mai bund socotealS este sd-ii dis-

tribui timpul in raport cu numdrul de

note

acordate pentru fiecare intrebare. Dacd toate

au acelaEi . numdr de note, atunci repartizeazd-ti timpul in mod egal. Deci, poate cd ai
rdspuns la patru intrebdri in trei ore. Clt timp
revine pentru o intrebare? Nu trei sferturi d-e
ord, cdci vei fi folosit cinci sau zece minute
pind cind ai inceput sd planifici primul rdspuns qi ar trebui sd-{i pdstrezi alte zece sau
cincisprezece minute 1a sfirEit pentru o verificare finald a tuturor rdspunsurilor. AEadar
poli decide cd dispui de patruzeci de minute
sau mai pulin pentru fiecare intrebare. Uitd-te
1a ceas qi noteazd orele reale la care te aEtepfi
sd fi terminat fiecare intrebare.
sd-ti planifici rSspunsurile.
^ Acumdeeqtia gata
Inainte
incepe sd scrii ar trebui sd ai
o schemd sumard de felul aceleia pe care am
examinat-o mai .inainte; mai mult ca niciodatd, in cazul examenului cu timp limitat, ai
nevoie de ea ca o indrumare fermd pentru ce
scrii. In plus, chiar dacd te hotirdqti sh nu treci
schema in tezd, examinatorul va fi impresionat de efectele ei, deoarece rdspunsul tdu va
avea o expunere logicd, bine organizatS, in loc
de un talmeq-balmeq de cunoEtinle inv51m5gite. (ln plus, studenlii care au fost in crizd
de timp la examen, deseori au primit aproape
tot atitea note pentru prezentarea unei scheme
184

tlare, cit ar

fi primit

pentru o lucrare com-

pleta.)

Deci pentru fiecare intrebare noteazd-fi

ideile principale Ei detaliile importante care
fi se ivesc. Fd putind asociere liberi qi primeEte ideile ce-ti vin i9L minte aEa cum sint.
Nu toate ili vor fi Ia fel de utile, dar inseamnA-{i-tre oricum. Apoi sorteaza--Ie Ei fd o sche'rnd
a expunerii, in modul obiEnuit. Cel putin un
sfert din timpul total pentru rdspuns ar trebui sd fie folosit cu planificarea Ei intocmirea
schemei.

Unii studenti ar recomanda sa faci schema

pentru fiecare rdspuns inainte de a scrie ln intregime vreunul din rdspunsuri. Existii trei
avantaje ce se pot obline cu acest proceder-l:
in prirnul rind, poli sa tratezi mai ugor raspunsurile ca un tot qi sd eviti posibilitatea de
a te repeta de la unul 1a altul. In ai doileii
rind, ii dai ocazia subcon$tientului sd lucreze
pe"tr" tine: planificind toate rdspr.insulile este
probabil ca subconEtientul sd-Ei continue ;iru1
de ginduri chiar in timp ce scrii primele rdspunsuri qi astfel se pot ivi noi asocieri care
te vor ajuta sd le scrii pe cele urmdtoare. ir"t
al treilea rind, de indati ce planificarea p,rel[minard este gata, ai satisfaclia de a gti ce !i-a
rdmas sd tratezi in restul de timp Ei tot ce rnai
ai de fdcut este se dezvolli conform schernelorEste nevoie de multd stdpinire ca sd foloseqti
poa;be prima ord scriind toatd seria de sclleme
amdnunfite, insd rezultatele pot fi foarte cornpensatoare.

