Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Invata Cum Sa Inveti Derek Rowntree
Invata Cum Sa Inveti Derek Rowntree
Licenliot
in
ni. tO"
ir*f'a" tehnologie
H
V7
a-
--r-
qJ
q)
u
.a
ia
---r-;^
r-&r
-t',
-r.\,
-i'
a-af-
--lntroducere Programate
in tehnica studlului e{lcient
Troducere de CONSTANTIN FRIMU
't+F.::;ll, .: . aj- -l-i AfI i
+I'
," li* ?t
i'@g
ri. *.
EDlTuir . *,'lACi'lCA
fi/ )
({,P
0\,
h?{3ft'
lr
PEDAGOGICA, BUCURE$TI
1e8o
0l
-***
Cuprins
d'uPd
A Prograrrunetl Introduction
B{UL
1010
t"
DERIIK ROWNTRI'E
B Sc (lrc'rrr) Cert Ilrl
Prefa{i
"
Senior Lccturer' Institrrle t't
l.,tJhnology
rn Programmetl
College oI Education)
i,"u"'it'g, Brigirton
A treia edilie
A Patra ertifie
t9Z?
1974
Mac<lonald
hot
Eclucati<,nal
lla,
21
i'd
' L.--Y
i
\J
-1,
---/
lntrebdrite 70
Citire 75
Aducere arninte
79
RecapiLulare B4
Intrebdri rrecapitulative
BB
Pre{al5
lntocmeEte o sche'md 98
S-""i"*"'t"crdrii Personale 101
Rescrierea 102
intrebdri recaPitulative 105
108
Cum si citeqti rmai bine Ei mai rapid
Citire mai bun'5 108
Citire mai raPidS 120
l
citirea 126
6il;i ""r"Ui de a imbunatili
Intne,beri recaPitula'tive 138
notilelor
142
143
161
i,""".t ""tiie'lor Ia Prelegeri
167
recaPitulative
it-rt"uUa.i
Bibliogratie
194
171
Te rog
si o citegti lo incePut
,re-urn'ndscut (aqa cum este insuqirea de a resoira). ci este un ansamblu de deprinderi care
tr"U,ii" sd se invefe. Totuqi pulini dintre noi
s-au Sindit la ,,a invdta cum sd inveti( ;i mai
putini sint aceia care au fost inudfafi cum sa
'iiiet". Acum ins5, an cu an' multimea celor
oare flnva(d cere din ce in ce rnai stdruitor un
Lndrumdtor oarecare despre cum se abordeazd
de
ui""ti" problema invdldr1i. Unel-e institute
sd
cum
despre
cursuri
organizeazd
invdldmint
despre
uor indrepta aten{ia spre ideile cele rnai importante ;i te uor tace sd-ii dai seama cit de bine
le-ai i.nfeles. Pe scurt, intreb.rile te uor ajuta
sd inueli. Treci, te rog, la chenarul 6.
Lor'.
,1"..).
"rrJdir,t."
sd-l citeqti.
tere va trebui
it"itii
i"ii to
uorba.
C. Verificarea nu este scopul adeudrat. Intrebdrile si.nt uerificd.ri doar in sensul cd. ele te
ajutd sd ererci{i un control al propriului tdu
progres: nimeni qltcineaa nu trebuie sd ;tie rezultatele pe care le-ai ob,tinut. Nu, i,ntrebdrile
dintr-un prograrn au LLn rol cu mult mai important. Te rog sd reuii la chenarul 4 ;i sd stabile;ti core este acelu.
scop toarte important' Te rog s(t rechenartil 5 ,si sd cercetezi despre ce este
.un
N. B. intotdequno sd-!i stobilegti rdspunsul inointe de o-l confrunto cu cel corect, indicot in
chenorul urmdtor.
care sd o tragi cu mina in josul paginii, descoperind pe rind doar cite un chenar nou' Nu descoperi chenarul urmdtor inainte de a fi stabilit
rdspunsul pentru cel Precedent.
AEidar, clacd vei urma sfatul rneu, {uei/nu aei? )
putea afla rdspunsul corect Ia aceasta intrebare
chiar in clipa de fat5.
nu
1. De ce se inveli
cum sa ln veti?
I
q:ry:i:Y'"'"r'""5'rn)
fi fost acoperit.)
Cidseqte deci
Iata alte citeva indicalii Ei sugestii ca si ob{ii cit mai mult din aceastd carte:
1. CiteEte capitoleie in ordinea in care le-am
numerotat.
2. Fa o pauza intre un capitol. 9i ceI ut'rndtor.
citi mai mult de doud capitole intr-o sin3. Nu
tgura
zr.
4. Eu ardt durata aproximativd necesard pentru
fiecare cap tol qi este intelept sd nu incepi
un capitof nou dacd nu dispui cam de acel
timp.
5. Dacd trebuie si te intrerupi in curstll unui
atunci inainte de a continua de uncle
capitol,
-rdmas,
reciteEte chenarele anterioare penai
Problemo
1.1
fi de
De ce, ai putea foarte bine sd intrebi' ar
gindind
citind
timpul
petreci
Ei
55-1i
;Ei"pt.;d
cum si invefi? In definitiv,,nu !i-ai peil.f;;
.Lrecut oare cea *ui rn",u parte din viat6 inptate ca e aga' daf .eEti oare, sigur cd
"atl"alpe care l-ai practicat pina -in
i&i A. a invdlareiultate
acum cind e';ti 1a fava da
;;;r";t
t'u lt ate
dar cu
,,Stau ore in gir Ia masa de lucru,
foarte Putin folos'(
,,Mi t"'prt" cd pierct prea mult timp cu unele
discipline 9i nu destul cu altele'((
amin mereu't(
,,1*i'"*tu greu sa incep; tot seama
ce merita
,,eifu utit ie dificil sa-ii dai
ca nu iau deloc noJ:$;-eri constat fiecuvintele
lli
pe care Ie
iitru,'fi" cl scriu toate
rostegte conferentiarul.(
,,Mi se Pare c5 nu md Pot fixa mult timP
asupra unui subiect.(
destul timp ca sd pun totul la punct""
;,N;
"*
10
11
F-.*+E.lc:-::
\--
"tig"".e
succes la facultate vei
Ilentru a obline
'(mai
'sd acelagi
puiin, tot atit' mai
inveli
.""u
"""oie
mu,lt?) decit la Ecoa15.
--
mai,
'
mult
+ 1p ,{,nglia n'u se dau note curente ci numal
me s
Ia cxemenul final (Nota trad') Vezi qi J a
fnt. tt yne, Etami'narea eleaLlor, Bucureqti'
E.D.I).. 1978.
i
I
Ia
t.b: peci standardele mai ridicate te vor antrena
C"'
in
decit -9coa15'
*ui rnlliii-i"+at*"
cr l?ul:
$r oe
ace$tea nu este vorba numai de volum'
schimbe"
sd se
trebuie
care
i"""ti'
fetut "r,"
activitatea ili
b"t a.-"" ;;"i!' Ecoala toata
ai avut:
cd
siguranld
er. org",'1'uia' c"
1) orar comPlet;
2) Iectii obligatorii in clasS;
51 pe.ioaae Je ,,pregdt!re individuald(';
+j
i*tii
ln
cele mal
multe seri.
Pe linga toate astea, Etiai probabil cd,profesorii:
5) iti ior urmdri cu atenfie progresul zilnic;
imediat orice rdminere
;i ;;t';;pittu Ei
"o'""ta
in urma;
me7) se vor oferi chiar cu bundvointa s5 te 1a
cddea
a
de
risc
,t"tt"
airJ"'a"J-""r.tu
examen.
prea
Pe scurt, nu trebuia sa te preocupi-
mult
lucru
timpul^de
de-modul cum si-!i folose;ti
;i ud;i;; ptot".otii se vor asigura in fiecare
moment dacd ai invdtat'
cu
siguraruld cd
qi
:.
lo Jacultate, actititatea i"i
Eqti risPunzdtPr
1.4
-'^ Acum
13
',
ri
;JF
Te rog ::t7t.?,
pe profesorul care prgd'd' de
a trece m'az
eq;;g;;t"i i preced'ent inainte
' .cleci't
iti poate sugera cind ar trebui sd inveli acasd. Poti s--ii foloseqti timpul l'iber cu
mult spor pet tr., lucru Ei odihnd, orii s5' ittsegti nLfdcind nimic care sd fie destrrl de mullumitor. Ji se cere s5-!i programezi singur ocu-
cuitate
pa{iile.
ProfesoL'ii pot s5-!i clea citeva saptdmini ca
sd faci o lucrire personald srrisd qi probabil cd
pina in ziua fixaia pentru a o preda nici unul
.,u ,u verifica sa vada cum te descurci' fi se
va indica un volum amplu de bibliografie noua
cle consultat, probabil fdra si ti se spund cd
anumite texte trebuie sd fie citite intr-o anumitd ordine. Clt de conEtiincios te ocupi de
aceste probleme cle studiu te priveEte personal'
Pe scut't, dacd reuEeqti sau nu reuEeEti sd inve[i, faptul depinde in primul rind de:
A'
d" bine Pofi sir inveli?
"it
cit de bine pot s i pledea profesorii? B'
F
1.5
ProJesorii pot contribui la crearea unui mestimulatoi pentru inud"fare - dar asta nu
e tot urt(t cu a te inud{u cum sd studiezi' Va
trelttLi sd-{i creezi tehnici proprii de inudfare'
-:...:
sd-!,i strtbile;ti obiectiue \roprii Si sd tii propriirl tau indrumdtor. Profesorii te uor spriiini
l;i chiar i[i pot stimula eforturil'e, insd rdspu'n-
A.
departe.
