1)Starea interna a unui sistem digital este:

a)
b)
c)
d)
e)
f)

un element al multimii starilor sistemului digital

dependenta de intrarile si iesirile sistemului digital
strict asoicata unei intrari a sitemului digital
una dintre iesirile sistemului digital
conexiune interna a sistemului digital
este un circuit de memorare

2) Intrarea unui circuit digital este specificata prin:

a)
b)
c)
d)
e)
f)

locul in care este conectata

locurile in care este conectata
iesirile pe care le afecteaza prin variatia sa
starea in care este luata in consideratie
nume
nume si dimensiune

3) Iesirea unui sistem digital

a)
b)
c)
d)
e)
f)

depinde intotdeauna de starea si intrarea sistemului digital

depinde numai de variatia semnaleleor aplicate pe intrare
este descrisa numai prin numele asociat
este specificata numai prin dimensiune
intotdeauna independenta de intrare
depinde uneori numai de starea sistemului digital

4) Un modul Verilog
a)
b)
c)
d)
e)
f)

descrie numai structural un circuit digital

descrie numai comportamental un circuit digital
descrie numai conexiunile interne si externe ale unui circuit digital
descrie modulele interne ale unui sistem digital
specifica componentele unui sistem digital
descrie comportamental sau structural un circuit digital

5) Modulul de test al unui proiect Verilog

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este folosit la sinteza unui sistem digital

este util in simularea oricarui proiect Verilog
trebuie sa contina un generator de clock
trebuie sa fie un modul sintetizabil
este un simulator complet al sistemului ce contine circuitul testat
este util in simularea proiectului Verilog pentru care a fost conceput

6)Semnalul de ceas (clock-ul) este

a)
b)
c)
d)
e)
f)

un semnal periodic
un semnal cu fronturi pozitive si negative
un semnal dreptunghiular
un semnal aplicat oricarui sistem digital
un element al multimii intrarilor unui sistem digital
un semnal periodic dreptunghiular

7) Circuitul combinational este un circuit

a)
b)
c)
d)
e)
f)

care calculeaza functii simple

care functioneaza independent de timp
cu iesiri care comuta sincron cu ceasul
care calculaeaza functii aritmetice
cu intrarile sincronizate
"history free"

8) Circuitul secvential este un circuit

a)
b)
c)
d)
e)
f)

cu iesirile sincronizate
cu intrarile sincronizate
care functioneaza independent de frecventa semnalului de ceas
cu intrarile si iesirile sincrone
combinational cu intrare de ceas
"history sensitive"

9) Starea interna a unui circuit secvential

a)
b)
c)
d)
e)
f)

comuta odata cu modificarea semnalelor de pa intrare

reflecta comportamentul iesirii circuitului
comuta in functie de intrarile si iesirile circuitului
se modifica la fiecare impuls de ceas
este independenta de frecventa ceasului
comuta sincronizata de semnalul de ceas

10) Registrul de n biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

are o structura interna dependenta de frecventa ceasului

este un circuit care prelucreaza cuvinte de n biti
este un circuit care prelucreaza, memoreaza si sincronizeaza cuvinte de n biti
este un circuit care memoreaza un cuvant de n biti
este un circuit care sincronizeaza cuvinte de n biti
deplaseaza la dreapta cuvinte de n biti

11) Unitatea logico-aritmetica de n biti

a) este un circuit care calculeaza functii binare simple
b) este un circuit combinatinal care calculeaza 8 functii pentru intrari de n biti
c) este un circuit care memoreaza pe iesirile sale valoarea unor functii aritmetic esi logice pentru
intrari de n biti
d) este un circuit combinational care calculeaza functii aritmetice si logice pentru intrari
de n biti
e) este un circuit secvential pentru calculul functiilor unare si binare pentru intrari de n biti
f) este un "history sensitive" sistem pentru orice functii definite pentru variabile de n biti

12) Versiunea speculativa a unui circuit combinational

a)
b)
c)
d)
e)
f)

ofera o solutie mai eficienta a circuitului

permite o descriere mai simpla a circuitlui
este folosita pentru o descriere structurala mai simpla
permite cresterea vitezei de prelucrare
este mai complexa dar ofera o versiune structurala minima
este utilizata pentru minimizarea circuitului

