2011

Sfaturi de utilizare aparate de sudare

MMA - SEI model invertor

Radu Zaporojan
SC SAM Robotics SRL
[Type text]

Reproducerea sau utilizarea acestui material sau a oricarei parti a sa, prin orice mijloace de multiplicare sau
copiere este permisa doar cu aprobarea scrisa in original, a SC SAM Robotics SRL sau ing. Radu Zaparojan

4/16/2011

Page 0

Sfaturi de utilizare aparate

de sudare MMA SEI
model invertor.

Acest material nu inlocuiste si nu incearca sa

inlocuiasca scolarizarea in domenius sudurii
in unitati sau forme de invatamint acreditate
si nu inlocuieste normle de utilizare,
scolarizarea si documentatiile de utilizare si
mentenata ale producatorilor
echipamentelor si materialelor utilizate in
activiatea de sudura.

Acest material are un caracter informativ

CUPRINS
1. Scurt istoric process de sudare
2. Prezentare proces sudare MMA
3. Prezentare material de adaus
4. Prezentare facilitate utilizare invertor versus
transformator, convertizor
5. Utilizarea invertorului caz general in procesul de
sudare MMA
6. Utilizare invertor caz general in procesul de suadre
TIG/WIG
7. Recomandari
8. bibliografie

1. Scurt istoric process de sudare

Scurt istoric al sudarii la inceputuri...

Biblia menioneaz Tubal-Cain, "..uitati toate tipurile de
instrumente din bronz i fier." El poate s fi fost unul dintre primii
care au reusit s uneasca metalele cu procesul de forjare. Flacara
lui a fost intr-o vatr deschis n care el a plasat metalele care
urmeaz s fie nclzite la temperatura de forjare. (De interes, n
sudarea prin forjare materialul nu se topeste. El devine foarte moale la temperaturi cu
mai multe sute de grade mai mici dec it temperatura de topire. Procesele cele mai
recente si inovatoare care unesc prin frecare, de asemenea, nu se topesc metaleacestea doar devine moale si plastice!.)
n 1892 Morehead i Wilson au descoperit accidental modul de a fabrica acetilena. Sa
constatat c acetilen combinata cu oxigen a produs cea mai tare temperatura flcrii 5720 grade F 3160 grade C.
Deoarece acesta este mult peste punctul de topire ale celor mai multe metale, procesul
de sudare oxiacetilenic se va dezvolta foarte curnd.
n 1881, un inventator rus Benardos, a demonstrat
posibilitatea utilizarii electrodului de carbon in procesului
de sudare. Un arc a fost format, ntre un electrod
consumabil de carbon i materialul de lucru. O tij metalica
a fost adugata pentru a oferi posibilitatea adaugarii de
metal suplimentar.
Oscar Kjellberg n 1904 n Suedia,

fondatorul ESAB, a inventat i brevetat electrod invelit. Acest proces de sudura electrica
cu electrod invelit - a permis realizarea de suduri de o calitate excelent,intr-un timp
foarte scurt. (Foto dreapta)
O invenie semnificativ a fost brevetata de Alexander,care a depus in decembrie 1924
(numarul brevetului 1746207) o cerere de brete pentru ceea ce a ajuns s fie cunoscut
sub numele de SUDAREA CU HIGROGEN ATOMIC. Se aseamana ca proces de
sudura cu MIG, dar utilizeaza ca gaz de protectie hidrogenul care asigura , de
asemenea si un surplus de caldura suplimentara, deoarece arde in jurul arcului electric
.
O inovaie major a fost descris ntr-un brevet (US Patent
numrul 2043960), care definete procesul de sudare sub strat
de flux, proces inventat de Jones, Kennedy i Rothermund.
Acest brevet a fost depus n octombrie 1935 i atribuita
companiei Linde Division of UCC.
Urmtoarele a fost extras dintr-un articol scris de Bob Irving n
Jurnalul de sudur; "Importana proceslui de sudare a fost subliniat la nceputul rzboiului cnd
preedintele Roosevelt a trimis o scrisoare prim-ministrului britanic Winston Churchill, care se
spune c a citit-o cu voce tare. (partial), "Aici a fost dezvoltata o tehnica de sudare (referindu-se
la sudarea sub strat de flux de sudare), care ne permite s construim nave comerciale standard
cu o vitez fr egal n istoria transporturilor maritime
comerciale."

Russell Meredith working at Northrop Aircraft

Company in 1940 -1941 invented the TIG process.
This new process was called "Heliarc" as it used an
electric arc to melt the base material and helium to

shield the molten puddle. Mr. Jack Northrop's dream was to build a magnesium airframe
for a lighter, faster warplane and his welding group invented the process and developed
the first TIG torches. The patents were sold to the Linde Division of UCC who developed
a number of torches for different applications and sold them under the brand name
Heliarc. Linde also developed procedures for using Argon which was more readily
available and less expensive than Helium
In a January 1990 Welding Journal article Gus Manz interviewed one of the key
inventors of the MIG process (US Patent Number 2,504868- January 1949), Glen
Gibson. Mr. Gibson indicated he had observed the demonstration of a manual
submerged arc process by Lincoln Electric and had the vision to define the process
using and inert gas shield. He had been working on TIG welding in the Development Lab
at Airco at the time. He indicates although he went on to be the owner of a very
successful business; "..the greatest single day in his life was the day Steve (Steve
Sullivan worked with Glen at the Lab) and I cranked up the first (MIG) welding gun."

