Organizarea si amenajarea spatiului geografic anul III sem.

2
MULTIPLE CHOICE
1. Perceperea existentei relatiilor si componentelor de tip sistemic, ca urmare a complexitătii teritoriale a unui
spatiu dat, se referă la:
a. termenul de organizare a spatiului
b. termenul de amenajare a spatiului
c. cadastru funciar

2. Ansamblul de lucrări, măsuri si actiuni concepute în baza unei depline coordonări a factorilor de influentă ce
intervin într-un teritoriu dat, cu scopul utilizării eficiente a potentialului existent, dar si pentru asigurarea unei
bune desfăsurări a activitătilor socio-economice, se referă la:
a. organizarea teritoriului
b. amenajarea spatiului agricol
c. actiunea de sistematizare teritorială

3. Totalitatea actiunilor de pregătire a unui teritoriu, reprezentate prin executarea diferitelor lucrări de echipare
cu constructii, asanare, nivelare, împădurire sau defrisare, pentru a-l face corespunzător unor destinatii si functii
stabilite anterior prin studiile de sistematizare a teritoriului, poartă denumirea de:
a. amenajare a teritoriului
b. sistematizare urbană
c. plan urbanistic de detaliu
d. plan de amenajare a teritoriului transfrontalier

4. Actiunea de organizare, amenajare sau remodelare a structurilor teritoriale si ale localitătilor reprezintă:
a. cadastru silvic
b. sistematizare urbană
c. organizare teritorială a spatiului geografic

5. Acele portiuni ale Pământului cu extindere tridimensională, care sunt supuse exploatării si valorificării prin
activităti umane sistematice poartă denumirea de:
a. teren
b. teritoriu
c. spatiu geografic

6. Acele părti ale suprafetei terestre, care au limite naturale sau functionale, conventionale ale uscatului si/sau
ale domeniului acvatic si care sunt reprezentate prin configuratii geometrice plane (suprafete de uscat, acvatice,
montane, nationale, comunale sau judetene), poartă denumirea de:
a. teren
b. teritoriu
c. spatiu geografic

7. Acea portiune a suprafetei terestre cuprinsă între anumite limite, având aceeasi folosintă ori acelasi ansamblu
de conditii ale mediu poartă denumirea de:
a. teren
b. teritoriu
c. spatiu geografic

8. Amenajarea teritoriului la nivel national este cuprinsă si definită în următoarele categorii de documente:
a. planurile de amenajare a teritoriului si documentatiile de urbanism
b. planurile de amenajare a teritoriului national
c. planurile urbanistice generale
d. planurile de amenajare a teritoriului judetean

9. Planurile de amenajare a teritoriului se diferentiază în următoarele categorii:

a. planuri de amenajare a teritoriului national, judetean si zonal
b. planuri de amenajare a teritoriului transfrontalier, national, zonal si local
c. planuri de amenajare a teritoriului transfrontalier, interjudetean, intercomunal si periurban
d. planuri de amenajare a teritoriului judetean, amenajamente silvice, planuri cadastrale

10. Documentatiile de urbanism includ:

a. planurile urbanistice nationale, interjudetene, judetene, orăsenesti si comunale
b. planurile de amenajare a teritoriului national, judetean si local, precum si documentatiile aferente acestora
c. planurile urbanistice generale, zonale si de detaliu, precum si documentatiile aferente acestora
d. planurile urbanistice de amenajare a teritoriului judetean, periurban si urban

11. Planurile de amenajare a teritoriului au caracter:

a. coordonator
b. normativ (cu statut de lege locală)
c. director, cu statut de lege locală
d. de reglementare specifică detaliată

12. Documentatiile de urbanism au caracter:

a. coordonator
b. normativ (cu statut de lege locală)
c. director, cu statut de lege locală
d. de reglementare specifică detaliată

13. Activitatea referitoare la ansamblul de operatiuni tehnice, economice si juridice prin care se realizează în
mod sistematic si permanent inventarierea si reprezentarea pe planuri si hărti a fondului funciar, atât sub aspect
calitativ, cât si cantitativ, precum si a celorlalte bunuri imobile, pe teritorii administrative si proprietari poartă
numele de:
a. cadastru funciar urban
b. cadastru
c. cadastru agricol, funciar, al apelor si pădurilor
d. inventariere cadastrală natională

14. Cadastrul general este organizat la nivel:

a. national
b. judetean si regional
c. pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (comună, oras, municipiu, judet)
d. numai la nivel local (urban, comunal)

15. Documentele cadastrului general sunt reprezentate de:

a. registrul cadastral al parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor, fisa cadastrală pe proprietari si pe categorii
de folosintă, harta cadastrală, planul cadastral si cadastrul silvic si al apelor.
b. registrele cadastrale ale parcelelor, apelor si pădurilor, pe proprietari si pe categorii de folosintă atât ale
terenurilor cât si ale bunurilor imobile, fisa cadastrală centralizatoare, planul cadastral.
c. registrul cadastral al parcelelor, cel al proprietarilor, indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul
acestora, fisa centralizatoare partial cadastrală pe proprietari si pe categorii de folosintă, planul
cadastral

16.Scara uzuală utilizată a unui plan cadastral dintr-o regiune de ses pentru extravilan este de:
a. 1:1.000
b. 1:2.000
c. 1:5.000
d. 1:10.000

17. Scara uzuală a unui plan cadastral dintr-o regiune de deal pentru extravilan este de:
a. 1:1.000
b. 1:2.000
c. 1:5.000
d. 1:10.000
18. Scara uzuală utilizată a unui plan cadastral dintr-o regiune montană pentru extravilan e de:
a. 1:1.000 sau 1:100
b. 1:2.000 sau 1:2.500
c. 1:5.000 sau 1:10.000