13) Descrierea structurala a unui sistem digital

a)
b)
c)
d)
e)
f)

genereaza un cod Verilog simulabil cu o putere da calcul mai mica

ofera o solutie minimala sistemului proiectat
este necesara pentru testarea sistemului proiectat
ofera o solutie mai rapida pentru sistemul proiectat
genereaza un cod Verilog mai complex decat cel oferit de o descriere comportamentala
este necesara pentru sinteza sistemului descris

14) Structura "always \@(negedge clock) begin end"

a)
b)
c)
d)
e)
f)

descrie comportamentul unui circuit combinational

descrie comportamentul iesirii modulului Verilog in care este inclusa
descrie complet comportamentul secvential a modulului in care este inclusa
descrie structura unui circuit combinational
descrie comportamentul unui circuit secvential
descrie structura unui circuit secvential care comuta pe frontul negativ

15) Structura "always \@(in1 or in2) begin end"

a)
b)
c)
d)
e)
f)

descrie comportamentul unui circuit secvential

descrie comportamentul iesirii modulului Verilog in care este inclusa
descrie complet comportamentul secvential a modulului in care este inclusa
descrie structura unui circuit secvential
descrie comportamentul unui circuit combinational
descrie structura unui circuit combinational cu intrarile in1 si in2

16) Structurile de tip "assign ..." si "always \@()"

a)
b)
c)
d)
e)
f)

pot fi folosite pentru descrierea circuitelor secventiale

sunt folosite numai pentru pentru descrieri structurale
sunt folosite pentru descrierea structurala a circuitelor secventiale
pot fi folosite ambele pentru descrierea circuitelor secventiale sau combinational
pot fi ambele folosite pentru descrierea circuitelor combinationale
pot fi ambele folosite pentru descrierea structurala a circuitelor combinationale

17) Timpul de set-up

a) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea oricarui circuit
trebuie sa fie stabila
b) este intervalul de timp in care intrarea unui circuit de memorare trebuie sa fie stabila
c) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit de
memorare se poate modifica
d) este intervalul de timp, posterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit de
memorare trebuie sa fie stabila
e) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit
de memorare trebuie sa fie stabila
f) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit
combinational trebuie sa fie stabila
18) Numaratorul este un circuit secvential pentru ca
a)
b)
c)
d)
e)
f)

are o intrare care este denumita "count"

iesirea sa este egala cu starea interna
starea sa interna poate fi initializat ala orice valoare
are o iesire care se modifica atunci cand intrarea "count = 1"
are o stare interna care se poate modifica sincron cu frontul activ al ceasului
are in structura sa interna un circuit de incrementare

19) Circuitul ALU cu acumulator de n biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

nu poate functiona ca numarator presetabil

nu poate functina ca numarator resetabil
poate functiona ca numarator de 2n biti
poate functiona numai ca numarator direct si presetabil
poate functiona ca numarator presetabil direct si invers
nu poate functiona ca numarator

20) Conectarea pipeline intre doua subsisteme

a)
b)
c)
d)
e)
f)

permite descrieri comportamentale mai compacte

nu afecteaza frecventa de lucru a sistemului
scade intotdeuna performantele de viteza ale sistemului
permite descrieri structurale minimizate
permite o proiectare modulara cu corelatii temporale minimizate
creste intotdeuna frecventa de lucru a sistemului

21) Conectarea complet buffer-ata intre doua subsisteme

a)
b)
c)
d)
e)
f)

permite descrieri comportamentale mai compacte

nu afecteaza frecventa de lucru a sistemului
scade intotdeuna performantele de viteza ale sistemului
permite descrieri structurale minimizate
permite proiectarea modulara in absenta unor corelati temporare intermodulare
creste intotdeuna frecventa de lucru a sistemului

22) Asignarea de tip blocking (=)

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este folosita pentru descrieri structurale

este folosita pentru circuitele cu mai multe intrari
presupune evaluare partiala a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea
este obligatorie pentru descrierea circuitelor secventiale
presupune evaluare completa a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea
presupune evaluarea tuturor partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a trece
la finalizarea tuturor asignarilor

