Sunteți pe pagina 1din 7

SCOALA SANITARA POSTLICEALA FUNDENI

Conceptul de cultura

Nume Elev:Oprea Florina Andrada


Nume Profesor:Borborici Ana
Materia:Sociologie
Anul:I
Grupa:S
Specializare:AMG

Conceptul de cultura
Antropologie culturala
Cultura, care vine de la cuvntul latin colere ce se traduce prin "a cultiva"/"a onora" se refer n
general la activitate uman. Definiia dat de UNESCO considera cultura ca "o serie de
caracteristici distincte a unei societi sau grup social n termeni spirituali, materiali,
intelectuali sau emoionali".
Cultura reprezint o motenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicaie specifice
cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul i artele, mass media (presa, radioul, televiziunea),
media interactiv (telefonul). n acelai fel se transmit gesturile, ritualurile, cunotinele
teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi nsuita prin diverse forme ale memoriei
subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar i prin intermediul memoriei obiective(obiecte,
peisaje,cri, numere, reguli).
Uzul popular al cuvntului cultur n multe societi occidentale poate reflecta chiar caracterul
stratificat al acelor societi. Muli folosesc acest cuvnt pentru a desemna bunuri de consum ale
elitelor i activiti cum ar fi buctria, arta sau muzica. Ali folosesc eticheta de "cultur nalt"
pentru a o distinge pe aceasta de cultura "joas", desemnnd toate bunurile de consum care nu
aparin acestei elite.

Sa incercam, mai intai sa definim conceptul de cultura, identificand


elementele sale constitutiv e si sa evidentiem importanta sa pentru individ si
societate. Apoi, sa explicam cum sunt orientate, in societatile industrializate,
raporturile individcultura. Nu in ultimul rand sa vedem si modul in care
individul este chemat sa se raporteze la valori , adeseori contradictorii si sa
emita judecati asupra a ceea ce il inconjoara .

Sociologul E.B.Taylor cuprinde in definitia culturii toate cunostintele si


aptitudinile pe care le-a acumulat omul in lupta cu natura, dar si legile,
obiceiurile, arta, moravurile, credintele insusite in decursul istoriei sale .
Teoria culturii, trebuie sa tina seama de cele doua laturi ale naturii
omului: latura biologica si cea sociala.
Cultura are o baza biologica, elementele ei fiind inventate pentru
satisfacerea nevoilor elementare ale oamenilor. Ea este un tot constand din
bunuri de consum, drepturi constitutionale acordate grupurilor sociale, idei si
mestesuguri,credinte si obiceiuri .
Indiferent daca examinam o cultura foarte simpla si primitiva sau
o cultua foarte complexa si dezvoltata, ne lovim de acest mecanism
material, uman si spiritual cu ajutorul caruia omul poate rezolva problemele
specifice cu care este confruntat .
Antropologii americani A.Kroeber si K. Kluckhohn, care au
consacrat o lucrare speciala istoriei conceptului de cultura, ocupand-se de
natura culturii, de elementele componente si proprietatile sale, de raporturile
acesteia cu psihologia, cu limba, cu societatea, privesc cultura intr-o relatie
tridimensionala si anume:
-

Relatia omului cu natura


Relatia omului cu valoarea
Relatia omului cu omul

Miezul esential al culturii consta din idei traditionale aparute si


selectionate istoric si in special din valorile ce l-i se atribuie. Sistemele de
cultura pot fi considerate, pe de o parte, ca produse ale actiunii si pe de alta
parte ca elemente ce condiioneaz actiunea viitoare .

Pentru sociologul Leslie A. White axioma este Omul si cultura


constituie un tot inseparabil. El distinge doua planuri ale culturii: cel care
reprezinta cultura reala si cel logic in care include credinte obiceiuri, arta,
institutii, etc., pe care le are orice popor .
Referindu-se la continutul culturii, el afirma ca acestea ar consta in
organizarea actelor (modele de comportament), obiectelor (unelte de
munca), ideilor (cunostinte, credinte) si sentimentelor umane.

El extinde explicatia afirmand ca aceasta consta in obiecte


materiale (unelte, ustensile, ornamente), fapte (actiuni), credinte si atitudini
si atrage atentia asupra diferitelor aspecte ale culturii: material, social,
ideologic. Se desprinde de aici ideea modalitatii de manifestare a culturii,
ganditorul american descifrand cele doua aspecte ale fenomenului cultural,
aratand ca fiecare element cultural are un aspect subiectiv si unul obiectiv .
Un interesant punct de vedere este si acela ca societatea este
elemental fundamental in definirea culturii . Aceasta este produsul
corelatiilor trecutului care orienteaza corelatiile prezentului cu cele viitoare
si in care personalitatea prezinta aspectul subietiv al culturii .
Cronologic, societatea este prima iar cultura o urmeaza. Societatile
dezvolta culture, iar culturile isi pun amprenta asupra societatii .
Cultura este un produs specific uman de interactiune sociala . Ea
ofera modele sociale acceptate de membrii societatii:
-

Este cumulativa
Este transmisa din generartie in generatie
Este semnificativa pentru ca este simbolica
Este un determinant de baza al personalitatii
Depinde de functionarea continua a societatii
Este independenta de orice individ sau grup
Clasificarea teoriilor antropologice ale culturii:

- cele care urmeaza traditia si care abordeaza cultura din unghiul


istoriei culturale. Curentul are meritul de a fi depozit pentru teoriile statice
ale culturii, teorii ce se limitau la stabilirea pentru fiecare tip de societate a
unui catalog pe cat posibil complet al cunostintelor, tehnicilor si credintelor
sale. Orientarea istorica pune in evidenta aspectul dinamic al culturii,
procesul formarii si dezvoltarii culturilor si civilizatiilor;
- scolile care analizeaza cultura in raport cu anumite tipuri de
personalitate . Se disting aici, din punct de vedere al clasificarii culturilor,
civilizatiile arhaice si personalitatile corespunzatoare - doua tipuri:
Apoliniene orientate spre armonie pasnica, intelepciune si
echilibru ;
Dionisiace care exalta tendintele agresive ale individului.

Aceste scoli vor evolua spre teoriile si analizele dezvoltate in


jurul notiunii de personalitate de baza .
- cele care studiaza cultura in raporturile sale cu teoria
comunicarii, ajungand la structuralism. In aceste conceptii, in cultura, se
observa simultan un sistem de comportamente pe care societatea il impune
indivizilor si un sistem de comunicare pe care ea il stabileste intre ei.
Structuralismul are unele inrudiri cu functionalismul , care explica fiecare
element al unei culturi prin rolul sau functia pe care o indeplineste in cadrul
ei si prin contributia la conservarea unui grup sau al unui sistem cultural .

Bibliografie:
www.Notiuni de Antropologie.ro

S-ar putea să vă placă și