Cind incepi sd-ti scrii rdspunsurile, succesul

ori eqecul depind de ce fel de sim$ al prioritd.tilor oi. lncepe prin a rdspunde la ceu m;d
185

bund intrebare (sau la intrebarea obligatorie

dacd existd vreuna). Concentreazi-te asupra
unei singure intrebdri, insd fii pregdtit sd-!i
notezi orice idee care ili poate veni pe neagteptate, pentru a o folosi in alte rdspunsuri.
Urmdreqte ceasul Ei tine-te strict de limitele d,e tirnp pe oare !i le-ai fixat singur. Dacd
eEti in crizd de timp pentru un anumit rdspuns
(sau daei te-ai impotmolit Ia el), opre;[e-te.
Lasi un spatiu suficient pe tezd pentm cazul
cd pofi reveni mai tirziu sd-l completezi, insi
treci mai departe la intrebarea urmdtoare. In
' '- a examenelor I * a u.t"
arrtmetrca specrala
2 2
de obicei mai mare decit 1, iar doui intrebdri
pe jumdtate rdspunse vor primi in mod normal
note mai multe decit pentru un pingur rdspuns
complet. Mu1!i studenli nu reuEesc pentru cd
folosesc prea mult timp pentru intrebdrile lor
,,ceIe mai bune((.
Cind scrii, concentreazS-te sd spui ceea ce
este ce1 mai important de spus: dacd intri in
crizd de timp, scrie ideile principale qi nu te
preocupa prea mult de amdnunte. Fii concis:
de foarte multe ori s-ar putea tdia 5Oorzs din
rdspunsul unui student fard ca s6-i inrdutd-

teased notele.

Stilul rdspunsurilor tale sciise ar trebui sd

fie Ia fe1 cu acela al altor lucrdri pe care Ie
scrii: simplu, direct Ei la subiect. Fii atent 1a

ortografie qi Ia gramatica; acorda o atenfie specialS si nu ortografiezi greqit cuvinte care se

dau in temd. Insd, mai inainte de toate, scrie
citef. Rdspunsurile tale urmeazd sd fie citite
gi notate de cdtre fiinte omeneEti, nu de maEini; dacd ei gdsesc cd e greu s5-ti citeascd
186

cuvintele, este probabil sd fie mai pulin bine

dispuqi fald de ideile tale.
irlu te repezi s5 pdrdseEti sala de examen
in clipa cind ai pus ultimul punct. PdstreazS-ti
citeva minute Ia urmd ca sd faci o recapitttIare finald a tuturor rdspunsurilor pe care le-ai
dat: ar trebui sd cauli mici scdpdri Ia scris (un
,,nu(' important uitat dintr-o ftaz4, erori de
catrsul la exempl'etre num'erioe), exprimdri stingace, gre$eii de ortografie sau gram_aticd Ei pI9Un
ioziiii necitele cars se pot scrie din nou.
astfel de control final nu este niciodatd o pierdere de timp; este doar un mijloc profesional
cle a termina lucrarea ,9i multi studenli Ei-au
mdrit cu 5-100/s nota prin acest control final.
In p1us, este mai bine ca inspiralia din ultima
ciipi sd o ai in timp ce ili controlezi teza, decit in autobuz ducindu-te acasd.
lnsd, cind totul s-a terminat efectiv, nu mai
intirzia pe acolo pentru acele disculii postmortem bescurajante cu alti studenli. Rareori
aceqtia te vor inveseli pentru rdspunsurile pe
care le-ai dat Ei'prea ades te vor lasa sd te framinli pentru toate cele pe care nu le-ai scris'
Situili-a aceasta poate fi foarte ddundtoare daun alt examen; deci cel
cd ai in perspectivd
-e sa pleci de-a
dreptul sd te odihmai bine
neqti Si sa te recreezi putin, apoi sd reiei pregdtirea pentru confruntarea urmdtoare cu examinatorul.

Invdloreo din examene

In concluzie, e bine si-!i aminteqti cd cele

mai multe examene nu sint examene finale S\
cd este posibil sd inueli din rezultatele lor'
187