On July 26, 1955 Robert Gage (my old boss) filed US

Patent Number 2,806,124 for Plasma, entitled "Arc Torch
and Process." This was the first Plasma Torch and
Process patent. It had 29 claims. One of the patent figures
is shown on left. Although usable for
welding it has gained wide acceptance
as the process of choice for thermal
cutting.
Bob Gage, photo right, was a brilliant Physicist and a great boss.
Although tough, he always made you think, often with a critical

statement such as; "Your solving a problem not know to exist using a method known not

to work!" Bob managed Welding R&D for the Linde Division of UCC (in all US facilities)
for many years.

"ATENTIONARE:
-

"utilizati material de protective adecvate in

timpul procesului de sudare"

Generaliti
Prin sudare se nelege unirea, mpreunarea a dou obiecte, din materiale de obicei
metalice sau termoplastice, utiliznd cldura sau presiunea - cu sau fr ajutorul unor
materiale de adaos.
Atunci cand mbinarea este realizat n urma schimbrii de faz (topirii) a materialului,
procesul se numete sudare prin topire. Sudrii prin topire i este specifica apariia unei
zone denumite zona influenat termic (ZIT), n care pot aprea modificri
microstructurale ce conduc la reducerea rezistenei produsului metalic sudat. Se
recomand ca aceast zon sa fie ct mai mic pentru a nu afecta proprietile
mecanice ale celor doua materiale ce trebuie mbinate prin sudare. mbinarea este
asigurat de cordonul de sudur, care este un volum de material solidificat care
realizeaz continuitatea structurii cristaline a celor dou materiale.

Materiale utilizate la sudare

Materiale supuse procesului de sudare sunt materialul de baz (MB) i material de
adaos (MA), care este opional. De obicei materialul de adaos este prezent n operaia
de sudare doar atunci cnd rostul (spaiul dintre componente) care trebuie umplut este
mare sau cnd materialele ce trebuie mbinate nu sunt compatibile metalurgic. Trebuie
astfel ales un material care s interacioneze (formeze soluii solide sau constitueni
nefragili) att cu un material, ct i cu cellalt material, astfel nct materialul de adaos
s realizeze puntea de legtur ntre cele dou materiale. Materialul din care se
confecioneaz electrodul (ME) este un alt factor important care afecteaza operaia de
sudare. Alegerea acestui material depinde de natura materialelor utilizate n proces i de
caracteristicile pe care trebuie sa le aib cordonul sudat. Aceste caracteristici pot privi
duritatea, tenacitatea, rezistena la coroziune amd.

Procedee de sudare

Procedeul de sudare electric cu arc

Sudarea electric cu arc definete toate procedeele de

sudare electric prin topire (temperatur ridicat, presiune
redus), la care cordonul sudat se formeaz prin
solidificarea comun a materialelor de baz i a
materialului de adaos.

Procedeul SEI (Sudarea cu Electrod nvelit) - este

de fapt procedeul tradiional de sudare i mai este ntlnit sub denumirea de
sudare manual electric.

Sudarea efectiv este realizat cu ajutorul unei surse de tensiune/curent. Aceast

tensiune este aplicat unui electrod. Piesa ce urmeaz s fie sudat este conectat la
masa sursei de tensiune. Prin apropierea electrodului de piesa legata la mas, se
nchide circuitul electric prin intermediul unei scntei. Intensitatea curentului este
reglabil i este cea care determin ct de tare va fi ptruns materialul de sudat. La
acest procedeu materialul de adaos folosit este furnizat de ctre electrodul de sudare.
Sudarea cu electrod (iniial de crbune) a fost mbuntit de Kjellberg n 1902
ajungndu-se la sudarea cu electrod nvelit.

Procedeul de sudare automat sub strat de flux - este o metod automatizat de

sudare prin energie electric la care nveliul pulverulent existent pe suprafaa
electrodului este nlocuit cu o pulbere fin, denumit flux ce se presar nainte de
trecerea electrodului pe suprafaa materialului.

Procedeul MIG/MAG - este o mbuntire a procesului de sudare SEI. Cu toate

c procesul de sudare este asemntor, totui aparatele de sudare precum i
pistoletul de sudare se deosebesc semnificativ.

Diferena majora o const introducerea de gaz protector la locul sudrii care nlocuiete
nveliul electrodului. Gazul protector, cum reiese i din denumirea lui, are rolul de a
proteja zona de sudare efectiv (arcul electric i baia metalic). Deoarece majoritatea
metalelor reacioneaz cu aerul formndu-se oxizi, care deterioreaz grav
caracteristicile mecanice ale mbinrii, este necesar ca n imediata vecinatate a
procesului de sudare s nu fie aer. Acest lucru se realizeaz prin intermediul gazului
protector. Acest gaz poate fi de dou tipuri MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Activ
Gas). Gazele inerte, de exemplu Argonul, Heliul sau amestecuri ale lor se folosesc la
sudarea metalelor i aliajelor reactive cum sunt cuprul, aluminiul, titanul sau magneziul.
Gazele active se folosesc la sudarea oelurilor obinuite, de construcii sau nalt aliate.
n cazul proceselor de sudare MIG/MAG electrodul folosit este aa-numita srm de
sudur. Aceasta este mpins n baie de ctre un sistem de avans. n vecintatea bii,
nainte de contactul mecanic ea trece printr-o diuza de curent de la care preia energia
electric a sursei de curent necesar creerii arcului i topirii materialului. Diuza de curent
este poziionat n interiorul diuzei de gaz. Astfel prin orificiul dintre cele dou diuze va
curge gazul protector. Tensiunea aplicat arcului electric este cu mici excepii continu,
cu form de und staionar sau pulsat Rata de depunere ajunge n aplicaiile
industriale curente la 3 - 4 kg/h.

