5.

-EXPLOATAREA BURGHIELOR

6.1 CONDTTil DE

ASCHTERE

Productivitatea procesului de burghiere depinde de: agchiabilitatea (prin burghiere) a materialului prelucrat (in general agchiabilitatea este optimi la materialele cu o, r : 6p0 N/mmz gi scade
cu cre$terea duriti!ii li a rezistentei la rupere a materialului);
influenga elementelor de aliere asupra a;chiabilitegii este hotiritoare, rezultind a;chiabilitigi diferite
de sudare la
-tendinlacu aceeagi o r,
rece, tenacitate, etc.
chiar pentru materidlele
de zveltelea (seria dimensionali) ;i tipul burghiului, de rigiditatea
maginii, a dispozitivelor, a burghiului ;i a piesei prelucrate
(rigiditatea scizuti implici reducerea avansului), adincimea giurilor (regimul de agchiere adaptat la executarea, giurilor de adin-

cime pini la
executarea

3-5 ori diametrul burghiului (d), trebuie redus la

giurilor mai adinci astfel: viteza de agchiere cu cca.

20o/o, avansul cu cca.20/o la adincimea de 5-8 ori <i d >> si cu

cca. 30o/o la giuri mai adinci), lichidul de agchiere. Se recomandi

utilizarea burghielor cu lungimi minime posibile (robuste). utilizarea de magini si dispozitive rigide, de a utiliza ca lichid de
agchiere
emulsia Ia prelucrarea materialelor slab aliate (care
posedi in- general o conductibilitate telmici bunl) si ulei cu aditivi
Ia prelucrarea materialelor inalt aliate;i greu aschiabile;i de a
lucrafiri lichid de agchiere la giurire in materiale la care rezulti
prin burghiere agchii scurte.,

6.2 REGTMUL DE AgCHtERE

in tabelul T

6.'1 se indici pentru diferite grupe de material gi

diferite ad?ncimi ale giurilor, regimuri de agchiere recomandate
pentru condilii << normale >> de lucru.
Regimurile indicate au caracter informativ intrucit regimul
optim corespunzitor unui caz real de prelucrare, trebuie ales
in funclie de un numdr.mult mai mare de factori ca cel cuprins
in tabel, ca de exemplu: condilii de lucru diferite de cele << normale >, agchiabilitatea totu;i diferenliati a materialelor cuprinse

in

aceeagi

grupi, considerente economice

Drept condilii

<<

normale

>r

etc.

de lucru se consideri:

ose utiliz6azd burghie din seriile dimensionale

corespunzdtoare

adincimii giurilor .executate (vezi T 5.3 qi F 5.1)

osuprafegele piesei prin tare se execute burghierea sint perpendiculare pe axa bur:ghiului
o materialul prelucrat este omogen $i prezinti o agchiabilitate
u

niformi

oevacuarea a;chiilor nu este ingreunati prin dispozitive(bucge

de ghidare.etc.), iar la executarea giurilor cu adincime mai

MODUL DE LUCRU CU TABELUL T

de burghiu recomandat pentru.cazul respectiv, viteza de agchiere

9i girul corespunzitor de avanguri, precum gi mediul de agchiere
adecvat.

in cazul cind pentru un

caz de prelucrare se indici mai multe

se !ini cont la adoptarea unui sau
altui tip,ci: tipurile respective se execure de exemplu in cazul
tipurilor de burghie, destinate pielucririi materialelor greu
agchiabile in diferite serii dimensionale (adecvate destina!iei

tipuri de burghie,tr.ebuie si

acestor burghie); ci in funclie de conditiile reale de lucru vor

exista diferenfe in ceea ce priveste randamentul realizat cu diferitele tipuri de burghie indicate
.se (verificarea comparativi a comexecuta Ia locul de munci resPortirii fiind necesar de a
pectiv) $i ci varietatea de tipodimensiuni necesari de a fi apro-

vizionati qi depozitati de intreprinderea respectivi, Crebuie

!inut; in limite economrce.
Vitezele de a;chiere indicate sint viteze medii, care in functie

de conditiile reale de lucru (agchiabilitatea reali a materialului,

durabilitatea economici rezultati din optimizare, etc,) pot fi
coreitate dtit in sensul majoririi (cu'o treapti de vitezi), cit 9i
in.sensul diminuirii (cu un.a sau mai multe trepte de vitezi)
fati de valoarea recomandati.
Turagiile corespunzitoare vitezelor de a5chiere recomandate
se pot determina in funcgie de diametrul burghiului din diagrama F 6.2 sau din tabelul T 6.3.
lntrucit avansurile utilizate la burghiere variazi in condilii de
lucru identice funclie de d'iametrul burghiului, se indici in tabelul 6.1 sirul de avansuri recomandat pentru. cazul respectiv,
urmind ca avansul corespunzitor diametrului burghiului si se
determine din diagrama F 6.1 sau din tabelul T 6.2.
Pentru a asigura o uguringi c?t mai mare in ceea ce prive;te
citirea,'. reqpectiv manipularea (eventual $i -memorarea unor