obiqnuit da foarte pufind atenfie te_

9Lr1:11"r,
zer
sate dacd i se.inapoiazd (doar cd suspind
pentru nota datd qi cauta sa vLOa daca exa.ni_
adaugat, vreo_ obser"rti"' ;r;;;1;),
X*."ryl_:
rnsa deseori ar putea sd_l invele rrtulte
despre
cum s5 se pregdteascd pentru examenul
ur_
mator.
Dacd !i s-a inapoiat teza, confruntd fiecale
_
raspuns cu intrebarea originald qi cerceteazd
observaf.iile gi gradarite eiaminafbruiui. Dacd
esle posrbil, compard raspunsurile tale cu ace_
lea ale altor studenti qi eere pdrerea profeso_
rilor tdi. Unde ai e-fuatZ ai iiitefes SreEit in_
trebarea? Ai uitat iabi principul,iii
nunte-eseltiale dovedifoare?: A fost"ri.ru
"_a_
rdspunsul
rdu planificat sau n.elogic? ai iniefes
greqit
vreo parte importanta a iursului? Sau te_a in_
qelat memoria? Cum ai scrie raspunsui aaca
aceastd intrebare s-ar pune din nou? C;;;;it
evita_sd ai aceeaEi dificultate cu o'rlia intre_
Dare la un examen ulterior? Analizindu_li
ero:rile in acest mod
sd descoperi grogelile
.pofi
din metoda de invdtare qi sd 1e i;i#;i inainte
de a fi prea tirziu.

toarele intrebdri recapitulative. (EIe ar putea

sd-ti aminteascd ceva ce ai omis in schema.)

Intrebdri recopitulotiYe
Presupune cd ai de d,at un examen pest,e un
an: cam pe cind ar trebui sd, incepi recapitularea p,entru e1? (p. 173)
Incepe

acu,m,

iS Cdrora dintre unndtoarele activi,tdfi ar tnebui

sd le acorzi cea mai mare atentie Ia recapitulare: citire; adueere aminte; revizuire? De
ce? (p. 175)
Accentul ar trebuie sd, fie pus pe aduoere aminte, cd.ci aceasta li se ua cere sd. taci la exarnerl.

ili va cere de sserrreo,& sd rearranjezi ideile Ei sd 1e folosesti in alte moduri.

bescrie cet i:utin doud moduri ft a te pregiti

Examenul

pentru aceasta (p. 176)

7.1 Acum:

!ntregrme,

2. Termind notifele schemotice

3. Recopituleozd intregul copitol co sd verifici

;i

sd-fi pui lo punct schemo.

Apoi, inainte de a-ti compara schema cu aceea

intocmitd de un alt cititor, prelucreazd-";;;:

cu al{i studen{.i,; po{i

reuedea sirnultan toate noti{ele din toate sursele (desprb un subiect dat); poli, recapitula i.n
acela;i timp doud. subiecte corelate; pofi t'i seuer criticind ,si rescriind notilele tale uechi.
Po$i, dezbate subiectele

1. Amintegte-fi ultimul porogrof gi copitol in

'i

cel de-al treilera }ucru

pe care !i-1 va cerespeciald
- te pogi
scris? Cum
pregdti? (p. 178)

1.5 Care este

un

insuqire
examen

188
1B$

Scrierea lucrdrilor. Te poli pregdti eramini.nd

tezele anterioare: planitici.nd rd.spunsuri schematice, scriind rd.spunsuri tip complete, dind
erarnene simulate.

sint activitdlile prelimina,re pe care trebuie sd le faci intre momentul cind ai prirnit tema de examen qi acela .in care incepi
sd-fi scrii rdspunsul la prima intrelrare? (p. 182)

I.t) Care

Citirea temei tntregi (examinarea recomandd.rilor, eualuarea tntrebdrilor gi hotdrirea La care

sd rdspunzi; chibzuiegte tirnpul; intocmegte
planuri schematice pentru cel pu{in unul dintre
rdspunsuri).

ai fi in crizd de timp, ai prefera sd dai un

rdspuns scris complet amdnuntit, sau doua rdspunsuri schematice intr-o formd sumard. De
ce? (p. 186)

7.7 DacE

Doud, scheme bine intocmite, este de agteptat

sd-fi aducd mai multe note deci,t un singur rdspuns scrii i,n i,ntregi,me.
7.8

Ce ai iace d,ac5 ai terrninat de scris ultimul

rdspuns gi constali cd !i-au mai rimas zece
minuttj pind la termina,rea examenului? (p.
187)

Probabil, cd ai tolosi, timpul ca sd,-gi, uerifici, in

tntregime toate rdsytunsurile ;i, sd adaugi, ultimele precizdri care ar putea i,ntr-adeud,r sd
contribuie tn rnod gprbciabil la nota rezultantd.