19. Cadastrele de specialitate sunt reprezentate de:

a. cadastrul funciar urban, funciar rural, silvic, al căilor de comunicatii, industrial, al apelor si al retelelor
edilitare
b. cadastrul agricol, forestier, al căilor ferate, drumurilor, porturilor, aeroporturilor, apelor, fondului
imobiliar si al retelelor edilitare
c. cadastru agricol, industrial, funciar, edilitar, imobiliar, al apelor si pădurilor
d. cadastru agricol, funciar, al apelor, pădurilor, căilor ferate, drumurilor, porturilor, imobiliar, edilitar si urban

20. Terenurile cu destinatie silvică includ:

a. terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, productie ori administratie silvică, cele
destinate împăduririlor si cele neproductive, dacă sunt incluse amenajamentelor silvice
b. terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, productie, constructii ori administratie silvică,
cele destinate împăduririlor si cele neproductive
c. pepiniere pomicole, plantatii de molid si brad, păsuni, fânete, sere, solarii, răsadnite, terenuri împădurite,
păsuni împădurite, cele ocupate cu amenajări silvice si de îmbunătătiri funciare, amenajările piscicole,
drumurile forestiere si de depozitare silvică
d. terenurile împădurite, pajisti împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, productie, constructii ori
administratie silvică, terenuri destinate împăduririlor, cele neproductive, drumurile forestiere si de depozitare
silvică

21. Terenurile permanent submerse includ:

a. terenurile împădurite mlăstinoase, terasele, luncile si albiile minore ale râurilor, cuvetele lacustre, relieful
submarin al apelor teritoriale
b. albiile minore ale râurilor, cuvetele lacustre la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta
Dunării, fundul apelor maritime interioare si al mării teritoriale si continue
c. albiile râurilor,cuvetele lacustre naturale si artificiale la nivelul minim de retentie, bratele si canalele din
Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare si al mării teritoriale si continue
d. albiile minore ale râurilor, cuvetele lacustre la nivelul minim de retentie, suprafetele mlăstinoase, bratele si
canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare si al mării teritoriale si continue

22. Terenurile din intravilan includ:

a. toate terenurile, indiferent de categoria de folosintă, situate în afara perimetrului localitătilor urbane si rurale,
ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei în vigoare
b. toate terenurile, indiferent de categoria de folosintă, situate strict în perimetrul construibil al localitătilor,
conform legislatiei în vigoare
c. toate terenurile de uscat, situate în perimetrul construibil al localitătilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii
limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei în vigoare
d. toate terenurile, indiferent de categoria de folosintă, situate în perimetrul localitătilor urbane si rurale,
ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei în vigoare

23. Terenurile cu destinatie specială includ:

a. terenurile utilizate pentru transporturi, cele pe care se află constructii hidrologice, termocentrale,
edilitare, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenuri cu exploatări miniere, petroliere,
si forestiere, cele destinate nevoilor de apărare a tării, rezervatiile si parcurile naturale, monumentele,
ansamblurile si siturile arheologice
b. terenurile utilizate pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se află obiective si
instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenuri cu exploatări
miniere, petroliere, amenajările piscicole, cele destinate nevoilor de apărare a tării, parcurile naturale,
monumentele, siturile arheologice si istorice
c. terenurile utilizate pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se află obiective si
instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenuri cu exploatări
miniere, petroliere, cele destinate nevoilor de apărare a tării, ariile naturale protejate, monumentele,
ansamblurile si siturile arheologice si istorice
d. terenurile utilizate pentru transport (rutier, feroviar, aerian, naval, al energiei electrice si gazelor naturale),
terenurile ocupate cu amenajări si constructii destinate activitătilor sportive si de agrement, cele pe care se află
obiective militare, cele ocupate cu instalatii hidrotehnice, termice, de transport pe cablu, terenuri cu exploatări
miniere, petroliere, ariile naturale protejate, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice

24. În cadrul categoriei de folosintă „terenuri degradate si neproductive”, se încadrează următoarele tipuri de
suprafete:
a. nisipuri miscătoare, stâncării, bolovănisuri, grohotisuri, rigole, ravene, torenti, sărături cu crustă, mocirle si
smârcuri, gropile de împrumut si cariere, halde
b. nisipuri zburătoare, stâncării, bolovănisuri, pietrisuri, râpe, ravene, torenti, sărături cu crustă, noroaie si
smârcuri, gropile de împrumut, ramblee si deblee, cariere, halde
c. nisipuri miscătoare, stâncării, grohotisuri, pietrisuri, râpe, coaste, rigole, ravene, torenti, cruste de sărături,
mlastini si smârcuri, gropile de împrumut si cariere, halde,ramblee si deblee
d. nisipuri zburătoare, stâncării, bolovănisuri, pietrisuri, râpe, ravene, torenti, sărături cu crustă, mocirle
si smârcuri, gropile de împrumut si cariere, halde

25. Codul de identificare notat cu „P” corespunde categoriei de folosintă reprezentată de:
a. păduri
b. păsuni
c. pajisti
d. păsuni împădurite

26. Codul de identificare notat cu „HB” corespunde categoriei de folosintă reprezentată de:
a. ape curgătoare
b. ape stătătoare
c. mlastini si smârcuri
d. mare teritorială

27. Codul de identificare notat cu „HR” corespunde categoriei de folosintă reprezentată de:
a. ape curgătoare
b. ape stătătoare
c. mare teritorială
d. mlastini si smârcuri