-----:1-
Cum inve{i?
de modul 'actr.6 Pentru a te ajuta sd-!i dai-seam'a rapid-' Exatual de invSlare]iaia'"" chestionar
rdspunmineaza cu atenlie fiecare intr.ebare 9i
sau
.,tla('
scriind
Iu-"i"itit',
"nu'('
invdta
1. Iti faci un orar pentru ceea ce vei
-b
a
zil)
in fiecare
te lii de e1?'' '';
' 2. Dac t e aEa' de obiceiu"ufuqi
loc,intotrieauna? ;
3. lnveli a" oUiJ"i"i"
e gtul' sa te apu:i" de htcru 1a
+. Cat"qti
"a
incePutul Perioadei d" "'TYlllr"L i
5. Termini la timP lucrarea scrl:l'
clasd?h
tl. ,lncerci te i;;^it;i; ia discuiiile din
muncd'
in
7. Dacd intimpin'i dificultdli profesor-?
^dl:"ttji
t' u
de obicei piol:tema cu un
doar
B. Cauli vreodatd sa-!i analizezi munca si ai
s-ar
Putea
ca sd-!i d;-;;;"'unc1e
t't
fdcind
9. Obiqnuieqti si risfoieqti-.un capitol'
citiri
unei
o trecere i''"t"ul*t' fieliminarh
r':
\
amdnunlite ?
dificultali?
cli,tt
,lr,rea l,nuafdrii
rttl
ili
apprfine' Treci
la
11.
chenct-
grafice atunci
10. Treci deseoli peste tabele 9i
s
text?
in
cinrl dai de ele
intilneqti un cuvint pe. care
Cind in lecturd
"":f
.\ l{
nar? """"."ti,
.6.
12.
il cauli de obicei in
dictio-
"i
13.
74. La prelegeri, iei de obicei notife. dtit de repede cit poti sa scrii? r\
15. Pastrezi Ia un loc toate notileie referitoare
/
la o disciplina? Ii
1fi. Folosegti intentionat crno'E1inlele dobindite la un curs pentru ca s,r te ajute la un
alt curs? h
17. Cind treltuie sd memorezi ceva, cauti de
obicei sd realizezi acest lucru intr-o sin'gurd gedintd de lucru? s
18. Gdsegti cd e greu s5-ji exprimi parerile in
scris? \
19. Daca eEti supus pe neaEteptate unui examen sau unui tesi, capetri o nota mic5? I l
20. Stai -tirz,iu sd inveti in noaptea dinaintea
exarnenului? \
Scrie rdspunsurile inainte de a trece 1a chena-
rul urmitor.
1.7
Cliestionarul Ia care ai rlspuns acum se trazeazd. pe acela care a fost incercat cu un mare
numdr de studenfi. Studenlii merituogi, mult
mai des decit cei slabi, au avut tendinla sa dea
rAspunsurile urmdtoare
5. Da
9. Da it 13. Oal4fi. Nti'
Dan (\. Da - 10. yd*
74. ydbry./Nu
'.). Dafi 7. Ddb 71. Dq'tj, 15. Dat' 19. "tr{u
4. NrA B.'DaP 12. )tkil,.\ 16. Dol20. Nu
1.
2.
Da
Daca recite;ti intrebarile, ca Ei aceste rdspunsuri, poate vei cdpdta o idee despre modul de
invSlare care duce la succes. Dacd aceste rdspunsuri se deosebesc mult de cele pe care Ie-ai
Eat, vei *putea vedea cum trebuie sd-ji modifi'bi deprinderile de invdtare.
Ce inileomnd o invdfo
s& invefi
t?
,,,/
1.9 A.
;i si
D.
C.
E. Este un lucru bun sd ai scopuri bine detinite, insd inud[area trebuie sd-{i ser'"-eascd la
mai mult decit sd-[i permitd. doar sd treci un
u.numit erarlen. Inr-'d{arect ,,in uederea exarrlenului.6 poate foarte u;or sd se trqrlsforme in
taceald". iirt este clestul numai sd inghi{i informatiite pe care sd le poli reudrsa mai lirziu in
sala de erarrlen. Inu.larea ua trebui sd te antreneze l.a a te gindi ;i a in{elege subiectul, iar
reuSita l.a eramen ua fi doar un rezultat aurili.ar crl acestor actiuitd.{i. Te rog sd te inapoiezi
la chenarul l.8 ,si sd cauli o defini{ie mai bund.
B. Credeam cd ne-am in[el'es: acum por{i rdspt.,,nclerea inui[drii. Renun[d la pr.etenfia -de ..cr
I,i
se preda toiul.: timpul acela a trecut' fu-u1:
'!;dmtntul
superior te obligd' in mare n'Lasu'rLl sa
te i,escurci'singur. (In ptus, nimeni nrl il inud'
ureodatd ,,{ot ce trebuie sd ;tie" despre utt'
,tat
'sibiect.l Te r'og
chenurrt) 7'8
sd" te reintorci
-la
realist(t'
;i catttd o delinilie ceua mai
Aceasta este mai curi,nd deJini[ia penlr-tt "to'
ct:til(t'( decit pentru inudlare' Nu e;ti un burete
tmt doar ca id sugd lapie ;i cifre' EEti o tiin[d
,|meneascd cu insu;irea a.e a gindi ;i a in[eleg.e
IB
19
ffijtti;;-;;.
nltli
B.
Poate cd.
C. lr/ici uorbd cle aqa ceua. Inudfarea cere o gindire criticd ;i aceasta implicd totdeauna o m'un*
ii gruo. Totuqi, nl.unca giea nu-este intotdeaun*
;i atunci'
iii"tuoota; poate fi i'nitrumat.d.gre;itin
eticiente'
tehnicilor
Scopul
i^ru dd rezuliate.
a
i'nad$:are ca ;i i,n oricare attd' ocupafie, est-e de
nu
incordatd
ta
munca
cd
procura
fr'Ch""
""rtitud'in"a
Poate cd ua trebui sd munce;ti tot
Lste inutild.
rsa cle qreu, insd uei auea increderea cd ob'
,ui"tioiu. Te rog sd reuii la chenarul 1'L1 ;i'
iii
'sd
ategi un rdsPuns mai bun'
Jace nl"unca
grca mai
"ii
.13.
:,-,-
Importan{a motiva(iei
care trebuie sa-l infruntdm'
1.13
- -- Existti obstacol pe sint
intr-adevar pregdtiti si
Nu tofi studenlii
intelectual
Ei munca necesare
efoltul
depuni
22
r, "" tt,
r'
"
fare.
1. Care este justificarea cea nxai putirl Tsrobabild in sensul de a sprijini motivatia unui
student?
in sensul de -a
tp""t"ttrrttt t"l
Care ar
parti t
fi
trata
aceste
"i"teresante
a. SA nu le iei in seami, sau
[. Sa f" Iaqi deoparte pentru mai tirziu' sau
c. Sa te ocuPi. de ele
gare?
te ocuPi de ele'
tii d'eosebitl de activ pentru disciplina
-care
1.18
-'-- Sa atrage
ce1 mai pulin' Incearca sd afli de ce
6
este im!,ortantd. Discut5 cu profesnnii qi studendisciplina ii intereseazl: ce ii face sd
iii"p"-"il"
-J."EiZ (Entuziasmul
altora poate fi uneori
c.
domeniul
r cd lipsa de interes pentrucauza
moti-
Desigu
Sd.
ii"
contagios.)
'll
25
r'ii,
Ataca subiectul din diferite puncte de vedere. Nu te margini Ia un singur profesor saLl
Ia un singur manual: afIS cum il abordeazd alti
profesori; ,r,scoleqte biblioteca qi cauta cdrli care sd te familiatizeze cu disciplina.
in primul rind incearcd si legi subiectul neinteresant de altceva care te intereseaza cu adeud,rat. (La predare, aceasta trebuie sa se faci
pentru aliii, iar cind inveti, trebuie sa o faci
pentru tine.) AminteEte-li cd invdfarea este in
fond o asociere Ei cu clt posezi mai multe cunoEtinte Ei ai mai mult interes, cu atit vei avea
mai multe elemente cl.L care sd asociezi ideile
,:i,
il
rj
:1
d'1j.*:L1-
intrebdri recoPitulotive
intrebdri
CeIe qase chenale ce urmeaza cuprind
punc-
memorarea
;; i; vor ajuta sd-!i verifici
capitol', Dacd gdseqti
ii*'pti""iplr"-ii"'acest
prea giele' te poate aiuta
-i"tai"utJ
;;;;i; i;ienl'i sint
paranteze' la
recitirea
"tt"""tuiot
sfirEitrul intrebdrii'
noi.
it'tre
principale intre a
sint
-iu cele doud deosebiri
1.20
''-" Care
care cel' sa-tr
i""rf" q"outa 9i la facultuiu
t1
(chenarele
invdla?
imbundtdlesti LJa"i de a
1-5)
n'LaL
u$or
z6
6-10)
1.21 Cum ai defini invd!'area? (Chenarele
ca ea
Oricare ar Ji deJi'niiia pe care o -dai' spero n?'astudentului'
ol
sd implice un iol activ
in}esistem aticd de inud'{are ;i iryOorly't'a
nierd
'iii"iii'ti"i
curind d'ecit a mem6rdrii)'
1.22
':l
,/
I
in sensul
Cind crezi cd vei renunla si.(ihenarele
"inveti(' 1o-11)
;;;;i;i;?
pe care 1-ai ;;i
27
Sper cd niciodatd!
t.z3 Ca rezultat
vei agtepta:
te
ll
'j
,{
Ntl
.!:
r1
oarecare.
(Chenarele
2;i3
2B
14
16).
a. sd
::i
t:'
i
li,t
rj,
la capitolul
2.
lr
3.1 C)ricum
3.
cele vechi.
atenlie(.
Bacon descrie (ci,te?)moduri diferite de a consulla un text.
trei
r3
3.2
I RICAR
Aceasta corespunde inilialelor celor cinci faze
unei cdrli (sau capitol, sau articol):
Rdsfoire
lntrebare
Citire
Aducere aminte
Recapitulare
Corespunzdtor acestei formule, studentul va
trebui:
1. Sd-gi formeze o pdrere generald despre ce
trebuie sd invete fdcind o
preliminard a textului.
2. Si-Ei pund .
. (p1.) la care se
aqteaptd sd afle rispunsuri pind in momentul
cind a terminat de citit texful.
cle studiere a
3.54.
4. Sd incerce a-gi
principale.
5. Sa revind Ei sd
sd verifice
principaie.
.textul.
