bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

STEPHANIE FAUL locuie[te n Washington, D.C., [i este scriitor,

redactor [i jurnalist. Crescut\ n capitala ]\rii, a dobndit o
excelent\ perspectiv\ asupra ciud\]eniilor [i sl\biciunilor
compatrio]ilor ei [i a nv\]at mult mai multe dect [i-ar fi
dorit s\ [tie despre politic\, dineuri [i hiperboliz\ri. De asemenea, remarca lui Bismarck are pentru ea valoare de
axiom\: Legile sunt precum crna]ii; mai bine s\ nu vezi
cum sunt f\cute.
Un produs tipic al melting-potului american, este pe jum\tate imigrant ceh, pe jum\tate yankeu din Connecticut, cu
o bunic\ vorbitoare de limba german\ [i veri n Canada, Anglia [i Elve]ia. De[i o americanc\ vajnic\ din anumite puncte
de vedere curioas\, deschis\ [i pragmatic\ Stephanie [i
scandalizeaz\ adesea compatrio]ii: nu i place shoppingul,
nu zace la televizor [i, culmea, ador\ mersul pe jos.
Perspectiva xenofob\ i-a fost insuflat\ nc\ din [coala primar\ francez\, dar [i n internatul elve]ian sau n vacan]ele petrecute n Asia sau bnd bere brun\ Newcastle n
puburi engleze[ti. Alte tr\s\turi de xenofob incurabil: ascult\ muzic\ african\, apreciaz\ mncarea vietnamez\,
iube[te nc\l]\mintea italian\, are pisici siameze [i cite[te
romane engleze[ti.

Traducere din limba englez\

ADRIANA B|DESCU

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU

Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

FAUL, STEPHANIE
Ghidul xenofobului - Americanii / Stephanie Faul;
trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing
House, 2009
ISBN 978-606-92087-5-5
I. B\descu, Adriana (trad.)
821.111-4=135.1

Stephanie Faul
THE XENOPHOBES GUIDE TO THE AMERICANS
Copyright Oval Projects, 1994, 1999, 2008
Nemira Publishing House, 2009
Redactor: Vlad PUESCU
Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU
Tiparul executat de Graficprint Industries
Ghidul Xenofobului este o marc\ `nregistrat\.
Toate drepturile rezervate.
Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,
f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-5-5

CIN|

IC
UNITE ALE AMER

II
ST
AT
ELE

CEAI
PRNZ
GUSTARE
MIC DEJUN

Popula]ia SUA este de circa 306 milioane de locuitori,

comparativ cu 33 de milioane canadieni, 62 de milioane
britanici, 108 milioane mexicani, 127 de milioane japonezi,
148 de milioane ru[i [i 1,3 miliarde chinezi.

Cult ur \
Cultura popular\ american\ este, de fapt, cea
mai popular\ cultur\ popular\ inventat\ vreodat\. Episoade dublate din Totul despre sex [i Familia Simpson ruleaz\ `n ]\ri ca Brazilia [i China,
iar restaurantele McDonalds sunt `ntlnite `n
aproape toate capitalele lumii, din Azerbaidjan
pn\ `n Zimbabwe.
~n Statele Unite exist\ a[a-numitele arte frumoase, dar, pentru a rezista pe pia]\, sunt adesea
finan]ate din plin de autorit\]i [i de funda]iile de
caritate. Tonul predominant al culturii americane
este cel popular, de la filme cu gangsteri [i `mpu[c\turi pn\ la concerte rock [i derbiuri de demol\ri. Cum nu exista o infrastructur\ cnd au venit
ei `n America, imigran]ii [i-au creat o cultur\ proprie. A rezultat astfel un divertisment pe m\sura
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

79

tuturor, un gen pe care nimeni s\ nu fie nevoit

s\ se str\duiasc\ prea tare pentru a-l `n]elege.
Sam Goldwyn, titanul lumii cinematografice, a
spus la un moment dat: Nimeni nu a ajuns vreodat\ falit fiindc\ a subestimat gustul publicului
american. Ca un veritabil far al democra]iei, Statele Unite produc cultur\ din popor, creat\ de popor [i pentru popor pentru tot poporul [i pentru
toate popoarele lumii.
La fel ca regele Canut1, autorit\]ile celorlalte
state `ncearc\ din cnd `n cnd s\ z\g\zuiasc\ fluxul crescnd al influen]ei culturale americane [i, la
fel ca bietul suveran sus-amintit, e[ueaz\ de fiecare dat\. Valul mareic uria[ reprezentat de cultura popular\ american\ m\tur\ totul `n calea lui.