28. Codul de identificare notat cu „N” corespunde categoriei de folosintă reprezentată de:
a. nisipuri zburătoare
b. nisipuri fixate
c. terenuri degradate si neproductive
d. halde, sărături cu crustă si alte terenuri neacoperite cu vegetatie

29. Terenurile cu destinatie agricolă includ următoarele tipuri de folosinte:

a. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere silvice si pomicole, plantatii de coacăze si mei, păsuni, fânete, terenuri
împădurite neincluse amenajamentelor silvice, păsuni împădurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice,
amenajările piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare agricolă
b. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole si pomicole, plantatii de duzi, hamei si căpsuni, păsuni, fânete,
sere, solarii, răsadnite, terenuri împădurite care nu sunt incluse amenajamentelor silvice, păsuni împădurite, cele
ocupate cu amenajări agrozootehnice, cariere si halde, amenajările piscicole, drumurile tehnologice si de
depozitare industrială
c. terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole si pomicole, plantatii de hamei si duzi, păsuni, fânete, sere,
solarii, răsadnite, terenuri împădurite care nu sunt incluse amenajamentelor silvice, păsuni împădurite,
cele ocupate cu amenajări agrozootehnice si de îmbunătătiri funciare, amenajările piscicole, drumurile
tehnologice si de depozitare agricolă

30. Terenurile înierbate sau întelenite artificial, prin însământări la 15-20 ani si care sunt folosite pentru
păsunatul animalelor, sunt încadrate (conform legislatiei în vigoare) următoarei categorii de folosintă:
a. păsuni curate
b. păsuni
c. fânete curate
d. terenuri destinate culturilor furajere perene

31. În cadrul categoriei de folosintă „arabil”, se include:

a. arabil propiu-zis, pajisti cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii si răsadnite, căpsunării, alte
culturi perene
b. arabil propiu-zis, păsuni cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii si răsadnite, alte culturi perene
c. arabil propiu-zis, pajisti cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii si răsadnite, plantatii de hamei si
tutun, alte culturi perene
d. arabil propiu-zis, grădini de legume, sere, solarii si răsadnite, plantatii de hamei, agrise, duzi si tutun, alte
culturi perene

32. În cadrul categoriei de folosintă „vii”, se încadrează următoarele tipuri de culturi:

a. vii altoite si indigene, vii hibride, mei, pepiniere viticole
b. vii altoite si indigene, vii hibride, hamei, pepiniere viticole
c. vii altoite si indigene, vii hibride, pepiniere viticole
d. vii nobile, vii hibride, pepiniere viticole

33. Stabilirea categoriilor de folosintă a terenurilor agricole începe cu studiul si aprecierea gradului de fertilitate
al solurilor, luându-se în considerare următoarele însusiri:
a. grosimea profilului de sol, a orizontului superior cu humus, continutul în humus si în elemente
nutritive, textura solului, gradul de podzolire, sărăturare, eroziune, alunecare, înmlăstinire si inundare,
caracteristicile reliefului si ale materialului parental, adâncimea apelor freatice si compozitia lor chimică,
scurgerile de pe versanti si inundatiile, posibilităti de aplicare a lucrărilor de îmbunătătiri funciare
b. grosimea profilului de sol, a orizontului cu humus, continutul în humus si în sescvioxizi, gradul de structurare
al solului, procese de sărăturare, eluviere-iluviere, vertice, gleizare si pseudogleizare, caracteristicile
materialului parental, adâncimea si chimismul apelor freatice, tipurile de procese de versant si viiturile,
posibilitătile de aplicare a lucrărilor agropedoameliorative
c. grosimea profilului de sol si continutul în material scheletic, grosimea orizontului superior, continutul în
humus si în oxizi, textura si structura solului, gradul de podzolire, sărăturare, alunecare, colmatare, înmlăstinire
si inundare, caracteristicile climatice si de relief, adâncimea pânzei freatice, scurgerile de pe versanti si
inundatiile, posibilităti de aplicare a lucrărilor antierozionalesi de stabilizare a reliefului.

34. Lucrările de îmbunătătiri funciare aplicabile unui teren agricol cuprind:

a. combaterea eroziunii solului, irigatii, amendamente calcice, îndiguiri, acumulări acvatice permanente si
temporare
b. îndiguiri, desecări, arături în lungul pantei, stingerea torentilor, irigatii, constructii hidroenergetice
c. îndiguiri, desecări, irigatii, combaterea eroziunii solului
d. terasări, desecări, arături în lungul pantei, stingerea torentilor, irigatii, contructia de gabioane si plase de
sârmă cu bolovani

35. Plantatiile viticole se pretează pe terenurile cu:

a. cu pante de până la 30%, cu amenajare în terase si expozitie estică, sud-estică si sudică
b. cu pante de peste 48%, cu amenajare în terase si expozitie vestică, sud-vestică si sudică
c. cu pante cuprinse intre 30 si 48%, cu amenajare in terase si expozitie sudica, sud-estica si sud-vestica
d. cu pante de peste 48%, cu amenajare în terase si expozitie vestică, nord-vestică si sudică

36. Operatiile tehnice de clasificare a diferitelor categorii de teren, în raport cu conditiile climatice, hidrologice,
pedologice, geologice (material parental) si geomorfologice (expozitie, pantă), poartă denumirea de:
a. lucrări de îmbunătătiri funciare
b. asolament
c. amenajări agropedoameliorative
d. bonitare
37. La baza zonării si organizării teritoriului agricol s-au luat în considerare următorii factori:
a. utilizarea actuală a spatiului, tipul dominant de relief, clima, parcelarea teritoriului, conditiile hidrologice si
hidrogeologice
b. tipul dominant de relief, clima, învelisul de soluri, conditiile hidrologice si hidrogeologice, tipuri de
măsuri agroameliorative si infrastructura teritorială
c. tipul dominant de relief, tipurile de roci si mineralele din care acestea sunt constituite, clima, învelisul de
soluri, regimul hidrologic al râurilor