. punctele
textul,
ca
3.3 Aqadar,
60
rdsfoire
4. aminti
1..
2. intrebdrile
5. recapituleze
3. citeascd
cesul a
01
Rdsfoire
un text, ,,incepem de
Acesta este totuqi
Ia sfirEit qi apoi'""* optirn.'
ne
Nu.qtim
citi'
a
de
;-;;A n6totositor t'*"lmpotmolimatitincotro
de mult
indreptam qi tt"i""i
put"* rled,ea padureit
in amdnunte, inciJIn""schimbar. trebui sa aven'r
;i" ;;;; ;;pu"lor'
inainte de et
pefulii
a
o vedere a" ""J"mfttl pti"
Ar tre];ui
f'atiq"ri'
incepe ,a ,,"
"t'"L[m
siprivim",,""'bt'linaintedeainlelegecom*
ponentele.
inainte
o carte sau un- articol maialegereit
la.
9i
este
i"'u irr"upu .a "it"'Eti inainte
11 de
:l a incepe rr
unui traseu pe : '
A.
cirlatorie grea'
rdsioi
sint-scrisc dupi
3.5 Toate cdrlile 9i articoiele
rapidd poate sd-ti dea
""' ;i;;";i"""i""o;';i;t*
ce este acest platr
o foarte Uu"a iaee
^ta -t"despre
t:"te sd citeqti realizind
qi prin urmare
o inlelegere mbi buna'
un
1. Domeniul
Cite informalii de agest fe1 poli obline din paoina de titlu a cdrlii pe care o examinezi acum?
'i'e tog sd revii la inceput (daca nu ai facut-o
mai inainte) 9i arunci o Privire.
Pagina de tittu i,{i spune cd aceasti ca'rte trateizd, d.espre invdlare, cd. este doar o introducere
tn tehnicile de studiu ;i (Joarte important) cd'
esf e programatd. I,ti spune db qsemenea numele
autoiuiu-i, menlioneazd experienla care a serait
ta tnfd,ptuirea acestei cd.r[i ;i ili mai spune (pe
uerso) cit de nou[ este cartea.
$.6 Destul de mult pentru cele cinci secunde de
examinare a paginii de titlu. Ce urmeaz6?
hartd
de
insuqi).
63
62
necesitatea
examene
2. in total sint
prinde intre
clin
3.7
,1.,
i:
l
!
i
64
ltr
$r
intre4;i7subtitluri.
titirea
7. Cartea ni are capitole pentru prelegeri, psihologia i,nud.{d.rii sau alegerea unui curs.
2. In total sdrzt qapte capitole gi tiecare cuprind.e
ac:est caz,
1a
sfir-
doreqti numai sd
' 3.9 DacI
indexul ti-ar cru{a o groazd
du-te imediat la cele mai
folositoare
pasaie..
65
il.lll
,""":jffi
".llll_._-_
bir"te, ar trebui sd. ;tii acum i,ncotro te inclrepli 'si ce IeL de etp'l,orare este probabil sii
Jaci. (ln cel, mai rdu caz, ar trebui, si ti obseruot
cd doud dintre capitole nu sint scrise in' Jormtt
programatd, ca aceles pe care le-ai citit pitttt
lii
acurn.)
66
,t S I litci;ti
I ,'-iir li'rsl'oieq;ti lepecle toatl
lr l)r, r,it tjnrp crezi ca ai putea iivea nevoie,
lr r rirr la<'i t,oirt r rasfoirea? intre
si
. minute.
l,'r
ltt
lirs
lrrlt.gi
t'oaclele atunci
t'tt1til,ttl,
(i7
ir
'
ffi#j
ln
Titturi. Majoritatea autorilor au avut multe necazuri ca s6-qi incadreze ideile intr-un sistem
util de titluri qi subtitluri. Este trist de spus,
insd mu1!i studenli nu lin deloc seama de titluri
qi de indicalii1e esenfiale pe care le contin; ei
incearcd si citeascd un text, care este perfect
it
Tlputl l
'-i-
cdr{i
,:
Tlpul
:
lli
si
ai citi. intrucit
Rdsfoire----.
.;
l]
titlu
Prefatra
Cuprinsul
Paicurgerea
Paginilor
Foaia de
Primul alineat 9i
ultimul alineat
RecaPituldri
Frazele subliniate
.s1 9et9 cu, caractere
dilerite
putea dori sd termini aceastd rdsfoire examlntnd nestul de titluri din eapitol'
Al
c
6B
69
De indatd ce ai terminat cu r sfoirea unui ctrpitol, egti gata sd treci la fazaadouaametodei RICAR, care este .
blemd'/'(
televa"te'
rdsf
oire
---:---
intreb(rri
Intrebdrile proPrii
3.16 Rdsfoind oartea in intregime, este probabil ta
aceste intrebdri sd fie destul de generale' De
exemplu, privind in fugd foaia de titlu, prefa{a
Ei cuprinsul ai Putea sd te intrebi:
,,Cita incredere-pot acorda acestei car[i, editatd
acum cinci ani?((
uti15 pentru mine". aqa
. ,,Va fi ea chiar atit de
cum sugereaza Prefata?((
70
ajuta
intrebdrile
3.L5 NiciodatS sd nu incepi citirea arndnunlitd o t"-tt"
text fard a avea in gind o serie de intrebfi 1a
care cioreqti sd oblii rdspunsuri. Intrebdrile constituie. un puternic stimulent pentru invdtare,
cdci ele iti clau o, idee asupra scopul'ui ;i te
menlin atent. Devii astfel un cercetdtor activ,
in loc de un rtlsfoitor de cdrti pasiv.
De unde vin intrebSrile? Sursa princiipalti
es,ti tu:
Unul dintre avantajele de a face o
prealabild a unei cerii sau capitol este faptul
cd ili dd ocazia de a Pregdti citeva
te
( rnu,l,t I
mult
't:
fl
lntrebat:
,iDe ce a folosit autorul acest titlu? Cine intreab& pe cine? Ce rol joacd intrebarea in invdtare?
D'e unde provin ele? Cum sd le gdsesc rdspunnurile? q.a.m.d.
L& unele dintre aceste intrebiri s-a ;i rdspuns;
lq altele se va rdspunde in curind.
Priveqte urmatoarele. trei titluri (de ia chenarele 3.19, 3.20 Ei 3.23). Ce intrebdri iti suget'cazd
ele?
,rlntrebd"rile altor persoane te-ar putea detertnlna sd, i,ntrebi: ,,Ce.re al,tiiT Studen{i? Autori?
'Pirotesori? Sint i.ntrebdrile lor tot ati,t de utile
cq gl, ale mele? Unde se gdsesc rdspunsurile?"
16trc,
71
,,1
ntr
eb d.r
o gy
Qn't'Qt{(
ar
Ttut
<t t r'
pr^ogr.araat?^ Cc
"i
ar ltutea sug-era: ,,?o! "", nu' ;tiam
,,Citirea"
'ii
si citesc? Va trebui oare siL inudl'
"u*
"u
metocle noi? Ce poate sd spund aici ;i ntl sc
afld
in capitolul
,.
:i
rfis/r.ririi
SA
citit
i.t,'
i:rr
i,, I
i.i.',
rli,,
i.4
$;.
Irfirettdri in inudfd'minttrl program.at. inir-o carte programata (ca aceasta), intrebarile joaca un
tol esenfial in desfdgurarea argumentdrii 9i din
rnodul cum sint redactate, pofi sd invefi multe
de$pre cum
si
citegti.
73
te,,ajutir
,
ti r
"
li
prunsul
in altd. parte: la un
proJesor, un..poleg,
*nur=:r
$;,
eltlrea
ii
s.
K
[$
Chirco
t
ff Dcri citirea
ei capacitate critica.
fapt,
De
aga
cum tocmai'am decis, trebuie sd
ii,,
1,, , ctteqti lnmocl actiu, cdutind rd.spunsurile. Amin; tcqte-fi;
i,,, cU Intreaga
i,,
'l0ltltorul. r:u o
ri,i
d
id.
'ffte un cititot'
Bi'r
[t
. la care sd se r-ispundd
avincl un scop.
lnlrebare
75
in continuare
12
;3
.t
t.d
/rl
2.a
3.c
4.b
tl
faza citire a metodei RICAR vei avett ttevoie sd giseqti ideea principali din fiecale olineat.)
(i"
Doi NU
3.26 Nu cauta s;r iei notife in faza citirii. Asta poaLt'
si te distragi gi si te faca sI pierzi timp. Dtr
asemenea, te indcamnd sd foloseEti cuvir-rtelc
autorului, in loc de cele proprii 9i aceasta nu-fi
este de nici r..tn folos pentru intelegere Ei invatare.
P.t
:, .
"
r
ideile principde
stLbliniezi
(pl
noti'!e
Reciteqte
3.27
7B
ry_":
i, Aduccre qminte
nu se termini
i= Altlritrtea cle a studia un text este
perfect de
materialul
daca
chiat'
i,o i,itir.a
nu ai incrd
presupunem
sd
exemplu,
I)e
, i,itrr,
I iimpinut nici o dificultate ca si in'{el'egi ideiie
1,,,,
1
',
Aproape sigur c(r nu, afard, doar dacd.e$ti in*ti,rlrrrl, cu o memorie excep{ionald' Cei mai'
firul|i oumc'ni uitd. 5901, di,n cele ce au c-itit dupd'
ritetro secuncle di,n momentul cind au Ldsat carlclel ditt' ml'nd, cu excep{'io' cazul'ui cind tac un
afrrrl speciol ca sd-;i aminteascd'
79
....--'....---.'.-'-.-----'..--'-.'...-'.-
---.
---
,"i;
.)
fiecdrei. .
80
"
fraao?
clltrett'/
pat'ngruf
**.k.
81
3.32
:,,
,
'.!,
;
,'
pr6{rcr{ril
511010
mai putin de
(poate oiungind
500/0
(euentual doar
l10o/s).
,l
{ii
-i"35
Aici ai clrept
asiguri.