:i0."]",.r

au fost adoptate

\gziura

executate

o piesa prelucrati este fixati rigid pe magini

ceste asigurati o rdcire-ungere corespunzitoare (mediul:
de a;chiere este adecyat cazului, debitul $i, presiunea s?nt'
corespunzitoare)

o ma$ina pe care se execute giurirea, posedi o rigiditate (staticil

9i dinamicn) corespunzit'oare forlei ;i momentului de agchiere:

avans constant gi uniform.
Regimul de agchiere indicat pentru condipii noFmale de lucru
trebuie redus in cazul cind condiliile de Iucru sint mai nefa-

' dezvoltat 9i asiguri un

vorabi I e.

in scopul miririi productivitdlii,la burghiere se va prefera

majo-

rarea avansului (in limitele asigurate de rigiditatea maginii), intru-.

cit prin majorarea vitezei de a;chiere se reduce esential durabi-

litatea burghiului.

atit

6.1

in funclie de materialul ce se va prelucra (de grupa de materiale

indicati in tabel in care se incadreazi materialul respectiv), gi
de adin.cimea giurilor ce se vor executa, rezulti din tabel tipul

valori caractdristice) -diagrameJor gi

mare de 5 ori diametrul burghiului, evacuarea agchiilor este

?nlesniti- prin scoaterea periodici a burghiului din

pen4ru diametrele respecrive, c?t

;i

pentru vitezeie (respeitiv

turaliile) 9i avansurile recomandate, valori la seriile numerelor

normale. Simplitatea rezultati din faptul cd prin inmullirea sau
impirlirea unui numir normal.cu alt numir normal derivi tot
un numir normal, 9i din faptul ci numirul : 3,'14 .. . poate
fi aproximat foarte bine cu numirul normal 3,15.
Se menpioneazi ci regimurile indicate penrru tipurile de burghie
executate din olel rapid cu cobalt sau pentru burghiele armate
cu plicute din_ carburi metalice se pot reali2a numai pb .magini
foarte rigide, intrucit la utilizarea ac6stor'burghie rezulti forle
gi momente de aschiere mai mari in comparatie cu cazul burghierii
cu tipuril6 curente de burghie (majorarea forlei de ajchiei-e

se datore$te grosimii merite a miezului burghiului

ne"cesari

pentru a asigura acestor burghie constructia robusti corelati

cu destinalia lor- burghierea materialelor greu agchiabile).

O cale de verificare

justelii regimului de agchiere adoptat

este

urmirirea modului de uzare a burghiului. Astfel se poate areta:

o prezenla uzurii normale pe suprafetele de agezare ale burghiului (vezi 6.4) combinati cu o ugoari uzuri pe fetele de
degajare (aceastiuzuri va apare vizibili numai citre sfirgitul
perioadei intre doui reascu!iri ale burlhiului)
mul de agchiere adoptat este corespunzetor;

indici ci

regi-

a uzura prematuri sau foarte pronun{ati a tiiqului transversal

poate indica ci avansul adoptat este prea mare;

a uzura prematuri sau foarte pronun{ati a virfurilor
poate indica cA viteza adoptati este prea mare;

tii;urilor

oprezenla unor agchii foarte lungi lipite pe canalele burghiului

indici ci avansul adoptat este prea mare sau ci tipul respectiy
de burghiu are un unghi de degajare lateral (egal cu unghiul
elicei canalelor) prea mic, fiind deci necesar de a utiliza un
tip de burghiu cu unghi de degajare lateral mai mare;
a prezen{a tiigurilor de depunere indici ci unghiul de degajare
Iateral al tipului de burghie utilizat este prea mic (tiisul d,e
depunere apare indeosebi in cazul burghierii materialelor
moi), sau ci burghierea s-a executat cu ricire necorespun.zitoare.

RECOMANDARE: TIPUL BURGHIULUI

REGIMUL DE A$CHIERE; MEDIUL DE A$CH|ERE

T 6.'l

9l

Il.-ll' r",,t'llsxd

| |

(s+10)xd

peste 10 x'd

Med iu

de

MATERIAL PRELUCRAT:

lc1..-l'-.
,n

Burghiu

tiP

lvlslI
Bur-l
ghiu ml
tiP

mjn I )trul
'- -,'

Ogel nealiat ..