E TELEVIZIUNE, NU VIA}| REAL|

Televiziunea exercit\ cea mai puternic\ influen]\ cultural\ asupra vie]ii americanilor, fiind
considerat\ aproape unanim ca numitor comun
1

Membru al familiei regale daneze care, `n anul 1015,

debarc\ `n Anglia `n fruntea unei cete de danezi [i de norvegieni, devenind un an mai trziu regele Angliei; va pune

80

STEPHANIE FAUL

al societ\]ii. Num\rul gospod\riilor care au un

televizor este mai mare dect al celor dotate cu
instala]ii sanitare, iar elevii de liceu petrec `n
medie mai mult timp `n fa]a micului ecran dect
`n clas\.
Televiziunea define[te o realitate proprie; evenimentele despre care nu se pomene[te la televizor nu s-au `ntmplat, iar cele care nu se petrec
dect pe micul ecran (cum ar fi c\s\toria sau decesul unui personaj de film) provoac\ adev\rate
mi[c\ri na]ionale, `nregistrnd audien]e-record.
Emisiunile din timpul zilei sunt `n general telenovele a c\ror intrig\ se axeaz\ pe infidelit\]i
maritale [i crize medicale, [i talk-show-uri `n care
moderatorii `i `mboldesc pe invita]i s\ dezv\luie
detalii personale pe care niciun om cu scaun la
cap nu le-ar face publice. Produc]iile dramatice [i
filmele poli]iste domin\ programele de sear\
astfel `nct, `nainte de a `mplini vrsta de optsprezece ani, tinerii americani vor fi vizionat deja
peste [aisprezece mii de crime televizate.
Pasiunea americanilor pentru cump\r\turi [i
pentru a c\p\ta diverse obiecte pe gratis atinge
bazele primei armate de profesioni[ti, menit\ s\ lupte
`mpotriva seniorilor feudali (n. tr.).
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

81

culmi frenetice odat\ cu jocurile [i concursurile

televizate. Un alt tip de program nelipsit este
emisiunea de investiga]ie criminalist\, care se
axeaz\ pe subiecte [ocante, de tipul ho]ilor de
cadavre, al afacerilor cu droguri [i al prostitu]iei
masculine juvenile. La toate acestea s-a mai ad\ugat un gen: emisiunile `n care echipa de filmare
urm\re[te pas cu pas poli]ia `n ac]iune vreme de
o sear\ [i filmeaz\ operarea arest\rilor.
Televiziunea a atins o culme odat\ cu apari]ia
transmisiei prin cablu [i satelit, care ne permite
s\ alegem dintre sute de canale, printre care [i
unele ridicol de specializate, precum The Weather
Channel, dou\zeci [i patru de ore pe zi de barometrie [i prognoze de precipita]ii; Music Television (MTV) [i echivalentele sale de muzic\
soul [i country; C-Span, care transmite lucr\rile
Congresului, avnd de asemenea o larg\ `ntrebuin]are ca somnifer; sau Court TV, ce permite
telespectatorilor s\ strige indigna]i la judec\tor
a[a cum url\ spectatorii la arbitru pe stadion.

