Edgar Allan Poe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Edgar Allan Poe

Copie fotografică a lui Poe de Oscar Halling, făcută prin

utilizarea daghereotipului «Thompson», unul din ultimele
portrete ale lui Poe (1849).

Date personale

Nume la
Edgar Allan Poe
naștere
Născut 19
ianuarie 1809[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][11][14]
Boston, Massachusetts, SUA[15][16]

Decedat 7 octombrie 1849 (40 de

ani)[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][11][14]
Baltimore, Maryland, SUA[17][16]

Înmormântat Westminster Hall and Burying Ground[*]

Părinți David Poe, Jr. și Elizabeth Arnold Hopkins

Poe

Frați și surori William Henry Leonard Poe[*]

Rosalie Poe[*]

Căsătorit cu Louisa Patterson(1830-?)

Virginia Eliza Clemm Poe(1835-1847)

Naționalitate American

Cetățenie SUA

Etnie americani[*]

Ocupație Scriitor

Pseudonim Henri Le Rennet, Edgar A. Perry

Limbi limba engleză[1]

Studii Uniersity of Virginia

Activitatea literară

Activ ca
1827-1849
scriitor
Mișcare/curent
Romantism
literar

Specie literară Roman polițist, fantastique, parodie, satiră

Operă de
Tamerlane and Other Poems
debut

Opere Aventurile lui Gordon Pym, „Corbul”,

semnificative „Prăbușirea Casei Usher”

Influențe[ascunde]

Lord Byron, S. T. Coleridge, Alfred Tennyson, Horace

Walpole, Ann Radcliffe, Matthew G. Lewis, E. T. A.
Hoffmann, Friedrich de la Motte Fouqué, Washington
Irving, Charles Brockden Brown, Charles Maturin, Joseph
Glanvill, Walter Scott, Edward Bulwer-Lytton.

A influențat pe[ascunde]

Charles Baudelaire, Oscar Wilde, Feodor Dostoievski, Robert

Louis Stevenson, Arthur Conan Doyle, Jules
Verne, Lovecraft , Jorge Luis Borges.

Semnătură

Prezență online

facebook
Internet Movie Database

Modifică date / text

 Edgar Allan Poe (n. 19 ianuarie 1809,[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][11][14] Boston, Massachusetts, SUA[15][16] – d. 7
octombrie 1849,[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][11][14] Baltimore, Maryland, SUA[17][16]) a fost un poet, romancier, nuvelist și critic literar american, creator al
genului de scurte povestiri și precursor al literaturii moderne de ficțiune științifico-fantastică. A dus o viață de boem și a sfârșit tragic în mizerie, opium
și alcoolism, dar tocmai din acest infern al existenței sale s-au născut multe dintre creațiile ce aveau să impună literaturii universale norme de
evaluare estetică necunoscute până atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieți halucinante, scriitorul a izbutit să publice multe volume de versuri, de
proză, estetică și teorie literară, făcând dovada unei forțe de creație extraordinare.

Cuprins

 1Biografia
 2Opera literară
o 2.1Lirica
o 2.2Proza
o 2.3Critică literară și eseistică
 3Influența în psihologie
 4Creația literară
 5Traduceri în limba română
 6Note
 7Legături externe
 8Vezi și

Biografia[modificare | modificare sursă]

Născut la Boston dintr-o familie de actori, Edgar Poe rămâne orfan de ambii părinți la vârsta de 3 ani și este adoptat de familia John Allan, un
negustor înstărit din Richmond/Virginia, primind numele de Edgar Allan Poe. După studii secundare în Liverpool (Anglia) și în Richmond, se înscrie în
1825 la Universitatea din Virginia, pe care este nevoit să o părăsească după un an, lipsit de mijloace materiale și înglodat în datorii în urma unei vieți
extravagante, ceea ce a dus la un conflict cu tatăl său adoptiv. Poe încearcă să urmeze o carieră militară, dar este exclus din Academia Militară West
Point din cauza săvârșirii unor acte deliberate de indisciplină. În această perioadă publică fără prea mult succes primele sale poezii. În 1833
înregistrează primul succes cu povestirea „Manuscris găsit într-o sticlă” (A MS. Found in a Bottle), câștigând concursul organizat de revista Baltimore
Saturday Visiter. Se stabilește în Baltimore, după ce se căsătorise în 1836 cu verișoara lui, Virginia Clemm. Devine redactor principal al
revistei Southern Literary Messenger, dar pierde postul după scurt timp datorită exceselor sale alcoolice. Apariția romanului Aventurile lui Arthur
Gordon Pym (The Narrative of Arthur Gordon Pym) atrage atenția publicului și a criticilor. Poe devine editor asistent la revista Burton's Gentleman's
Magazine, trece după un an la revista Graham's Magazine, unde publică numeroase articole, povestiri și eseuri, aducându-i reputația unui critic
competent și sever. În 1839 apare în două volume un ciclu de nuvele "Povestiri ale Grotescului și Arabescului" (Tales of the Grotesque and
Arabesque), apreciate de public dar fără succes material.
În ianuarie 1845 publică în revista New York Evening Mirror celebrul său poem „Corbul” (The Raven), care a provocat o adevărată senzație.
Îmbolnăvirea și moartea soției sale Virginia în 1847 îi accentuează însă abuzul de băuturi alcoolice, Poe duce o existență tot mai dezorganizată, care
îi precipită ruina fizică și spirituală. Hotărât să se recăsătorească, îmbibat cu opiu și alcool, a plecat să-și aducă fosta soacră la nuntă, dar nu a mai
ajuns la destinație. După o dispariție de câteva zile, este găsit în ziua de 3 octombrie 1849 căzut pe un trotuar în orașul Baltimore, în stare de confuzie
mintală. Moare patru zile mai târziu într-un spital din Baltimore, la 7 octombrie 1849, cauza morții - ca într-o poveste de suspans de E.A. Poe - a
fost rabia (turbare).

