Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Criza Economica in Romania
Criza Economica in Romania
CRIZA ECONOMICA
si ROMANIA
Prof.coordonator : Lect. univ. Popescu Irina
Bucureti
2009
CUPRINS
facute se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de
munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura
trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce
costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Desigur, trebuie
indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste veniturile bugetare, ceea ce e
greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscala si pentru a permite celor
cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza.
Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; un astfel de
plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantarii externe) si
mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele
structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei, flexibilizarea
pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic).
Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin investitii in
infrastructura pe baza programarii bugetare multianuale, prin reforma fiscala care sa nu fie neutra
si prin implementarea reformelor structurale.
hiperinflatie, nivelurile acesteia fiind de +170,2% in anul 1991, respectiv +210,4% in anul 1992.
Urmare a hiperinflatiei, castigul salarial real a scazut cu 18,5% in anul 1991 si cu 13,1% in anul
1992, iar scaderea puterii de cumparare in raport cu anul 1990 a fost de 29,2%.
Dupa o perioada de patru ani de redresare economica, inregistrandu-se cresteri anuale incepand
cu 1993 si pana in 1996 inclusiv, in Romania s-a consemnat pentru a doua oara depresiune
economica. In perioada 1997 - 1999, productia fizica industriala a inregistrat rate anuale negative
de crestere, scaderea cumulata fiind de 22,0% la sfarsitul anului 1999, in raport cu anul 1996.
PIB a scazut an de an, rata negativa de crestere ajungand la 11,7% in 1999, comparativ cu 1996.
Hiperinflatia s-a instalat din nou, rata medie anuala a inflatiei urcand de la +38,8% in 1996 la
+154,8% in 1997. Castigul salarial real s-a diminuat foarte mult, in cei trei ani scaderea cumulata
fiind de 27,7%, in raport cu anul 1996.
Cu toate ca, incepand cu anul 2000, Romania s-a inscris pe o traiectorie de crestere economica
neintrerupta, influentele negative ale celor doua crize economice severe asupra intregii economii
s-au manifestat pana in anul 2003, inclusiv. Dar, incepand cu anul 2004 (pentru prima oara)
produsul intern brut a inregistrat an de an cresteri si-n raport cu anul 1990. In consecinta, la
sfarsitul anului 2007 s-a consemnat o rata pozitiva de crestere de 27,4%, comparativ cu anul
1990. Starea economica a Romaniei devenea astfel cu mult mai buna decat cea de la sfarsitul
anului 2003 (-1,4%, rata negativa de crestere a PIB in raport cu anul 1990). Statisticile oficiale
confirma.
Calculat in euro, produsul intern brut a insumat in 2007 peste 121 de miliarde de euro, dublanduse fata de 2004, si cu 68 de miliarde de euro mai mult decat in anul 2003. Cresterea economica
de 8,9% inregistrata in perioada ianuarie - septembrie a.c. creeaza premisele realizarii in anul
2008 a unui produs intern brut de circa 137 de miliarde de euro. Soldul investitiilor straine
directe in Romania inregistra la sfarsitul anului 2007 suma de 42,8 miliarde de euro (din care,
55% investitii straine directe in intreprinderi greenfield), cu 33 de miliarde de euro mai mult
decat la inceputul anului 2004. La sfarsitul aceluiasi an 2007, 50% din sold, respectiv 21,4
miliarde de euro, reprezentau investitiile straine directe in bunuri de capital. Prin urmare,
structura importurilor s-a imbunatatit. Si anume, sectiunea "masini, aparate electrice si aparate
industriale; masini generatoare de putere si echipamente; aparate si echipamente pentru
telecomunicatii; vehicule rutiere" detinea la 30 septembrie 2008 o pondere de 35,6% in total
importuri. Este o realitate ca deficitul extern este mare (13,8% din PIB in 2007), insa analiza pe
componente arata o calitate in crestere, importurile pentru productie (85% din total importuri)
avand o contributie insemnata. In plus, cresterea mai alerta a exporturilor (aducatoare de valuta)
comparativ cu importurile (dinamica exporturilor a devansat cu 3,1 puncte procentuale pe cea
importurilor, in perioada ianuarie - octombrie 2008) va contribui la diminuarea deficitului extern,
acesta inscriindu-se pe o traiectorie descrescatoare. Desi, nu se ridica la nivelul anului 2006, in
anii 2007 si 2008 consemnam o finantare semnificativa a deficitului de cont curent prin investitii
straine directe (de aproximativ 43% - 45%). Acumularile de tehnologie de varf (in principal, prin
investitii straine directe) in industria prelucratoare, care asigura circa 96% din exporturile
Romaniei, vor potenta cresterea si in anul 2009 a productiei fizice industriale. Rata medie anuala
a inflatiei se va inscrie pe o traiectorie descrescatoare, revenind la nivelul anului 2007, iar rata
somajului, chiar daca va mai creste, se va masura tot cu o cifra.
Nivelul actual al taxei de impozitare a profitului (cota unica de impozitare de 16%) si costul
unitar al fortei de munca (mult mai redus in Romania comparativ cu celelalte tari din UE) sunt
factori determinanti pentru atragerea in continuare a investitiilor straine directe. Investitorii se
vor orienta catre tarile cu potential de crestere economica, precum este Romania. Si, in conditiile
unor politici economice si fiscale favorabile dezvoltarii, in anul viitor, produsul intern brut (PIB)
va inregistra o rata pozitiva de crestere, chiar daca isi va diminua ritmul.