23) Asignarea de tip non-blocking (<=)

a) este folosita pentru descrieri structurale
b) este folosita numai pentru circuitele cu o singura intrare
c) presupune evaluarea partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a trece la
finalizarea urmatoarelor asignari
d) este utila pentru descrierea circuitelor combinationale
e) presupune evaluarea tuturor partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a
trece la finalizarea tuturor asignarilor
f) presupune evaluare completa a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea
24) Regula de compozitie a circuitelor digitale presupune
a)
b)
c)
d)
e)
f)

conectarea secventiala a circuitelor digitale

presupune conectarea pipeline a unor stucturei conecate paralel
permite cresterea vitezei de prelucrare a circuitelor
presupune atat conectarea serie cat si conectarea secventiala a circuitelor digitale
conectarea serie si paralel a unor circuite digitale
conectarea combinationala a circuitelor digitale

25) Introducerea unui registru pipeline in proiectul unui modul digital

a) se poate face numai daca intregul modul este un circuit combinational
b) se poate face numai daca procedeu nu a mai fost aplicat pentru cresterea vitezei de
functionale
c) este posibila numai daca adancimea circuitului combinational este de doua ori mai mica decat
dimensiunea
d) se poate face numai daca intregul modul este un circuit secvential
e) permite cresterea frecventei de ceas
f) permite minimizarea circuitului
26) Introducerea unui registru pipeline poate creste frecventa ceasului de
a)
b)
c)
d)
e)
f)

aproape 3 ori
2,5 ori
4 ori
peste doua ori
aproape doua ori
doua ori

27) Inchidera unei bucle presupune ca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

toate intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesiri ale sistemului
parte dintre intrarile unui sistem digital combinational sa fie conectate la iesiri ale sistemului
parte dintre intrari sa fie conectate direct la iesiri
parte dintre intrarile unui sistem digital secvential sa fie conectate la iesiri ale sistemului
parte dintre intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesiri ale sistemului
parte dintre intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesirile sistemului

28) Un sumator cu iesirea intarziata printr-un registru resetabil nu poate fi transformat prin inchiderea
unei bucle
a)
b)
c)
d)
e)
f)

intr-un numarator reversibil resetabil

numarator resetabil
numarator reversibil
intr-un numarator
numarator din 4 in 4
intr-un numarator presetabil

29) Prin inchiderea unei bucle intr-un sistem digital

a)
b)
c)
d)
e)
f)

viteza de prelucrare a sistemului creste

se minimizeaza aria ocupata pe siliciu
creste numarul necesar de porti cu 2 intrari
viteza de prelucrare a sistemului scade
creste aria ocupata pe siliciu
autonomia comportamentului sistemului creste

30) Bucla x este inclusa in bucla y daca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

x se inchide peste un subsistem conectat paralel in sistemul peste care se inchide y

x se inchide peste un sistem in care se inchide y
x se inchide peste un sistem in care nu se inchide y
x se inchide peste un subsistem neconectat in sistemul peste care se inchide y
x se inchide in acelasi subsistem in care se inchide y
x se inchide peste un subsistem conectat serie in sistemul peste care se inchide y

31) Un sistem digital este cel putin de ordinul 3 daca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

include cel putin 3 subsisteme

include un subsistem de ordinul 1 conectat in bucla cu un alt subsistem
include 2 sisteme de ordinul 2
include cel putin 3 subsisteme conectate in bucla
include 2 sisteme de ordinul 2 conectate serie
include un subsistem de ordinul 2 conectat in bucla cu un alt subsistem

32) Un circuit combinational

a)
b)
c)
d)
e)
f)

contine sistme de ordinul 1

trebuie sa contina elemente de stocare a datelor
este un sistem de ornul 1
contine ce putin un sistem de ordinul 1
este un sistem de ordinul 2
este un sistem de ordinul 0

33) Complexitatea unui circuit digital

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este exprimata prin numarul portilor logice continute

este proportionala cu aria ocupata pe siliciu
depinde de numarul de bucle ce se includ in structura sa
este exprimata prin numarul portilor logice cu 2 intrari continute
depinde ordinul circuitelor ce-l compun
este proportionala cu dimensiunea celei mai compacte descrieri

34) Dimensiunea unui circuit digital se poate exprima

a)
b)
c)
d)
e)
f)

prin lungimea celei mai scurte descrieri

prin numarul de porti pe care-l contine
ca o functie de numarul de bucle pe care le contine
prin complexitatea asociata
in functie de ordinul circuitelor din care este format
prin numarul de perechi CMOS pe care le contine

