1

Cerine igienico-sanitare in unitile medico-sanitare

Instituiile medico-sanitare cuprind totalitatea institutiilor n care se acord asisten medical:

-

spitale

policlinici

dispensare medicale ( teritoriale sau de intreprinderi )

cabinete medicale particulare

sanatorii

etc.

Cerine sanitare generale

1. Amplasarea
Unitatile sanitare se amplaseaz:
-

in zonele de locuit pentru o uoar accesibilitate

-

terenul pe care se amplaseaz s fie salubru, ferit de surpari, alunecri de teren,

inundaii

nivelul apei subterane s fie la minim 1 m sub nivelul fundaiei

2. Construcia
Suprafaa minim a cabinetului de consultaie sau a slii de tratament trebuie s fie minimum
de 16 mp, pentru un cubaj corespunzator persoanelor din incapere in conditiile de ventilatie
naturala.
Podeaua s fie acoperit cu material uor lavabil (mozaic, gresie etc.).
Iluminarea si ventilaia s fie conform normelor in vigoare:
O buna iluminare combinarea iluminatului natural cu cel artificial
Iluminarea natural
CL ( coeficientul de luminozitate) = S geamurilor/ S podelei
Norme: 1/ 5 1/ 6 pt. sli de tratament
1/6 1/7 pt. saloane
1/8 1/9 pt. anexe
1

2
Optim orientarea nordica a ferestrelor (lumina difuza, rece)
Iluminarea artificial s fie asigurat din dou surse :
-

pentru cabinet mai difuz;

pt. cmpurile operatorii mai puternic i focalizat

Pereii - culori pastelate (albul produce reverberatii luminoase obositoare pt. ochi)
Ventilaia
Natural prin ferestre sau geamuri de ventilaie
Artificial sisteme exhaustive, sisteme care insufl aer din exterior, sau mixte
Asigurarea unui microclimat termic corespunztor (de 22-24 C n cabinete, 18-20 C n sli de
ateptare).
3. Dotarea
Grup sanitar cu perei impermeabilizai pn la minim 1,35, accesibil pacienilor din sala de
asteptare.
Aprovizionarea cu ap
- distribuie continu la toate nivelurile cldirilor spitalicesti ; acolo unde exista distributie
discontinua, unitatea trebuie sa fie dotata cu rezervor de apa amplasat pe circuitul retelei de ap
(se evit stagnarea apei)
- apa s corespund cerinelor de potabilitate prevzute de standardele in vigoare
- cabinetul s fie prevzut cu chiuveta racordat la apa rece si cald
4. Funcionalitatea
Asigurarea functionalitii corecte a unitilor sanitare, cu scopul scderii la minim a factorilor
de risc din acest mediu, prin existena unor circuite functionale.
Principalele circuite functionale sunt reunite printr-un principiu comun, cel al separarii
activitatilor septice si aseptice.
Evacuarea deseurilor
Se vor respecta reglementrile in vigoare privind circuitul deeurilor rezultate din
activitatea de asisten medicala. n ara noastr modul de gestionare a deeurilor rezultate din
activitatea medical este reglementat prin Ordinul nr. 219 al ministrului sntii publicat n
M.Of. nr. 386/6 iunie 2002.
2

3
Este important de subliniat c unitile de ngrijire medical, publice sau private, sunt
responsabile de eliminarea deeurilor rezultate din activitatea lor.
Clasificarea deeurilor rezultate din activitatea medical
A. Nepericuloase ( fr noxe )
-

sunt deeuri rezultate din serviciile de ingrijire medical, tehnic medical,

serviciile administrative

sunt asimilabile deeurilor menajere avnd indeprtarea i colectarea identice

Exemple: - bonete, mti de unic folosin, ambalajele materialelor sterile

-

flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sngele sau alte materiale

biologice,

ipsos necontamitat cu lichide biologice

hrtie, resturi alimentare

saci alte ambalaje de plastic

recipiente de sticl care nu au venit in contact cu sngele sau alte lichide biologice