1
Pentru Romania, exporturile si creditarea din surse externe au fost si vor continua sa ramana o
sursa esentiala a cresterii economice.
www.zf.ro
www.standard.ro
www.masini.ro
mld. euro), din 2007. Profitul net a coborat la jumatate, pana la 60 mil. euro (222 mil. lei), intr-un
an marcat de greva si opriri repetate de productie, pe fondul scaderii comenzilor. Veniturile totale
au avansat cu 16,5%, la 8,4 mld. lei, in vreme ce cheltuielile totale s-au majorat cu 22%, la 8,14
mld. lei. Dacia isi mentine pozitia in topul celor mai mari companii din Romania, alaturi de
firmele petroliere Petrom, Rompetrol, care si-au publicat deja rezultatele. Petrom, parte a
grupului austriac OMV, a avut in 2008 afaceri de 16,75 mld. lei (4,55 mld. euro), in crestere cu
36,3% fata de 2007. In ciuda cresterii afacerilor, compania a raportat, ca si Dacia, un profit net in
scadere, desi cu un procent mai mic, pe fondul constituirii de provizioane masive pentru
acoperirea litigiilor din justitie cu fosti si actuali angajati. Profitul Petrom s-a diminuat cu 43% in
intervalul analizat, la 1,02 mld. lei (277,5 mil. euro).
Criza economica mondiala si turbulentele de pe piata au afectat diferit, anul trecut, activitatea
companiilor cu afaceri de anvergura in Romania, sectorul auto fiind cel mai grav afectat. Pe
langa factorii externi, activitatea principalului constructor din Romania a fost bulversata si de o
serie de factori interni, precum sistarea furnizarii de componente si greva de la inceputul anului
trecut, elemente care au condus la ratarea tintei de 2,6 mld. euro, stabilita la inceputul lui 2008,
pentru cifra de afaceri. In prima parte a anului, salariatii furnizorului de tobe Coturbi si cei ai
furnizorului de cablaje Leoni de pe platforma de la Mioveni intra in greva si opresc productia,
perturband activitatea Automobile Dacia.
In scurt timp, in luna martie, cea mai mare parte a salariatilor Dacia intra si ei, la randul lor, in
greva generala. In urma acestei actiuni, pierderile companiei s-au ridicat, potrivit estimarilor
oficialilor Dacia, la circa 13 milioane de euro, insa productia nerealizata a fost de circa zece
milioane pe zi, ceea ce inseamna contravaloarea productiei zilnice de 1.300 de masini, la care se
adauga pierderile legate de disturbarea fluxurilor tehnologice.
In total productia nerealizata la Automobile Dacia a fost, pe perioada grevei, de aproape 200
milioane de euro. Majorarea preturilor carburantilor, cu un impact major asupra tuturor
constructorilor, a franat si vanzarile Dacia, chiar daca intr-o masura mai mica, perturband
activitatea companiei. Cea mai semnificativa problema cu care s-a confruntat Dacia a fost adusa
de criza economica mondiala catre finalul acestui an, problemele efective debutand la sfarsitul
lunii octombrie, cand productia a fost oprita pentru prima oara la Dacia, ca urmare a scaderii
abrupte a productiei atat in Romania, cat si pe pietele externe.
Ulterior, productia a fost oprita inca o luna si jumatate, pana la sfarsitul anului trecut, iar
angajatii cu contract de munca pe durata determinata au fost disponibilizati. In decembrie 2008,
Dacia a comercializat 3.622 de masini pe piata din Romania, in scadere cu 55% fata de nivelul
inregistrat in decembrie 2007.
Industria auto:diagnostic si solutii
Exista cel putin trei perspective de luat in calcul in momentul unei diagnoze a businessului auto
actual din Romania:
1. Perspectiva dealerilor
Dealerii care au contractat credite in ultimii ani pentru construirea showroomurilor/ serviceurilor
si inca platesc rate lunare foarte mari sunt primii afectati de scaderea vanzarilor. Veniturile au
scazut, cheltuielile insa nu. In perioada crizei economice costurile administrative sunt
responsabile de scadere profitului4.
4
www.daliybusiness.ro;
Dealerii care au avut o dezvoltare rapida si nesanatoasa (investiii mari si in alte businessuri ex.
imobiliare) au enorm de suferit si sunt la limita blocajului.
Un ultim aspect important este lichiditatea, care vine din urmatoarele surse: creante, stocuri,
managementul aprovizionarii, plata furnizorilor. Creantele pentru un dealer vin in special de la
firmele de leasing si asiguratori. Incarcarea cu masini pe stoc si lipsa knowhow-ului intr-o
aprovizionare Just In Time duc la blocarea capitalului & lichiditatii
2. Perspectiva asiguratorului
Daca nu se mai vand masini, nu se mai incaseaza bani pe asigurare => asiguratorii au dificultati
in plata catre dealeri a reparatiilor (dealerii isi recupereaza cu intarziere banii de la asigurator)
3. Perspectiva unui importator
Stocurile sunt cele mai apasatoare pe lichiditatea unui importator. Aceste stocuri cu cat se
invechesc incarca tot mai mult partea de costuri in balance sheet (dupa 6 luni unele companii
fac provizionare partiala a masinilor aflate in stoc; o provizionare de 100% e deja pierdere)
Daca dealerul nu are lichiditate, nu isi poate plati masinile facturate de importator. In final,
importatorii risca sa-si miscoreze numarul de dealeri
Cateva masuri care le poate avea in vedere un jucator din piata auto:
Lichidarea stocurilor prin orice mijloace (inclusiv promotii cu marja de profit minima) => efect
pozitiv asupra tuturor (importator, asigurator, banca finantatoare a dealerului, dealer)
Flexibilitate maxima in acordarea discounturilor
Investirea intr-o forta de vanzare mult mai performanta. Acum este momentul in care cei mai
buni vanzatori isi vor atrage putinii clienti din piata, in timp ce cei care sunt invatati doar sa
factureze la client si nu sa-si convinga clientul cu adevarat, vor pierde. Odata cu ei si marcile
care le reprezinta.
Oferirea de full packages (masina, service, after sales, finantare, piese, accesorii). Marcile ce
pot oferi si finantare inhouse de ex. Mercedes prin MBFS (Financial Services) sau VW, Skoda,
Audi, Seat prin Porsche Bank au un avantaj in plus fata de celelalte marci pentru ca ajung la un
consens mai rapid asupra riscului finantarii.