Cum sI recapitulezi
Cea mai buna linie cle conduiti esle sa faci o
repetare rapidd a celor patru faze precer.lentel
7. Rd.sfoie;te. structura glnerald u purugru,tuiui
sgu a capitolului. (privegte din nou littur.ite
gi orice recapitular.e.)
2. Amintegte-\i intrebdrite pe care le-ai formu- .,
lat. Pofi sd raspunzi ta tbate? Nu au upar:utoare intrebdri noi?
,
3. ReciteEte textul ca sd vezi daca
amiutlt
!i_ai
tot ce este important.
4. Desdvirgegte-fi recapitularea prin completu_
rea oricdror. lipsuri Ei corectarea or.ic roi gr.eEeli din notileie pe care le-ai luat.
,,
'.
g,illl ( 'olo cinci faze ale metodei RICAR au fost exullitrtentate de mii de studenti' care s-au Proi ,,,'r,,ii i"urte favorabil ln privinla eficacitdtii
pe care au dobindit-o in invatare' Este
'r'r'si'trte sigur ce gi tu ai pJtea beneficia de
,rl)r'oape
,rr,r'litgi procecleu. S-ar putei sd ai nevoie sd-l
rrr,,rliiici Ei sa-1 aclapteii, ori sd schimbi corel;rfiir ;i clurata iazelor, pentru ca sA corespunq?
lorirrlelor proprii' insd- strategia fundamentalSin
,,';tr, ilestuf de flexibiid ca sa o poti folosi
rlil'trite moduri Ei totuqi sd obtii rezultate bune'
liir plesupunem cd trei studenti oarecare aI'ur,,r,r's:i prlzinte cele trei puncte de vedere difelilr-' pe care le clescriu in continuare, privind
,,,,iudu RICAR' Care dintre ele ai crede cd este
,
t'l
rmai Practic?
aplici
,,Nu are importanJa in ce ordine
fazele atita timp cit nu omiti nici una
;i nu incerci se foloseqti doud faze in
trelaEi timP.( A
a;a
cleocamd.cttd.
oarecare
,,Fazele se vor suprapune in
misurd si o faza atnerioard pcate fi necesar sd fie chiar lepetata mai tirziu pe
cu copi-
Parcurs.(( B
terminati
,,Fiecare faza trebuie sd fie
a se putea incepe ur-
memorie.
<,n
_a:=:r.;#
comptret inainte de
mdtoare'a.(( C
:1.;17
"""
A.
',;;'
B5
i'
i:ti'
C'tt,n.e.
cd ascultal"ea
1 '' -*narlilf. lui, insd desigur
rol'
lnrleolineste exact acelaEi
';,'iTi;;;;i- aminte' Tot'al aplicabild,.;i chiar
carti'
;ui ;;; ortantd decit esteinpentru
i".,:*i: !",1]
i',"itiiieti"li". Posibild inmdsula
eu cele
comparatie
aminteEti,
ri velifici ce iti
'
B6
bil;,i;
tlcl:i
este
Det'i, lntr-o mare masurS, metoda RICAR Oricarlilor"
cit
prelegeriloi,
9i
nollcabild atit ^L"tu "un
proced:" Siii 9,:"
;:ffi:-i;;;";"i,
ca sd ofere LL{r osreiin{'i""it se poate adapta
a oricdrei actiaproape
ii", t*iii" in favoarei
l=:-
activitf,li
i,iiiti''iJ^r""ifare (chiat pent'u etc'J'
l.et'en, cle laborator, de
'
r,
;
de
indrumale
si aplici
Irr r,rrpitolul urmdtor vei avea ocazia
lntii
mai
Dar.
real'
text
ilti;il""Iiiaan cu
""ui
tltiricare -ar urmitoarele..intrebdri,T:i;
ii-ii
f8 o vertrtcare
trebui sd-!i reaminteasca
tiuf"ti"" care
din acest carpitol'
principale
ffid;i"t*'ia"l"
87
Itt1tt,, irfirebd,ri
Itt. r'le.
intrebdri recopitutotive
(Dacd vreuna din intrebdri prezintA difir:ultrifl.
srvr{rri
inapoiazd-telachenaretererpe"ii;;l
3.-10
Enumerd
!1,
ar treittti sd se ridi'ce in
,sir
| ,\lrorclincl o lucrai'e (r-ln manual) trebuie din
irlt',.{i Lrleile principale la toate nivelurile
,i.,,1i.,' capitoi, pariglaf, alinea.t' in faza citire
ll r,ei o"rpu'mai aie. cte ideile principale 1a
26)
.::#
R:|,sJ'oire
Aducere unlinte
In,trebare.
Citire.
Recapitulare
rtl
:Iyin:"
Sd cite;ti
toate
ll,
(euentual
paginile cdr.tii.
3.42 Inainte
:1.
12_14)
aducere
lli ln t'e locuri ar trebui sa procedezi la(manual)?
rrrttitrte ln timpul stuclierii unei cirti
..-.
(','1, pttLit't
Primul orrruo
t itlurile.
3.{3 In car.e fazJ a metoclei RICAR ar
trebui sa pui
intrebdri? (chenarele 16_22).
aces-
1d
fj"-S"henarele
timp ce
,\rt tt,tr iei 'noti{e ori, sd subtiniezi'
aucuuintele
ol'ose;ti
t'ilcsti ai fi prea tentat sd f
prima
citire
la
proprii
;i
IrtrrilrLi in l,ocul celor
x ttr ptftea loarte .bine sd taci sublinieri gre;ite')
toula
'''"''!-:ialau'@(ln
"nei
f,
;i ind,erul); sd -parcurgi rapii
i tt.t:ttt
tl=-_
aminte?
Srr
care
B9
B8
i-.
4 Cum se tntocmesti o
,,,,t
lv
lucrare Personala
linisarea'",,iii,t,,
",
Eot
t" mai mult.
foarte nechibzuiti'
n,""ti, atitudine estepersonale
poate ajuta
i;crjri
i', ,,a,lr",,ii.;-;;;;i
moduri:
,l,l
J,
Po
I."
*tua"nt in trei
^: sa-;i
- qi
^x -;
ginclirea
ii";tl.Ete sd-qi organize'zevede'e
un
despre
ilt".ir.jze punctul iau de
[.liec:t.
i 'a,
lui (qi profesoruiui sdu)-sis'ed"^1T-' ii o*rmite
spn;;t; p[rti tari'pe "at" trebuie.se
t::
trebui:
care
slabe Pe
ffi Ei Pa*ti
:i
]:
ln
reuqeascl.
si
daca urmeazd
s tt
92
IntrebSrl
.
I',,
:.
i'
aplic6?
r,rr llt'r,rditrii.
il
'
i;
qi
3
itl
Noteaz[ sursele
Oricare ar fi sursa ideilor, noteazS-.fLde unde
le.ai tuat. Odatd cu notarea unei I&I*EEBBIe
careffiZi ci poate avea o iegdturd cu lucrarea
pe care o faci, inseamna-ti titlul$Leu[azuL c.;il(9i cine-este editorul, cind
ili sau aI artig,lului
ori numele lectorului de
unde),
publicat-o
i
S
la-care ai auzit ideea. Trebuie sd le acorzi incredere acestor surse dacd le foloseEti in lucrarea ta. Faci o foarte. proastd impresie profesorului tdu dacd, din neglijenld sau -uitare, , ii
prezinti mai tirziu idei ca Ei cum ar fi ale ta]Srinse pb cate-ElJillEEtriloa$1e-"8 aparfri alfor
autori (mai ales dacd qi el este unul dintre ei!)"
Surse de informare
It
yrj
Planificarea
il
i'rl,
lucririi
Personale
k ;l
97
4, l)rrlir
rrfli la un examen qi timpul te prepofi <:iqtiga foarte bine note mai bune
lrlr,zcrrt,incl o schemd clard, decit ai obtine
lrr o lut,r'irre fticutd pe jumitate.
rtxltLccre
lrortant? etc.)
aspecte Ie vei prezenta Ei de ce.
(AminteEte-{i ca nu po}i sd spui totul
rlespre orice doar cu o mie de cuvinte
ll, ( 'irre
',
'.t. 'l'rttlttr<l
intocmeqte o schemd
Laplanificarea1ucr6riipersona1e,treaptaur.
9B
lrt I
ln lr rlri'iri personale.
3.
ter
rienl1i1,
s6,
ngrrrl,
;r
I ('tttttlttzie
r\ llccapituleaza ideile principale.
ll. lliispunde precis sau estimativ la intrelrirre; ori comenteazd subiectul 1ucr6rii,
inrlir:ind implicafii mai largi sau perspeclivc, sau dorneniul pen,ru viitoare consir lt'r'afii.
99
cir lrt
Am sugerat mai inainte (chenarul a3'25)
descop('r'l
de
sarcina
ai
citire. ir trebui sa
curn sper cd a.ttrrr
r"iili, ia.rtor autorului (aEa
ac'est capit.l)
pe.ntru
;;;;;ffi ichema meo
pe care ('
sarcina.
desigur,
i"oi"t" cle h scrie,
l5 elaborezi o schcrrr.
;-;;i; tocmai inversi:idei'
(O formd utili rh'
;;"td propriile tale
6'8; te rog si t.'
chenarul
la
ilh;;
aeum).
uili la ea
""'"."ta
incepe cu sfir;itul
o"
-;-ii
il t1
lucr6rii personale
t,ci ai ales ideile inff-6rtante, ai fdcut o
nA r+l tri sclis ultimul alineat, poti lncepe
$r,r'[i lucrarea. Dar aceasta sd o priveqti ca
reclactat'e de probd. Aqa cum spunea
l.ttt scriitor': ,,Cel mai bun motiv pentru
r pe hirtie ceva este faptui cd poli slhiry;
di-ril s,,rit'(. Scrie cit poli de bine, dar fii
llltlt srl faci schimbari mai tirzi',s,. In aceasta
tlt tlclbui sit te preocupe mai mult sd-!i aq'ideitu intt'-un chip oarecare, decit sd foc:ea mai bund exprimare posibila. Vei
*nt t tn" c'e cloreqti sd spui atunci cind vezi
Bl
acrris
[iil
100
I)t'rr
titluri si subtitluri in cuprinsul lucrdrii'
prirtt'i
idee
fiecare
alinebte;
in
;;;rir".ui""
ei' 'f.itlt'
;;il-; ilbui se-si aibdlnalineatul
lzi'
misiunea
pe
cititor
5"".t"1'ii^":"ia
-";;"t"t,t*!i
de asemenea cf un mato'iirl
"ii"t"
Rescriere
o la;i
Dupi ce !i-ai scris lucrarea,-ar-trebui sd pauzir
aceastd
Ai
nevoie,dezi1e.