38. La nivel national au fost delimitate următoarele zone de organizare a teritoriului agricol:
a. zona I (Câmpia Română, Podisul Dobrogei, lunca si Delta Dunării, Piemontul Cotmeana), zona II
(Câmpia de Vest), zona III (Câmpia Transilvaniei, Podisul Moldovei), zona IV (Podisul Somesan, Podisul
Târnavelor, Piemontul Getic, Dealurile de Vest), zona V (Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Bârladului,
Subcarpatii externi), zona VI (Podisul Sucevei, depresiunile Maramures, Giurgeu, Ciuc, Brasov), zona
VII (terenuri montane si alpine)
b. zona I (Câmpia Română, Podisul Dobrogei, Piemontul Getic), zona II (Câmpia si Dealurile de Vest), zona III
(Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei), zona IV (Subcarpatii), zona V (Carpatii)
c. zona I (Câmpia Română, Câmpia de Vest), zona II (Câmpia Moldovei, Câmpia Transilvaniei), zona III
(Dealurile de Vest) zona IV (Podisul Dobrogei, Piemontul Getic, Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei),
zona V (Subcarpatii), zona VI (Carpatii), zona VII (lunca si Delta Dunării)

39. Notiunea de asolament se referă la:

a. organizarea terenului în asole, cu sistemul de rotatie a culturilor în spatiu, fără alte lucrări de îmbunătătiri
funciare
b. compartimentarea terenului prin rotirea culturilor în timp si spatiu, la care se asociază numeroase lucrări de
întretinere ale calitătii solului
c. organizarea terenului în sole, cu sistemul de rotatie a culturilor în timp si spatiu, la care se asociază
ansamblul de lucrări de înfiintare si întretinere a culturilor, de fertilizare si combatere a dăunătorilor,
specific fiecărei culturi

40. Amenajările de desecare si drenaj au drept scop:

a. prevenirea si înlăturarea excesului de umiditate de la suprafata terenului si din sol, în vederea
asigurării conditiilor favorabile de utilizare a terenurilor
b. înlăturarea excesului de apă din pânza freatică, pentru a elimina franjele capilare din sol, în vederea utilizării
optime a acestuia
c. realizarea unui sistem de canale si acumulări acvatice, în vederea asigurării necesarului de apă pentru irigatii,
si, astfel, îmbunătătirea conditiilor din sol

41. După Codul Silvic sunt considerate păduri si sunt cuprinse în fondul forestier national toate terenurile
acoperite cu vegetatie forestieră care au o suprafată de:
a. cel mult 0,25 ha b. cel putin 0,25 ha
c. cel mult 25 ha d. cel putin 25 ha

42. Suprafetele din fondul forestier destinate împăduririi si terenurile pentru cultură, productie ori administratie
silvică includ:
a. terenurile în curs de regenerare, degradate si poienile care sunt împădurite; pepiniere, solarii, sere de flori si
arbusti ornamentali; suprafete destinate asigurării hranei, vânatului si animalelor din proprietatea unitătilor
silvice; suprafete ocupate cu constructii si anexe, drumuri si căi ferate forestiere
b. terenurile degradate stabilite prin amenajamente să fie împădurite; pajisti secundare si islazuri; mlastini
eutrofe si oligotrofe; suprafete destinate animalelor din proprietatea unitătilor silvice; terenuri date în folosintă
permanentă personalului silvic; suprafete ocupate cu constructii si anexe, drumuri si căi ferate forestiere; alte
dotări tehnice specifice domeniului forestier
c. terenurile în curs de regenerare, degradate si poienile stabilite prin amenajamente să fie împădurite;
pepiniere, solarii, culturi de răchită si arbusti ornamentali; suprafete destinate asigurării hranei,
vânatului si animalelor din proprietatea unitătilor silvice; terenuri date în folosintă temporară
personalului silvic; suprafete ocupate cu constructii si anexe, drumuri si căi ferate forestiere; alte dotări
tehnice specifice domeniului forestier
43. Gospodărirea fondului forestier proprietate publică este reglementată prin:
a. studii agrosilvice
b. amenajamente silvice
c. documentatie cadastral-edilitară
d. planuri de amenajare teritorială

44. Amenajamentele silvice se elaborează:

a. pe ocoale silvice si unităti de productie
b. pe parcele si subparcele forestiere
c. pe unităti amenajistice silvice

45. Scara de referintă pentru realizarea unui amenajament silvic este de:
a. 1:20.000
b. 1:15.000
c. 1:10.000
d. 1:5.000

46. Conform Codului Silvic, în România pădurile care se încadrează grupei functionale I (păduri cu functii
speciale de protectie) se diferentiază în următoarele subgrupe:
a. păduri cu functii de protectie a apelor, a terenurilor si solurilor, cu functii de recreere, de interes
stiintific si conservare a fondului genetic forestier si cu functii de protectie contra factorilor climatici si
industriali dăunători
b. păduri cu functii de productie de masă lemnoasă, cu functii de agrement, rezervatii si parcuri dendrologice de
interes stiintific si păduri cu functii de protectie contra dăunătorilor care afectează culturile agricole
c. păduri cu functii de protectie a apelor, a terenurilor si solurilor degradate, păduri pentru dezvoltarea intensivă
a vânatului, păduri cu functie recreativă, folosite ca destinatii turistice, păduri de interes stiintific si conservare a
fondului genetic forestier, si păduri cu functii de protectie contra dăunătorilor