Mn car e [ i b \ ut ur \
E{TI CEEA CE M|NNCI
Americanii abordeaz\ fiecare mas\ con[tien]i
c\ ceea ce m\nnc\ ori le face r\u, ori [i mai
grav `i `ngra[\. Mncarea contribuie la apari]ia
bolilor, `n special a temutelor afec]iuni cardiace,
[i niciodat\ nu po]i [ti care `nghi]itur\ se va
dovedi fatal\.
Printre felurile suspecte se num\r\ costi]ele
fripte (infarct la tav\) [i orice aliment bogat `n
gr\simi [i colesterol, cu ridicat con]inut caloric [i
s\rac `n fibre, ca zah\rul, untul, brnza, `nghe]ata, pinea alb\ sau orice pr\jeal\. Consumul
de hotdog, un soi de sine qua non american, a
fost corelat cu apari]ia leucemiei la copii. Nici
chiar spanacul [i sfecla nu sunt scoase din cauz\,
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

83

din cauza concentra]iei mari de acid oxalic,

acesta fiind d\un\tor `n cantit\]i mari. ~n nesfr[ita b\t\lie a americanilor pentru tinere]e perpetu\, s\n\tate excelent\ [i siluet\ atr\g\toare,
mncarea se afl\ `n prima linie a frontului, iar
aroma constituie prima sa victim\.
Obsesia alimentar\ a americanilor este sus]inut\ de o aparent infinit\ serie de studii [tiin]ifice care demonstreaz\ caracterul integral sau
toxic al diverselor mnc\ruri. Faptul c\ aceste
studii sunt aproape de fiecare dat\ finan]ate de
un anumit grup de interese cu un obiectiv bine
stabilit nu pare a da nim\nui de gndit. Spre
exemplu, atunci cnd un studiu a constatat c\
ingerarea unor cantit\]i masive de t\r]e de
ov\z reduce colesterolul [i deci poate preveni
atacurile cardiace, pre]ul ov\zului a explodat, iar
supermarketurile americane au fost imediat
inundate de produse cu con]inut mare de t\r]e
de ov\z, printre care acadele [i bere cu aceste
t\r]e minunate.
Americanii preocupa]i de starea lor de s\n\tate sunt gata s\ m\nnce orice produs, orict
de nepl\cut sau de lipsit de gust ar fi, att timp
84

STEPHANIE FAUL

ct au impresia c\ `i va men]ine s\n\to[i sau `i

va ajuta s\ sl\beasc\.
Restaurantele folosesc pe meniuri simboluri
speciale, pentru a indica acele feluri care sunt
s\n\toase pentru inim\ (cu con]inut sc\zut
de colesterol [i gr\simi saturate) sau u[oare
(un termen nedefinit, care implic\, dar nu `n
mod necesar, un con]inut caloric sau de gr\simi redus).
Supermarketurile au rafturi separate de produse cu men]iunea con]inut de sare sc\zut,
con]inut caloric sc\zut, dietetic, f\r\ colesterol sau imita]ie. (O etichet\ de tip arom\
redus\ ar fi inutil\.) Americanii cump\r\ f[iu]e
uniforme de [unc\ extrudat\ din boabe de soia,
imita]ii de ou\ lichide `n cutii de plastic, brnz\
f\r\ gr\simi care seam\n\ la gust cu adida[ii recicla]i, b\uturi r\coritoare carbonatate aromatizate cu chimicale al c\ror nume nici nu-l pot
pronun]a, [i pine cu con]inut ridicat de fibre,
`mbog\]it\ cu pulp\ de celuloz\.
Alimentele interzise, `ndeosebi ciocolata,
strnesc `n sufletul americanilor acela[i fior ilicit
pe care alte culturi `l rezerv\ sexului. La fiecare
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

85

`nghi]itur\ de crem\ de ciocolat\ sau pr\jitur\

cu fri[c\, ei sunt str\b\tu]i de un delicios tremur
de vinov\]ie. Deserturile opulente, p\c\toase,
au nume sinistre, precum Checul diavolului,
Nebunie de ciocolat\ sau Ciocolat\ pn\ la
moarte. Pn\ la urm\, aceste apelative nu fac
dect s\ traduc\ ceea ce [tie orice american:
mncatul poate d\una grav s\n\t\]ii.