B. Periculoase ( cu noxe )
1. anatomice si anatomo- patologice : pri antomice, material biopsic
2. deeuri infecioase- sngele i alte fluide biologice i esuturile tuturor pacienilor
sunt considerate posibil infectate cu HIV si HVB sau ali ageni patogeni cu cale de
transmitere parenteral. Orice material (tampoane, pansamente, etc.) sau
instrumentar de unica folosin care a venit n contact cu sngele sau lichidele
biologice constituie deseuri infectioase.
3. chimice si farmaceutice: - pot fi toxice, corozive sau inflamabile; sunt reprezentate
de reactivi din laboratoare, medicamente, sruri i vaccinuri cu termen de valabilitate
depit, deeuri din servicii tehnice i de intreinere
4. deeuri ineptoare-tietoare: ace, seringi, pipete, lame, lamele, lame de bisturiu,
sticlrie de laborator care a fost n contact cu material infectant
5. deeuri radioactive deeurile solide, lichide i gazoase rezultate din activitile
nucleare medicale, de diagnostic i tratament, cercetare medical, care conin materiale
radioactive. Acestea sunt gestionate conform Normelor Republicane de Securitate
Nuclear.

Circuitul reziduurilor solide

1. Trierea i colectarea
2. Depozitarea temporar (intermediar)
3. Transportul
4. Eliminarea final (neutralizarea)
1. Trierea i colectarea
Colectarea deeurilor trebuie fcut n ambalaj dublu.
Primul ambalaj (care vine n contact direct cu deeurile periculoase rezultate din activitatea
medical) este de unic folosin (sac de polietilena) i se elimin o dat cu coninutul. Deeurile
neptoare-tietoare se colecteaz n cutii din material rezistent la aciuni mecanice.
Al doilea ambalaj este reprezentat de un container rigid, din materiale care se pot spla i
dezinfecta, prevzute cu capac.
Colectarea i indeprtarea zilnic din cabinetele medicale, spitale; din slile de interventii
chirurgicale dupa fiecare operatie.
Deeurile cu risc trebuie strict separate de cele fr risc nc de la locul de producere.
Pentru a usura colectarea pe categorii, OMS recomand urmtorul cod de culori pt. recipientele
de colectare a deeurilor:
-

galben pt. deeuri infecioase

verde pt. deeuri anatomice

rou pt. deeuri ineptoare- tietoare

negru pt. deeuri nepericuloase

Pentru deeurile infecioase i tietoare-neptoare se folosete pictograma "Pericol biologic".

Pentru deeurile chimice i farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului:
"Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.
2. Depozitarea temporar (intermediar)

5
Depozitarea intermediar se refer la pstrarea pe o perioad limitat de timp a deeurilor
ambalate, pn la preluarea i transportul lor pentru neutralizarea final. Depozitarea temporar
trebuie realizat n funcie de categoriile de deeuri colectate la locul de producere. Reziduurile
solide necontaminate se depoziteaz in pubele cu capac alturi de cele menajere.
Durata depozitrii temporare va fi ct mai scurt posibil. Pentru deeurile periculoase durata
depozitrii temporare nu trebuie s depeasc 72 de ore, din care 48 de ore n incinta unitii i
24 de ore pentru transport i eliminare final.
n fiecare unitate sanitar trebuie s existe spaiul de depozitare temporar unde se vor respecta
normele de igien i va fi oprit accesul persoanelor neautorizate.
Spaiul de depozitare temporar a deeurilor periculoase este o zon cu potenial septic motiv
pentru care trebuie separat funcional de restul construciei i asigurat prin sisteme de nchidere.
ncperea trebuie prevzut cu sifon de pardoseal pentru evacuarea n reeaua de canalizare a
apelor uzate rezultate n urma currii i dezinfeciei. n spaiul de depozitare trebuie asigurarate
temperaturi sczute care s nu permit descompunerea materialului organic din compoziia
deeurilor periculoase i ventilaie corespunztoare. Dezinsecia i deratizarea sistematic a
spaiului de depozitare este indispensabil, avnd ca scop prevenirea apariiei vectorilor (insecte,
roztoare).
Deeurile asimilabile celor menajere nu necesit ncperi special amenajate pentru depozitarea
intermediar.
3. Transportul deeurilor
Transportul deeurilor periculoase pn la locul de eliminare final se face n condiii
speciale de igien i securitate n scopul protejrii personalului i a populaiei generale.
Transportul deeurilor periculoase n incinta unitii sanitare se face pe un circuit separat
de cel al pacienilor i vizitatorilor. Deeurile sunt transportate cu ajutorul unor crucioare
speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Crucioarele i containerele mobile se spal i se
dezinfecteaz dup fiecare utilizare, n locul unde sunt descrcate.
Transportul deeurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare final se
face pe rute avizate de Direcia de sntate public, cu vehicule speciale, utilizate numai pentru
transportul deeurilor periculoase.
4. Eliminarea final (neutralizarea)