Procedeul WIG/TIG - (Wolfram Inert Gas) sau sudarea cu electrod nefuzibil in

mediu de gaz inert este o alta varianta derivata din sudarea SEI.

La acest procedeu arcul arde intre un electrod de Wolfram si piesa care se sudeaza (de
unde si denumirea Wolfram Inert Gas). Acest electrod are doar rolul de electrod si nu
are un rol de material de adaos; ca atare se uzeaza foarte lent in comparatie cu un
electrod invelit. Prin procedeul WIG se realizeaza topirea celor doua componente ce
urmeaza a fi sudate. Eventual, in unele cazuri, este necesara folosirea unui material de
adaos pentru a realiza o imbinare cu geometrie si caracteristici mecanice mai bune .
Avantajul procedeului WIG este ca poate fi folosit la majoritatea materialelor sudabile
(otelurile carbon si aliate, aluminiul, cuprul, nichelul si aliajele acestora). In unele cazuri
mai speciale se foloseste la sudarea materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul,

tantalul si zirconiul. Pentru a suda astfel de materiala este nevoie de un spatiu inert n
care nu poate patrunde aer (o atmosfera controlata de argon de exemplu) sau duze de
gaz protector cu design special.

Sudarea cu plasm - este o dezvoltare a procedeului WIG, destinat sudrii

mecanizate a materialelor extrem de subiri (topire progresiv) sau groase, pn
la 8 mm (tehnica n gaur de cheie)

Procedeul de sudare cu flacr oxi-acetilenic - este un procedeu de sudare care

face parte din categoria procedeelor de sudare prin topire.

Sursa de cldur este o flacr oxi-gaz. Uzual, cele dou gaze sunt acetilena i
oxigenul. Acetilena este obinut din reacia a doi constitueni chimici: carbidul i apa i
se poate produce in-situ, n generatoare, sau livrat n butelii. Acetilena este un material
inflamabil, cu vitez ridicat de ardere. Pentru sudare se folosete flacra primar
(nucleul flcrii). Temperatura ridicat a flcrii este asigurat de arderea cu oxigen.

Procedeul de sudare cu fascicul de electroni - este un prodeceu de sudare prin

topire la care sursa de energie este un fascicol de electroni.

Acesta se realizeaza prin descarcarea intr-un spatiu vidat, denumit tun de electronic, a
unei energii sub forma unui fascicul de electroni, comandata cu ajutorul unor lentile
electromangnetice necesare pentru focalizarea si deplasarea fascicolului de electroni pe
suprafata materialelor de sudat.

Procedeul de sudare cu fascicul de fotoni, denumit netiinific Sudarea cu laser.

Procedeele de sudare prin presiune - sunt o familie de procedee de sudare la

care activarea energetic a procesului de sudare este realizat preponderent prin
aplicarea unor presiuni de contact ridicate.

Sudarea electric prin pressiune poate realiza in puncte sau in linie.

Sudarea electric prin presiune n puncte - Imbinarea sudata se realizeaza prin

trecerea curentului intre electrozi si piesele de sudat. Nucleul punctului sudat se
formeaza la suprafata de separatie dintre cele doua (sau mai multe) materiale de
sudat.

Sursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, invertoare.
Strangerea electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest
procedeu se pot suda o gama larga de materiale (table, sarme, etc.), de diferite tipuri de
otel sau neferoase. In functie de tehnologie si dimensiunile produselor se proiecteaza
(alege) masina.

Sudarea electric prin presiune n linie - mbinarea sudata se realizeaza prin

trecerea curentului intre dou role - electrod si piesele de sudat. Se formeaz o
serie de nuclee (puncte) sudate care se pot suprapune (sudur etan) sau nu la
suprafata de separatie dintre cele doua (sau mai multe) materiale de sudat.

Sursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, invertoare.
Strangerea electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest
procedeu se pot suda o gama larga de materiale (table, sarme, etc.), de diferite tipuri de
otel sau neferoase. In functie de tehnologie si dimensiunile produselor se proiecteaza
(alege) masina. Gama de echipamente se intinde de la clesti de sudare portabili de
putere mica 2 kVA si 11 kg pana la masini stationare de 630 kVA si sute de kilograme.