Management al costurilor (care este alocarea costurilor indirecte? ce costuri pot reduce fara a
afecta performanta interna? etc)In concluzie, fiecare din jucatorii pietei auto ar trebui sa-si
investeasca energia in rezolvarea pe rand a celor 3 factori care duc la deblocare: cresterea
lichiditatii - apoi exploatarea potentialului de crestere - si in final cresterea profitului.
3.2.Asigurarile auto
Asigurarile auto Casco vor scadea anul acesta, ca efect al crizei financiare, micsorandu-si
ponderea in totalul pietei de asigurari generale in favoarea asigurarilor de raspundere civila auto
(RCA), conform reprezentantilor companiilor din domeniu.
Pe parcursul anului curent este posibil sa asistam la diminuarea ponderii subscrierilor asigurarilor
Casco, in cea mai mare parte din cauza reducerii vanzarilor de autovehicule noi.
Se preconizeaza pentru anul 2009 o crestere o ponderii asigurarilor RCA in totalul asigurarilor
generale, astfel ca ponderea totala a asigurarilor auto este foarte posibil sa se pastreze la valoarea
anului 2008.
Se asteapta ca ponderea asigurarilor Casco sa scada in acest an pana la 38-39% din piata
asigurarilor generale, de la 45% in 2008.
Totodata, acesta estimeaza o crestere a ponderii asigurarilor RCA de la 25% pana la 31% din
totalul asigurarilor generale.
Scaderea numarului de asigurari Casco se va produce din cauza reducerii numarului de vehicule
cumparate in leasing sau cu credit, incheierea la termen (expirarea) a perioadei de leasing pentru
multe polite multianuale, incheiate in anii anteriori si care nu mai sunt continuate.
Un alt factor al acestei scaderi este terminarea, inainte de termen, a multor contracte de leasing
sau credit, pentru care romanii nu mai pot plati ratele si predau vehiculele unitatilor care le-au
imprumutat.
De asemenea, cresterea daunalitatii pe asigurarile Casco duce la majorarea acestor polite,
respectiv la renuntarea la acest tip de asigurare facultativa.
In acelasi timp, scade si numarul de vehicule noi achizitionate cash, in conditiile in care
asigurarea Casco este aproape indisolubil legata in constiinta publicului de faptul ca masina e
noua, iar numarul masinilor second-hand este in crestere. Pentru masinile cu vechime mare,
costul unei asigurari Casco complete poate reprezenta chiar si 20% din valoarea masinii.
Cele mai afectate asigurari auto de criza financiara vor fi cele Casco, asigurarile RCA fiind atinse
mai putin datorita caracterului obligatoriu al acestui tip de asigurare, observa Mihai Tecau,
directorul general al BCR Asigurari.
Se estimeaza ca asigurarile Casco vor fi afectate de criza, iar asiguratorii probabil ca isi vor
indrepta atentia catre reinnoiri si fidelizarea clientilor deja existenti, pentru a nu inregistra scaderi
foarte mari pe acest segment. Cu cat a crescut euro, cu atat s-a ridicat si valoarea in lei a politelor
In general, politele Casco au primele de asigurare stabilite in euro, cu plata acestora in lei, la un
curs in viguare la data platii, ceea ce a facut ca valoarea politelor sa creasca in urma deprecierii
monedei nationale.5
Pentru o polita Casco cu o prima de asigurare de 500 euro pe an, in urma cu 6-8 luni ar fi trebuit
achitata suma de aproximativ 1.650 lei, in timp ce la ora actuala, pentru aceeasi prima de
asigurare ar trebui platita suma de 2.125 lei.
In conditiile actuale, devine mult mai avantajoasa achitarea integrala si anticipata a primei de
asigurare, fata de achitarea in rate.
Jucatorii din piata se asteapta ca pe parcursul anului 2009, piata asigurarilor auto sa inregistreze
o crestere de aproximativ 10% in conditiile economice actuale, dupa ce in primele 9 luni din
2008, aceasta a avut o crestere de circa 14%.
5
www.dailybusiness.ro
www.1asig.ro
www .standard.ro
In plus, tot referitor la ritmul descendent al activitatii din industria textila,numarul de salariati ai
industriei de profil s-a diminuat cu peste 30%, in ultimii trei ani.
La 31 decembrie 2004, existau in industrie 450.000 de angajati, ajungand la finalul anului 2008
la 300.000. Am redus in fiecare an angajatii cu un numar de 50.000, astfel, in trei ani, au fost
disponibilizati 150.000 de angajati.
De asemenea, ritmul exporturilor romanesti din industria textila a scazut in 2008 cu 335 milioane
euro, comparativ cu 2007 cand valoarea exporturilor se ridica la circa 5,4 miliarde de euro
Piata locala de textile va fi putenic afectata de criza economica in acest an, printre cele mai grave
urmari fiind scaderea productiei, a exporturilor si a numarului de angajati cu cel putin 15%.
Printre efectele negative ale crizei in 2009 se numara scaderea exporturilor, a productiei si a
numarului de angajati cu cel putin 15%. In plus, imaginea IMM-urilor va fi puternic afectata, iar
oamenii nu vor mai avea curajul sa inceapa o afacere in domeniul textilelor.Tot mai multe firme
de textile se pregatesc sa-si inchida afacerile intrucat acestea vor deveni neprofitabile in
conditiile actuale, iar comenzile la export, incheiate de regula in aceasta perioada a anului
intarzie sa apara. Productia de textile din Romania a avut anul trecut valoarea de 8,5 miliarde lei,
in timp ce in primele sapte luni ale anului s-a situat la nivelul de peste sase miliarde lei.
Productorii i comercianii din industria textil spun c le-au sczut vnzrile considerabil de la
nceputul anului i pn acum. Singurele soluii ar fi ca preurile s se micoreze i produsele s
fie promovate corespunztor.8
3.4.Piata imobiliara
Criza financiara internationala afecteaza si piata
imobiliara si domeniile conexe din tara noastra.
