Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pierduta
Ion Luca Caragiale, dramaturg si prozator, a fost un observator ironic al societatii
romanesti din vremea lui, un scriitor realist si moralizator, un exceptional creator
de personaje. Comediile sale (O noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta, Dale carnavalului, Conu Leonida fata cu reactiunea) ilustreaza un spirit de
observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane, de aceea personajele lui
traiesc in orice epoca prin vicii, impostura, ridicol si prostie.
El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societatii
romanesti si a contura personajele dominate de o trasatura de caracter
reprezentativa pentru tipul uman. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane
memorabile, unor tipologii unice in literatura romana, G. Ibraileanu afirma ca
dramaturgul face concurenta starii civile, iar Tudor Vianu considera ca formula
artistica a lui Caragiale este realismul tipic.
Reprezentata pe scena in 1884, comedia O scrisoare pierduta este a treia dintre
cele patru scrise de autor, o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale
societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa electorala din anul 1883.
Tema comediei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private,
dezvaluirea impletirii de interese dintre doua grupari politice locale ale partidului
de guvernamant, intr-un oras de provincie, capitala unui judet de munte.Autorul
critica minciuna vietii politice, minciuna activitatii electorale de la sfarsitul secolul
XIX. Continutul operei are un puternic caracter social, dar si de viata familiala.
Nimeni nu se sinchiseste de nimic, imoralitatea e suverana peste tot, la toate
nivelele, in oras, in case pretentioase, la mosieri si la burghezi.
Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea
unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final
fericit. Conflictul comic este realizat prin contrastul intre aparenta si esenta. Sunt
prezente formele comicului: umorul, ironia si diferite tipuri de comic.Incadranduse in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti piesa
Zoe Trahanache este sotia lui Zaharia Trahanache si amanta lui Tipatescu. Este
inteligenta, autoritara, ambitioasa si isi impune vointa in fata oricui. Este o
luptatoare hotarata si foloseste tot arsenalul de arme feminine ca sa-si salveze
onoarea. Penduland intre sot si amant cu inteligenta si abilitate, conduce din umbra
manevrele politicii, toti fiind constienti de puterea si influenta ei, avand asupra
barbatilor o seductie aparte, care o face intelegatoare, generoasa.
Ghita Pristanda, functionarul servil, vrea sa para modest, necajit, devotat unui
prefect energic, dar se preteaza la mici furtisaguri, ghidandu-se dupa o deviza a
nevestei lui: Ghita, Ghita, pupa-l in bot si papa tot. Este arogant sau umil, in
functie de imprejurari, penduland cu o siretenieprimitiva si avand ca centru de
greutate propriul interes.Incultura, lipsta de instructi sunt evidentiate pregnant prin
comicul de limbaj: deformeaza neologismele bampir, famelie, catrindala,
scrofulos, renumeratie -, are ticuri verbale care frizeaza prostia. De exemplu,
alaturarea cuvatului curat altor cuvinte, evidentiaza un nestapanit servilism,
facandu-l penibil si ridicol.Comicul de nume al personajului Ghita Pristanda
sugereaza principalele sale trasaturi de caracter servil si umil fata de sefi, lipsit de
personalitate -,deoarece pristanta este un joc popular, ce se danseaza dupa reguli
prestabilite, intr-o parte si in alta, conform strigaturilor si comenzilor unui
conducator de joc.
Nae Catavencu, parvenit, santajist, grosolan si impostor, se conduce dupa deviza
scopul scuza mijloacele. Este infumurat si impertinent atunci cand stapaneste
arma santajului, spunandu-i prefectului asasin, dar devine umil, slugarnic si
lingusitor atunci cand pierde scrisoarea si-i ureaza aceluiasi prefect, sa traiasca
pentru fericirea judetului. Lipsit de demnitate si de coloana vertebrala, el
conduce manifestatia festiva in cinstea rivalului sau politic, Dandanache, fara
niciun scrupul, intuind ca sansa de a castiga in viitor este legata de Zoe.
Comicul de limbaj este relevat mai ales de discursurile sale, care ilustreaza
personajul semidoct, dar infatuat, plin de importanta. Atunci cand ia cuvantul la
adunarea electorala care precede alegerile, Catavencu isi construieste cu ipocrizie
o poza de patriot ingrijorat de soarta tarii, rostind cu greu cuvintele din cauza
emotiei care-l ineaca.
reiese ca politaiul fura din avutul statului, fiind incurajat si de catre prefect, in
calitatea lui de conducator politic al judetului.Una dintre cele mai sugestive situatii
comice este aceea in care Trahanache, dupa ce fusese la Catavencu si vazuse
scrisoricade amor adresata Zoei, vina acasa la Tipatescu, spunanadu-i ca
scrisoarea e plastografie.
Comicul de intentie este o modalitate foarte aparte in litaratura, ilustrand
atitudinea autorului fata de personaje si situatiile in care acestea actioneaza.
Pornind de la afirmatia autorului, aceea ca nimic nu ardepe ticalosi mai mult ca
rasul, adept al preceptului clasic rasul indreapta moravurile,caragiae isi propune
sa-si exprime opiniile prin scris. Astfel, acest demon al veseliei (Paul Zarifopol)
isi uraste personaele, marturisind ii urasc, ma, ii urasc.
Dintre toate tipurile de comic, cel de moravuri ilustreaza in mod special rolul
educativ, formator pe care scriitorii il atribuie artei, in general, si literaturii, in
particular.moravurile satirizate ino scrisoare pierduta sunt: adulterul, servilismul,
prostia, coruptia, incultura, infatuare. Demagogia si coruptia sunt intalnite la
nivelul intregii societati si la nivelul clasei politice inclusiv al marii
burghezii.Comedia O scrioase pierduta apartine genului dramatic si are ca
moduri de expunere dialogul si monologul. Caracterizarea personajelor se face atat
in mod indirect prin vorbele, faptele si gandurile personajelor ori direct de catre
celelalte personaje. O modalitate aparte o constituie referirile lui caragial, curpin in
didascalii, ca indicatii scenice prin care autorul isi misca personajele, le da viata.
In concluzie, comedia de moravuri o scrisoare pierdutaexprima vocatia de
scriitor realist a lui caragiale, nu numai prin spiritul de observatie acut si prin
luciditatea cu care scruteaza lumea ci si prin procuparea pentru domeniul social.
Obiectivitatea, veridicitatea realizata prin tehnica acumularii detaliilor, sunt
trasaturi esentiale ale acestei capodopere.personajele tipologice sunt supuse
ridiculizarii, pentru ca rasul a fost intotdeauna considerat un mijloc de amelioare a
moravurilor , atitudine prin care scriitoul atinge dezideratul educativ al artei.