10

2. Prezentare proces sudare MMA

1. Operare

Pentru aprinderea arcului electric, electrodul este

adus n contact cu suprafaa de lucru, avnd loc un
scurtcircuit, i apoi retras uor, lund natere arcul
electric care cauzeaz topirea pariala a
componentelor de sudat i a electrodului, lund
natere baia de metal topit, iar n urma solidificrii acesteia rezult cordonul de sudur.
n timp ce electrodul se topete, fluxul care acoper electrodul ajuta la formarea unui
gaz protector a bii de metal topit iar fluxul din baia de metal plutete la suprafaa
protejnd baia de metal topit, implicit i cordonul de sudura pe perioada solidificrii de
aciunea mediului nconjurtor. Pe parcursul procesului de
sudare sudorul se oprete periodic pentru scoaterea restului
de electrod din portelectrod i nlocuirea lui cu unul nou.
Activitatea de sudare, mpreuna ndeprtarea zgurii reduc
considerabil timpul consumat de sudor pentru depunerea unui
cordon de sudur, fcnd astfel ca SMEI s fie unul dintre cele
mai eficiente procedee de sudare.
Tehnica actuala de sudare utilizat depinde de electrodul folosit, compoziia materialelor
ce urmeaz a fi sudate, tipul rostului i poziia de sudare. Alegerea electrodului i a
poziiei de sudare determin viteza de sudare.

11

2. Calitatea sudurii

Cele mai dese probleme privind calitatea mbinrii sudate sunt: incluziuni de gaz, pori,
neptrundere, supranclzire, cratere marginale. Aceste defecte determina calitatea
finala a mbinrii sudate i pot fi uor evitate prin alegerea corect a parametrilor i a
regimului de sudare, nsa n cea mai mare msur, calitatea finala a mbinrii sudate,
depinde de calificarea i ndemnarea sudorului.

DEFECTE POSIBILE LA SUDURA

PROBLEMA
POROZITATE

CAUZE

REMEDIERE

Electrod cu invelis acid pe otel cu continut ridicat de sulf

Folositi un electrod bazic.

Pendularea electrodului este excesiva.

Reduceti rostul. Pozitionati marginile de

sudat mai aproape una de cealalta.

Distanta dintre piesele de sudat este prea mare

Sudati cu viteza mica si depunere mare.

Piesa de sudat este rece

Reduceti enelrgia liniara introdusa

Micsorati curentul de sudare.

FISURI

Materialul de sudat este murdar (de exemplu cu ulei,

Curatarea componentelor inainte de

vopsea, rugina, oxizi).

sudare este un principiu fundamental

pentru a obtine imbinari sudate de calitate.

Curent insuficient.

Cresteti curentiul de sudare, adecvati

grosimea lectrodului la grosimea piesei

PATRUNDERE

Curent mic.

Reglati parametri de sudare si asigurati-va

SLABA

Viteza de sudare prea mare.

ca materialele de sudat sunt bine curatate.

Polaritate inversata.
Electrod inclinat in pozitie opusa fata de miscarea sa.
STROPIRE

Inclinare a electrodului excesiva.

Faceti corectiile necesare.

PROFILUL

Parametrii de sudare incorecti.

Respectati principiile de baza ale sudurii.

SUDURII

Viteza de sudare nu este aliniata cu parametrii sudare.

DEFECTUOS

Inclinarea electrodului nu este constanta pe parcursul

INTENSA

operatiei de sudura.
ARC INSTABIL

Curent de sudare prea mic.

Verificati starea electrodului si

impamantarea.

ELECTRODUL

Electrod care nu are miezul centrat.

Schimbati electrodul.

SE TOPESTE

Fenomen de suflaj magnetic.

Conectati doua cabluri de masa pe partile

OBLIC

12

opuse ale piesei de sudat.

3. Sigurana n operare

Sudarea manual cu electrod nvelit, ca i celelalte procedee de

sudare, poate fi periculoas dac nu sunt luate msurile
corespunztoare de siguran. Procedeul utilizeaz un arc electric
deschis care poate provoca arsuri de aceea sudorul trebuie protejat cu
echipament complet de protecie (mnui, salopeta). Totodat arcul
electric produce o luminozitate foarte mare care poate provoca rnirea
retinei, i o emisie de ultraviolete care de asemenea poate afecta ochiul uman dar si
pielea, de aceea sudorul trebuie sa foloseasc o masc de sudare pentru protecia
mpotriva radiailor emise de arcul electric.
4. Aplicabilitate i materiale

Sudarea manual cu electrod nvelit este unul dintre cele mai rspndite procedee de
sudare la nivel mondial, in unele ri depind procentul de 50%, fiind aplicat cu succes
n industria de fabricaie, ntreinere i reparaii, i n domeniul construciilor sudate.
Totui, datorit costului mic al echipamentului necesar desfurrii procedeului i a largii
aplicri, procedeul va rmne, probabil, printre cele mai utilizate, mai ales n rndul
amatorilor i a micilor ntreprinderi unde procedeele de sudare neeconomice nu sunt
necesare.
Sudarea manual cu electrod nvelit este uzual folosit pentru sudarea oelurilor carbon,
oelurilor slab i nalt aliate, oelurilor inoxidabile, fontelor. Dei nepopular procedeul
poate fi aplicat i la sudarea nichelului, a cuprului i, n cazuri rare, a aluminiului.
Se pot suda grosimi de material ncepnd cu 1,5mm; i n funcie de ndemnarea
sudorului procedeul poate fi aplicat n toate poziiile de sudare.