Confruntl schema ta cu cea urmdtoare, oare

a fost intocmitd de unul dintre studenlii care
m-au ajutat sd controlez acest program citindu-I in intregime inainte de a-l tipdri. Ai descoperit aceeaqi ,,ierarhie a ideilor( ca el? Ai
introdus mai multe sau mai puline detalii? Ai
observat ceva esential care i-a scdpat lui, sau
invers?

Din Inuald. cum sd inue{i (cap. 7) de D. Rowntree 12.07.69

Cum s6 te compor{i la examene (Pregd'tire bun6 -1- comportare in examene.)
I. Succesul la examen cere pregdtire:
A. Sd aplici tehnicile eficace de invdtare
pe o perioadd de timP suficientS.
B. S.d recapitulezi sistematic;
1, lncepe acum; cdci
a. Mai tirziu n-ai niciodatd timP
destul.

b. Munca ulterioard va
ugoard.

2. lntocmeEte

un orcr pentru

fi

mai

recapi-

tular.e.

a. Distribuie recapitularea pentru

fiecare subiect.
b. AtacS zilnic mai multe subiecte.
c. Rezervd timp suficient Pentru
odihnd Ei distraclii.
3" Formeazd un colectio pentru recapitulare (3 colegi de 3 ori pe sdptimind).

'a. Fii obiectiv.

Invatd invdtind pe allii.

c. Mentine-te sindtos.

hr.

7.9 $i acum:
190

191

4. Exerseaza-te s5 faci ceea ce

i\i

cere

examenul:
a. Pune accentul pe aducere aminte
(nu pe recunoaEtere).
b. Reorganizeazd ideile :
i. Discutind c,.t atlii.
ii. Revdzind simultan toate notitele pentru un subiect.
iii. Revazind irnpreund subiectele
corelate.
iv. Criticind notilele proprii.
v. Rescriind notilele.
c.'Cerceteazd vechile teze de examen:
i. Intocmeqte Planuri de scherne'
ii. IntocmeEte rdspn-rnsuri tip com-

iii.

PIete.

Dd exarnene simulate.
iv. Nu in,cerc,a si ghicegti Pe examinator.
C. 7n ajunul examenului:
1. Nu invdla lucruri rzoi.
2. Recapituleazd ca de obicei gi relaxeaz6-te total.
3. Adund-li rechizitele pentru examen.
4. Du-te devreme la culcare.
II. Comportarea ln ziua examenului.
A. Nu discuta perspectivele cu alli studenli.
B. Citegte toatd tema de examen (5 min):
1" Ce recomanddri pentru candidafi?
2. Stabileqte ce cere fiecare intrebare
(verbe cheie).
3. 4.1ege cele mai bune intrebiri.
192

C"

Repartizeazd timpul:
1. Repartizeazi timpul

total ln raport
cu nbtele pentlu fiecare intrebare'
2. Rezervd 10-15 min la sfirqit pentru controi.
3. Noteazd timpul estimai pentru ter-

rninarea fiecdrui rdsPuns.

D. Planificd rdspunsurile
1. Noteazd ideile principale qi detaliile
importante.
2. Introdu-Ie intr-o schemd sumar6.
3. Schifeazd toate rdspunsurile inainte
:

de a scrie vreunul.

t* *

din timpul

total pentru rdspunsuri)

E"

Fii atent la prioritdfi:

1. Raspunde intii Ia cea mai'bine

cota-

2. RespectS-ti timpuJ repantizat

(+ t

td intrebare.
1l

+Vbrt)
asupra punctelor
principale.
F. Scrie:
1. Simplu, direct Ei la subiect.
2. Gramatical, fird ortografiere greqiti'
3. Citef.
G. Cind ai terminat de scris:
1. Verificd complet toate rdspunsurile
(in timpul prescris)
2. Nu ramine la comentat'iile post-mor'
tem.
3. Concentreaza-te

InvalS cum sd invefi

193

III. lnvald din examene:

.'