'

,,0 f!u.)/.'nP

/il
_,

NCL

--

.l-------

(de cofiitruct'ie,
carbon de calitate;
pentru automate

500-700

N,(mm2

peste 700

Ntttr'/

etc.)

/-

su!

.
mrn

l^.)rrur
I

40,

7QO N/mm2

NCL

;l;
*" I_
;l;

'''u

;l;

chiere
reco-

vls

Bur-

man-

dat

m'I

ghi u

tiP

min

lSirul

-l

trl 40
-*--*-tr-|

NCL
N

NCL
N

NCL

---.l

16

N1025 ;

40.

Ogel aliat.

(de

cementare,

imbunetilire,

_t_

N-Col 12,5 |
N130

N
31,s

scule etc.)

1250-1500 N/mmz
1500-1800 N/mm2

N-Co

| 31,s 12,5
N1301 s | 16
cM 2s110
_l-lcMll2,sl 8
cM

de

N-Co

el20

'ol2s
-l-ri20

NCL
N

-1,

l_
otel tdlit
pe

(1) peste 50 HRc

N130

rlitoin arte nsitic

Nto

Olel inoxidabil

Olel

cM 't0
| 10

6,3

2s

auste n iti c

N130

perlitom arte nsitic

N130

austen it i c

N1301 6,3 1

20

D1301 4 |

16

1n

Nto
Nto

termorezis-

tent gi olel refractar

(peste 10o/o Mn
c) (1), (2)

si

.Ogel manganos

o,sya

Olel arc

1200-1500 N/mmz

20

cMl12,sl I
-_

(3)'l-r

r-'i

NCL

- 16

NCL

16

40

10

31,5

16

40

cenugie (4)
-..

r .-'
F
= aliati (4)

200-250

HB

250-350

HB

350-450

HB

N-Co

-10

6,3

trL
durn

65-85 Shore

(1)

,.
maleabilh

ii

(neagri (aj,

albe)

NCL

ag-

9l REGIMUL DE

REC9MANDARE: TTPUL BURGHIIJLUI

AgCHIERE; MEDIUL DE ASCHIERE

T 6.1

CONDITII DE LUCRU: ADINCIMEA GAURILOR BURGHIATE

rl

I '*'r srd I l= (s + 1o).;

peste

10

Medi
de a;-

RECOMANDARE:

MATERIALUL PRELUCRAT:

'vr-]'l

Snrul m
tiP

l-,""

recoman-

s
Si

dat

rul

Cupru

Cilpru electrolitic
casanti (Cu sub 60/")
(agchii scurte)
tenace (Cu peste 600/o)

(a;chii

lungi)

(5)

speciali 400 N/mm2

16

(s)

40

moale (5)

dur (dliat cu Al) (3)

U

(s)

Alpaca

Mr

Aluminiu slab aliat

tenace

Aliaie

Al-si

50

63

MCL

40

50

40

50

MCL

31,5

40

25

EA

MCL

z)

40

63

MCL

(Si

sub 1'l/")

MCL
N

casante (Si peste 11o/o)

Aliale de magneziu

(6)

Aliaie de zinc

(s)

;
E

ugor agchiabile

Aliaie de
nichel

tl

greu aqchiabile
.

Aliaje de titan

3l;l;

(7)

termoplastice

D80l

20

cM85l 50
d u ro pl asti ce

Materiale
pl asti ce

cu umpluturi
organici

strati-

ficati

-_>

cM
duroplastice cu umpluturi
ganici

851

D80

cMSsl
D80

Ebonlta

40
25
40

N
D80

20

40

50

20

16

63

40

31,5

2s

63

A,

?l(

5o

20

40

Ac

20

40

Ac

20

40

Ac

MCL

AC

Ac
Ac

(1) Se recomandi asculirea burghielor tiP- 9M-cu unghi de virf la- 1200-140o

iij iu r"."rundi incilzirea

pieslei Ia cca. 300oC, burghierea executindu-se

la aceasti temperaturi flri ricire'pe. maSini foarte rigide

cu avans constan!