13

5. Echipament

Echipamentul tipic pentru sudarea manual cu electrod

nvelit este format din: o sursa de curent continuu, cabluri
electrice, clem de mas, port electrod i mas de lucru.
6. Sursa de curent

Sursa folosit la SMEI are un stabilizator de curent

asigurnd meninerea constant a curentului chiar i la
variaii ale distanei arcului sau a variaiei curentului. Acest lucru este important
deoarece majoritatea aplicaiilor SMEI sunt efectuate manual, sudorul neputnd ine
constant lungimea arcului.
Alegerea polaritii depinde direct de tipul electrodului i de proprietile dorite asupra
mbinrii sudate. La sudarea n curent alternativ
polaritatea se schimba de 100 de ori pe
secund, crend o distribuie bun a cldurii i
conferind o balan ntre rata de topire a
electrodului i ptrundere.
Tipic, sursa folosita la SMEI e compus dintr-un
transformator cobortor de tensiune i un rectificator pentru
modele de curent continuu, pentru convertirea curentului
alternativ n curent continuu. Deoarece n mod normal sursa de
curent este alimentat prin curent alternativ de nalt tensiune,
transformatorul este utilizat pentru a reduce curentul i a mri
intensitatea. Ca rezultat, n loc de 220V la 50A de exemplu,
puterea oferita de transformator poate fi n jur de 17-45V la o
intensitate de pn la 600A. Sursa folosita poate fi de tip

14

transformator, invertor sau redresor.

7. Electrodul

Alegerea electrodului pentru SMEI se face n funcie de

mai muli factori, cum ar fi: tipul materialului de sudat,
poziia de sudare sau proprietile dorite a mbinrii
sudate. Electrodul este nvelit cu un strat de flux care
confer protecie bii de metal i cordonului de sudur sub forma de gaze protectoare i
zgur.
n general compoziia electrodului este
asemntoare cu cea a materialului ce
urmeaz a fi sudat. nveliul electrodului
putnd fi rutilic, bazic, pentru majoritatea
aplicailor, pentru aplicaii speciale folosinduse electrozi cu nveli corespunztor aplicaiei (celulozic, titanic,).
Electrozii sunt standardizai conform AWS, EN, DIN.

15

3. Prezentare material de adaus

Substantele care intra in compozitia invelisului electrodului sunt:
-substante ionizante
-substante zgurifiante
-substante dezoxidante
-substante fluidizante si fondante
-substante gazeifiante
-lianti
-plastefianti
-substante de aliere si de adaos
SUBSTANTE IONIZANTE-la temperaturi ridicate se ionizeaza usor,asigurand
aprinderea usoara a arcului electric si mentinerea lui.Ex.de substante:carbonatul de
calciu,bioxidul de titan,carbonati de potasiu,oxizi si saruri ale metalelor alcaline.
SUBSTANTE ZGURIFIANTE-produc o zgura abundenta care protejeaza baia de
actiunea aerului inconjurator,asigura racirea lenta a cusaturii.Ex.de
substante:minereurile de titan,mangan,siliciu si silicati naturali,carbonati naturali.
SUBSTANTE DEZOXIDANTE-intra usor in combinatie cu oxigenul si compusii acestuia
dand combinatii care nu afecteaza calitatea si trec in
zgura.Ex.:feroaliagele,siliciu,grafitul.
SUBSTANTE FLUIDIZANTE SI FONDANTE-separa zgura si impuritatile din metalul
topit.Ex.:carbonatul de sodiu,calcarul,boraxul,dolomitul.
SUBSTANTE GAZEIFIANTE-produc gaze in spatiul electric impiedicand patrunderea
aerului in zona materialului topit.Ex.:carbonatii de calciu,de magneziu,substante
organice.
LIANTI-substante care asigura rezistenta,elasticitatea si mentinerea invelisului pe
sarma.Ex.:silicati de sodiu si potasiu,dextrina,lacul de bachelita.

16

PLASTEFIANTI-plastifica invelisul.Ex.:bentonita,amidonul.
SUBSTANTE DE ALIERE SI DE ADAOS-se adauga pentru a compensa pierderile de
elemente care se ard in arcul electric.
Dupa tipul nvelisului electrozii de sudare pot fi:
oxidanti
acizi
titanic-rutilici
celulozici
bazici.
Alegerea electrozilor se face pe baza a doua criterii principale:
a) compozitia chimica sa fie ct mai apropiata de cea a materialului de baza;
b). caracteristicile mecanice sa fie cel putin egale cu cele ale materialului de baza
(limita de curgere, rezistenta la rupere, alungirea, rezistenta la ncovoiere prin soc).
In functie de diametrul si invelisul electrozilor se poate utiliza informativ urmatorul tabel:

electrozi

1,6

2,5

3,25

rutilici

30-55

40-70

50-100

80-130

120-170

150-250

220-370

celulozici 20-45

30-60

40-80

70-120

100-150

140-230

200-300

bazici

60-100

70-120

110-150

140-200

190-260

250-320

50-75

Toate materialele de adaus sunt standardizate conform AWS, EN, DIN si se recomanda
a se respecta instructiunile de utilizare furnizate de producator.