;";-p*t" Lit "u
autot"
p;"il ca sd se calmeze mindria de
,deaproap(!
atit
Este o mare gre$eaId sd lucrezi
a"" a"t. prealarii, incit si nu poti face altfel
ce'
a""ii .a inminezi prima redactare de indatd
siguranli:t
cu
,i fi.ut stiloul dirr mind. Aproape
v6r
- fi necesare unele modificdri'
Ciriut citeva zile pot sa-ii dea o Perspectiva
cu totul noud asupr^a lucrdrii tale' Vei reveni
mai obiectiv
i; ;-p;";tpdt, gata sd o priveEtiexprimdri
neunltare num'ir de
qi
in
observat
""i'vedei
1e-ai
nu
liare qi prelioase pe care
102
co,ntrol
Fl
I ei?
ca scrisd limpede Ei simplu,'fdri stinql formuldri confuze? (O bund verifige faee citi,nd-o cu glas tare.)
eu eorectd' sub raport gramatical, ca
gi ortografie, qi este scrisd curat
eltet?
103
R. O.
Prezentarea
,i,,,',
, Sir'
Aspectul fizic
(l r,(i2)
R.
H.
don, Penguin.
inf ormaliilor
tehnice (The Presentation of
Technical Information). London, Constable.
Cum sd inue[i (How to
Studv). London, (caP. 10 despre ,,Sc{rierea in limba englezd(' (Writing Engiish).
urma:
recapitulative
,)
104
10i-:
t
Precizarea temei, strhtgerea materialul tti, 1iltr
nul LucrJtrii, redactareu lucrdrii si rescf irt.r'rt r.l
mai tirziu.
er
t do vedere?
(103)
PunctLll de uedere
clr,ttlinatd.
4.4 Dacd
Al
a unei
r.lir
sr./r. r.
Aspaat
r r
r,,
f,olosi ca sd d,escrii
107
comunicaa
caPitol, articol,
t'arte, capitol,
: EiC, t'n este c'arte,
i)
reeaTtil rtli
'
incerca Probabil:
tc,) vei iucerca
et.")
itleile
gtlse;ti
gdseqti
icleil.e PrinciPale:
tA
rA
3i extragi aminuntele imPortante;
X! upreciezi ceea ce citeEti'
Hrlle
PrinciPale
metoda
Ara ,'u,r, tttn ai'dtat in capitolul desprela
nivel
aiil
se
pti""ipale
no!
illtsnn,'iJeite
atineat'
c1.d:
Ji ioittrt, A" pu'os",l,
ffi
pi.n'd acim unele ai"il':.11"*
.'.?iili"ii.plstui
";;;;,
preirfn.ip-ii" mai generale, cu ocazia rdsioirii
llmlnare.
scop.)
rdsf oit
5.1 Cei
allmaot
,sfnro.lrlrrrr. Cei
.iitffi;i ;
ii,iililitt-
f=iriiftii
108
Ea nr! ('uro
l.r'r;
l'r'ir:,,ir
lirr
5.4 TotuEi
{inald.
Care frazd cuprinde ideea principald a alirrr,;r
tului precedent?
Prim'a
A doua
tTltima
5.5
A
C
Ali.tlortttLl
.ltt
t',
, ltlpr
Primu
(care
'
ultima
mijiocul unui
Ll'Ifont'fl t'ttr vei gisi fraz'a-idee tn
ll uiiiir,,,t, Lrsa ceJa ce vei intilni din cind in cind'
despre care nu se poate
l. E'ito ttccl tip cle alineat
i,,, ip,,t",,, <'ri o" singurd ftaz\ cuprinde^.id:"u pll-:
de fic{iune' .sau
rrr literatura
rr lcr q ur
alei in
lvLill ?rrtr>
+llpl ll l. vlai
, ,ipiiin,
iir' rrtlr',ctrl.ele clin scrierile descriptive, ideea
,,,--..r...-.r....r.(
*i<ninditi 1i.t1l
in tot atrineatul.
fi rdspinditi
,, Frriiir,p-,hl poate
-,.^*a fi
mod exin ilti:"l}'
exprimatd
, 6ri ,.n't.,,, fiu niciodatd
I
r
i:.
pllt'll,
111
110
r1
5.8
principald
Detalii importante
Pe lingd depistarea ideilor principale, vci ;rr',,,r
nevoie sd fii atent ia detaliile importante. []rrrr
studenli se pling cd pot gdsi ideile princip;rlr.,
insd nu detaliile semnificative. Pe al{ii ii irlr;u1
atit de mult amdnuntele, incit nu pot sii r';rrll
ideile principale. Iar allii nu sint in stirn, ,,;r
spund care este deosebirea dintre ele.
Aga cum am men{ionat cind examinam nr,
toda RICAR, uneori meriti sd
un r':r1ri
tol a doua oard, ca si distingi detaliile imlrol
tante.
citeqti
5.9
ffii:
k l, ,,lulal ales irt' scrierile de f ic[iune
descripsau
i',t'lgampht.
Uaeotl :taptul dacd un 'anumit detaliu este importrrnt siu nu constituie o problemd de opiFie, Pu,le-1i intrebarea: este acesta ce1 mai bun
.l*rmplu (sau dovadd etc.) posibil aI ideii prinalPetet
Air
i:
'
Frlvoryte, de Pildi, penultimul alineat din ca..$tolul 4 (Cum sa scrii o lucrare Personali),
' IillnortLut rle Ia Pag. 104 incepind cu ,,orice ai
,,' #girs:
l, e8re este ideea PrinciPald?
,1, Pe r:nre cietalii 1e-ai considera importante?
trt't,l;r
itgnfo ca sd Le relii:
ale ,,aspectului fizic*
l'orme ale
:,a,
trel !'ormc
il ttu,
- curl'[e
lizi biLi tateqj
, &,1 iecorn,r rr.clarea de a fi dactiografiatd;
i nrrrdlrdtrre(t omeneuscd a protesorilor;
lldl uorUicnrea
unul
efectel
eryterimentald a efectelor
urrrlJlcarea erperimentald
r'dJ
*trr/,e neln'grijit.
frla,
irr;r
;i
Ttreze nturea,
lllit tl
lrrvogt
113
tr
si
Ece$ta
Pe
ca,r"e
dintre
acreste
intelept . . .((?
acest program'/
de
1i inletcgere
Ar fi in{elept
mai intii
de exernplu
pe de altd parte
in plus, pe linga iurlrr
totuEi, cu toate acestea de aceea
Cuvinte de felui acesta reprezintd rnorlrrl
autorul.ui de a-!i spune cd este gata s5-ti lrr
qire amdnunte, s.6 contrazicd un punct de vr,
dere, sd prezinte o calificar-e, sd dea exemplr,,
sd-;i intdreascd ideea principald, sd formulczc
o concluzie q.a.m.d. Ele actioneaz1, ca legdl,rtrn
intre o parte a argumentdrii sale Ei urmdtotu.r'rr
Ll4
fi
tme
in
,,Ar
CU
aceasta);
tredea
Test dup6
ci I ire
Test dup6
3
zile
6lr-
OruDul
l'.1
clt cuvintele.
it,pete
r,rrl 5.15.
A
lri
Aqtlclar
IB
('
de
l:.
l)l,licrrltu[i. Aceasta se referd 1a majoritatea diI'lt'rtltir[ilor de citire, fie cd sint vorbe sau imagtnl. Nu incerca sd treci peste ele ln speranta
{:.1 r'lLt ttu importanld. Dacd laqi o dificultate
Irolnvinsf, se Poate:
tu, sl1 pierzi increderea 9i sd incepi a te sim[i'
Pt;ost,
q;i
117
trir,
{{
q
car.e
lil'
S,'l
;
test
i 7, Grrp,r1 cu cel mai bun scor Ia primul
,',r a reuqit oare se'obtind de asemenea ce1 mai
i" bun scor Ia testul de aducere aminte dupd
trei
zile?
lalte grupuri?
. Ei bine, asta ar trebui sd fie cam de ajuns ca
.. ad-mi ating soopul. Te r',og sd revii qi sd-ti vct'lfici rdspunsurile (Ei sa decizi rdspunsul la
Dupd ce ai
I oticat'e intrebare ce te-a ingelat).
i,. terminat, treci Ia chenarul 5.17-
5.16
$i
I1B
ffi
ero".t"tea textului
rr
Ht
aceastd carte?
mult pe rnine
;i ci
cd,
mlnut.
J60 (adici
irr
!1ttii
;i
mintea
Atunci de ce o persoand citegte mai rapid deoit oft"f $i cum poate cineva sd-gi mireascd
vfi"ru de citire? Pentru a rdspunde la aceste
lntrebdri este necesar sd examindm ce fac
inii*ftii Ei mintea in timp 9e--,,citim((' Pentrude-a
deplaseazd
se
ochii
cd
tolii
nup"t,'cu
Etim
iuiig'ut rinduiui'imprimat de Ia stinga.Ia dreap[n ftrobabil aEa cum fac ai tii acum)'
I)ar cum ai descrie aceastd miEcare de la stingu la dleaPta?
u) o trecere 1in5, continuA, sau
\
b) o miEcare sacadatd, intermitent6?
ls,
intermitenti' (Daci te
cuiva^in timp ce
ochii
indoieEti, urmdreqte
iriteqte': vei observa pauze de fractiuni de
mi;care
sacad'at"d,
secunda.)
l2l
a.
la
de secundd).
sfer.l
.excep-
Euti,ne
rapid
ltl
face.
l0'u12
2 5
Supconqfient[ul
78lO
I3
te
il
prpbtert
723
vreodatd reveniri
un cititor
bun?
cd aceasta influenfeazd rapiditatea cisau calitateo ei, sau pe ambele, sau nicisiguran!5 c6, rapiditafeo suferd. Este greu
tare un text oarecare cu mai mult de
citeqti
ljfE
de cuvinte pe minut, in timp ce un citi'tor .,1qnUtj,-.foarte obi,gnuit, poate citi peste
lEO ?e cuvinte pe minut in cdzul unui ma*
,nual qi pind la qase sute de cuvinte pe minut
la un roman.