47. Conform legislatiei în vigoare, pădurile de interes social din jurul capitalei trebuie sa aibă o rază de:
a. 10 ha b. peste 50 kmp c. 50 km d. sub 10 km

48.Ca monumente ale naturii sau ca rezervatii sunt delimitate suprafete de păduri declarate ca:
a. parcuri nationale, naturale si rezervatii ale biosferei, pădurile din jurul monumentelor istorice si
culturale pe o distantă de minim 100 m
b. rezervatiile stiintifice ale academiei, cele destinate producerii de seminte forestiere si plantaje, cele destinate
protectiei faunei cinegetice si pădurile din jurul monumentelor istorice pe o distantă de maxim 100 m
c. rezervatiile stiintifice ale academiei, parcuri nationale, naturale si rezervatii ale biosferei, suprafetele destinate
producerii de seminte forestiere pentru specii protejate prin lege, cele destinate protectiei faunei cinegetice
declarată monument al naturii

49. Conform Codului Silvic, în raport cu mediul geografic pădurile pot fi:
a. de ses, de coline si de munte
b. de câmpie, de podisuri si dealuri joase, de dealuri înalte si de munte
c. de foioase si conifere
d. de interfluviu, de versant, de glacis si de luncă

50. În functie de specii, pădurile se grupează în:

a. răsinoase (pin, brad, molid, larice, tisă s.a.) si foioase (fag, stejar, carpen, mesteacăn, artar .)
b. răsinoase (pin, brad, molid, larice) si foioase (fag, stejar, zâmbru, carpen, mesteacăn, artar )
c. arboret, subarboret, tufărisuri, specii ierboase
d. răsinoase (pin, brad, molid, larice, jneapăn s.a.) si foioase (fag, stejar, carpen, mesteacăn, artar, ienupăr s.a.)

51. Pădurile proprietate privată a persoanelor fizice au ca proprietate de bază:

a. nu sunt supuse regimului silvic
b. sunt supuse partial regimului silvic
c. sunt supuse regimului silvic
52. În functie de factorii care stau la baza localizării activitătilor industriale există următoarele tipuri de
industrii:
a. industrii din sectorul primar (alimentară, confectii si încăltăminte), industrii din sectorul secundar (siderurgie,
metalurgie neferoasă, extractivă), industrii din sectorul tertiar (materiale de constructie, constructii de masini)
b. industrii legate de resursele naturale (siderurgie, rafinării), industrii libere (electronică si
electrotehnică), industrii induse sau complementare (spre exemplu industria rulmentilor si alte
intreprinderi de semifabricate)
c. industrii extractive (siderurgie, rafinării, metalurgie neferoasă), industrii prelucrătoare (materiale de
constructie, exploatarea lemnului, chimică, alimentară, usoară)

53. De regulă, modul de organizare spatială internă a unei unităti industriale presupune următoarele tipuri de
zone:
a. zone de productie, de depozitare, de circulatie, de servicii, de tratare si stocare a deseurilor si spatiile
verzi
b. zone de transport, zone de productie, zone de depozitare a deseurilor, zone de epurare, zone de protectie, zone
de recreere
c. zone de administratie, comerciale, de protectie, depozitare si epurare a deseurilor, spatii verzi

54. Locurile de colectare si depozitare a deseurilor menajere trebuie să îndeplinească următoarele conditii
minime obligatorii:
a. să fie în imediata vecinătate a centrelor populate, pentru a se diminua costurile de transport; să aibă statii de
epurare pentru a diminua efectele negative date de prezenta si descompunerea acestora; să fie usor accesibile,
indiferent de conditiile meteorologice
b. să fie la o distantă foarte mare fată de centrele populate, pentru a se diminua efectele negative date de
prezenta si descompunerea acestora; să se asigure drenajul prin apele freatice; să fie inaccesibile în conditiile
meteorologice nefavorabile, pentru a nu permite împrăstierea deseurilor de către vânturile puternice
c. să fie la o distantă corespunzătoare fată de centrele populate, pentru a se diminua efectele negative
date de prezenta si descompunerea acestora; să se asigure protectia apei freatice; să fie usor accesibile,
indiferent de conditiile meteorologice

55. Din punct de vedere functional, conform legislatiei în vigoare, căile de comunicatie rutiere se împart în:
a. drumuri de interes national, judetean si local, străzi din localitătile urbane si rurale
b. drumuri de interes international, national si judetean, reteaua stradală din localitătile urbane
c. drumuri nationale, judetene, comunale, preorăsenesti, reteaua stradală din localităti

56. Din punct de vedere functional si administrativ, conform legislatiei în vigoare, căile de comunicatie rutiere
se împart în:
a. drumuri de interes national, judetean si local, străzi din localitătile urbane si rurale
b. drumuri de interes international, national si judetean, reteaua stradală din localitătile urbane
c. drumuri publice, particulare, de interes industrial, agricol si silvic
d. drumuri publice, de interes republican, de interes local si drumuri de exploatare

57. După destinatie si mod de administrare, căile ferate pot fi:

a. publice, forestiere si miniere
b. publice (principale, secundare si de interes local) si de interes privat
c. publice, private, industriale, forestiere, silvice si agricole
d. publice (forestiere, industriale, agricole si ptr transportul de persoane) si particulare

58. Căile ferate care fac legătura între centrele importante ale tării sunt considerate:
a. căi ferate secundare
b. căi ferate de interes local
c. căi ferate multiple si electrificate
d. căi ferate principale

59. Căile ferate care fac legătura dintre regiunile principale ale tării si arterele principale sunt considerate:
a. căi ferate principale
b. căi ferate secundare
c. căi ferate de interes local
d. căi ferate multiple si electrificate