Dupa scaderea preturilor apartamentelor vechi,
piata imobiliara se confrunta cu o noua problema,
aceea ca apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. De asemenea, va
continua sa scada cererea pentru apartamentele care au o locatie periferica. In functie
de cat de proasta va fi locatia, cu atat va scadea pretul apartamentului respective.Exista
dezvoltatori imobiliari, in prezent, care au oferit finantare de 20 la suta si care incearca
sa obtina refinantare de la banci.Constructiile, amenajarile interioare si restul domeniilor
secundare pietei imobiliare vor fi afectate de criza financiara. Deja a scazut cifra de
afaceri a companiilor din toate domeniile ce tin de piata imobiliara. Sectoarele care au
generat cresteri economice sunt cele care au avut si au nevoie de finantare, pe care o
obtin de la banci, potrivit acesteia. Aceste banci aduc bani din activitatea bancilor mame
din strainatate.
Uitarea unor reguli eseniale ale economiei de pia a reprezentat greeala major care a dus la
criza pe care o traversm n momentul de fa. Reprezentanii sectorului imobiliar nu au inut
cont de bazele economiei care au n vedere trei aspecte: primul, potrivit cruia clientul este cel
mai important factor, al doilea care ne spune c de fapt cash-ul este cel care face legea i al
treilea, principiul verificat vinde cu profit i regret dup ce ai vndut dect s pstrezi prea
mult o proprietate, ateptnd un pre mai mare", adugnd c muli oameni nu aveau o
8
www.frontnews.ro
experien important n afaceri.Nu este vorba doar de chestiunile strict legate de specificitatea
industriei de real estate, ci de abordarea business-ului n general. Oamenii credeau c vor putea
obine bani cu uurin toat viaa.
O alt greeal a developerilor a fost promovarea unei politici de preuri total inadecvate.
Ofertele promovate la sfritul lui 2007 i nceputul lui 2008 erau deosebit de scumpe. Este clar
c atunci cnd un apartament sau un teren are un pre ridicol nimeni nu va dori s-l cumpere,
indiferent ce ar indica anumite studii de pia, preul de pia trebuie s in cont i de
costurile reale.
Preul corect pentru o locuin depinde de zon, dar el poate fi stabilit astfel nct s acopere
costurile dezvoltatorului, cu un profit de 30-50%. Desigur, vom avea excepia celor care s-au
ntins foarte mult i ale cror costuri de construcie au fost mult prea ridicate anul trecut. n
condiiile actuale ale pieei, acetia nu vor putea vinde n profit. Este necesar o adaptare a
ofertei la potenialul real al consumatorului. Cei care au vrut profituri uriae au acum
apartamentele goale. Ct privete nivelul la care se tranzacionau terenurile, activitatea
speculativ le mpinsese la cote total nerealiste.Preurile terenurilor vor scdea de la 30 pn la
80% fa de nivelul de anul trecut.
Impasul pieei imobiliare poate fi o oportunitate pentru ca reprezentanii sectorului s i poat
ajusta comportamentul economic i s elimine practicile pguboase care au condus spre actualul
deznodmnt. Criza e dureroas, dar necesar. Ea nu comport numai aspecte negative pentru
Romnia, ci i avantaje. Este bun pentru romnii care au un loc de munc bun, iar acum, dac ai
un job bine pltit, i poi cumpra o locuin la un pre mai mic. i poi transforma dorina ta n
realitate prin accesarea unui credit ntr-un mod sntos, fr a te suprandatora. Pe de alt parte,
i cei care vor prefera s nchirieze vor beneficia de apartamente mai bune la preuri rezonabile.
Multe chirii se vor duce n jos. Este ru pentru speculatori, dar bine pentru societate, n
ansamblul ei. n definitiv, este normal ca s avem n vedere n primul rnd cele 22 de milioane de
oameni care triesc n Romnia. Acetia sunt cei care au prioritate, i nu capitalul speculativ.
Spargerea bulei imobiliare va oferi oportuniti reale pe piaa local
Sfaturi ale analistilor imobiliari suna in fel urmator
Cash-ul este cel mai important. Pstreaz cash-ul ca s mergi mai departe, pn cnd vei gsi o
oportunitate de investiie real. Acum oamenii i-au adus aminte c lichiditile sunt
determinante pentru derularea afacerilor Cel mai bun moment pentru a face o investiie este acela
n care piaa este jos. Spargerea bulei imobiliare ne va permite s gsim diamante veritabile,
proprieti cu potenial uria pe care le-am fi dorit i naintea crizei, dar pe care nu ni le
permiteam. Cnd vom gsi active imobiliare care s poat oferi un randament bun n orizontul
nostru de timp investiional, cu siguran c le vom achiziiona.
Toti analistii de profil sint de parere ca boom-ul imobiliar a fost generat de cel al creditului
ipotecar.
Criza imobiliara a fost in ultimele luni subiectul care a dat substanta paginilor si emisiunilor
economice din mass-media. Au devenit clisee titluri precum Scad preturile apartamentelor,
Piata imobiliara este blocata, Bancile au inasprit conditiile de creditare, ANPC a luat
agentiile imobiliare in colimator. Cu fiecare material s-a mai pus o caramida pe zidul ridicat
intre oferta si cerere. Business-urile dependente de piata imobiliara, daca vor trece de criza, vor
castiga foarte mult in maturitate. Inclusiv agentiile imobiliare care trec criza isi vor consolida
afacerea astfel incat forta si prestigiul lor in piata vor fi mult mai mari.Implicit, business-urile
vulnerabile din piata vor disparea sau vor fi cumparate si remodelate.