Catitatea sufer5, de asemenea, cdci cititorul
.,,tieutl--sg concentreazd asupra fiecdrui cuvint
,il astfel are tendinla de a pierde din vedere
lntelesul frazei in ansamblu.
125
2) Multe fixdri.
?I
Q Reveniri
,'ia)
frecvente.
Citire tdcutd.
\-/ Sd incetdm de a
mai pretinde acum crl
gregeli aparlin exctuliv altora. Cu tolii
?::1tg de una sau
surenm
mai multe dintre ele, ch,iitr.
dacd numai din cind in cind qi
furrirrl
mite
de texte. Cu totii iiriem mai"r,u
-genuri
cefi declt este nevoie,. sau decit ar trebui lrrsrr
E textului imprimat; inclinarea capului sau r5[Uoll'ea fefei in timpul citirii; clipirea sau IdJlmnrea ochilor, pleoape inflamate qi dureri
scurt timp. Insd chiar
;,$r,e*p clupd citit,,pentru
$'lncapacitatea de concentrare poate semna. h un defect ce ar putea fi corectat purtind
pentru citit.
privire 1a:
Dlmensiunea cimpului vizual?
Numdrul de fixdri pe care ie faci?
Numirul de reveniri?
fim.
Vezi daci
ai
cd apare irr
tu, cum ai proceda ca sd .scrrlrl
i Numdrul de cuvinte
Vlteza de citire?
Intelegere?
pr.
"r-il
Mdrire 2. Micgorare
lvltcgorare 5. Md.rire
123
de
cu
3. Mic;orare
6. Mdrire
727
5.29 Apoi,
maximd
,i
l!
r//r'r,. ln<,etetrzd de a
rrr,lrirrrl-l <,truti
p.,u,zii
rl.l
fr,fl I
glnrlire intreaga.
() rrnitate de gindire poate fi un subslantiv
('u {l(ljectivele 1ui, un verb cu adverbele iui,
rtr.ru o
_propozi{ie scurtii etc. Unitifiie de ginclire
rllrr rritirna
frazl. a alineatului precedent sint
(lltrrtlu mine): ,,1ntr-aclevdr
cimpul tdtt vi_
etttrl - ar trebui sd cuprindj
o-unitate c1e
ptrlurlir,c -- intneagS.(( Nu trebuie- sd ciNeqti tnei_
ri[]l'czL\,c cuvinte separate in acea frazd; Ie pofi
tttghifi in cinci sorbituri.
('trrtt sint unitatile de ginilire majore in fraza
lr(! ('lrrcr o citeqti chiar acum?
Ittltl crtm citesc eu fraza:
_
unitali1e de gindire
,,('ltl'(, sint
- majole
irr I'r'rrzir --- pe care o citegti
chiar
acum?((
llilntc alesta mai mult sau mai- pulin cliferii de
trrurlrrl ('unt o citeEti tu?)
fryi mdregte
viteza de citire.
5.33
In al
a) se poate opri qi chibzui asupra intelesului exact al fiecdrui cuvint in parte? sau
b) poate cuprinde dintr-o privire semnificalia mai multor cuvinte?
.---, b) (Cititorul,cu un vocabular bogat poate cuprinde infelesul mai multor cuvinte din,
tr-o datd Ei deci poate citi mai rapid.)
*
'6.34 Cit de bogat este vocabularul tdu? pentr.u
in_
,
cercare, prive,gte cuvintele din lista urmd_
'
,
,
1967)
'I'leus Scientist
Ei Engineer,
dintr-un roman, o
biografie qi un articol de reportaj social. intreabd-te singur:
1. AE putea ortogratia corect fiecare cuvint
dacd l-aE auzi citit cu glas tare?
181
2.
rr
artefact
paradoxal
infractiune
proliferare
:]
risc
sintezd
aberalie
ubicuitate
empiric
tentativ6
ireproEabii
autonom
eradicare
precursor
'insidios
disparitate
spectru
sporadic
malign
banalitate intrepid
'infera
scruta
ralionalist
. onctuos
eficacitate
altruism
categoric
depravare
atrofie
infailibil
refractar statutar
. colationare eretic
discerndmint imun
anomalie afluent
apatic
cobeald
autentic
inerent
Cum ai reugit?
adiacent
dubios
indigen
discreditarc
proximitate concomitent,
preeoniza . inexorabil
precipitat (rul,j)
abject
indolentd transfigurulr.
sceptic
,. gicana
exponenti binefdcdtor
nu-I gtii.
pln$ la
12
omniscientd abscons
6 perenitate intuitiv
,'ostensibil lucid
al cdror inlclr,l
72
. ? t'ttvlnte sau
,', tllnl Putin
- inferabil'
132
: hr tolul sint
cd ai citit
rapid, cu cimp vizual Iarg
I Si cu o buni intelegere.
I
Foarte probabil
[Probabil cA in prezent ai un
fvocabular convenabil, insd
lar trebui sd faci tot ce pofi
[ca
g8u mal
filulte
;'i ocela de rsorbire este cel mai sd(eai mai mulli dintre noi pot sd recu-
bogat
133
tlltc
ffi tGn
tlt'
rr sc
g6................1u
134
1E5
(i
rtrr
il
urm-lreEti.
si
citeqti mai
Ittnt'l
lant'l
sau
H, (la sd gdseEti idei principale,
importante'
detalii
b, Ctt sd gdseEti
2.b
ver
oricarc' ar fi natura 9i scopu'1.-citirii'cum
I)ar
posibil'
rapid
mai
i *i', o faci cit
inlelegerea in
iit";;ii ;;t-jl" sd sacrifiii
variezi tttsd-{i
," trebui
,,li'.ii"id"r"i,
I cltirii duPd imPrejurare'
A0easta nu inseamni, totuEi,,""^"u,tt:!a:A
i,itir"u cuvint cu cuvint' Dacd un maii'fii
";*;;"*
11i fu"* necazuri, aminteqte-]i
[.j
ifi ti'iii'lii; m Li murt "i'i"*Yl,1:",*^1'^
decit cea ma6if'*u o vitezi ceva mai micdgreu
un drum
cu
rdzbate
a
de
;a: i, loc
lu-l rar o singurd datd' Cu exerciliu' vidovedi cA
,Jrureati" se poate foarte. bine
pe
care o ar
mnl rapidd decit cea maximi
Yl-
VariazS-{i ritrnul
5.38 De,ci, dacl te strdduieqti conqtiincio's sit
l-le gxemplu
lVln, N.
136
Kirkman. A. J.
(1e67)'
Stdpinirea vot'ltlttrl.rr
$""i;::,:i,t"''"11i1,1,\l',,,,,1:i
of Vocabulaly
Leedy,
p D (1e63)
rtlril
.
Arrt,1119
f;:"jj"*iff,ord',,1.,,,, :;il;i
Precision), New Ilt lt,
l'4cGraw-Hil1.
'
oare
tEu[cazI o intre;bare de felul aceleia pe
(chetext
w
eual'uezi
pui
cind'
i:ir6;, sd o
l7--18)
meozd.
intrebdri recopitulotive
5.40 Un mijloc de bazd pentru imbundtltit't';r llll'
rii est,e.sd o faci a fi activa qi sa aiba tlrr "( rrlll
(chenarul 2.)
folosind metoda
'
PF*N.'*
'
RTC
5.41
AR
eEzut
Brea mici?
lUmdrul de fixdri;
vizual;
, ltl6rtmea cimPului
reveniri;
de
ll[mArul
VOlumul
citirii tdcute'
23-_27)
3-7)
frazd.
fnare
tmo,re
2. prea ingust
4. prea mare
139
circo 45 minute)
.
2Ei3
5.49
l,'
notitelor
o lnregistrare scrisd cu core sd Joci relntr-tdevSr doreqti sd relii cele ce al auti citit, este cu mult mai de folos sd
De hirtie citeva cttvinte, decit sa te mulItt ('u o gramadi de amintiri confuze.
lntlrlle se vor risipi in curind daci nu le
pt'in cuvinte, insd inregistrarea scrisA
!& o p6strezi ca evidenld permanentd.
IEU
141
ai consider.tr
r,,ii r,r;tr,
Notife trecute pe
foi
volante
de nriir.irrri
egale; pdstrate intr-un aorai
_uqiuii
f rlr,
bibiiora,ft), sau
"u
scrise qi pastrate intr_un caiet
ll:-fi}"
tegat.
11r,,,,,,
rr
a,
trrrrllr, lrl<:uri,,d,in caiet,:,F.e .de' alte Tiarte, folor,iitrrl rrrr cir:sarr cu magind (tip.biblioraft), vei pulerr rrn-[i learanjezi ,foile; sd,le scilfi,.sa le reqr,r'll $i sir adaugi material nou in oricare loc
rlul r,lli.
,
lr 1..
.'.r
*: fd cii c; soluliile a ;i b ctr Ji'locuri conDenabllrr nu,mui, dacd s-ar intin'tpla sd nibl noti[e
{la*1trc acela;i subiect ca i.n cap. 10.
'i
:
lldoctoreo notitelor
impoltantd pentru notife este cie a
gi ce sa laEi deoparte. Lulndu-ie
dltt crh'fi, dispui de mai mult timp decit 1a pre*
rnod
tgeli perrlr'u ca sd iei o decizie, insd
- in mult
ldenl *- eontinutul ar putea sd fie foarte
H('olnqi, irr ambele cazuli.
Pl'atlllertntr
CttDtlnsul
prezinte:
143
rezumat?