(3) in cazul in care marerialul este;i foarte dur,se recomandi de a aplica burghielor tip Nl30 asculirea spr:ciaii tiP B.(130o).
i4i S" r".or.ndi ascugirea tip D pentru burghiele tip N fi N-Co. La burghiere cu burghie tip CM se recomandi ricirea cu aer
comDflmaE

'
(5) Se v'or utiliza burghie netratate termochig.id-.---''
(6) Nu se va rici in nici-un caz cu apI
eurghiete tip D se. re.omand; in'sp6iial. pentru burghiere in sticril .(plexi),._iar cele de tip-M pentru executarea giurilor mai
iij
'' ddin-ci
ae 3id. Regimul de a;chiere irebuieastfel ales ca materialul prelucrat si nu se topeasci la prelucrare'
Mediul de agchiere:

emulsie, U

ulei, A

-api,

Ac

aer comprimat,

uscat

,AvANsuRtLE EFEcrtvE coREspuruzAroARE stRURtLoR DE AVANsuRI

/

ts

s
\
t
{

Diametrul bu

hiului (mm)
(mm/rot)

100
80

d;?-;"

0;025
0,0?
0,015
0,0125
0,01
0,01
-0,01

0,04

'

0,0315
0,025
0,02
0,016
0,016
0,0{ 25

0,63
0,5

0,4
0,315

0,2

0,25

0,'l
0,08
0,063

0,125

o,i6

0,1

0,125

0,2
0,'t6

0,08

0,1

0,125

0,063
0,05
0,04
0,031s

0,08
0,063
0.05

0,1

0,063

0,031s

0,04

0,o5

0,025

0,031 5

0,02

0,025
0,02

0,04
0,031s

0,016

0,75

0,8

0,25

0,063
0,05
0,04'

0,0s

0,315

0,63
0;5
0,4

AA

0,315

0,125
0,08.

0,5

"- 9;2"
0,16

s,!q'"

6;m

=31,5

6,3

'.Oi-

'0'1-25r:

40-

0,315
0,25

.-:1,,--.1

''5g."

12,5
10

0,4

0,2

, (99r

__63. __

25
20
16

0,25

0.025

0.04

0,08
0,063
0,05

.>_
Ys
16000

-65r

rL
$ $r'J.-r' E g e" B

l/iteza de a;chiere

(ni/mtn)

F6.2

12500
10000

8000
6300

>
\r

5000

n00
3150

ll ttoo

2000

1600

's

7250

:\

a,)

/000

\*

800
+

630

I'
I

500

400

3/5

250

80

\ ZUU
\
..\ loo

.\

}}

OJ

/2s,
700

rts80
50

20l
/6 '\

40

/2,5

63

3/,5
o6

,4

20

613

16

115
4n

q25 0,4 q8

/,6 1,

6,3 lO

16 25

4
\.t3/5

40 63 iO''"

Zianetru/ burghiu/ui (mm)

T
Diametrul burghiului (mm)
Viteza

'10

2,5

63

50:
40
31,5
/-J

-20

10000
9,000
63QO .
5000
4000

2000
1 600

10

1250

6,3
5

4
3,15

6300
s000
',4000

gio

000
800

630
500
400

4000
31 50

2500
2opa

2500

r,oQ9

20ob

1Zt'

1250

t00.

2500,

31 50

2500 -

16
12,5
8

63

Turalia (rot/min)

min

80

tb

600
1 250
1 000
1

1O0O
800

',69q

10s

000
800
630

630
s00
400

800
630
sqq

s00
400
31s

315
250
200

200
160

400

250
200
160

160

1
1

600
250

500
400

Jt)

630

800
6-t0
500

500
400
315

315
250
200

200
160

400
315

250
200
't 60

160
125
100

100
80

2s0

125

63

125
100
80

63
50 .
40

400
31 5

250

125

'125

100
80

100

63

80

50

40
31,5
25

25

20
16

6.3

6.3 UZURA BURGHIELOR ELICOIDALE

Normal, uzura pe fetele de a$ezare ale burghiului are aspectul

din figura F

6.3.

Uzura este neesenliali pe sau in apropierea tdigului transversal

.ii cregte ca lilime spre virful tiiqurilor principale, cuprinzind
in final ;i o porliune oarecare din falete.
Este necesar de a stabili timpul intre doui reasculiri astfel ca
uzura fatetei si,fie minimi intrucit,in caz contrar,este necesar
de a scurta burghiul cu o cantitate considerabili pini ce dispare
uzura fagetei. in cazul cind prin reasculire nu se indepirteazd
complet uzura fafetei, burghiul are tendinla de a se gripa in
cursul burghierii.
Uzura burghiului are loc prin solicitatea m'ecanici a muchiilor
agchietoare, prin acliunea abrazivi a materialului gi a agchiilor,
prin procesul de sudare la rece (tiigul de depunere), 9i prin fect

Procesul de uzuri este influenlat in principal de viteza de agchiere

Si de materialul prelucrat, dar ;i de avansul utilizat, de natura
giurii executate (gauri de trecere sau gauri infundati), de materialul pirlii active a burghiului, rigiditatea maginii etc.
Prin uzura burghiului, forga gi momentul de agchiere cresc (puterea consumati cu cca. 30-50/"), iar diametrul giurilor executate

cre$te u5or.
Se recomandi de a Iimita litimea fatetei de uzuri pe fegele de
alezare in apropierea virfului tiigurilor de 0,3-0,5 mm, sau de
a limita cre5terea puterii consumate suplimentar prin uzura

burghiului la cca. 30/o.