Top 3 victime ale crizei imobiliare: Ilfov, Buzu, Bucureti
Criza de pe piaa imobiliar nu a lovit toate zonele din ar iar mpuinarea tranzaciilor s-a fcut
simit anul trecut doar n ase judee, potrivit datelor comunicate de Agenia Naional de
Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI). n celelalte judee, trendul a fost de cretere a
numrului de tranzacii, n proporii variabile.
De departe, Ilfovul a fost cel mai afectat, cu o scdere de 28% a cifrei tranzaciilor n 2008 fa
de 2007, de la 40.800 la 29.400.
Pe locul al doilea n privina scderilor se afl judeul Buzu, unde datele oficiale arat
diminuarea cu 27,4% n perioada analizat. Astfel, dac n 2007 buzoienii au ncheiat aproape
14.000 de contracte de vnzare-cumprare de case i terenuri, dup un an, cifra a ajuns la 10.150.
Datele ANCPI plaseaz pe locul al treilea Capitala, cu o diminuare cu 19% a numrului de
tranzacii parafate, de la 42.700 n 2007 la 34.500 dup un an.
Primele trei zone sunt cele mai afectate de declinul pieei imobiliare. Pe urmtoarele trei poziii
n ierarhia scderilor figureaz Alba (-5,8%), Vlcea (-5,3%) i Neam (-4,5%). n rest, anul 2008
a adus un plus la nivelul contractelor ncheiate, cea mai mare cretere procentual fiind
nregistrat n judeul Cara-Severin (+90%).
Trebuie consemnat ns i activitatea imobiliar intens din Timi, unde s-au ncheiat cele mai
multe tranzacii la nivel naional (42.809).
3.5.Piata de constructii
Piaa de construcii s-a dovedit foarte sensibil la fluctuaiile de pe pieele financiare
internaionale. De circa dou luni nu se mai primesc comenzi pe sectorul rezidenial pentru noi
proiecte. Dezvoltatorii nu mai pot apela la credite, iar cei care dispun de fonduri sunt mai
precaui
Dac n luna august piaa de construcii cretea ntr-un ritm de peste 30%, acum principalii
juctori estimeaz o temperare.
Productorii de materiale de construcii au anunat evoluii mult sub estimri. Cele mai multe
lucrri consemnate n primul semestru al acestui an erau ntr-o faz care necesita un consum
crescut de astfel de materiale. Din 140.000 de locuine aflate n diverse faze de construcie,
37,7% erau n stadiu de finisare.
Piaa de tmplrie termoizolant a stagnat, cea de polistiren va crete cu aproximativ 2% dup un
ritm preconizat de 40%, vopselurile i adezivii i vor ncetini creterea la jumtate, respectiv 5 i
15%. Mai mult, Comisia Naional de Prognoz estimeaz c n 2009 construciile vor avansa
doar cu 13%, de dou ori i jumtate mai lent dect n acest an.9
9
www.ziarulimobiliar.ro
www.imopedia.ro
www.curierulnational.ro
www.gandul.info/economia
www.adevarul.ro
3.6.Domeniul publicitatii
Criza economic a afectat mai toate domeniile posibile economice inclusiv cele ale publicitii
outdoor, respectiv cele ale publicitii fcute prin intermediul panourilor stradale.Dac pn
recent, dat fiind campania electoral, aceste panouri erau mai vnate dect un spot publicitar la
o televiziune local, astzi, din cauza crizei economice care pune piedici fiecrui agent
economic, ele sunt pustii, astfel c goale fiind, dau oraului un aspect asemntor cu al locurilor
prsite. Pe fondul crizei economice, companiile romneti nu au reuit nc s stabileasc costul
cheltuielilor de publicitate. Pn i zonele de centru ale municipiului Petroani unde sunt
amplasate panouri de publicitate outdoor zac goale, ateptndu-i clienii care, abia avnd bani
s-i plteasc angajaii, ntrzie s mai apeleze la serviciile unei astfel de agenii de
publicitate.n aceste condiii, firmele care presteaz publicitate outdoor mizeaz doar pe
reclamele care consider c au ntr-adevr priz la public i nu i mai asum riscul expunerii
unei reclame considerat a fi fr inspiraie, astfel c prefer s menin panourile goale.n
condiiile actuale, vor disprea reclamele prost fcute, inclusiv companiile care dau dovad de
lips de creativitate. Va rmne pe pia numai cine o merit. Necazul i macin att pe cei din
administraia local ct i pe cei din domeniul privat.n vremuri de criz, oamenii au diferite
nevoi, care sunt mai preioase dect n perioade normale. Astfel, consumatorii doresc cu ardoare
s tie ceea ce se ntmpl n jurul lor, caut pe cineva n care s aib ncredere i simt nevoia
unor lideri care s le inspire siguran
n ciuda crizei economice mondiale, piaa romneasc de televiziune este estimat pentru 2008 la
aproximativ 500 de milioane de dolari. Pentru 2009, se susine c piaa tv va crete cu 10% .
Bugetele de publicitate care ar putea fi afectate de criz sunt cele pentru automobile i bnci. La
acestea se mai adaug segmentul produselor de lux i al imobiliarelor.
Meninerea identitii de brand a unei companii cost mai puin dect dac se va reconstrui dup
ieirea din criz.
Campaniile de publicitate nu ar trebui privite ca o gaur n profiturile companiei, ci ca un avantaj
strategic fa de competiie.
3.7.Domeniul bancar
Evoluia din prima parte a lui 2008 a fost indus de performanele obinute nainte de apariia
problemelor economico-financiare pe continentul european. nsprirea condiiilor de creditare,
scumpirea dobnzilor i criza de lichiditate au fost principalele probleme ntmpinate de bncile
din Romnia.Dac la nceputul lui 2008, puini analiti ar fi crezut c instituiile de credit se vor
confrunta cu o criz de lichiditate, n prezent, liniile de finanare de la bncile-mam sunt
nchise, iar atragerea de resurse interne a devenit prioritar.