MIC DEJUN AMERICAN

Micul dejun de]ine un loc de frunte `n regimul alimentar american. Restaurantele afi[eaz\
anun]uri de genul Micul dejun servit pn\ la
ora 11.00 sau, `n cazul celor cu program
non-stop, Micul dejun 24 de ore pe zi. Felurile
de mncare obi[nuite la masa de diminea]\, `n
func]ie de regiune, includ cereale cu lapte, cafea,
[unc\, p\sat de ov\z, salam, costi]\, ou\, scrapple (preparat din buc\]i de porc nepotrivite pentru salam), cafea, biscui]i, cartofi pr\ji]i, pine
pr\jit\, sirop de ar]ar, cafea, vafe, carne de vit\
conservat\, cl\tite, cafea [i terci de m\lai.
86

STEPHANIE FAUL

Terciul de m\lai este un fel de mncare american prin excelen]\. Este preparat din m\lai
`nmuiat `n ap\ [i tratat cu le[ie pentru a `ndep\rta cu certitudine [tiin]ific\ orice urm\ de culoare [i arom\. Terciul arat\ ca un p\sat de ov\z
alb, cu cocoloa[e [i are chiar mai pu]in gust dect tapetul de perete dac\ nu este dres din bel[ug cu unt, sare [i zeam\ de carne (`ndeosebi
preparat\ din resturile r\mase de la pr\jirea c\rnii [i cafea). Locuitorii din Sud se dau `n vnt
dup\ acest terci. Cei din Nord cred c\ el constituie motivul pentru care sudi[tii au pierdut R\zboiul Civil. Pornind de undeva din Maryland, o
linie invizibil\ desparte ]ara: deasupra ei, terciul
de m\lai e considerat impropriu pentru consumul uman, iar sub ea e privit ca fiind esen]ial
pentru supravie]uire.

RESTAURANTE
Restaurantele din Statele Unite variaz\ de la
cele informale, unde sunte]i `ntrebat Salut, ce-]i
dau?, pn\ la localurile cu [taif, `n care chelnerul
vi se adreseaz\ cu Bun\ ziua, eu sunt Alan [i voi
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

87

fi chelnerul dumneavoastr\ `n aceast\ sear\. S\ v\

prezint meniul special al serii? Uneori, chelnerul
sau chelneri]a se a[az\ lng\ dumneavoastr\
vreme de cteva minute, pentru a discuta subtilit\]ile meniului.
~n restaurantele informale, americanilor le
place servirea agresiv\. Unele restaurante sunt
recunoscute pentru grosol\nia chelnerilor [i a
chelneri]elor, care `[i folosesc manierele detestabile pentru a atrage clien]i masochi[ti cu duiumul. Unele dintre cele mai bune [i mai ieftine
restaurante din ]ar\ sunt cele mici, independente, administrate de imigran]ii recent sosi]i `n
State. Cambodgieni, chinezi, salvadorieni, japonezi [i etiopieni, to]i contribuie cu bucatele lor
tradi]ionale la ghiveciul culinar american, [i a[a
destul de bogat. Acest creuzet uria[ produce cteodat\ combina]ii ciudate, cum ar fi restaurantele cubano-vietnameze, mexicano-italiene sau
maghiaro-puerto-ricane.
Dar localurile cu adev\rat tipice pentru Statele
Unite sunt cele care nu ofer\ clien]ilor niciun
serviciu suplimentar. ~n 1954, `ntreprinz\torul
Ray Kroc a cump\rat drepturile de utilizare a
standului de hamburgeri al fra]ilor McDonald
88