17

4. Prezentare facilitate utilizare invertor versus transformator,

convertizor
Calcul comparativ eficienta economica utilizare convertizoare rotative invertoare

La calculul costurilor ce privesc energia electrica, se va avea in vedere ca energia termica

necesara pentru topirea unui kg de electrod, este aceeasi, indiferent de tipul sursei folosite la
generarea energiei necesare. Relatia de calcul utilizata pentru costul specific de energie Cw
(lei/kg) este data de relatia:

1
unde
r reprezinta randamentul sursei
Pw reprezinta puterea masurata la bornele de iesire ale sursei de curent
Td este timpul necesar pentru a topi un kg de electrod

Ad rata de depunere, kg/h

Cwe este costul unui Kwh (lei/Kwh)
Po reprezinta puterea absorbita la mersul in gol a sursei (se aplica numai in cazul
convertizoarelor de sudare)
Ts este timpul de sudare

18

Fo factor operator
Cunoscind ca, in cazul sudarii cu electrozi inveliti, valoarea factorului operator Fo este 25% (Fo
= 0,25), relatia (1) devine:
(2)
Din analiza relatiei (2) rezulta ca prin inlocuirea convertizoarelor rotative cu invertoare statice,
costurile specifice Cw vor scadea foarte mult, din urmatoarele motive:
-

randamentul total al invertoarelor este 0,9.. 0.95, in timp ce convertizoarele rotative au un

randament global scazut, sub 0,4;

Puterea de mers in gol Po in cadrul invertoarelor este nula.

Facind raportul celor doua cheltuieli Cwconv, respectiv Cwinv, in scopul compararii lor obtinem:

(3)
unde:
-

Cwconv cheltuieli de energie specifica in cazul convertizoarelor

Cwinv cheltuieli de energie specifica in cazul utilizarii invertoarelor

Folosind relatia (3) intr-un caz concret, la sudarea cu electrozi bazici SUPERBAZ, cu d=4 mm si
un regim de sudare caracterizat de un curent de sudare Is=170A, tensiunea arcului Ua = 20V si
Ad = 1,66 kg/h, va rezulta o putere Pw = 3,4 Kw.
In urma inlocuirii valorilor randamentelor rconv = 0,4, respectiv rinv = 0,95 si Po = 3 Kw in relatia
(3), se obtine raportul celor doua cheltuieli Cwconw/Cwinv=4,8
Kw

19

Acest calcul dovedeste ca in cazul folosirii convertizoarelor rotative, cheltuielile cu energia sunt
de 4,8 ori mai mari, fata de cazul in care aceste echipamente ar fi invertoare.
Daca un post de sudare cu invertor consuma intr-o ora (

) o cantitate de energie electrica

egala cu 2,275 Kwh, atunci pentru acelasi regim de sudare, un convertizor rotativ va consuma
10,92 Kwh. Pe durata unui an, considerindu-se ca timp de lucru perioada de 2000 de ore de
functionare, convertizorul rotativ va consuma 21.840 Kwk, timp in care un invertor va consuma
numai 4.550 Kwh.
Economia anuala pentru un singur post de sudare va fi de 17.290 Kwh.
De aici rezulta ca economia anuala pentru un singur post de sudare va fi deosebit de insemnata
mai ales la costurile actuale de energie.

Concluzii:
1. Prin inlocuirea convertizoarelor rotative cu invertoare, la sudarea manuala se obtin
insemnate economii de energie electrica. In situatia actuala aceste economii reprezinta
peste 50 milioane lei annual pentru fiecare post de sudura.
2. Economiile realizate ca urmare a inlocuirii convertizoarelor rotative, justifica cheltuielile de
investitii aferente costurilor invertoarelor, deoarece printr-o folosire intensiva, respectiv prin
cresterea orelor de utilizare de la 2.000 la 3.000 ore pe an, un invertor de 180 A se
amortizeaza intr-un interval de mai putin de un an.
3. Prin inlocuirea convertizoarelor cu invertoare, la economiile realizate din reducerea costurilor
cu energia electrica se mai adauga si cele rezultate ca urmare a reducerii cheltuielilor de
intretinere fiind cunoscut ca datorita pieselor in miscare de rotatie, la convertizoare se
uzeaza in mod special periile colectoare si rulmentii.
4. Folosirea invertoarelor permite sudarea si prin procedeul WIG, ceea ce in cazul
intreprinderilor mici si mijlocii duce la reducerea cheltuielilor de investitie pentru
achizitionarea unei instalatii WIG
5. Proprietatile dinamice si comanda electronica, permite o amorsare sigura si usoara la
inceputul cordonului si elimina pericolul lipirii electrodului de piesa de sudat.

20

De asemena un rol deosebit de important il are:

- modul de reglare a procesului de sudare,
-facilitatile greutatii scazute a invertorului
- corectia de factor de putere absorbit de la retea ( modul introdus la toate echipamentele de
sudare serioase de pe piata),
- posibilitatea sudarii cu toate tipurile de electrodi si a sudarii tuturor materialelor metalice in
conditiile prescrise de furnizorii de materiale de adaus.

21

5. Utilizarea invertorului caz general in procesul de sudare MMA

Pentru conectarea la retea se pot folosi si prelungitoare cu respectarea anuitor conditii:
TABELE PENTRU LUNGIMI SI SECTIUNI
Trebuie sa fiti tot timpul conectati la o sursa de alimentare care furnizeaza puterea necesara.
In unele aplicatii cablul de alimentare trebuie extins pentru a ajunge la zona de lucru. Functie de sectiunea
si de lungimea conductorilor, va rugam sa folositi tabelele urmatoare pentru o functionare eficienta a
sursei.
ELECTROZI DE SUDURA CU

ELECTROZI DE SUDURA CU

DIAMETRUL DE PANA LA 2,5 mm.