35) Un circuit este simplu daca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime

are un numar redus de bucle interne
este realizat pe o arie redusa de siliciu
este proiectat sa contina un numar redus de porti
are o descriere structurala sintetizabila
complexitatea << dimensiunea

36) Un circuit este complex daca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

complexitatea << dimensiunea

include un numar mare de porti cu doua intrari
ocupa o arie mare pe siliciu
include un numar mare de porti
are o descriere comportamentala sintetizabila
complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime

37) Un decodificator este un circuit simplu pentru ca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

poate fi construit numai din porti cu doua intrari si inversoare

are o descriere comportamentala sintetizabila
aria ocupata pe siliciu poate fi puternic minimizata
aria ocupata pe siliciu este proportionala cu numarul de iesiri
se poate realiza prin particularizarea unui demujltiplexor
are o descriere Verilog printr-un numar de linii independent de numarul de intrari

38) Un circuit este complex daca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

complexitatea << dimensiunea

include un numar mare de porti cu doua intrari
ocupa o arie mare pe siliciu
include un numar mare de porti
are o descriere comportamentala sintetizabila
complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime

39) Un decodificator este un circuit simplu pentru ca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

poate fi construit numai din porti cu doua intrari si inversoare

are o descriere comportamentala sintetizabila
aria ocupata pe siliciu poate fi puternic minimizata
aria ocupata pe siliciu este proportionala cu numarul de iesiri
se poate realiza prin particularizarea unui demujltiplexor
are o descriere Verilog printr-un numar de linii independent de numarul de intrari

40) Inmultirea a doua numere de un bit se face eficient cu

a.
b.
c.
d.
e.
f.

O poarta XOR cu 2 intrari

O poarta OR cu 2 intrari
O poarta NAND cu 2 intrari
O poarta NXOR cu 2 intrari
un inmultitor pentru numere de 8 biti
O poarta AND cu 2 intrari

41) Suma modulo doi pentru numere de 1 bit se face eficient cu

a)
b)
c)
d)
e)
f)

O poarta NXOR cu 2 intrari

un semisumator
O poarta NAND cu 2 intrari
un sumator complet de 1 bit
O poarta AND cu 2 intrari
O poarta XOR cu 2 intrari

42) Functia de decodificare se poate obtine prin

a)
b)
c)
d)
e)
f)

conectand convenabil intrarile unui multiplexor

folosind un arbore binar de circuite OR
un arbore binar de multiplexoare elementare
folosind un arbore binar de circuite AND
un arbore binar de decodificatoare elementare
activarea intrarii de validare (enable) a unui demultiplexor

43) Un multiplexor pentru n cai de 1 bit este construit

a)
b)
c)
d)
e)
f)

din n multiplexoare elementare

dintr-un arbore binar de demultiplexoare elementare
conectarea convenabila a unui demultiplexor cu n iesiri de un bit
din n+1 multiplexoare elementare
folosind un arbore binar de circuite AND
din n-1 multiplexoare elementare

44) Definitia recursiva a unui incrementator pentru numere de n biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

genereaza un arbode de EMUX-uri

genereaza conectarea in serie a n-1 semi-sumatoare
genereaza conectarea in serie a n+1 semi-sumatoare
genereaza un arbode de EDMUX-uri
genereaza conectarea in serie a n sumatoare de 1 bit
genereaza conectarea in serie a n semi-sumatoare

45) Definitia recursiva a unui sumator pentru numere de n biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

genereaza conectarea in serie a n-1 sumatoare complete (full adders)

genereaza conectarea in serie a n+1 semi-sumatoare
genereaza conectarea in serie a n semi-sumatoare
genereaza conectarea in serie a n+1 sumatoare complete (full adders)
genereaza un arbode binar de EMUX-uri
genereaza conectarea in serie a n sumatoare complete (full adders)

46) Circuitul carry-lookahead are rolul de a

a)
b)
c)
d)
e)
f)

micsora dimensiunea unui sumator

calcula semnalul de carry pentru ordinul binar cel mai mare
reduce aria cicuitului
reduce complexitatea unui sumator
de a reduce numarul portilor cu 2 intrari folosite
accelera propagarea semnalului de carry intr-un sumator

47) Conform legii lui De Morgan A + B =

a)
b)
c)
d)
e)
f)

A'B'
(AB)'
(A + B')'
AB
A + A'B
(A'B')'