Astfel, dup ce a fcut victime n rndul coloilor financiari mondiali, criza a ajuns, inevitabil, i
n Romnia. Iar odat cu explozia dobnzilor la toate tipurile de credite, au nceput s se
manifeste i primele semne ale declinului.
Preurile ridicate de pe piaa imobiliar, corelate cu mprumuturile scumpe i condiiile aspre de
creditare, au condus rapid la un blocaj. Practic, scumpirea surselor de finanare a nceput s
afecteze toate sectoarele economiei, n special pe cele suprandatorate.
n prezent, creditarea este descurajat la nivelul ntregului sistem bancar, fapt care a determinat
bancherii s militeze pentru luarea unor msuri precum subvenionarea dobnzilor, revizuirea
noului regulament de creditare a populaiei i diferenierea ntre mprumuturile garantate i cele
negarantate.
Cu toate c efectele crizei vor fi resimite din plin abia n 2009, analitii susin c Romnia nu
are nc nevoie de un plan de salvare construit dup modelul celor adoptate n statele vestice,
grav afectate.
Numeroasele plngeri naintate la Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor
(ANPC) s-au lsat cu sanciuni pentru mai multe bnci din ara noastr. Pentru a-i proteja pe
clieni de viitoare abuzuri, ANPC a elaborat inclusiv o serie de norme care interzic, practic,
introducerea de noi comisioane sau majorarea celor existente pe toat perioada creditului.
Tot n sprijinul clienilor vine i hotrrea Autoritii Naional de Supraveghere a Prelucrrii
Datelor cu Caracter Personal care oblig instituiile de credit (bnci i instituii financiare
nebancare) s i ntiineze clienii cu 15 zile nainte de a fi raportai ca ru-platnici ctre Biroul
de Credit.
Pe de alt parte, dup apariia unor zvonuri legate de un posibil faliment al Bncii Transilvania,
Asociaia Romn a Bncilor a iniiat demersurile necesare pentru includerea n Codul penal a
acuzaiei de denigrare a bncilor.
Reprezentanii instituiei au susinut c necesitatea unei incriminri n astfel de situaii este cu
att mai puternic, cu ct zvonuri de acest tip urmresc slbirea unor bnci, chiar n perspectiva
unor preluri sau unor fuziuni.
Dac la nceputul anului dobnda de politic monetar era de 7,5%, dup ase majorri succesive
indicele a urcat la 10,25%. Msurile BNR au rezultat ntr-o cretere gradual a dobnzilor la
creditele n lei, precum i a bonificaiilor oferite pentru economiile n moneda naional.
BNR a luat cteva msuri administrative
Interveniile BNR nu s-au oprit, ns, aici, iar banca central a luat o serie de msuri
administrative pentru a tempera creditarea. Lovitura de graie a venit la cteva luni dup ce
bncile i instituiile financiare nebancare (IFN) au fost obligate s constituie provizioane mai
mari pentru clienii expui riscului valutar.
Practic, n luna octombrie 2008 a intrat n vigoare noul regulament de creditare a populaiei,
potrivit cruia gradul maxim de ndatorare a sczut substanial, n special pentru mprumuturile
n franci elveieni.
Totodat, bncile (cu excepia celor care au statut de sucursal, ca ING Bank sau Garanti Bank)
sunt obligate, acum, s ia n calculul bonitii veniturile declarate la Fisc n anul precedent.
Prezena bncii centrale s-a fcut simit i pe piaa valutar, prin interveniile repetate menite s
stopeze deprecierea leului, precum i n dejucarea atacului speculativ asupra monedei naionale.
Pentru a preveni transferul dobnzilor mai mari de pe piaa interbancar asupra creditelor, BNR a
modificat inclusiv modalitatea de calcul a indicelui de referin pentru mprumuturile n lei, cu
dobnd variabil (ROBOR).
n consecin, atunci cnd indicele depete cu mai mult de 25% valoarea dobnzii lombard (la
care BNR mprumut bncile), banca central poate renuna la afiarea ROBOR, care va fi
nlocuit cu dobnda lombard.
n plus, BNR a decis reducerea rezervelor minime pentru pasivele n valut, de la 20% la 18%,
msur care a permis imediat injectarea n pia a sumei de aproximativ dou miliarde lei.
3.7.1. Previziunile analitilor pentru 2009
Analitii se ateapt la o nrutire a situaiei n 2009. Reprezentanii bncilor susin ns c nu
vor fi nevoii s nchid o parte a unitilor i nici s dea oameni afar.
Instituiile de credit s-au pus de acord asupra unui fapt: n 2009 vor pune accentul pe atragerea de
resurse de la populaie i de la companii i vor exercita un control mai eficient al costurilor. Asta
nseamn, printre altele, renunarea la o politic agresiv de expansiune n teritoriu (ce a
caracterizat evoluia sistemului din ultimii ani), prioritar devenind modernizarea reelei
existente.
Totui, analitii nu exclud materializarea unui scenariu pesimist n 2009. n acest caz, vom
asista la o reducere rapid a ritmului de creditare, ce va afecta creterea economic.
Iar o economie mai slab ar putea crea probleme pentru toi agenii care i desfoar activitatea
n cadrul ei, este de prere Lucian Anghel, economist-ef la BCR. Acesta a inut s precizeze
faptul c, dei trebuie s inem cont de contexul internaional nefavorabil, nu crede c scenariul
pesimist se va manifesta.
Analitii pun accentul i pe riscul de neplat, care ar putea constitui unul dintre principalele
pericole pentru sistemul bancar romnesc n 2009.
Cea mai mare ameninare, i una ce nu poate fi controlat, este reprezentat de riscul de
neperforman, ca urmare a intrrii n incapacitate de neplat a unor persoane fizice i juridice.
Potrivit celor mai recente date ale BNR, la sfritul lunii octombrie 2008, valoarea sumelor
restante se ridica la 222,7 milioane de euro, cu 197% mai mult fa de octombrie 2007.