DIAMETRUL DE PANA LA

(100A)

3,25 mm (140A 160A)

20 mt.

2,5 mm2

10 mt.

2,5 mm2

30 mt.

4 mm2

20 mt.

4 mm2

50 mt.

6 mm2

30 mt.

6 mm2

.
NOTA: pentru lungimi diferite, sectiunea cablului de alimntare se adapteaza proportional.
Tote dispozitivele folosite pentru reglarea parametrilor
de sudare sunt plasate pe sursa de sudura.
- Conectati unitatea de putere la racordul de retea
(230V sau 380v conform manulaului de utilizare a
producatorului noi ne vom referii la alimentarea la
220V) si asigurati-va ca este realizata impamantarea.
- POZ. 1 5 Borna pozitiva si borna negativa de iesire
sunt pentru conectarea cablului de masa si a cablului
cu clestele portelectrodului la terminalele de iesire
Electrozi rutilici si celulozici solicita conectarea electrodului la borna (-) pe cind electrozi cu invelis basic
solicita conectarea la borna (+). In orice caz se aplica instructiunile existente pe ambalajul pachetului de
electrozi.
- POZ. 4 Comutatorul invertorului.
- POZ. 3 LED care indica oprirea aparatului datorita supraincarcarii termice sau tensiunii prea mici.

22

- POZ. 2 Potentiometru care permite reglarea curentului de sudare.

In principal toate firmele producatoare, respecta mai mult sau mai putin panoul de
conectica si reglaj alaturat.
Valorile de regalre a potentiometrului de putere permite regalrea curentului de sudare
pentru diverse valori in functie de diametrul electrodului si procesul de sudare. Un table
informative al valorilor minime si maxime a curentului de sudare in functie de diametrul
electrodului este dat in tabelul alaturat
1,60 mm electrozi :

curent minim 25 A

curent maxim 50 A

2,00 mm electrozi :

curent minim 40 A

curent maxim 70 A

2,50 mm electrozi :

curent minim 60 A

curent maxim 110 A

3,25 mm electrozi :

curent minim 100 A

curent maxim 140 A

4,00 mm electrozi :

curent minim 140 A

curent maxim 180 A

5,00 mm electrozi :

curent minim 210 A

curent maxim 280 A

6,00 mm electrozi :

curent minim 260 A

curent maxim 350 A

- Introduceti capatul neinvelit al electrodului in clestele portelectrod.

- Legati la masa piesa de sudat.
- Atingeti si sgiriati fin electrodul peste piesa de sudat pentru a amorsa arcul electric;
-Pentru a incheia operatia de sudura si pentru a intrerupe arcul ridicati electrodul de pe
piesa de sudat.
Atentie la modul de conectare a Cablurilor port electrod. Se indica a se folosi
recomadarile producatorului de elcetrozi pentru obtinerea unei sudri de calitate.
Astfel:
-

polaritatea direct nseamn punerea cablului cu portelectrod la borna minus (DC-)

i polaritatea invers nseamn punerea portelectrodului la borna plus (DC+)

23

Polaritate directa -piesa la polul pozitiv; electrodul la borna minus (DC-)

patrundere mai mare datorita bombardamentului electronilor.
Polaritate inversa - piesa la polul negative; electrodul la borna pozitiva (DC+)
patrundere mai redusa.
Utilizarea electrozilor bazici ridica probleme suplimentare ca:
Electrozii bazici se folosesc in general cu surse de curent continu pentru ca in invelis nu
au dioxid de titan. Aceasta substanta ajuta la stabilizarea arcului atunci cind curentul de
sudare trece prin 0 (zero).
Electrozii bazici trebuie calcinai n mod obligatoriu timp de dou ore la 250-350 grade
Celsius,el fiind higroscopic adic are proprietatea nedorit de a atrage moleculele de
ap din mediul nconjurtor.
Aceste molecule de ap nu fac altceva dect s
creasc cantitatea de hidrogen remanent din custura
sudata si creste riscul aparitie fenomenului de fisurare
la rece

24

6. Utilizare invertor caz general in procesul de sudare TIG/WIG lift-arc (fara HF)

Sursele de sudura ale seriilor

NOVASTICK au fost proiectate
pentru sudura cu electrozi inveliti
(MMA) si
pentru sudura WIG cu amorsare
prin atingere (strip-start).
In Fig. 1 este prezentata schematic compozitia
unei surse de sudura NOVASTICK:
A) Surse de curent
B) Cablu port electrod
C) Pistolet de sudura WIG -optional.
D) Cablu

de 4 metri, cu clema de
masa.
- Conectati
sistemul la 230V si asigurati-va ca alimentarea este
prevazuta cu impamantare.
- Puneti butelia de gaz intr-un loc sigur si asigurativa ca
este bine fixata.
- Conectati intrarea tubul de gaz pistoletului WIG la

reductorul de gaz, urmand instructiunile producatorului

care insotesc reductorul de gaz. Gazul de protectie este ARGON 100% cu un debit de
6-8l/min.
- POZ. 1 Borna pozitiva pentru cablul de masa.
- POS. 5 Borna negativa pentru cablul de alimentare al pistoletului WIG.
- POS. 2 Potentiometru care permite ajustarea curentului de sudura.