48) Conform legii lui De Morgan A'B' =

a)
b)
c)
d)
e)
f)

(A' + B')
(A'+B')'
(A + B')'
(AB)'
A + A'B
(A+ B)'

49) A' + AB =

a)
b)
c)
d)
e)
f)

AB
A+B
(A+B)'
(AB)'
A + B'
A' + B

50) AB + A'B =
a)
b)
c)
d)
e)
f)

B' + A
(A'B)'
A+B
(A + B')'
A
B

51) A' + AB =
a)
b)
c)
d)
e)
f)

poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 4 iesiri

poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 16 iesiri
poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti
poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 16 iesiri
poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 4 biti
poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 4 iesiri

52) O memorie fixa (Read Only Memory) de 16 cuvinte de 4 biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 4 iesiri

poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 16 iesiri
poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti
poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 16 iesiri
poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 4 biti
poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 2 biti

53) O memorie fixa (Read Only Memory) de 512 cuvinte de 5 biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 9 iesiri

poate calcula orice functie logica cu 9 intrari si 9 iesiri
poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti
poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 5 iesiri
poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 5 biti
poate fi folosita pentru a realiza orice functie logica cu 9 intrari si 5 iesiri

54) O memorie fixa (Read Only Memory) de 512 cuvinte de 5 biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 9 iesiri

poate calcula orice functie logica cu 9 intrari si 9 iesiri
poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti
poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 5 iesiri
poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 5 biti
poate fi folosita pentru a realiza un sumator complet pentru numere de 4 biti

55) Circuitele combinationale sunt sisteme de ordinul

a)
b)
c)
d)
e)
f)

1
3
4
2
5
0

56) O bucla combinationala ce se inchide peste un numar par de nivele logice inversoare
a)
b)
c)
d)
e)
f)

reprezinta un latch cu ceas

oscileaza cu o frecventa data de intarzierile portilor din bucla
oscileaza cu o frecventa fixa
reprezinta un latch elementar
formeaza un circuit master-slave
formeaza un circuit cu iesiri stabile

57) O bucla combinationala ce se inchide peste un numar impar de nivele logice inversoare
a)
b)
c)
d)
e)
f)

formeaza un circuit cu iesiri stabile

oscileaza cu o frecventa independenta de intarzierile prin portile din bucla
formeaza un circuit master-slave
reprezinta un latch cu ceas
sta blocat intr-o stare fixa
formeaza un circuit cu iesiri instabile

58) Latchul elementar realizat cu doua circuite NAND

a)
b)
c)
d)
e)
f)

are intrarile active pe 1 logic

are intrearea de 'set' activa pe 0 si cea de 'reset' pe 1
comuta pe palierul activ al ceasului
are intrearea de 'set' activa pe 1 si cea de 'reset' pe 0
comuta cu frontul activ al ceasului
are intrarile active pe 0 logic

59) Latchul elementar realizat cu doua circuite NOR

a)
b)
c)
d)
e)
f)

are intrarile active pe 0 logic

are intrearea de 'set' activa pe 0 si cea de 'reset' pe 1
comuta pe palierul activ al ceasului
are intrearea de 'set' activa pe 1 si cea de 'reset' pe 0
comuta cu frontul activ al ceasului
are intrarile active pe 1 logic

60) Latchul cu ceas realizat cu 4 circuite NAND

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este transparent atunci cand 'clock = 0

este transparent atunci cand clock-ul comuta din 1 in 0
este transperent atunci cand R=S=1
este transparent atunci cand clock-ul comuta din 0 in 1
este transperent atunci cand R=0, S=1
este transparent atunci cand 'clock = 1'

61) Data latch-ul transperent pentru 'clock = 1'

a)
b)
c)
d)
e)
f)

memoreaza valoarea stocata in intervalul cand 'clock = 0'

comuta cu frontul negativ al ceasului
memoreaza valoarea aplicata intrarii D in intervalul de netransparenta
memoreaza valoarea stocata la tranzitia pozitiva a ceasului
comuta la fiecare tranzitie negativa a ceasului
memoreaza valoarea stocata in intervalul de transparenta

