Sunteți pe pagina 1din 2

Why did you take my independence from me? Why did I give it up?

Im a
slave now, for all my fine clothes.
Teatrul modern- personaje in cautarea realitatii

George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin d. 2 noiembrie 1950) a fost un scriitor
irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatur n 1925, considerat de unii critici ca
unul din cei mai importani dramaturgi de limb englez de la William Shakespeare.
Shaw s-a fcut cunoscut att ca autor de piese de teatru, ct i n calitate de critic de
art i publicist politic. admirator la nceputurile sale scriitoriceti al
teatrului ibsenian, Shaw este autorul unor comedii satirice
ironiznd viciile societii britanice a timpului su cu ajutorul
paradoxului i cu o deosebit art a dialogului: Casele vduvilor,
Profesiunea doamnei Warren, Armele i omul, Omul destinului,
Om i supraom, Dilema doctorului, Casa inimilor sfrmate.
Piesele istorice conin i ele aluzii la actualitate (Discipolul
diavolului, Cezar i Cleopatra, Sfnta Ioana).
Poetul roman Ovidiu, n a zecea carte a Metamorfozelor spune povestea unui
sculptor cipriot care s-a ndrgostit de propria oper. Pygmalion, fiul lui Belus era un sculptor
singuratic care a fcut din filde sculptura unei femei. El s-a rugat lui Venus (Afrodita), zeia
frumuseii i a dragostei, care din mil, a dat via sculpturii. Din uniunea lui Pygmalion cu femeia
sculptat n filde a rezultat un fiu denumit Pathos (suferinta in greaca) .
George Bernard Shaw reia mitul i ideea lui de baza ntr-o pies de teatru cu acelai nume:
Pygmalion. n pies, profesorul Henry Higgins, un lingvist snob, pariaz c va transforma o
florreas simpl, Eliza Doolittle, ntr-o atracie a lumii mondene londoneze numai nvnd-o s
vorbeasc cu un accent specific naltei clase. Ca i Pygmalion, el se ndrgoste te de propria
creaie, dar aceasta l respinge cstorindu-se cu un tnar aristocrat. Publicata in 1912

Piesa lui George Bernard Shaw st la baza filmului muzical My Fair Lady.

Acest titlu nu a fost pus ntmpltor, deoarece ntre mitul lui


Pygmalion i piesa de teatru Pygmalion exista asemnri, dar i
deosebiri. Cuplul Higgins-Eliza este gata construit dup modelul
Pygmalion-Galateea.
Pygmalion este ntr-un fel suprat pentru c nu i gsete o fat
finu pe care s o iubeasca i s l iubeasca, pe cnd Higgins vrea s
ctige pariul pus cu Pickering. Higgins s-a obinuit cu Eliza i i
place c are de cine s se amuze. n mit de exemplu Pygmalion i
creeaz femeia perfect, de altfel e singura de care s-a putut
ndrgosti, la fel se ntmpl i n piesa de teatru.

Eliza reprezint tipul feminitii, e unul dintre cele mai


reprezentative personaje feminine n dramaturgia lui G.B.Shaw. Eliza
dorete s-i depeasc propria condiie, i dorete s devin dintr-o
florreas o domnioar educat, "o duces". Ea se remarc prin
naivitatea i naturaleea ei. Eliza este un personaj ambiios, sensibil,
dar totodat i vulcanic.

Actiunea comediei se petrece la Londra, in primii ani ai secolului al XX-lea. Profesorul Hen-ry
Iliggins, specialist in fonetica, face un pariu cu colonelul Pickering ca va reusi ca, in numai sase luni,
sa faca o adevarata doamna din tanara fiorareasa Eliza (Liza) Doolittle, invatand-o sa vorbeasca
corect limba engleza si sa se comporte in asa fel incat sa se poata prezenta la receptia
ambasadorului, fara ca cineva sa-si dea seama de umila-i origine si de lipsa ei de educatie.
Dupa sase luni de lectii interminabile, Higgins face o repetitie, ducand-o pe Liza la ceai la mama sa,
doamna Iliggins. Repetitia este insa un esec, Liza reusind sa se dea de gol cu repeziciune.
Urmeaza alte lectii epuizante, dupa care Liza este prezentata la bal, unde inregistreaza un adevarat
succes. Dupa bal, ofensata de comportamentul lui Higgins care nu-i mai adresa niciun cuvant,
considerand ca meritul reusitei ii apartine lui, in exclusivitate, Liza paraseste casa acestuia.
Reintalnind-o la doamna Higgins, Henry ii da de inteles ca o iubeste, in pofida firii lui bizare, iar
finalul piesei sugereaza ca Liza se va reintoarce la el.