STEPHANIE FAUL

din San Bernardino, California, [i a `nceput s\

vnd\ francize. Ast\zi exist\ peste treizeci de
mii de localuri McDonalds `n mai bine de o sut\
de ]\ri, care servesc cincizeci [i dou\ de milioane
de por]ii zilnic.
Re]eta succesului marca McDonalds este
simpl\: un meniu restrns de preparate populare, `n principal hamburgeri, cartofi pr\ji]i [i
milkshake, minimizarea costurilor de operare
defalcnd prepararea `n opera]iuni rutiniere bine
delimitate, folosind vesel\ de unic\ folosin]\
pentru a elimina costurile cu sp\larea ei, fixnd
un pre] accesibil [i men]innd un strict control
al calit\]ii.
Astfel, mncarea este prin excelen]\ predictibil\. {i fiindc\ un Big Mac cump\rat `n Boston
nu se deosebe[te prin nimic de cel achizi]ionat
la Bangkok, acest lucru le permite americanilor
afla]i departe de ]ar\ s\ se rezume la ceea ce le
este familiar. Produsele McDonalds sunt att
de standardizate, `nct revista londonez\ The
Economist public\ un Index Big Mac anual, pentru a ilustra puterea de cump\rare relativ\ a diverselor monede.
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

89

ALCOOL
Cantitatea de alcool consumat\ de americani
a sc\zut constant `n ultimele decenii. ~n medie,
un american consum\ 9 litri de b\uturi alcoolice
anual. Pentru compara]ie, volumul de b\uturi
r\coritoare consumat este de 245 de litri de persoan\ pe an.
~n aproape toat\ ]ara (excep]ie f\cnd statul
Utah, locuit `n mare m\sur\ de abstinen]ii mormoni), este perfect legal [i acceptabil s\ bei ceva.
Cnd [i unde o faci iat\ o cu totul alt\ problem\,
fiindc\ vnzarea [i consumul de alcool sunt reglementate individual, la nivel de stat, comitat [i
ora[. ~n unele state, po]i veni cu ma[ina pn\ `n
dreptul unei ferestre, de unde po]i cump\ra bere,
chiar dac\ este ilegal s\ bei `n ma[in\. ~n altele,
magazinele de profil riguros reglementate [i
p\zite sunt deschise numai `n timpul orelor de
lucru ale func]ionarilor [i ofer\ un sortiment redus
de produse.
Berea american\ tradi]ional\ difer\ de cea pe
care o bea restul lumii. Unul dintre motive este
clima: `n Statele Unite, berea este `n general preparat\ pentru a fi b\ut\ `n cantit\]i uria[e, `n
90

STEPHANIE FAUL

timp ce vizionezi un eveniment sportiv, la temperaturi de peste 32oC. Prin urmare, sunt necesare un con]inut ridicat de ap\ pentru a favoriza
transpira]ia [i o temperatur\ de servire foarte
sc\zut\, menit\ s\ evite insola]ia. P\cat c\, fiind
att de rece, berii americane `i piere [i bruma de
gust pe care o avea.
Berea u[oar\ lite este un produs `n
care preocup\rile dietetice [i cele de siguran]\
se `mbin\ armonios. Are con]inut caloric redus,
concentra]ie alcoolic\ sc\zut\ [i (o reu[it\ cu
adev\rat uimitoare) o arom\ chiar mai slab\ dect
berea obi[nuit\.
Berea de r\d\cini root beer nu este alcoolizat\, `n ciuda numelui. Echivalentul american al
berii de ghimbir, e aromatizat\ cu r\d\cini de
dafin american [i sarsaparilla. Chiar [i americanii recunosc c\ ai nevoie de timp pentru a
ajunge s\-]i plac\ aceast\ b\utur\.
O veritabil\ revolu]ie a berii s-a produs prin
intermediul microber\riilor mici fabrici locale,
care produc cantit\]i mici de bere mai neagr\,
mai tare, mai gustoas\ [i mai aromat\, amintind
de cele europene.
Ghidul xenofobu

lui. Americanii

91

Relaxarea legisla]iei locale `n domeniul alcoolului a permis de asemenea unor restaurante

s\-[i produc\ propria bere [i aproape fiecare
ora[ cu preten]ii are cel pu]in un local de acest
tip o tendin]\ ce `ncurajeaz\ experiment\rile.
Aceasta `nseamn\ c\ produc\torii aventuro[i mai
dau din cnd `n cnd cu b\]ul `n balt\ cu licori
precum Berea de Cr\ciun din afine sau Berea de
dovleac. Dar, ce naiba, vorbim de America!