62) EMUX-ul poate fi folosit ca data latch daca

a)
b)
c)
d)
e)
f)

daca se conecteaza iesirea la in1, ceasul la selectie si D la in0

daca se conecteaza iesirea la in0, ceasul la in1 si D la selectie
daca se conecteaza iesirea la in1, ceasul la in0 si D la selectie
daca se conecteaza iesirea la selectie, ceasul la in0 si D la in1
daca se conecteaza iesirea la selectie, ceasul la in1 si D la in0
daca se conecteaza iesirea la in0, ceasul la selectie si D la in1

63) Size-ul data latch-ului bazat pe NAND-uri este mai mare decat al celui bazat pe EMUX
a)
b)
c)
d)
e)
f)

cu 75%
cu 25%
de doua ori
cu 2 unitati
o unitate
cu 50%

64) Bistabilul master-slave

a)
b)
c)
d)
e)
f)

comuta pe ambele fronturi ale ceasului

este transparent pe palierul activ al ceasului
comuta ori de cate ori intrarea de date se modifica
comuta pe palierul activ al ceasului
este format din doua latch-uri elementare
comuta pe frontul activ al ceasului

65) Bistabilul de tip D (D flip-flop)

a)
b)
c)
d)
e)
f)

functioneaza ca un divizor al frecventei ceasului

este cel mai simplu automat finit
functioneaza ca o celula de memorie transperenta pentru clock = 1
este transparent atunci cand clock-ul comuta din 0 in 1
este cel mai simplu sistem de ordinul doi
functioneaza ca un circuit de intarziere egala cu o perioada a ceasului

66) Registrul serie de n biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este format din n-1 bistabili de tip D conectati serie

este format din n+1 latch-uri de tip data conectate serie
este format din n+1 bistabili de tip D conectati serie
este format din n latch-uri de tip data conectate serie
este format din n latch-uri elementare conectate serie
este format din n bistabili de tip D conectati serie

67) Celula de stocare a unei memorii statice de tip RAM este

a)
b)
c)
d)
e)
f)

un bistabil de tip master-slave

un latch elementar
un circuit de ordinul 1 actionat de frontul activ al ceasului
un bistabil de tip D (D flip-flop)
cel mai simplu circuit de ordinul 2
un latch elementar cu clock

68) Memoria sincrona RAM (SRAM)

a)
b)
c)
d)
e)
f)

receptioneaza sincron cu palierul activ al ceasului toate semnalele de intrare

receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului numai semnalul 'we' (write enable)
este echivalenta functional cu cea asincrona
receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului numai datele si adresele
este mai simpla decat cea asincrona
receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului toate semnalele de intrare

69) Registrul de n biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este un element de stocare sincronizat pe palierul activ al ceasului

este format din n latch-uri de tip data conectate paralel
este format din n latch-uri elementare conectate paralel
este un element de stocare transparent pe palierul activ al ceasului
este un element de stocare asincron pentur cuvinte de n biti
este un element de stocare sincronizat cu frontul activ al ceasului

70) Intrarea unui registru trebuie sa fie stabila

a)
b)
c)
d)
e)
f)

dupa de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-up

inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de hold
inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu durata frontului activ
inainte de tranzitia ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-up
inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu palierul inactiv al ceasului
inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-up

71) Memoria SRAM si registrul sunt sisteme de ordinul

a)
b)
c)
d)
e)
f)

2
4
0
3
5
1

72) Bistabilul de tip T

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand T = 0

este un automat cu 2 stari care comuta atunci cand iesirea T = 1
este un sistem de ordinul 2 folosit pentru sincronizarea intrarilor unui sistem digital
este un automat cu 4 stari care comuta numai atunci cand T = 1
este un circuit de memorare ordinul 3
este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand T = 1

73) Bistabilul de tip JK

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand J = K = 1

este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K = 0
este un automat cu 2 stari care comuta asincron pe palierul activ al ceasului
este un automat cu 4 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K = 1
este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = 0, K = 1
este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K = 1

74) Bistabilul de tip T este construit

a)
b)
c)
d)
e)
f)

dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un AND

dintr-un bistabil JK cu o bucla printr-un XOR
dintr-un bistabil JK cu o bucla printr-un OR
dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un OR
dintr-un lath cu ceaas cu o bucla printr-un XOR
dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un XOR

75) Numaratorul de n biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este un automat finit cu 2^n stari

este un automat simplu cu n stari
este un automat simplu cu 2^n - 1 stari
este un automat complex cu 2^n stari
este un automat simplu cu 2n stari
este un automat simplu cu 2^n stari