.,.,,,'
-/
sd"
r,l,;
rle
ii"t"l"S".., r,,,..
bundtatita):
A. Aplica metoda RICAR
-- - pentru
rvr^r u (er sr,r;1711
scoPul'
B. Cautd fraza-idee din fiecare alirrtirl,
.,"
uu_J'ii,,,,, ,,r
H.? :PlTi!.iryu
z. P:
conline ideea principatd rr rrlf
neatului.
gi cletalii
\',
,
irrr
pozilii cheie).
\ 2. Cerceteazd toate graficele Ei tabelele.
'(l. Nu ,evita dificultdfil,e.
E. hvalueazd textul:
t. Fii sceptic. (Agteaptd demonstralia
autorului)
2. Cautd aplica{ii din propria ta expe-
,
'
:
I
i.
|
rientd.
l, Pentru. o citire mai rapidd; (Cei mai multi
'. 'Bf putea citi o datd Ei jumdtate mai rapid
;1r ll totuEi si inteleagd la fel de bine.)
:
A, In timpul citirii:
r,
fe&,)
,;
i.l,-
ochelari.
146
147
,,
noscutd;
C.
J'
i,l
q
t
i
t.
I
i
Compara aceste notile cu acelea de la chenaru1 6.9. Pe urmd intoarce-te la chenarui 6.7.
6.9
de
D. Rowntree 10.06.69
Cum sd citeqti mai bine qi mai rapid
Pufini studenfi ai facultalii au invalat sd citeascd atit de bine pe cit ar putea: ei citesc
prea lent, nu se pot concentra Ei nu-qi amintesc
148
un deialiu important pentru fiecare idee principal5.) In cdutarea icleilor principale Ei a detaiiitoi importante, eI ar trebui sd fie atent la
indiciile giafice qi m,orto-sintactice (semnalind
ce inlelegl autorul) qi ar trebui sI acorde atentia quve;itd tuturor graficelor, tabelelor 9i dLuoramelor. Ar trebui 'sd nu evite dificultdfile'
tititotrrl ar trebui de asemenea sd eua\ueze
textul citind in mod sceptic 9i ciutind aplicalii
pirtrrr
f'ace duPd ce
152
ii citeqti.)
^
am omis citeva litere 9i cifre' Vrei, te
rog, sd termini ltLcrarea?
iltdi
'4:
i!:'
r:ririi.
153
IV.
posibile:
1. Cdrfi, articole etc. sugerate de pr.tr
fesor. ,
2. Cdrfi, articole etc. sugerate cle acelc
cdrfi (sau de bibliotecar).
tr. Noteazd sursa tuturor materialelor 1lt,
care Ie stringi.
Planificd cu grijd lucrarea.
A. Alege materialul cel mai util.
1. Lasd deoparte ce e banal, irelevirrrl
Sau Obscur.
-.
exa-
cortentarea su_
-. Introdu
biectuiui gi tratarea.
Textui principal
Dovezilr.
-. exprimate
- idei
prin,3--4
prirr-
r. rirrii,),i,;iii.,,:
final.,,
----r Scrie alineatul final.
.' r,.r-rr,,Scfia p,rima tred.actore,a,JWqdrii:
A. Scrie simplu gi direct,,
, 1 .,i i-,lrB.r:Sehenna,si{,, dezvdlr.lie, :stl,rlctura
r'mnta1.i1l
nerii.
[54
r,. ,:
expu_
Cf,frel,e
;i
b, c. C. V.
cheparul
schema,
fd
confruntarea cu
6.15
Bineinleles
cd.
.'
',
Ne,l :',f-
'i
10) de exemplu.
E.a.
''.7)'mai'm,me deqi,t
2) mai mic decit
3) deoarece
4) de aceea.
5).egal,LaJeL cu.
'eonte:tt
6) corfiPard, 'ainlntg;te:lt in aees,t
,
6:tr8,
(c'l')
7) inegal, diferit de
8) noteazd'biie,'imiiortant'
9) adicd
'
10) de
(+)
(N:B:)
(i.e.)
(e.eJ
sistdrh propt'iu
'r Mai,intiii' fd-!i: un'moctificdri).
-.
'gl'(f{l"d
;:
s,l
tine-te
de
159
pe care va
Al doilea: Nu-l folosi la materialele
atrtii'
trebui sd le citeascd
Arnnlasarea. Fotoses,te
rnernorla'
p""it" ca notilele sd impresioneze
Ctt
pagind'
in
tra-ttlaru''
cum este, de exemplu,
mai,dramatic
qi/sau
iogic
mai
;#:""";;;l;ta
te
cu- atit vei"fi mai capabil. se ti
il ;;si;, mar
aceasta
minlii'
ochii
$i
uqor in
reprezinli
destut.spoliu otb"in
lurul
notiletor
c, rrso
blinioz6 euvintele-chere
eAfr )loseste
lrtere LArl lA r-E
SOu
--',
---*l
ol
F(
te va ajuta Ia examene'
torg6,o
tirziu sd
Lod o morgine
incit moi
oddugo comenrnrii
lr
propozi!iile tmPorto'nte
rtoseste
Peni
'U
tot atit
LJ
rde este
Posibit
otosegte de3ene
n toc de
ti
-trlttetl
-{##t(
referinte
fie
6.19 Pentru a face ca notilele sd .
sd ai ceva
trebui
va
schemd
o
este
cum
eficace
qi amplasep.araliile
cu
mai multi b;t;; d" ""p
alineatele
ca
preiinli
incerca-sd'1e
sarea. (l/u
dintr-o carte.)
in modul
Avind pagina cu notile amplasate
inch,izi
sd-!i
cap-abit
tii
sa
trebui
acesta, ar
o
d"
ochii Ei .a ,"J"'i notileIe
P", JotograJie'
(lncearcd acum cu modelul acesta)'
de
aceastS incercare?
u$or sd-ti
Ar trebui sd" consta{i cd' este ma'i
dacd
n'otl{e
incuuintelor
otclonarea'
i*i")Z;ii"
"'ii-,"iezi
N
otitele
t'or-'
tmaginea a;ezd'rii
(
i,"ii,'
160
incodreoz-o cuvtntete
eyidentieri ocozionqlc
<l
schemele
Cum te va aiuta
CU LOR I
in mod
Care feluri de notite se aEazi automat'
Iogi", uPtouPe,'fotografic(?
a. rezumatele sau
b. schemele'
b.
g to?
->
l'
'
'.
este
CeI mai bun procedeu pentru o prelegere
posibi'
m5sura
in
ta Jofosegti rnetoda RI'AR,
f"f"i. Rd.sf o'rea anticipat I a uneiarprelegeri
-est.e
trebui sd fii
ce\a ce ,r, poli iu"" 'got, insi
sematent Ia oriCe obser-valie a trectorului care
rraleazi domeniul'pe care il va explora'
ll ;
161
!..
Intrebd.rile pot totuqi sd nu fie atit de dificile. Se presuprne ca qtii ce s-a sp"rs ultima
f,at6, poaie ca ai mai citit cite ceva Si poate
ca te cam -aEtepti la ceea ce urrneazd si se
spund. Urmcreqte prelegerea cu un ocni criiic,
iritr-o stare de expectautvS, Si pune-ti mereu
in.rebdri lchiar dace nu ai neuoie sd 1e spui).
,u prelegeri n:ts, citesli; in scnimb
uneori cd este extrem de greu sa-!i sistematizezi notitele atunci cind le scrii, sau sd fii sigur
in privinta punctelor ce se presupune ca slnt
principale.
Unii studenti rezolvd problema 1uind multe
notite gi ndddjduind sd vadd conturindu-se din
ele
pind la terminarea prelegerii. Aitii
-schema,
se luptd
sd prindd firul expunerii -lectorului
luind foarte puline notile, chiar dacd aceasta
inseamni cd omit unele puncte principale.
:ti"r:nl"t.:t
ascul[i
cd.
te-ai gtndit
Si
Ai tendinla
I
,'
"
sd-fi
ce s-a
spus.
amintegti
163
niciodata cu
6.24 Sd nu te mullumeEti
.r"i i"-t"r-inrrea prelegerill
".t"
lotilete
vei
In timpul incercdrii de a-!i ami'nti, deseori
metodei
a{a
l:^"o*p"u-
""iiili"-i" llil,
iipr: ezingi Prelegerea in memorre'
ctrin
nou. Avind
de faPt.
incearci sd-ti
de aducere aminte
Aceastd primd lnceLcare
studenli
i"'ut"
-*."lli
este o acliune d" ";;;';;
impresionant
moa
in
-in""rcalea"de aducere
si cale totuqi pout"*tii"u
orocesul uitdrii' 1i'ata
l$o/s din
Lminte, majoritate'a-'J"au"tifot "i15 deculs de
ceea ce au auzit ; ;;;i;gul"'.-i1
de trei sdptamini
o sdptdmina qi in'il* ;;tl;
iru uitat g\o/o).
Citdecurinddup6terminareaprelegeriiar
;;.1i* plima datd s6-ti
trebui si te 'ir"fii attzil?
aminteEti ceea ce ai
recaPitula
pdcate nu poli revedea (sau reauzi) cuvin0.26
---- Din
inregistrate
;;i; Lfectiv spuie (doar daca au fostdacd
te ingripoli
face'
."
*""
oar
;; d"daj lipsd din notilele pe care le-ai
luat'
ioruurd o
In mod
i;;;-;e ie-iuci Ei sd lntrebi lectorul'
orice punct
eI va fi'bucuros sd repete
"or--"i,
care ti-a scdPat.
,,
sd-li amint";ti
6.25
aii'
164
al,tcinetsa
in
atar&
de lector?
Poii face uerlficarea cz colegii care ttu partici,oi t'o prel,eqeri. Au notat ei unele puncte, sau
Lierc iubte6te ori structuri de idei, yte care tu
le-ai omis?
sau
a. Imediat duPd Prelegere'
sau
b. DuPd o sdPtdmind,
P"Pa mai mult de o sdPtdmini'
".
Ct cine
"otiinfo.,
clupd fiecare- Prelegere (9i Po.?L"
t"r"'"""i titriutext
pe care l-a!i citit cu totii)iG"r"
lf"pe
'
'
O listh de control
Poate cd grupul vostru ar fi de acord cu o listd
a greqelilor pe care ar trebui sd
a;-;;rificia,re
-"otitule"voastre'
tita o astfel de list6:
[*
""liu
165
7.