F. 6.3

termochimic.

6.4 BURGHIE ELICOIDALE

CU PLACUTE DIN

CARBURI METALICE

in'coirparalie cu olelul rapid, carburile metalice sint mult mai

putin sensibile Ia temperaturi, dar mult mai sensibile Ia;ocuri
mecanice Si termice.
De aceea la burghiere cu burghie cu plicule din carburi metalice
este necesar de a reduce presiunea asupra pliculei (prin reducerea avansului;i limitarea..uzurii),. de a evita solicitiri vibratorii
sau instantanee (se recomandi utilizarea de viteze de a$chiere
ridicate), de a utiliza magini rigide cu turalie $i avans constant,

de a fixa piesa rigid pe magini gi de a asigura burghiului fixat

in ma;ini, o bitaie radiali minimi.

Eite mai indicat de a lucra firl lichid de a$chiere, decit de a fdlosi
o ricire defectuoasi (debit inconstant sau prea mic, etc.). Aceste
burghie se indici a fi utilizate numai pentru executarea giurilor
relativ scurte, intrucit evacuarea agchiilor este ingreunati prin
unghiul relativ mic al elicei canalelor.
Nu se aldmite utilizarea avansului

manual.

6.5 RECOMANDARI CU PRIVIRE LA EXPLOATAREA BURGHIELOR

coNDtTil DE

LUCRU

SE RECOMANDA:

DEFECT

6.5.'1 EXECUTAREA ALEZAJELOR CU DIAMETRE MARI

prin burghiere:
Forga de a$chiere este foarte mare

reducerea forlei de agchiere prin executarea unei preg;tiri

- la un diametru maxim egal cu grosimea miezului. Daci diametrul pregduririi este mai mare, tiigul transversal nu
i;i mai poate exercita rolul de centrare gi burghiul va trepida
sau se ya inquruba in material, rezultind alezaie cu abateri
mani de formi (pentru llrgirea unor gduri mai mari ca grosimea miezului burghiului, se vor utiliza numai lirgitoarele
elicoidale)

F 6.4

6.5.2 EXECUTAREA GAURILOR ADINCI

Evacuarea aschiilor este problematici

utilizarea burghielor speciale pentru giuri ad?nci (aria gi un

- ghiul de inclinare al elicei canalelor mlrite) sau in cazul utilizirii burghielor normale, rotunjirea muchiei suprafelei de
a9ezare secundare

(mirirea ariei canalelor) 9i eliminarea

prin retragerea burghiului. Alituri este indicati cu

agchiei

aproxi-

malie frecvenla de retragere a burghielor (a

burghie norburghie speciale pentru gduri adinci)
male, b
i

F6.5

a b
(4+5/xd

(/-.2kd

(/o+/2),d

(1+2),d

1,d

(3+5)xd

(3+f)xd

RECOMANDANI CU PRIVIRE LA EXPLOATAREA BURGHIELOR

CONDITII DE LUCRU

DEFECT

6.5.3 EXECUTAREA GAURILOR

iN

SE RECOMANDA:

asculirii tip E (cu virf de centrare gi unghiul vir-apJicarea

fului de-y'80'-2000), asculire prin care se elimini 5i'formarea
gradului la iegirea burghiului din material sau
virfului la unghi de
:160" (apropiat de 1g0o)

TNBLT

-asculirea
combinati

cu asculirea tip B (corectarea

unghiului de degajare.
lateral la y
$i scurtarea tiigului transversal) cu un unghi
='l0o .relativ mic (a 6-8"), astfel reducindu-se
de asezare lateral
tendinla de ingurubare a burghiului. Aceasti asculire asiguri
o calitate mai buni a giurilor numai in cazul cind grosimea
tablelor este mai mare ca lungimea virfului (redusi piin asculirea la un unghi apropiat de 180o)

F 6.6
Gaura este lirgiti, prezinti abateri de formi $i apare rendinga
de in5urubare a burghiului in material. La giurirea tablelor cu
grosimga sub 0,3 x d ldrgirea giurii 9i abaterile de formi sint
;i mai:pronunlate din cauza pierderii proprietitii de centrare

a burghiului, prin pitrunderea tiigului transversal prin

inainte ca virfurile tii;urilor si intre in a;chiere.
BUC$ELOR LUNG|

CU

material,

PERETI

suBTrRl

utilizarea

ricirii

abundente

F 6.7
Evacuarea

cildurii prin pere!ii subliri ai bucgeieste problematici.