76) Numaratorul de n biti

a) este format dintr-un registru cu o bucla printr-un circuit secvential de incrementare
b) este format dintr-un registru de 2^n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de
incrementare
c) este format dintr-un registru de n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de comparare
d) este format dintr-un registru cu o bucla printr-un circuit combinational de sumare
e) este format dintr-un registru de 2n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de
incrementare
f) este format dintr-un registru de n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de
incrementare
77) Numaratorul reversibil
a)
b)
c)
d)
e)
f)

este un numarator care poate numara descrescator

este un numarator care poate fi presetat
este un numarator care poate numara si din 2 in 2
este un numarator care poate fi resetat
este un numarator care poate numara numai descrescator
este un numarator care poate numara crescator sau descrescator

78) Un procesor elementar de n biti

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este un sistem care are cel putin ordinul 2

este un automat cu un n stari
este un automat cu un n^2 stari
este intotdeauna un sistem de ordinul 4
este un automat cu un 2^n stari
este un sistem care are cel putin ordinul 3

79) O unitate de tip ALU in bucla cu un file register

a)
b)
c)
d)
e)
f)

este un sistem de ordinul 1

este un automat finit
este necesar pentru recunoasterea sirurilor de tip 1^n 0^m
este un sistem de ordinul 3
reprezinta un sistem de calcul
este un sistem de ordinul 2

80) Care este reprezentarea in binar a numarului hexazecimal AE ?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

11111111
10101111
10000111
10110010
11010111
10101110

81) Care este reprezentarea in hexazecimal a numarului binar 10101110 ?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

6D
9D
AF
8F
B7
AE

82) "Daca A = 8'b0010_1001 atunci inversul aritmetic al lui A in complement fata de 2 pe 8 biti este"
a)
b)
c)
d)
e)
f)

8'b1010_1001
8'b1101_1001
8'b0111_1100
8'b1101_0110
8'b0011_0001
8'b1101_0111

83) Complementul fata de 2 al numarului binar N este:

a)
b)
c)
d)
e)
f)

~N
~N - 1
N-1
N+1
2-N
~N + 1

84) Care din portile logice desenate este poarta SI ?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

poarta 2
poarta 4
poarta 5
poarta 3
poarta 6
poarta 1

85) Functia logica a circuitului din figura alaturata este:

a)
b)
c)
d)
e)
f)

AB' + AC' + BC
(A+B)(A+C')(B'+C)
(A+B')(A+C')(B+C)
AB' + AC + BC'
(AB)' (AC')' (B'C)'
AB + AC' + B'C

86) Care semnal de pe formele de unda corespunde iesirii

portii SI avand variabilele de intrare A si B ?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

semnalul F4
semnalul F1
semnalul F5
semnalul F2
semnalul F3
semnalul F6

87) Simbolul multiplexorului este:

a)
b)
c)
d)
e)
f)

a
d
e
c
f
b

88) Care iesiri ale decodorului isi modifica valoarea dupa comutarea intrarii IN (se ignora hazardul de
la iesiri) ?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

O6
O1 si O3
O1
O1 si O5
O3
O4 si O6

89) Care este capacitatea in biti a memoriei din figura?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

16kb
64kb
4kb
2kb
8Mb
1kb

90) Care este frecventa de oscilatie a oscilatorului din figura stiind ca toate portile au un timp de
propagare egal cu 1ms ?
a)
b)
c)
d)
e)
f)

333kHz
1MHz
500kHz
nu oscileaza
166kHz
100kHz

91) "Automatul din figura este un divizor de frecventa

realizat cu un numarator sincron cu incarcare sincrona.
Numaratorul numara inainte (UP). Care este raportul
intre perioada semnalului de la iesire, clk0, si perioada
ceasului clk?
a) 4
b) 3
c) 6
d) 5
e) 8
f) 7
92) Circuitul din figura este un:
a)
b)
c)
d)
e)
f)

registru simplu
numarator sincron inapoi
numarator sincron inainte
registru de deplasare la dreapta (spre LSB)
sumator
registru de deplasare la stanga (spre MSB)

93) Care semnal de pe formele de unda corespunde

iesirii unui bistabil tip D care comuta pe frontul crescator
avand intrarea D ?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

Q5
Q2
Q1
Q6
Q4
Q3

94) Numarul minim de bistabile pentru implementarea unui automat cu 3 stari este:
a)
b)
c)
d)
e)
f)