6
Pentru deeurile produse de unitile sanitare metodele de metodele de eliminare trebuie s
asigure distrugerea rapid i complet a factorilor cu potenial nociv pentru mediu i pentru
starea de sntate a populaiei.
Deseurile nepericuloase, asimilabile celor menajere, nu necesita tratament special si pot fi
incluse in circuitul de eliminare al deseurilor municipale.
La nivelul unitii sanitare deeurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare,
cum ar fi: autoclavare, dezinfecie chimic, dezinfecie cu microunde, ncapsulare, iradiere,
nainte de a fi eliminate final prin depozitare n depozitul de deeuri.
-

sterilizare urmat de depozitarea pe rampa comunal

dezinfecie (chimica, cu microunde, iradiere) urmat de depozitarea pe rampa

comunal

incapsulare urmat de depozitarea controlat sanitar pe rampa special

incinerarea

Incinerarea deeurilor periculoase cea mai indicat metod de neutralizare pentru ca :

- asigur neutralizarea rapid i complet a deeurilor,
- asigur distrugerea virusurilor i a microorganismelor si arderea n ntregime a substanei
organice,
- elimin posibilitatea ca acele i seringile s fie reutilizate.
Incineratoarele trebuie s respecte normele i standardele n vigoare privind emisiile de gaze n
atmosfer. Sacii vor fi ari odat cu reziduurile iar containerele vor fi decontaminate.
Reziduurile lichide
-

se evacueaza la reteaua publicala de canalizare a apelor uzate

in lipsa unor sisteme publice de canalizare se realizeaz in instalaii proprii pentru

colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate astfel nct s nu polueze solul, apa
sau aerul

Cerinte igienico-sanitare specifice cabinetului stomatologic

- pentru fiecare cabinet sunt necesare minim 3 buci: piese de mn (dreapta i cotit), cap
de turbin, freza;
Ele se dezinfecteaz dup fiecare pacient n sol. Dezinfectante pentru instrumentar eficiente
impotriva virusului HIV i HBV, necorozive;
- sterilizeaz cu ulei siliconat
trusele stomatologice (pensa, sonda, oglinda) disponibile pt. fiecare pacient;
- se sterilizeaz in cutii de instrumentar individuale sau ambalate impreun in
pachete separate, intr-o cutie pentru instrumentar
acele de canal, capetele de turbine, frezele, dupa utilizare, se introduce in sol.detergentdezinfectant, se periaz (pentru ndeprtarea resturilor biologice) i apoi se aeaz in cutii
pentru sterilizare
- canula de spray de ap i aer se dezinfecteaz cu dezinfectant pentru instrumentar
- restul instrumentelor cleti, elevatoare, etc. pot fi sterilizate in cutii de instrumentar cu
condiia folosirii instrumentarului maxim 2 ore de la deschiderea cutiei de instrumentar.
- sondele de aspiraie salivar trebuie sa fie in numr suficient pentru fiecare pacient (minim
5 buc.); dup utilizare sunt supuse neutralizrii chimice i apoi sterilizrii
aparatura de sterilizare:
- omologat de MS
- fiecare aparat de sterilizare trebuie s aib un caiet de revizii periodice cu
mentiunea bun pentru sterilizat ; frecvena reviziilor va fi in conformitate cu Ord.MS198
- s existe un registru de eviden a sterilizrii si al controlului chimic al
condiiilor fizice de sterilizare
- dup sterilizare casoletele cu instrumentar vor avea banderole cu data, ora
finalizarii sterilizarii, cine a efectuat sterilizarea
paharele pentru pacieni:
- preferabil de unic folosin
7