60. Căile ferate care asigură circulatia pe zone restrânse sunt considerate:
a. căi ferate multiple si electrificate
b. căi ferate principale
c. căi ferate secundare
d. căi ferate de interes local

61. Căile ferate care apartin si sunt gestionate de diverse intreprinderi sau institutii (miniere, forestiere, firme de
constructii etc.) sunt considerate:
a. căi ferate de interes privat
b. căi ferate de interes local
c. căi ferate secundare
d. căi ferate principale

62. După numărul de linii, căile ferate pot fi:

a. cu linii simple, duble si triple
b. cu linii simple, duble si multiple
c. cu linii simple sau cu linii duble si electrificate

63. În tara noastră ecartamentul feroviar este dimensionat la:

a. 1,55 m
b. 1435 mm
c. 102 cm
d. 1850 mm

64. După ecartament, căile ferate românesti pot fi:

a. cu ecartament simplu sau dublu
b. cu ecartament juxtapus ori dublu
c. cu ecartament normal sau îngust
d. cu ecartament normal, îngust si larg

65. După tipul tractiunii si modul de transmitere al acesteia, căile ferate pot fi:
a. pe sină si pe cremalieră
b. pe cremalieră si pe cablu
c. pe sină, pe cremalieră si pe cablu
d. pe sină, pe traverse, pe cardan si pe cremalieră

66. Tractiunea feroviară pe cremalieră se aplică pentru declivităti de:

a. > 40 – 500 0/00 si este folosită sina dintată specială
b. > 500 0/00 si sunt folosite sinele dintate duble si cablurile de remorcare/asigurare
c. < 40 0/00 si este folosită sina lată specială

67. Lucrările de amenajare ale cursurilor de apă se împart în următoarele categorii:

a. antierozionale, de protectie si de întretinere
b. conservative, modificatoare si reparatorii
c. de protectie, de amenajare edilitară, de apărare si de constructii civile
d. de conservare, de protectie, de apărare contra inundatiilor, de întretinere si de echipare edilitară

68. Lucrările care vizează mentinerea unui curs de apă într-o stare stabilă, aproape de un echilibru stabil,
urmărindu-se evitarea revenirii acestuia la dinamica sa naturală sunt de tip:
a. modificator
b. reparator
c. conservativ
d. protectie
69. Lucrările care transformă radical albia cursului de apă (prin constructia de ecluze, baraje, derivatii, îndiguiri,
canalizări de albii etc.) sunt de tip:
a. modificator
b. reparator
c. conservativ
d. protectie

70. Acele lucrări, care au ca obiective reabilitarea ecologică a unor cursuri de apă, refacerea si protectia
malurilor, regimul de exploatare piscicolă sunt de tip:
a. modificator
b. reparator
c. conservativ
d. protectie

71. Amenajările piscicole din luncile râurilor realizate prin acumularea apei în incinte înconjurate de diguri, dar
conectate cu apa din râu prin intermediul unor canale, poartă denumirea de:
a. iazuri
b. benturi
c. helestee
d. limane fluviatile

72. Conditiile minme obligatorii necesare pentru constructia unui baraj hidroenergetic sunt:
a. râuri cu alimentare pluvială, cuveta lacustră să fie alcătuită din roci impermeabile, barajul să fie încastrat în
roci carstice, iar configuratia văii să permită acumularea unui volum suficient de apă
b. râuri cu alimentare nivo-pluvială, cuveta lacustră să fie alcătuită din roci impermeabile, barajul să fie
încastrat în roci dure, slab fisurate, iar configuratia văii (pantă si adâncime) să permită acumularea unui
volum mare de apă
c. râuri cu alimentare nivală, cuveta lacustră să fie alcătuită din roci dure, morfologia văii să permită acumularea
unui volum mare de apă
d. râuri cu alimentare pluvio-nivală si pantă mare în profil longitudinal, cuveta lacustră să fie alcătuită din roci
plastice, dar impermeabile, iar morfologia văii din amonte de baraj să permită acumularea unui volum mare de
apă

73. Pe lângă producerea de hidroenergie, constructia unui baraj poate prezenta si alte avantaje:
a. practicarea sporturilor nautice si a transporturilor navale, evitarea inundatiilor amonte de baraj, alimentarea
cu apă a localitătilor
b. alimentarea cu apă a localitătilor, regularizarea debitului râului aval de baraj, îmbunătătirea navigatiei,
sericicultură, cresterea potentialului turistic al regiunii
c. alimentarea cu apă a localitătilor, posibilitatea constructiei pe malul lacului a statiilor de flotare pentru diferite
minereuri, regularizarea debitului râului aval de baraj, îmbunătătirea navigatiei, practicarea pescuitului si a
sporturilor nautice, cresterea potentialului turistic al regiunii
d. alimentare cu apă, regularizarea debitului râului aval de baraj, îmbunătătirea navigatiei, piscicultură,
cresterea potentialului de agrement al regiunii

74. În functie de specificul constructiei, barajele pot fi:

a. de greutate (din beton armat), în arc (din arocamente cu miez de argilă)
b. de greutate (din arocamente, cu profil transversal dreptungiular), în arc de cerc bombat
către aval (din dale de beton cu miez de argilă)
c. de greutate (din arocamente cu miez de argilă), în arc (din beton armat)
d. în arc convexe (din arocamente), în arc concave (din arocamente) si liniare (din beton)