Opera literară[modificare | modificare sursă]

Lirica[modificare | modificare sursă]
Cu unele excepții, creația lirică a lui Edgar Allan Poe este umbrită de măiestria povestirilor sale, care l-au consacrat în literatura universală. Totuși
poeme ca „Annabel Lee”, „Corbul” sau „Ulalume” îl impun și ca unul dintre marii creatori lirici ai lumii, fiind cunoscut publicului european în special prin
traducerile realizate în limba franceză de poeții simboliști Baudelaire și Mallarmé. Admirabile traduceri în limba română au fost realizate de poeții Dan
Botta și Emil Gulian. În poemele lui Poe sunt remarcabile metaforele deliberat eterogene, amestecul de imagini, combinația de pasiune și rațiune,
frumusețea sonoră realizată prin rime neașteptate și disonanțe. De aceea, nu numai simbolismul, dar și mișcările artistice ulterioare au recunoscut în
Poe un predecesor.
Proza[modificare | modificare sursă]
Mărturia cea mai complexă a poziției prioritare în declanșarea curentelor de înnoire a literaturii o constituie proza lui Edgar Poe. Romanul Aventurile
lui Gordon Pym (The Narrative of Athur Gordon Pym) și povestirile „Prăbușirea Casei Usher” (The Fall of the House of Usher), „Cărăbușul de aur”
(The Gold Bug), „Pisica neagră” (The Black Cat), „Balerca de Amontillado” (The Cask of Amontillado) sunt câteva din povestirile lui Edgar Allan Poe
care au forțat frontierele imaginarului, îmbinând teritoriile vieții și ale morții într-o sinteză halucinantă, o viziune ce dă valoare simbolică unor proiecții
maladive ale lumii reale. Mișcarea literară Junimea condusă de Titu Maiorescu îi descoperă prozele, este tradus din limba franceză (în care fusese
tradus de poetul Charles Baudelaire) de Veronica Micle, Mihai Eminescu sau Ion Luca Caragiale și această descoperire are un impact deosebit
asupra apariției literaturii fantastice românești. Între altele, Poe este creatorul primului detectiv din istoria literaturii universale, C. Auguste Dupin, eroul
unui ciclu de trei povestiri printre care „Crimele din Rue Morgue” și „Scrisoarea furată”; se pare că titlul piesei O scrisoare pierdută a lui Caragiale a
fost împrumutat de la Poe. Majoritatea prozelor din volumul Prăbușirea casei Usher dar mai ales Masca Morții Roșii sau Puțul și pendula, combină
atmosfera gotică cu elementele horror și au avut o puternică influență atât în proza romantică dar și în cea simbolistă.
Critică literară și eseistică[modificare | modificare sursă]
Lucrările de critică literară ale lui Edgar Allan Poe se caracterizează printr-o profundă cunoaștere a literaturii, prin spirit sarcastic, simț ascuțit în
receptarea adevăratelor valori creative. Scrierile sale teoretice s-au bucurat încă din timpul vieții de o atenție și prețuire deosebită și au exercitat o
influență puternică asupra generațiilor ulterioare de prozatori. „Filosofia creației poetice” (The Philosophy of Composition, 1846) și „Principiul poetic”
(The Poetic Principle, 1850) sunt lucrări de critică literară ce marchează începutul teoriilor literaturii moderne.

Influența în psihologie[modificare | modificare sursă]

Poe a fost unul dintre primii gânditori care au încercat o investigație metodologică a minții subconștiente. Deși nu a formalizat științific
studiul psihopatologiei complexe a isteriei sau a perversiunii, teoriile psihologice dezvoltate de Poe în eseuri, în recenzii și în notele referitoare la
propriile sale texte au fost numite de Charles Beaudelaire „camerele secrete ale minții sale”. În lucrarea Prăbușirea Casei Usher, cu minunatele ei
camere întunecate, mobila bizară, acoperișurile cu arcade, cu pasajele întortocheate și cu fisura ce trecea drept prin centru, Poe realizează un
model prefreudian al minții subconștiente. Poe s-a folosit de povestirile gotice pentru a explica stările mentale obsesive. Capacitatea lui de analiză l-a
făcut să depășească limitările genului gotic, astfel încât, în unele dintre lucrările sale atipice și neglijate, precum Demonul perversității și Între trezire și
somn, el trece la o abordare psihologică modernistă a personajelor și evenimentelor. Conform observației lui Richard Wilbur, Poe a fost primul scriitor
al epocii moderniste care a descoperit cel mai caracteristic subiect al secolului al XX-lea: dezintegrarea personalității[18].