8
- dac sunt din sticl: - in numr suficient
- dup utilizare sunt imersate in sol. de cloramin 1% timp de
30 min., apoi se limpezesc i se aeaz pe un platou cu gura in jos, acoperite cu un
tifon.
substanele dezinfectante utilizate :
Nu se recomand alcoolul singur pentru ca se evapor repede i asigur o concentraie crescut
pe o perioada scurt de timp; se poate asocia alcoolul i aldehida.
Condiiile ce trebuie indeplinite de o substan dezinfectant sunt:
-

proveniena din surse autorizate,

existena prospectului din care s rezulte clasa de substan, principiul activ, timp
de actiune.

Se asigur curaenia i dezinfecia curent.

Cerinte functionale pentru cabinetele stomatologice
Spatiile destinate activitatii cabinetelor medicale si de medicina dentara pot suferi modificari
structurale, de circuite si acces la utilitati, in vederea asigurarii unei cat mai bune adaptari
functionale, cu respectarea prevederilor legale privind siguranta in constructii si in masura
posibilitatilor tehnico-constructive oferite de spatiu.
Cabinetul medical va avea n componenta minima sala de asteptare, grup sanitar, sala
de tratamente, cabinet de consultatii propriu-zis si spatii de depozitare.
a) Sala de asteptare se va amenaja astfel incat fiecare loc de sedere sa beneficieze de o
suprafata minima de 1/1,5 m2/persoana, in cazul cabinetelor pentru adulti, si 1,5/2 m2/persoana,
in cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana insotitoare).
b) Cabinetul de consultatii propriu-zis va avea o suprafata minima de 9 m2 si acces la o
chiuveta racordata la apa curenta, calda si rece.
c) Sala de tratamente, cu o suprafata minima de 9 m2, va fi special amenajata si dotata
cu o chiuveta racordata la apa curenta rece si calda.
Cabinetul de medicina dentara propriu-zis poate fi organizat dupa cum urmeaza:
1. in sistem inchis - unitul dentar este amplasat intr-o incapere inchisa;
2. in sistem semideschis - se amplaseaza unul sau mai multe unituri separate de cate un perete
sau paravan;
3. in sistem deschis - unit-urile se amplaseaza intr-o incapere, fara a fi separate.
Cabinetul de medicina dentara propriu-zis, indiferent de sistemul in care functioneaza (inchis,
semideschis sau deschis), va avea alocat pentru fiecare unit de lucru un spatiu de minimum 9 m2.
Spatiul in care este amplasat un unit dentar va fi prevazut cu chiuveta cu apa curenta, rece si
calda.
1. Pavimentele, peretii, tavanele si suprafetele de lucru din incaperile in care se desfasoara
activitati medicale si de medicina dentara vor fi:
a) lavabile;
b) rezistente la dezinfectante;
c) rezistente la decontaminari radioactive (dupa caz);
d) rezistene la actiunea acizilor (in sali de tratamente, dupa caz);
8