A. Verificind notele qi observaiiiie fdcute

,M, (le i5)

de examinator Ia ifrtrebdri.

B. Comparind rdspunsurile

cu aIli

T.

stu-

denli.

C. Discutind performanta cu profesorul.

D. Corectind orice gregeli ale metodei de
invdtare.
fncheiere
Te rog sd nu uifi cd scopul pe care l-am urmdrit cu aceastd carte nu a fost sd te invd!
cum sd invefi, ci sd te conving sd inveti singur. In cel mai rdu caz, sper cd te-am convins

cd invdtarea este o activitate avind propriile

ei insuEiri de muncd profesionald ,$i cred cd
am elaborat o metoddi de a discuta despre
aceastd activitate care iti va permite sd examinezi in mod obiectiv. viitoarele probleme de
invdlare Ei sa le dezbali cu folos impreund cu
profesorii qi colegii. Tot ce mi-a rdmas acurn
este sd-!i urez NOROC la toate studiile si exa-

menele ta1e.

Armstrong, Study i,s Hard Work (1nv5W. H. (1956) tar,ea este o muncd serioasd).
.
New York,,Harper
Bird. C.&D. M. Learning More by Eftec(1945)
tiue Study (Invald mai mult
priq invSlare efectivd). New
York, Appleton-CenturyCrofts

1.94

(re6?)

"]16ing, A.

*Lecdy, P. D.
(1

eu3)

101 Aids

Asso-

to Eram Succes

(101 contribulii pentru reu-

qita la examen). London,

IJI, JiINS
A Student's Guide to Effi-

cient Study (Ghidul studentul.ri pentru invdlare eficacqi. London, Pergarnon

Tirc Art of Study (Arta invd;arii). University of Leeds
Ite d With Speed and. prectsion (CiteEte rapid qi pre-

cis). New York.

,{'Leeuw, E. &
IvI. dd (1e66)
Maddox, H.

(In cazul cd ai putea dori sd-ti faci o ,,reciclare(. din cind in cind!)

fii 'student). London,

!g
Workers' Educational
ciation

Bibliogrofie

The Art of Studg (Arta invdfarii). London, Oxford

Hout to Be a Stud"ent (Cum

(190,3)

*Morgan, C, T.
& Deese, J.

(1e57)

McGr-aw-

Hitl
Read Better, Read Faster
(CiieEte mai bine, c iie;te
mai rapid). London, pen-

guin
Hous

to Study (Cum sd inveii). London, Pan Hou to

S;udy.(Cum sd inr,.e!i)
!!ow t_a- Study (Cum sd inveti)
New York, McGraw-Hill
t.

Orchard, N. E.
(1e53)

Stugy Successfulty: 18 Keys

to Better Work (Studiazd cu
succes: 18 cdi pentru a inYata mai bine). New York,
McGraw-Hill
104
i,

ii

*Pitkin,

W.B.
(19.,2)
Robinson, F. P.
(1946)
Styler, W. E.
(1963)
*Woodley.
C. H. (1959)

Art oJ Rapid Reading

(Arta citirii rapide). New
Yor;, Grosset & Dunlap
EJlectiue Study (lnvatare
eficace). New York, Harper.
How to Study /Cum sd in.
Th,e

veti). London, Workers'Edu*

ional Association
Liou to Stud.y (Cum sd ln*

ca

veti). Sydney: Angus

bertson

&

Ro-

$i pentru o privire pe cealaltd fatd a monedei:

Layton, David Uniuersitg Teaching in
(ed)

(19,8)

I'ransition

(Invaldmintul
tranzifie).
Edinburgh, Oliver & Boyd

universitar in

Coli de tipar: 12,25. Format: 321?0x1,00.

Bun de tipar: 16.X.1980. Editia: 1980.
Nr. de pl,a,r: 703B.

'

B-dul Lenin Nr.

116.

""0"03:i.:,]l'f.l.i::*3,"u"*
, nol/ yP@,
r?tlw ,

**Yrflr!%o,ff,

', $

;,

',azw

bl

r*a)r*v

,rr{;ir{