-' Formatul general
af caietut ie notile prea mic/mare;
b) paginile prea incarcate/impr5;tiate,
c) scrisul necitet,
d) subiecte invdlmdqite.
2. Structura noti{elor
a) insemndre insuficientd sus,
bi nu are formd de schem5 (prea multa ptoz6'
,
densa),
166
Intrebd ri recopitulotive
se
Care este avantajul folosirii unui dosor c1t nLCtgi;nd (tip biblioraft), pentru notite?- (chenarul 3)
De indatd ce s-a acceptat lista de'control, fiecare serie de notile ir putea fi apreciatd de
cdtre fiecare student din grupd qi toti ar avea
de invdlat din discutiile ce vor urma'
N. B. Nu uito s6'fi omintegti 9i sd recopitulezi ocest coPitol ihointe de o merge moi de-
Nu egti constrins de ordinea in care i.{i iei, noti{ele; poli sd le regrupezi pe subiecte, dupd,
dorin,td,
sd.
in orice loc.
;i sd le adaugi
ln
fazd).
porte.
.
I;
3. Utilizeazd retrageri r t?
-- ^v relevi
indunrru
I corelafiile'
:3.
4. . . .. . riteri: qi cifre J
,i-"'"""
E. Mecanisme
1. Scrie cite! sau cu maqina.
2. intocmeqte un sistem de prescurtdri'
3. FoloseEte- o amplasare. logicd/suges-
tivi
Pe Pagind:
''
Asta
,,
,:
7 Cum se te iomporli la
examene
Ai
6.35
capitol:. Cum sd te
$i acum aiungem Ia ultimulcapitolul
4, qi acest
L eiamene. Ca Ia
(nepro"o*porfi
prozi
continud
capiiol este redactat in
grimat), insd are mult mai puline titluri sau
pe cititor' Astlitai"ii'g""fice(( care sd-l ajute
comparatie^ cY
in
mac,r5('
iet lOeEi"este ,,carne
de fapt
incercare
pune
Ia
o
te
manuate)
tt rrtiu
desprinde
a
de
a-capacitalii
pret""tioai6
-"i principale moaut ln carq sint organi,ideile
Ei
zale.
170
t73
ales
inainte de
in
'^^ ultimel-e citeva zile
sd porneasca de
trebuie
D;;i ;;"apitularea
cursului, ca fdcind parte din rutu it
".putr1
Pe mdsurd ce se apropie- exa;i"; ;;'invalare.
programatd foarte
;;;;i; ea irebuie sd fie
ai ldsat
pom.enSsq
te
nu
si
;;;i;;,'ugu "u
?
regula'
E
in
;;i;i"'p;ilru ultima septamind' lntrebarea
rebapitularea;
facem
i\ii itia sd
si
iucrezi ca membru
Jd.L""pit"Iare, decit intr-o izolare individualS'
Contactul cu oamenii te poate ajuta si men{ii
ce
ri*t"t proporliei referitor la evenimentul
irt-i gi prin aceasta sd reducd anxietatea
"u
care altminteri ar Putea sd aPar6'
Ca sd faci recapitularea pentru un examen
ar trebui sd fie evident faptui cd este necesar
sd afli tot ce poli dbsp're acel examen' Procurd-ii o copie a program-ei anal'itice: Ce subiecte se cer? Cerceteazd lucrdrile de 1a examepus?
rrri pte"eaent: ce fel de intrebdri s-au
subiecte?
unele
la
obligatorii
E"irt?
-tt-ti*pintrebdri
ili trebuie ca si rdspunzi tra fiecare
{aios
intrebare?
t74
! t*.,
privegti un subiect intr-o noud lumind. intr-un grup de trei sau patru studenii existd de
obicei patru sau cinci pdreri gi o temd pare sd
dobindeascd o semnificalie noud de indatd ce
a constituit obiectul unei dezbateri infierbiniate"
Este de asemenea avantajos sd-ti reorganizezi aele invdlate dacd ifi recapitulezi deo"datd
lntregul material referitor 'la un anumit subiect. Adund toate notileie (1uate din manuale,
benzi, filme, preiegeri ori seminarii) lmpreund
cu lucrarea personala Ei cu rdspunsurile de 1a
examenele precedente qi cercetati-Ie cu tolii la
un loc. Privite din nou in acest mod, poli observa asocieri de idei care inainte nu erau evidente qi poti ldmuri astfI confuzii anterioare.
La fel, poate fi edificator sd reeapitulezi in
acelagi timp doud sau trei subiecte corelate. Cu
176
rnen.
Fentru maioritatea examenelor sint accesibile listele cu intrebdri din anii precedenti"
-
777
.:,
1 Dacd ifi petreci ultima zi fdcind recapitul\e, ai grija sa te opreqti cu cel pulin doud
Ziuo exomenului
rl
'
:
I,'
,l;r
.
,
r,
',
* firea qi
fii convins cd ai facut tot ce era omeii, n,eEte posibil (caci dacd nu este aga, acum e
',
,/
fi
in
intrebdri
fost Puse.
Analizeazd Descrie
Aprepiazd
I Comenteazd
Compard
Criticd
DefineEte
Demonstreazd
Discutd
Enumeri
Evalueazd
Explicd
ExPune
Ilustreazd
Deosebeqte Interpreteazd
Justificd
Pune de acord
Reexamineazd
Rezumd
Schi{eazd
SPecifici
StabileEte
Traseazd
note
tlare, cit ar
fi primit
pleta.)
ori eqecul depind de ce fel de sim$ al prioritd.tilor oi. lncepe prin a rdspunde la ceu m;d
185
teased notele.
Intrebdri recopitulotiYe
Presupune cd ai de d,at un examen pest,e un
an: cam pe cind ar trebui sd, incepi recapitularea p,entru e1? (p. 173)
Incepe
acu,m,
Examenul
7.1 Acum:
!ntregrme,
;i
'i
un
insuqire
examen
188
1B$
sint activitdlile prelimina,re pe care trebuie sd le faci intre momentul cind ai prirnit tema de examen qi acela .in care incepi
sd-fi scrii rdspunsul la prima intrelrare? (p. 182)
I.t) Care
7.7 DacE
b. Munca ulterioard va
ugoard.
2. lntocmeEte
un orcr pentru
fi
mai
recapi-
tular.e.
hr.
7.9 $i acum:
190
191
i\i
cere
examenul:
a. Pune accentul pe aducere aminte
(nu pe recunoaEtere).
b. Reorganizeazd ideile :
i. Discutind c,.t atlii.
ii. Revdzind simultan toate notitele pentru un subiect.
iii. Revazind irnpreund subiectele
corelate.
iv. Criticind notilele proprii.
v. Rescriind notilele.
c.'Cerceteazd vechile teze de examen:
i. Intocmeqte Planuri de scherne'
ii. IntocmeEte rdspn-rnsuri tip com-
iii.
PIete.
Dd exarnene simulate.
iv. Nu in,cerc,a si ghicegti Pe examinator.
C. 7n ajunul examenului:
1. Nu invdla lucruri rzoi.
2. Recapituleazd ca de obicei gi relaxeaz6-te total.
3. Adund-li rechizitele pentru examen.
4. Du-te devreme la culcare.
II. Comportarea ln ziua examenului.
A. Nu discuta perspectivele cu alli studenli.
B. Citegte toatd tema de examen (5 min):
1" Ce recomanddri pentru candidafi?
2. Stabileqte ce cere fiecare intrebare
(verbe cheie).
3. 4.1ege cele mai bune intrebiri.
192
C"
Repartizeazd timpul:
1. Repartizeazi timpul
total ln raport
cu nbtele pentlu fiecare intrebare'
2. Rezervd 10-15 min la sfirqit pentru controi.
3. Noteazd timpul estimai pentru ter-
de a scrie vreunul.
t* *
din timpul
E"
cota-
(+ t
td intrebare.
1l
+Vbrt)
asupra punctelor
principale.
F. Scrie:
1. Simplu, direct Ei la subiect.
2. Gramatical, fird ortografiere greqiti'
3. Citef.
G. Cind ai terminat de scris:
1. Verificd complet toate rdspunsurile
(in timpul prescris)
2. Nu ramine la comentat'iile post-mor'
tem.
3. Concentreaza-te
193
.'
de examinator Ia ifrtrebdri.
B. Comparind rdspunsurile
cu aIli
T.
stu-
denli.
menele ta1e.
Armstrong, Study i,s Hard Work (1nv5W. H. (1956) tar,ea este o muncd serioasd).
.
New York,,Harper
Bird. C.&D. M. Learning More by Eftec(1945)
tiue Study (Invald mai mult
priq invSlare efectivd). New
York, Appleton-CenturyCrofts
1.94
(re6?)
"]16ing, A.
*Lecdy, P. D.
(1
eu3)
101 Aids
Asso-
to Eram Succes
,{'Leeuw, E. &
IvI. dd (1e66)
Maddox, H.
(In cazul cd ai putea dori sd-ti faci o ,,reciclare(. din cind in cind!)
Bibliogrofie
(190,3)
*Morgan, C, T.
& Deese, J.
(1e57)
McGr-aw-
Hitl
Read Better, Read Faster
(CiieEte mai bine, c iie;te
mai rapid). London, pen-
guin
Hous
S;udy.(Cum sd inr,.e!i)
!!ow t_a- Study (Cum sd inveti)
New York, McGraw-Hill
t.
Orchard, N. E.
(1e53)
ii
*Pitkin,
W.B.
(19.,2)
Robinson, F. P.
(1946)
Styler, W. E.
(1963)
*Woodley.
C. H. (1959)
ca
&
Ro-
(19,8)
I'ransition
(Invaldmintul
tranzifie).
Edinburgh, Oliver & Boyd
universitar in
'
116.
""0"03:i.:,]l'f.l.i::*3,"u"*
, nol/ yP@,
r?tlw ,
**Yrflr!%o,ff,
', $
;,
',azw
bl
r*a)r*v
,rr{;ir{