6.5.5 EXECUTAREA GAURILOR

iN

PITSE

CU SUPRA.

FETE iNCLINATE (curuate) falr de axa burghiului

evitarea suprafelelor inclinate

teh nologi

sar,r

ci

curbate prin proiectare

w@wwww

':'

utilizarea bucgelor de ghidare aqezate chiar pe suprafelele

(curbate). Daci distanla intre punctul de pitrundere
a burghiului prin material gi de continuare a burghierii (cazul
e gi f), sint destul de apropiate, gaura burghiati se comporti

- inclinate

'&&r
,M
F 6.8

ca

bucgi de ghidare

F 6.10

apar: abateri de la pozilia nominali (cazul a, b), abateri de formi

giurii (cazul a. . . f), uzura rapide a faletelor burghielor (cazul
c, d), pericolul de rupere a burghiului (cazul a, b, e)-

ale

Wffi
condi!ii pentru asculirea burghiului:

- pentru realizarea condiliei ca contactul intre burghiu si piesi

si se faci intii prin tei$ul transyersal (condilie esenliali pentru
centrarea burghiului) unghiul ,lrt: 90o- Kr al virfului burghiului trebuie si fie mai mare ca unghiul d (cazul a, b, e, f)
pentru a evita devierea burghiului (ovalizarea giurii si uzuri
- faletelor) la pitrunderea burghiului prin suprafele inclinate
(cazul c, d), lungimea virfului burghiului trebuie si fie cit mai
micl, deci {r : 90o Kr cit mai mic
cazul cind unghiul- e de inclinare a suprafelelor in care
-inpitrunde, este mic (cazul a, b), se poate utiliza ;i precentiuirea
giuri lor

precentruirii astfel ca contactul burghiu-piesd

6.s.6 EXECUTAREA GAU&!rO.R PRECENTRUTTE

Apar vibralii ale burghiului $i abateri de formi fi de pozilii
giurilor in cazul executirii incorecte a precentruirii

-executarea
aibi loc prin tiiSul transversal

sd

ale

6.s.7 GAURTREA PR|N BUC$A DE GHTDARE

.ingr"unarea evacuirii agchiilor (lungimea bucgei de ghidare
adaugd la adincimea giurii, deci conditii aseminitoare cu
execulia giurilor adinci) gi.uzarea burghiului gi a buc$ei oe
ghidare prin retragerea burghiului pini in buc;adeghidare.

6.11

MM
corect

gre'fit

respectarea unei distanle minime ('l min) intre bucqa de

Si te$irea bucgei de ghidare astfel ca sI se
asigure eliminarea a;chiilor (nu prin buc;a de ghidare) gi

- ghidare $i piesi

accesul lichidului de aschiere

reglarea retragerii bUrghiului astfel ca virfurile tiigurilor

- si nu intre in bucga de ghidare (A h)

F 6.12

6.6 DEFECTE CONSTATATE LA

BURGHIERE

NEEE'TE.

cAUZA

6.6.1 BURGHIUL FIXAT IITI

MASINA PREZINTA BATAIE
RADIALA

APAR|TTEt DEFECTULUT:

burghiele cu coadi cilindrici fixate

cores- punzitor in mandrin, mandrinul prezinti

bitaie radiali, mandrinul este fixat necorespunzitor in magini (caz similar este
, fixarea burghielor cu coadi cilindrici in
dispozitiv cu bucgd elasticd).

burghiele cq coadi con Morse

coada
- mutilati, conicitatea cozii coniceaunu
corespunde cu conicitatea locagului de
fixare, locagul de fixare in arborele principal sau reductia utilizati sint mutilate,

se utilizeazi mai multe reducqii introduse

una in alta (bitiile lor se insumeazi)

burghiul a fost deformat la o burghiere

ante r oari
i

PENTRU EVITAREA DEFECTULUI SE RE.

COMANDA:

introducerea burghiului

in mandrin pini

la tamponare (lungimea dei fixare cregte),

verificarea periodici a bitiii mandrinelor,
fixarea
.maginicorespunzitoare a mandrinului

in

simllar cu fixarea in masini

burghielor cu coadi conici
evitarea mutilirii cozilor bqrghielor,

- loca;ului de fixare in arbor$e principala

Si a reducliilor prin eliminarea burghielor din locaE gi din reduclie,cu pene
de evacuare corespunzitoare, curilirea
tuturor suprafelelor inainte, de fixare,
evitarea rotirii burghiului irlr,locag, respectiv reducgie, folosirea qnei singure
bucge de reducere (de efemplu con
4/1 si nu con 412 combinat icu con 2/1)
evitarea deformaliilor

burghielor cauzate
- de exemplu de ingurubarea
piesei pe
burghiu sau smucirea maginii de giurit

portativi (produsi prin infigerea tiigului

in material la executarea giurilor

trecere) etc.