Astfel, creditele restante n euro au crescut semnificativ, cu 35,8%, n octombrie fa de luna
precedent, pn la un nivel de 815,18 milioane de lei. Exprimat n euro, avansul sumelor
restante este i mai accentuat, de 38,5%.
Cu toate c se menin la un nivel sczut, restanele ar putea crete alarmant n 2009, cu att mai
mult cu ct analitii anticipeaz deprecierea monedei naionale la curs de 4,2 lei/euro, n
urmtoarele trei luni.
www.adevarul.ro
investim in ceea ce priveste reciclarea deseurilor menajere sau industriale. Iata, spre exemplu,
cele mai multe autobuze pentru transportul public din Paris functioneaza cu biogaz produs din
utilizarea deseurilor . In domeniul agriculturii, consider ca statul ar trebui sa se implice pentru a
sprijini activitatile de COLECTARE si de STOCARE a produselor agricole, al caror pret este
afectat prin pierdere de calitate si neutilizarea sezonului optim pentru valorificare pe piata. Ar fi
extraordinar daca am fi capabili sa finantam cateva proiecte mari, cum ar fi Canalul SiretDunare. Proiectul acesta facea parte dintr-un program de proiecte mari , a caror lansare am
pregatit-o in 2003-2004. Am cerut atunci colegilor de la ape si de la agricultura sa pregateasca
studiul pentru finalizarea investitiei. Deci studiul exista. Bani insa nu cred ca vor fi in perioada
imediat urmatoare. Si noi contam pe o finantare europeana.11
www.e-transport.ro
www.gov.ro
cu disponibilizari massive.
Statul roman va avea la dispozitie un buget de 4,2 miliarde de euro pentru programele de
gestionare a resurselor umane.
Pana in prezent, principala problema a Romaniei, din punctul de vedere al Directiei Strategii
Forta de Munca si Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor din Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale a fost cresterea ratei de ocupare a tinerilor de pana la 24 de ani, acestia fiind angajati
numai in proportie de 26% in trimestrul II al acestui an.
In aceeasi perioada, 60% din populatia de pana la 65 de ani muncea, iar somajul era de numai
5,6%, acest indicator urmand o tendinta constant descrescatoare in cursul anului curent.
Romanian Crisis Monitor este un studiu de cercetare asupra percepiei consumatorului romn,
realizat lunar de firma de cercetare de pia Unlock, n parteneriat cu agenia de relaii publice
Civitas Global Ketchum Romnia.
Studiul este realizat de compania de cercetare Unlock, n parteneriat cu Civitas Global Ketchum
Romnia. n acelai timp, numrul celor care consider c economia stagneaz sau c
nregistreaz o cretere moderat s-a redus.
Romnii par s fie mult mai contieni de existena unei crize comparativ cu starea de spirit din
decembrie2008. Probabil c au nceput deja s simt repercursiuni la nivel personal.ncrederea
consumatorilor n principalele sectoare ale economiei continu s scad, ns comunicaiile,
turismul i educaia se menin n topul celor mai bine cotate domenii. n timp ce sectorul
construciilor nregistreaz cea mai mare scdere la capitolul ncredere (15 puncte procentuale
mai puin fa de decembrie 2008), sectorul publicitii i al relaiilor publice nregistreaz o
cretere de ase puncte procentuale, ajungnd pe locul patru n topul ncrederii consumatorilor,
de pe poziia a noua.
Consumatorii vor s fie la curent cu planurile companiilor i ateapt soluii din partea acestora.
Fie c este vorba de promoii i oferte care i ajut la o mai bun planificare a bugetului, fie c e
vorba despre evoluia unui anumit sector, oamenii caut informaii pentru a face cea mai bun
alegere ntr-o perioad n care resursele financiare pot deveni limitate. Astfel, publicitatea i
relaiile publice, care deservesc n mare parte nevoia de informare a consumatorilor, capt tot
mai mult ncredere i i dovedesc importana ntr-o perioad dominata de incertitudine.
n acelai timp, i percepia asupra celor mai afectate domenii s-a modificat, majoritatea
respondenilor nominaliznd, n luna ianuarie, industria auto (70%), construciile (68%) i
agricultura (67%). De remarcat este c bncile ocupau n decembrie locul al treilea n topul
companiilor afectate, n timp ce n ianuarie consumatorii le plaseaz pe locul al cincilea. Doar
sectorul comunicaiilor i cel al publicitii & PR nregistreaz o percepie mai bun n ceea ce
privete impactul crizei asupra acestor domenii, fiind considerate segmentele cele mai stabile.
omajul i preul alimentelor sunt cele mai ngrijortoare efecte ale crizei, n opinia
consumatorilor. Ei percep mai puternic efectele crizei asupra evoluiei preurilor la carburani i
alimente, pentru c acestea sunt legate direct cu puterea de cumprare i preocuprile zilnice. De
asemenea, consumatorii au devenit mai puin optimiti n ceea ce privete evoluia n acest an a
veniturilor personale, aproape 30% dintre cei intervievai se ateapt ca venitul s scad n 2009,
comparativ cu 20% la sfritul anului trecut.
Anul acesta, balana se va nclina de partea angajatorilor pe piaa muncii, spre deosebire de anii
trecui. n perioade de instabilitate, companiile vor ncerca s-i restructureze fora de munc
astfel nct s rein numai angajaii care performeaz. Numrul candidailor va crete
considerabil, dar angajatorii i vor gsi mai greu persoanele potrivite i competente n mulimea
de aplicani.
Consumatorii din mediul urban resimt deja efectele crizei economice i i modific opiunile
pentru a limita impactul crizei economice asupra bugetului personal.