25

- Deschideti valva de gaz, apropiati varful electrodului de piesa de sudat si apoi ridicati-l
usor 2-3mm fata de
piesa pentru a amorsa arcul electric;
Ridicati electrodul de pe piesa de sudat
pentru a intrerupe arcul electric
si pentru a incheia operatia de sudare,
lasati gazul sa curga inca 6-8 secunde
pentru a preveni oxidarea
electrodului, asteptati pana cand
electrodul s-a racit si inchideti valva de gaz.

Alegerea tipului (mrcii) electrodului se face n funcie de materialul de baz,

natura curentului, procedeul de sudare, domeniul produsului sudat. n C.A. se
folosesc cel mai frecvent electrozi de W pur. n C.C. se folosesc electrozii aliai cu
Th. n ultimul timp se pot utiliza electrozii aliai cu Ce att n curent continuu ct i
n curent alternativ. Electrozii aliai cu Zr se utilizeaz n domeniul nuclear

26

Sinbolizarea electrozilor nefuzibili pentru procedeu WIG/TIG

Tip oxid
Simbolizare

Culoare cap

scurta electrod

Oxid de

Oxid de

Wolfram

Lantanium

thoriu

pur

WL-10

Negru

1,00%

WL-15

Auriu

1,50%

WL-20

Albastru

2,00%

WT-10

Galben

1,00%

WT-20

Rosu

2,00%

WT-30

Lila

3,00%

WT-40

Orange

4,00%

WP

Verde

WS-2

Turquoise

WC-20

Gri

WZ-8

Alb

27

Oxid
Impuritati

de
Cerium

Oxid de
Zirconiu

100%

2,00%

0,80%

Parametrii de sudare
- diametrul srmei electrod se adopta n functie de grosimea pieselor de sudat:
- intensitatea curentului de sudare valoarea curentului de sudare se alege n functie de
diametrul electrodului de wolfram.
Grosime
material
de baza

Diametru
electrod de
wofram

Intensitate curent
de sudare

Debit de gaz
pentru sudare

Debit de gaz
pentru protectia
radacinii ( * )

(l / min )

(l / min )

10-12
10-12

7-8
7-8

Is
(mm)

(mm)
2 -3
3,2 - 5

Diametru
srma de
sudare

2,4
2,4

(mm)
2-2,4
2,4

(A)
65-85
70-90

Pentru sudarea In current continuu psitoletul se pune la borma PLUS si electrodul utilizat
(wolfram aliat cu CE sau Th) se va ascutii obligatoriu.
IN CURENT CONTINUU NU SE POATE in conditii normale SUDA Aluminiu si aliajele sale

28

7. Recomandari

Alegerea diametrului electrozilor si a valorii parametrilor de sudare.

Pentru sudarea stratului de radacina se recomanda utilizarea diametrelor de
electrozi (de) mici: 2,5 mm sau 3,25 mm (pentru usurarea accesului la radacina se va
evita folosirea electrozilor cu nvelis gros).
Alegerea diametrului electrodului se va corela cu dimensiunile efective ale
rostului (vezi figura 5.8.)
Pentru executarea straturilor de umplere a rostului se recomanda utilizarea
electrozilor de diametru mai mare (4 mm, 5 mm) sau chiar utilizarea electrozilor cu
nvelis gros cu pulbere de fier n nvelis.
Recomandarile sunt valabile n cazul mbinarilor sudate cap la cap si a
mbinarilor sudate de colt.
n functie de tipul nvelisului electrodului se stabileste natura si polaritatea
curentului de sudare Is (curent alternativ sau continuu) n cazul curentului continuu
aceasta poate fi cu polaritate directa adica electrodul legat la polul negativ al sursei sau
cu polaritate inversa cnd electrodul este legat la polul pozitiv al sursei.
Curentul de sudare depinde de tipul (marca) si diametrul electrodului, pozitia de
sudare, felul trecerii, grosimea componentelor etc.
Pentru stabilirea curentului de sudare se folosesc diferite relatii dar toate sunt
functie de diametrul electrodului
Is = f (de)

29

Tensiunea arcului (Ua) depinde de lungimea arcului, tipul nvelisului electrodului,

curentul de sudare, diametrul electrodului, etc.
Pentru stabilirea tensiunii arcului se utilizeaza relatia
Ua = f (Is)
Viteza de sudare vs depinde de metalul de baza prin energia liniara admisa sa se
introduca la sudare, aria trecerii, tipul si diametrul electrodului, pozitia de sudare, etc.
Calculul vitezei de sudare se executa cu o relatie care este functie de Is
Vs= f (Is)
Energia liniara (ql ) se exprima cu relatia:

unde este

30

randamentul arcului electric

8. Bibligrafie
-

http://www.netwelding.com/History of Welding.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sudare

http://www.acsial.ro/

Documentatie diversi producatori

Documentatie Sincosald Italia manual de utilizare invertor NOVASTICK 1600

GLITA GHEORGHE, NEGOITESCU STELIAN Echipamente pentru sudare

partea 1 - ED. Ex Libris Brasov 2008

V. POPOVICI s.a Ghidul lucrarilor de sudare taiere ED. Scrisul Romanesc

Craiova 1984

31

www.sam-robotics.ro

www.sincosald.it

Forumul de sudura http://www.sudori.3xforum.ro/