3
8
1
4
0
2

95) Ce reprezinta registrul gpi in toyMachine?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

un registru de control
registrul care contine instructinea curenta
iesire de date
un registru de commanda
intrare de instructiuni
port de intrare

96) Ce rol are semnalul int inToyMachine?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

semnalizeaza o intrerupere interna a procesorului

este folosit pentru a intrerupe accesul la memoria de date
este folosit pentru a intrerupe accesul la cache
este folosit pentru a intrerupe instructiunea curenta
dezactiveaza o intrerupere
semnalizeaza o intrerupere externa

97) Ce instructiune(i) poate fi folosita pentru a activa mecanismul de intreruperi in toyMachine?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

mecanismul de intreruperi nu poate fi activat folosind intstructiuni

intEnable
start
ei
int
set

98) Ce rol are instructiunea halt in toyMachine?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

incarca o noua instructiune

opreste functionarea memoriei de date
nici un rol. Doar incrementeaza registrul PC.
opreste functionarea procesorului
termina executia instructiunii curente
reseteaza registrul PC

99) Ce rol are instructiunea send in toyMachine?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

trimite date la memoria de instructiuni

adauga la PC valoarea 2
trimite date la portul de intrare
trimite date la portul de iesire
citeste din memoria de date o valoare
citeste date de la portul de iesire

100) Care este diferenta intre instructiunile val si hval?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

fac acelasi lucru numai ca hval e mai rapid

val lucreaza pe 16 biti si hval pe 32 biti
nu exista nici o instructiune cu acest nume
hval incarca cei mai semnificativi 8 biti ai unui registru
val este pentru registre si hval este pentru memorie
hval trebuie executat inainte de instructiunea halt

101) Ce rol are instructiunea mov in toyMachine?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

incarca un registru
shiftare la dreapta
shiftare la stanga
nu exista nici o instructiune cu acest nume
citire din memorie
salt la o adresa

102) Care este rolul modulului ALU in toyMachine?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

nu exista un bloc cu acest nume in toyMachine

genereaza flagurile de intrerupere
controleaza citirea si scrierea in registerFile
executa operatiile aritmetice si logice
calculeaza nextPC
decodeaza instructiunile venite de la memorie

103) Care este diferenta intre un procesor CISC si unul RISC?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

CISC executa instructiunile intr-un singur ceas

CISC are o arhitectura mai simpla
nu este nici o diferenta
RISC executa instructiunile in mai multi cicli de ceas
RISC are un set de instructiuni bazat pe registre
CISC are mai multe instructiuni

104) Care este diferenta intre o arhitectura Von Neumman si una Harvard?
a)
b)
c)
d)
e)
f)

Von Neumman foloseste aceeasi memorie si pentru date si pentru program

Von Neumman este mai complexa
Von Neumman este folosita numai la procesoarele CISC
nu exista diferente notabile
Von Neumman foloseste memorii diferite pentru date si instructiuni
Harvard foloseste aceeasi memorie si pentru date si pentru program

105) Ce tip de cache are toyMachine?

a)
b)
c)
d)
e)
f)

cache de nivel L0 ?
are un buffer pe post de cache
doar L1
cache L0 + L1
cache doar pentru date
nu are memorie cache

106) Care este rolul semnalului fileEnable din descrierea structurala a toyMachine?
a)
b)
c)
d)
e)
f)

activeaza incarcarea registrului gpo

alimenteaza unitatea FILE
incrementeaza PC
nici un rol. Este pus doar pentru sincronizare
activeaza citirea din fileRegister
activeaza scrierea in registerFile

107) Care este rolul semnalului op0 din descrierea structurala a toyMachine?
a)
b)
c)
d)
e)
f)

activeaza registerFile
aduna cu 0 rezultatul de la iesirea ALU
decodeaza instructiunea
adresa operandului 1 din registerFile
incrementeaza registrul 0 cu 1
adresa operandului 0 din registerFile

108) Care este rolul semnalului nextPC din descrierea structurala a toyMachine?
a)
b)
c)
d)
e)
f)

da adresa instructiunii curente

scrie urmatorul PC intr-un registru
scrie urmatorul PC in memorie
este instructiunea citita din memoria de program
rolul lui e de a separa blocurile de control si date
da adresa instructiunii urmatoare