6.6.2 INFIGEREA
TATSURTLoR iN

ViRFURILOR
MATERIAL

de

a avansului cauzatd
- de: rigiditatea necorespunzitoare
a maginii de giurit, jocul axial necorespunzitor de mare al arborelui principal,
utilizarea maginilor de giurit portabile,
giurirea in piese cu rigiditate scizuti
(elastice)
acegti factori aritindu-si
influenla -tofi
in special la executarea giurilor
. de trecere gi neomogenitatea materialului

executia burghierii pe magini cu rigidi- tate corespunzitoare, verificarea

gi re-

tiigurile principale ale burghiului

- curbe-concave, din cauza, ascutiriisint
cu
unghi de virf corespunzitor

realizarea unghiului de virf in toleranla

- prescrisi (normal l30) fali de unghiul

cregterea instantanee

glarea jocului axial al arborelui principal,

reducerea avansului gi aplicarea ascuti-

rilor

speciale

(tip B cu corectarea unghiu-

lui de degaiare lateral; tip D-pentru

giurire in materiale neomogene, cu goluri, tip K pentru giurirea tablelor)

(goluri, etc.)

nominal

F 6.13

6.6.3 INCAt-ZrRrR

EXCESTVA

BURGHIULUI

viteza de agchiere este prea mare sau

- ricirea este necorespunzitoare (debit
prea mic al lichidului de agchiere, mate' rialul
se agchiazi cu agchii lungi care se
infigoari pe canal impiedicind accesul
lichidului de agchiere la tiiguri, giurire

vitezei de agchiere, asigurarea

- debitului necesar
de lichid de agchiere,

viteza de a;chiere prea mare, ricirea

- necorespunzitoare, avansul prea mare (influenleazi uzura, in special la executarea
giurilor de trecere pe ma;ini cu rigidi---- tate scizuti), ascu!i.ea asimetrici a virfului burghiului (numai un tiig agchiazi),
materialul prelucrat prezinti
strat
' superficial dur sau inclusiuniun
(zguri),
suprafala prin care pitrunde burghiul
este inclinatl sau curbati etc. (vezi si

ca
excesivi a bur- ghiului,
reducerea avansului, asigurarea
rigiditi[ii corespunzltoare a masinii si
a piesei prelucrate, ascu!irea simetricA
pe masini a burghiului, eliminarea stratului superficial ril materialului inainte
de burghiere, utilizarea ascutirii tip D
la materiale cu inclusiuni, utilizarea recomandirilor de la 6.5.5 referitoare la

reducerea

ascutirea speciali pentru ruperea agchiilor;

utilizarea burghielor cu ricire interioari

la giurirea pe orizontali

pe orizontali etc.)

6.6.4 UZAREA RAPIDA

A TAISURILOR BURGHIULUI

6.3)

6.6.5 DEVIEREA BURGHIULUI

DE LA DIRECTIA DE AVANS

rigiditatea redusi a maginii (arcuire pronunlate), jocul radial gi axial mare al

arborelui principal, locagul de fixare in
arbore este uzat, necoaxialitatea intre
ma$

ni-d

is

pozitiv-

bu

rgh i u- pi

esi,

ascuti rea

asimetrici a virfului burghiului, fixarea

necorespunzltoare a piesei pe magini
sau in dispozitiv (oblic) burghierea firi
fixarea piesei pe magini, rigiditatea sci-

zuti a piesei, materialul piesei este

neomogen (inclusiuni, goluri), forla de
a;chiere este prea mare, giurirea cu
burghie deformate, etc.

idem

6.6.3 incdlzirea

burghierea pieselor cu suprafele inclinate

fa{i de axa burghiului,

etc.

burghierea pe ma;ini cu rigiditate gi

stare
- de funclionare corespunzitoare (jocul
in
lagire al arborelui principal verificat
gi reglat periodic, locagul de fixare in
arborele principal verificat gi retu$at cu
coaxialitatea direcliei axelor si a dirqctiei de avans incadrate in limitele tolh-

rate, etc.), asculirea simetrici pe masirni

a burghiului, fixarea rigidi ;i pozitionati

a piesei, urmirindu-se rigidizarea pieselor

nerigide chiar prin fixare, reducerea

in giurirea pieselor din mate-

avansului

riale neomogene sau in cazul cind se

constati ci forla de agchiere: este prea
mare, reducerea forgei de agchiere prin

pregitire (6.5.1) sau ascu!ire tip

veri{icarea stirii burghielor din

ziile SDV., etc.