9
e) negeneratoare de fibre sau particule care pot ramane suspendate in aer;
f) fara asperitati care sa retina praful.
2. Este interzisa amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase si cu
asperitati.
3. Se interzice mochetarea pardoselilor.
In cabinetele n care se efectueaza interventii chirurgicale ce necesita spitalizare de zi/de o zi va
fi amenajata o incapere special destinata pentru recuperarea postoperatorie, dotata cu paturi,
asigurandu-se o suprafata minima de 7 m2/pat.
Pentru personalul sanitar din cabinetele medicale si de medicina dentara va fi asigurat un spatiu
cu destinatie de vestiar; numarul vestiarelor si desemnarea spatiului destinat acestora vor fi in
functie de numarul personalului care desfasoara activitate concomitenta.
Incaperile cu profil administrativ vor fi separate de cele in care se desfasoara activitati medicale.
Cabinetul medical si de medicina dentara va avea un grup sanitar pentru pacienti, cu acces din
sala de aseptare, separat de cel destinat personalului sanitar.
In cabinetele medicale cu profil radiologic sau de medicina dentara in care se instaleaza aparate
de radiologie dentara sunt obligatorii solicitarea si obtinerea de avize speciale, de amplasare si
functionare, din partea autoritatilor responsabile cu controlul activitatilor ce folosesc radiatii
nucleare. In aceste cabinete medicale se vor respecta normele de radioprotectie si control
individual al expunerii prevazute de legislatia in vigoare.
Urmatoarele norme igienico-sanitare sunt obligatorii pentru cabinetele medicale si de medicina
dentara, indiferent
a) asigurarea cu apa potabila;
b) racordarea la reteaua de canalizare a localitatii, astfel incat apele uzate sa nu produca poluarea
apei, aerului si solului.
c) deseurile rezultate n urma activitatilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate si
neutralizate conform prevederilor legale n vigoare;
d) asigurarea unui microclimat corespunzator;
e) asigurarea iluminarii naturale si artificiale necesare desfasurarii in conditii optime a activitatii
medicale si de medicina dentara;
f) asigurarea limitarii zgomotului sub normele admise si sau asigurarea protectiei antifonice
eficiente in interiorul si in afara cabinetelor;
g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea curateniei;
h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice si decontaminante autorizate/inregistrate de Comisia
Nationala pentru Produse Biocide. Folosirea acestora se va face in functie de instructiunile de
utilizare, la concentratiile si timpii de utilizare specificati de producator;
i) asigurarea de echipament de protectie specific pentru intregul personal, in conformitate cu
legislatia in vigoare;
j) asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind precautiile universale.

Igiena personalului din cabinetele stomatologice

- Efectuarea examenului medical la angajare si a examenelor periodice conform MS

10
Asigurarea echipamentului de protectie - personalul este obligat s poarte: mnui, ochelari
de protecie, mti, halat, +/ - or impermeabil. Incaltaminte profesionala si nu cea care se poarta
pe strada.
-Asigurarea igienei individuale mna reprezinta veriga cea mai slaba din lanul asepsiei n
cabinetul stomatologic. Ea este atat o poarta de intrare a infectiei ct si vector al acesteia. Din
acest motiv splarea minilor trebuie fcut cu un spun lichid cu valoare antiseptic ridicat iar
uscarea se face cu prosoape de unic ntrebuinare, utilizate apoi la nchiderea robinetului.
Exista trei tipuri de splare a minilor :
1. Splatul simplu acela pe care il folosim in mod obisnuit
2. Splatul igienic (1 minut)
- timpul 1- se umezesc minile si antebraele, apoi se spunesc i se maseaz insistnd
asupra spatiilor interdigitale, extremitii degetelor i articulaiei pumnului. Se clteste abundent
cu ap pentru indepartarea sapunului, apoi se usuc cu prosopul de unica folosinta ;
- timpul 2 se aplic o solutie antiseptica si se maseaz tegumentele pn la uscarea
solutiei.
3. Splatul chirurgical (3 minute)
- timpii 1 i 2 sunt identici cu tehnica precedenta ;
- timpul 2 in plus se periaza unghiile cu o perie steril mbibata in solutie antiseptic;
- timpul 3 se spunesc fiecare deget, spatiu interdigital, fiecare mn i antebrat. Se
cltesc minile cu ap i se usuc cu prosop steril sau in aer.
Splarea se face nainte i dup fiecare tratament.
Produsul antiseptic ideal este clorhexidina 0,5%.
- Asigurarea instruirii permanente a personalului medico-sanitar care presteaz activiti in
cabinetul medical.

10