75. Dezavantajele constructiei unui baraj hidroenergetic sunt:

a. strămutarea sau disparitia localitătilor, defrisarea pădurii, schimbarea conditiilor de mediu pentru
fauna si flora locală, aparitia proceselor de eutrofizare si a celor de colmatare a văii amonte de baraj
b. strămutarea localitătilor din aval de baraj, schimbarea conditiilor de mediu pentru fauna si flora acvatică,
aparitia proceselor de eutrofizare si a celor de eroziune a văii amonte de baraj
c. mutarea localitătilor, defrisarea pădurii, schimbarea conditiilor climatice pentru fauna si flora locală, aparitia
proceselor de eutrofizare si a mlastinilor oligotrofe amonte de coada lacului

76. Turismul reprezintă:

a. o activitate economică specifică sectorului primar, prin care sunt valorificate anumite resurse (naturale si
antropice) si care satisface o serie de necesităti legate de odihnă, recreere, tratament si educatie
b. o activitate economică specifică sectorului secundar, prin care sunt valorificate resurse specifice (naturale si
antropice) si care satisface necesitătile privind odihna, recreerea, tratamentul si educatia populatiei
c. o activitate economică specifică sectorului tertiar, prin care sunt valorificate anumite resurse (naturale
si antropice) si care satisface o serie de necesităti legate de odihnă, recreere, tratament si educatie, ce nu
pot fi realizate decât partial de către alte ramuri economice

77. Zonele turistice sunt:

a. portiuni din teritoriul national cu o mare concentrare a obiectivelor turistice, care sunt încă slab
valorificate economic sub o altă formă (industrie, agricultură) si care dispun de premise favorabile
pentru conectarea la infrastructurile de edilitare si de transport
b. regiuni puternic dezvoltate economic, cu o mare o concentrare a obiectivelor turistice de toate tipurile
c. spatii naturale extinse (masive montane sau deluroase, culoare de văi sau depresiuni) cu un bogat potential
turistic

78. Amenajarea unei zone turistice se referă la:

a. alegerea locatiilor optime în functie de infrastructura turistică existentă, diversificarea ofertei turistice,
înlăturarea amenajărilor care comportă risc pentru turism, conservarea si protectia mediului si obiectivelor
turistice
b. alegerea si dimensionarea optimă a infrastructurii turistice, dimensionarea locatiilor, limitarea ofertei
turistice, amenajarea economică obiectivelor turistice, conservarea si protectia mediului
c. găsirea locatiilor optime pentru infrastructura turistică, dimensionarea optimă a acestora,
diversificarea ofertei turistice, evaluarea riscului cu impact direct asupra amenajărilor, conservarea si
protectia mediului si obiectivelor turistice
d. dezvoltarea retelei agroturistice, implementarea obiectivelor turistice în programele de dezvoltare regională,
diversificarea ofertei turistice si a categoriilor sociale cărora li se adresează oferta

79. Pentru amplasarea statiunilor montane există următoarele tipuri distincte de localizare:
a. circulară, de proximitate, rectilinie
b. longitudinală, transversală, terminală
c. periferică, lineară, terminală
d. circumscrisă, periferică, marginală

80. Pentru amenajarea pârtiilor de schi sunt necesare următoarele conditii naturale minimale:
a. diferentă mare de nivel, suprafete însorite si masivitate
b. energie mare de relief, suprafete umbrite si cu înclinări diversificate
c. altitudini ridicate, versanti cu expunere sud-vestică, pante de peste 55 grade

81. Cerintele minime de amenajarea unei pesteri sunt:

a. acces si iesire prin porti metalice, circulatie interioară prin alei betonate cu trepte, iluminarea formatiunilor
carstice cu lumină rece, prezenta panourilor informative si indicatoare
b. acces si iesire prin porti diferite, existenta surselor de încălzire a mediului subteran, circulatie interioară prin
alei cu balustrade si trepte, iluminarea formatiunilor carstice, prezenta panourilor informative si indicatoare,
ghid însotitor
c. acces si iesire prin porti simple, circulatie interioară prin alei betonate balustrade, iluminarea formatiunilor
carstice cu lumină caldă, indicatoare către principalele obiective pentru a suplini absenta ghidului
d. acces si iesire prin porti duble, circulatie interioară prin alei cu balustrade, fără trepte, iluminarea
formatiunilor carstice cu lumină rece, prezenta personalului calificat (ghizi) si a panourilor informative si
indicatoare

82. Spatiile turistice regionale cu cea mai mare putere de polarizare turistică din Romania sunt:
a. litoralul Mării Negre, Delta Dunării, valea Prahovei, valea Cernei, Maramuresul si Bucovina, Muntii Apuseni
b. litoralul Mării Negre, Delta Dunării, regiuni turistice de tip urban, rural si montan
c. regiuni turistice de tip montan, urban, rural, etnografic, cultural, balnear, balneoclimateric

83. Tinând cont de amplasarea si concentrarea spatială a obiectivelor turistice,de valorificarea si functionalitatea
potentialului turistic, la nivelul României au fost delimitate următoarele trepte taxonomice:
a. obiectivul turistic, localitatea (centrul turistic), complexul, arealul, regiunea sau provincia
b. obiectivul, regiunea, provincia, zona turistică
c. centrul turistic, subsectorul si sectorul, subregiunea si regiunea, subzona si zona turistică

84. Potentialul natural este reprezentat de următoarele valori:

a. de patrimoniu natural, de peisaj si balneare
b. rezervatii naturale, martori de eroziune, faună cinegetică, izvoare termominerale, litoral
c. de patrimoniu cultural, parcuri naturale si nationale, pesteri si avene, peisaj montan, lacuri si ape minerale