A,

maga-

DEFECTE CONSTATATE

LA

BURGHIERE

DEFECTE:

6.6.6 PROCESUL DE
BURGHIER.E ESTE INSTABIL
reprezinti vibratii
-burghiul
torsionale

PENTRU EVITAREA DEFECTULUI

CAUZA APAR|T|EI DEFECTULUT:

lungimea burghiului gi
- diametrul. intre
siu este prea mare, materialul
este neomogen, tiigurile principale ale
raportul

burghiului sint curbe-convexe, din cauza

asculirii cu unghi de virf necorespun-

SE

RECOMANDA:

cit posibil de scurte,

- reducerea$urghielor
avansului, realizarea unghiului
de virf in toleranla prescrisi (normal
t3o) fati de uhghiul nominal
utilizarea

zitor

F 6.14

6.6.7 RUPEREA CAPULUI DE

EVACUARE a cozii con Morse

momentul de agchiere (prea mare din

- cauza infigerii
virfurilor tiigurilor in

material) produce risucirea burghiului

in loca;ul arborelui principal, foiga de

frecare in locag fiind prea mici (locasul

' sau coada con Morse sint deteriorite
sau murdare, bragul forlei de frecare
este prea mic)

sau reducerea tendintei de

-gliminarea
infigere a virfurilor tiiSurilor in material
(6.6.2), verificarea gi retusarea locasului
principal, curigirea locasului si a cozii
burghielor inainte de fixare, utilizarea
burghielor cu coadd con Morse intirit
(bragul fortei, deci si momentul .cre!te)
(t esen)

F 6.1s

6.6.8 RUPEREA BURGHIULUI

6.6.9 DIAMETRUL GAURII

BURGHIALE ESTE PREA MARE

infigerea
tii;!rilor in material,
- depigireavirfur:ilor
uzurii limiti a burghiului,
oprirea maginii firi retragerea prealabili a burghiului, lungimea canalelor este
mai mici ca adincimea giurilor, etc.

materialul prelucrat prezinti tendinla

- de lirgire, asculirea asimetrice
a virfului
burghiului, burghiul este uzat, arborele

principal prezinti joc mare ?n lagire,

piesa giuriti este sublire, etc.

6.6.10 GAURA ESTE REBORDURATA PE SUPRAFATA

SUPERtOARA $t PREZiNTA
BAVURT LA tEStRE
6.6.11 GAURA BURGHIATA

ESTE OVALA

burghiul este uzat, avansul este prea

- mare, ricirea
este necorespunzitoare
(insuficienti sau lichidul de agihiere
necores pu nzitor)

PREZINTA ABATERI
DE LA POZ|T|A NORMALA

evitarea infigerii virfurilor tiisurilor

(6.6.2), reascutirea periodicd a burg'hielor,

oprirea. maginii numai dupi retragerea

burghiului, utilizarea burghielor cu-lun-

gimi corespunzitoare, adincimea giuritor, etc.

adaptarea diametrului burghiului in func- !ie de proprietilile
materialului prelucrat
(4.2), aseulirea periodici a virfului burghiului, verificarea gi reglarea stirii de

funclionare a maginii, utilizarea ascutirii

tip E la giurirea pieselor subtiri (6.S.3)

reascufirea periodici a burghiului, redu- cerea avansului, utilizarea

ricirii abundente cu lichid de atchiere adecvat,
utilizarea ascutirii tip E la piese subtiri
(6.s.3)

burghiul nu este centrat ?n timpul giu-

- ririi

(piese subliri, precentruire necorespunzdtoare) sau smucit in momentul

pitrunderii prin material (infigerea

furilor tiisuiilor) etc.
6.6.12 GAURA BURGHIALA

este

versal (vezi 6.5:5. 6.5.6) etc.

piesiirans-

v?r-

: trasaj gregit, fixare necorespunzitoare

piesei (nerigidi, oblici, cu gaura de pre-

centrare deplasati etc.) sau giurire firi

fixare, burghiul fixat in masini bate

(6.6.1) sau deviazi (6.6.5) etc.

trebuie
c?, contactul
- burghiu siasigurat
fie ficut de citre tiisul

trasajelor

inainte de giurire,
-verificarea
fixarea corespunzitoare a piesei, etc.;i
evitarea factorilor. care produc bitaia

radiali (6.6.1) sau devierea (6.,6.5) burghiului fixat in magini