Seciunea de analiz aprofundat a unui studiu a identificat existena a patru tipuri de atitudine
ale consumatorilor, vis a vis de criza economica:
externalist (a plasa responsabilitatea pe alii)
temtoare (a bloca orice aciuni din frica de srcie)
pragmatic (a raionaliza consumul)
reducionist (a renuna total la anumite categorii de produse i servicii)
A doua ediie a studiului a fost realizat la sfritul lunii ianuarie prin intervievarea telefonic a
unui numr de 200 de persoane active din Bucureti, cu vrste cuprinse ntre 18 i 45 de ani,
femei (48%) i brbai (52%), persoane singure i n cuplu, cu nivel mediu i ridicat al veniturilor
i educaiei.
Unlock Market Research este o companie de cercetare complet, cu servicii integrate, calitativ i
cantitativ. A fost nfiinat n 2008 i se axeaz pe cercetrile strategice de pia, n sprijinul
companiilor i mrcilor care doresc s se repoziioneze sau care i elaboreaz planurile de
marketing pe baza a ceea ce spune, gndete i simte consumatorul.12
12
www.iaa.ro
Fiind o chestiune de interes national, in cel mai clar inteles al termenului, toti cei responsabili ar
trebui sa lucreze impreuna si sa lasa deoparte disputele - deseori artificiale si insignifiante - care
ii separa, uneori iluzoriu.
Pe termen scurt, cel putin doua probleme sunt de arzatoare actualitate. Prima: stabilitatea
sistemului financiar; reluarea finantarii economiei (creditului) fara a impieta asupra chestiunii
anterioare. Un prim semnal a fost dat recent de BNR, prin diminuarea rezervelor minime
obligatorii.
Urmatorul ar putea fi coborirea dobinzii de politica monetara, la inceputul anului viitor, in cazul
in care cadrul macroeconomic o va permite fara a exista pericolul inflatiei. In paralel, guvernul
trebuie sa se fereasca de excese bugetare si sa-si concentreze disponibilul intr-o masura cit mai
mare spre investitii (mai ales infrastructura, insa nu doar). A doua: comprimarea cererii externe
(exporturilor, mai ales in zona UE), fapt de natura sa potenteze un deficit comercial deja sever in
plan macroeconomic si sa conduca la scadere economica/somaj in plan microeconomic. Caderea
creditului consum a diminuat semnificativ si cererea solvabila interna, inclusiv de produse
romanesti - alte probleme pentru fabricanti.
NUMAI IMPLICAREA STATULUI, INTR-O ASEMENEA CONJUNCTURA, POATE
REZOLVA CEVA. Investitiile de stat trebuie sa compenseze deficitul creat in acest fel, altminteri
nu are cine sa o faca. Cele doua motoare ale cresterii - constructiile si industria auto - trebuie
sprijinite prioritar, Eximbank trebuie activata in mod real pentru sprijinirea exporturilor spre
zone mai dificile, investitiile in infrastructura trebuie sa compenseze deficitul de cerere din
sectorul privat in acest sector.
Pe termen mediu, cel putin doua lectii ar trebui insusite. Prima: o economie nu poate functiona
daca nu PRODUCE competitiv si nu isi consacra branduri. Speculatiile de tip "Caritas" au viata
scurta si ii imbogatesc doar pe citiva smecheri (aproape asa a fost sectorul imobiliar in ultimii
trei-patru ani, sprijinit de o creditare desantata si nociva chiar si pentru banci). Companiile
romanesti - mici, mijlocii, mari - trebuie sprijinite efectiv si nu doar retoric. A doua: nu se mai
poate continua cu "ignorarea" marilor piete de desfacere care sunt SUA, China sau Federatia
Rusa. Faptul ca aproape 80 la suta din exporturile noastre sunt in UE (cea mai dura piata din
lume) ne creeaza vulnerabilitati si conduce la irosirea unor oportunitati. Deficitul comercial
rezulta din aceste trei directii, de unde importam mult mai mult decit exportam.
Pe termen lung, relansarea sistemului profesional si educational - de la scolile de meserii la
invatamintul universitar - trebuie sa fie pivotul central al oricarei constructii durabile; nu se poate
imagina o economie moderna si puternica in absenta unui sistem educational solid.
Ar mai fi de subliniat un lucru important. viteza iesirii Romaniei din criza depinde esential de
ritmul in care economia globala in general si aceea a Uniunii Europene (de care suntem legati
omblical) in special vor depasi faza critica. Numai consumatorii din SUA cumpara in fiecare an
marfuri si servicii care insumeaza 10.000 de miliarde de dolari anual, adica echivalentul a peste o
treime din PIB-ul mondial.O mare parte a acestor bunuri provin, fireste, din import (inclusivintr-o mica masura, din pacate, din tara noastra). Fara turarea motoarelor principale ale
economiei mondiale, micuta barcuta romaneasca va naviga cu sau fara voie prin furtuni de o mai
mare sau mai mica intensitate.13
13
www.bloombiz.ro
ghinion, puteti cumpara fara probleme aceste obiecte la un pret mai mult decat atractiv.
9. Puteti cumpara afaceri ieftine, dar profitabile
In aceasta perioada de criza, exista multi oameni de afaceri care, speriati de criza, prefera sa-si
vanda afacerile pe nimic. Activitatile pe care acestia le au pot fi profitabile, insa dat fiind faptul
ca le este teama sa riste, le este mai comod sa le cedeze decat sa le continue. Va puteti dovedi
talentul de intreprinzator preluand o astfel de afacere si continuand-o.
10. Un ultim argument, insa nu si cel mai convingator, este acela ca nu aveti altceva de facut in
cazul in care tocmai v-ati pierdut jobul, mai ales ca trebuie sa faceti ceva cat mai repede pentru a
avea din nou un venit. Daca nu va doriti sa mai treceti o data prin experienta disponibilizarii ar fi
cazul sa va ganditi la o activitate pe cont propriu.
Aveti asadar o lista de 10 argumente pentru a incepe o afacere cu atat mai mult cu cat toti ceilalti
din jurul dumneavoastra au propriile liste de motive pentru care nu ar face acest lucru. Acesta ar
fi inca un motiv in plus: veti avea mai putini competitori14
www.capital.ro
www.gov.ro