85. Potentialul antropic este reprezentat de următoarele valori:

a. culturale, situri arheologice, monumente de arhitectură, muzee, obiective sociale, festivaluri, statui
b. cultural-istorice, urbanistice, etnografice, memoriale, muzee si colectii
c. cultural-istorice, monumente de arhitectură, urbanistice, case memoriale si muzee, situri arheologice

86. Spatiile turistice balneare se împart în:

a. tipul balnear-marin, balnear-lacustru si fluviatil
b. tipul balnear-litoral, balnear-termal si spatii balneoclimaterice specializate
c. tipul balnear natural si balnear antropic

87. Tipurile de amenajări pentru destinatie exclusiv militară sunt reprezentate de:
a. regimente, poligoane de tragere, încartiruiri, baze sportive militare, aeroporturi si heliporturi
b. echipare edilitară, infrastructură de transport si telecomunicatii, constructii pentru cazărmi, spitale,
depozite etc.
c. cazărmi, poligoane de tragere, depozite pentru munitii si tehnică de luptă, aeroporturi

88. De regulă, cazărmile sunt plasate pe căile de acces către principalele orase si în imediata apropiere a
acestora cu scopul:
a. blocare si apărare în cazul unei posibile invazii, sporirea mobilitătii în caz antrenament sau conflict
armat, evitarea zgomotului produs de tehnica de luptă
b. apărare facilă a localitătilor, spatii mari de manevră si extinderea amenajărilor, reducerea efectului poluator
cauzat de armament
c. blocare si apărare rapidă în cazul unor atacuri neprevăzute, desfăsurare rapidă de forte, mobilitate sporită a
personalului militar, reducerea efectului poluator cauzat de armament

89. Cauzele declansării eroziunii concentrate sunt:

a. defrisări si precipitatii bogate
b. defrisări, precipitatii bogate, poluarea solului, roci friabile
c. naturale si antropice

90. Cele mai frecvente lucrări de stingere a ravenelor presupun:

a. împăduriri, culturi de ierburi perene, lucrări hidrotehnice (diguri transversale din pământ, beton,
zidărie, lemn)
b. împăduriri, constructii de diguri laterale, lucrări de asanare
c. împăduriri, cultivarea terenurilor în lungul pantei, terenului, lucrări hidrotehnice (stăvilare, fascinaje,
cleionaje, drenuri subterane)

91. Eroziunea fluviatilă cu efect maxim se produce:

a. la viituri, în malurile convexe si abrupte
b. la viituri, în malurile concave si abrupte
c. în urma ploilor torentiale si a topirii zăpezilor, când debitul râurilor creste brusc si are loc procesul de
subsăpare a ambelor maluri si a versantilor
92. Protectia malurilor împotriva eroziunii se face prin:
a. consolidare cu diguri laterale, transversale si longitudinale, din beton, lemn, plase de sârme cu pietris
b. mărirea pantei de scurgere a râurilor
c. diminuarea debitului râului
d. constructia de diguri transversale în albie

93. Cauzele alunecărilor de teren sunt:

a. existenta argilei si a unui substrat nisipos
b. prezenta argilei pe suprafete slab înclinate, cu exces de apă
c. pregătitoare si declansatoare

94. Cauzele pregătitoare ale unei alunecări de teren sunt:

a. cutremure, defrisări masive, alternanta rocilor argiloase si nisipoase
b. suprafete înclinate cu substrat argilos si exces de apă
c. suprafete cvasiorizontale cu substrat luto-argilos, aparitia fenomenelor orajoase

95. În general, procesele de tasare sunt specifice rocilor:

a. sedimentare detritice necimentate
b. metamorfice consolidate
c. sedimentare detritice cimentate
d. grohotisuri, pietrisuri, nisipuri, loess si tufuri calcaroase

96. Cauzele principale pentru producerea avalanselor sunt:

a. pantă accentuată, absenta vegetatiei, topirea zăpezii, cutremure
b. relief accidentat, fără vegetatie, densitate mare a văilor, vânturi puternice
c. relief accidentat, absenta vegetatiei, grosime mare a stratului de zăpadă, dezagregări puternice, cutremure si
zgomote
d. pantă accentuată, grosime mare a stratului de zăpadă, vibratii puternice (zgomote, cutremure)

97. După locul pe care îl ocupă în cadrul culoarelor de avalanse, după rezistenta pe care trebuie să o posede si
după specificul lor, se deosebesc următoarele categorii de lucrări contra avalanselor:
a. musuroaiele si conurile de frânare, stâlpii si caprele de beton, lucrări de deviere
b. musuroaiele si conurile din pământ, stâlpii si caprele de frânare, digurile de pământ, barajele de
oprire, lucrări de apărare directă
c. musuroaiele si conurile din pământ, stâlpii si cabluri de frânare, digurile longitudinale de pământ, barajele de
oprire si deviere

98. Modelul de organizare naturală a teritoriului românesc este reprezentat de:

a. coroana carpatică, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (Subcarpatii, dealuri, podisuri
si câmpii)
b. coroana carpatică, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (depresiunile subcarpatice, dealuri,
podisuri si câmpii)
c. coroana carpatică, Depresiunea Transilvaniei, teritoriile extracarpatice (depresiuni intramontane, Subcarpatii,
dealuri, podisuri si câmpii)

99. Câmpiile din România sunt reprezentate de următoarele unităti geografice:

a. Câmpia Moldovei, Câmpia Transilvaniei
b. Câmpia Română, Câmpia Banato-Crisană
c. Câmpia Română, Câmpia Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Câmpia de Vest
d. Câmpia Română, Câmpia de Vest, Câmpia Banato-Crisană

100. Limita superioară a pădurii este considerată la:

a. 1500-1700 m b. 1600-1800 m c. 1800-2000 m d. 2000-2200 m