Creația literară[modificare | modificare sursă]

Romane:

 Aventurile lui Arthur Gordon Pym (The Narrative of Arthur Gordon Pym)
 Jurnalul lui Julius Rodman - O relatare despre cea dintâi traversare a Munților Stâncoși ai Americii de Nord realizată vreodată de către omul
civilizat (The Journal Of Julius Rodman - Being an Account of the First Passage Across the Rocky Mountains of North America Ever Achieved by
Civilized Man)
Schițe, nuvele, povestiri:

 „Prăbușirea Casei Usher” („The Fall of the House of Usher”)

 „Crimele din Rue Morgue” („The Murders in the Rue Morgue”)
 „Misterul lui Marie Rogêt” (The Mystery of Marie Roget”)
 „Cărăbușul de aur” („The Gold-Bug”)
 „Masca Morții Roșii” („The Masque of the Red Death”)
 „Pisica neagră” („The Black Cat”)
 „Portretul oval” („The Oval Portrait”)
 „Hruba și pendulul” („The Pit and the Pendulum”)
 „Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană” („The System Of Doctor Tarr and Professor Feather”)
 „Faptele în cazul domnului Valdemar” („The Facts in The Case of M. Valdemar”)
 „Ligeia”
 „Îngropat de viu” („The Premature Burial”)
 „Scrisoarea furată” („The Purloined Letter”)
 „Balerca de Amontillado” („The Cask of Amontillado”)
 „O pogorâre în Maelström” (A Descent into the Maelström”)
 „Neasemuita aventură a unuia zis Hans Pfaall” („The Umparalleled Adventure of one Hans Pfaall”)
 „Demonul perversității” („The Imp of the Perverse”)
 „Duc de L'Omelette” („The Duc de L'Omelette”)
 „Morella”
 „Regele Ciumă” („King Pest. A Tale Containing an Allegory”)
 „Bon-Bon”
 „Berenice”
 „Metzengerstein”
 „Autografie” („Autography”)
 „Birjele” („Cabs”)
 „Întâlnire” („The Assignation”)
 „Vedetism” („Lionizing”)
 „Umbră – O parabolă” („Shadow - A Parable”)
 „Tăcere – O fabulă” („Silence - A Fable”)
 „O poveste din Ierusalim” („A Tale of Jerusalem”)
 „Insula Zânei” („The Island of the Fay”)
 „Trei Duminici într-o săptămână ” („Three Sundays in a Week”)
 „Jucătorul de șah al lui Maelzel” („Maelzel's Chess-Player”)
 „Cum se scrie un articol pentru Revista «Blackwood»” („How to Write a Blackwood Article”)
 „La ananghie” („A Predicament”)
 „Dracul în Clopotniță” („The Devil in The Belfry”)
 „Convorbirea dintre Eiros și Charmion” („The Conversation of Eiros and Charmion”)
 „De ce micul francez își poartă mâna în bandulieră” („Why the Little Frenchman Wears his Hand in a Sling”)
 „Instinctul contra Rațiunii - O pisică neagră” („Instinct VS Reason - A Black Cat”)
 „Grădina-peisaj” („The Landscape Garden”)
 „Filosofia mobilării” („The Philosophy of Furniture”)
 „Mistificare” („MYstification”)
 „Omul mulțimii” („The Man of the Crowd”)
 „Eleonora”
 „Colocviul dintre Monos și Una” („The Colloquy of Monos and Una”)
 „William Wilson”
 „Nu pune niciodată capul rămășag cu diavolul” („Never Bet the Devil Your Head”)
 „Omul de afaceri” („The Business Man”)
 „Omul făcut bucăți - O poveste despre recenta campanie împotriva triburilor bugaboo și kickapoo” („The Man that was Used Up - A Tale of the
Late Bugaboo and Kickapoo Campaign”)
 „Ochelarii” („The Spectacles”)
 „Dimineața pe Wissahiccon” („Morning on the Wissahiccon”)
 „Înșelătoria considerată ca una dintre științele exacte” („Diddling Considered as one of The Exact Sciences”)
 „Clopotarii elvețieni” („The Swiiss Bell-Ringers”)
 „Lada dreptunghiulară” („The Oblong Box”)
 „Farsa cu balonul” („The Ballon Hoax”)
 „Revelație mesmerică” („Mesmeric Revelation”)
 „Tu ești ucigașul!” („«Thou Art the Man»”)
 „Îngerul bizarului” („The Angel of the Odd”)
 „Inima care-și spune taina” („The Tell-Tale Heart”)
 „Byron și domnișoara Chaworth” („Byron and Miss Chaworth”)
 „Poveste din Munții Colțuroși” („A Tale of the Ragged Mountains”)
 „Șobolanii de la teatru” („The Theatrical Rats”)
 „Mellonta Tauta”
 „Câteva secrete din temnița revistelor” („Some Secrets of the Magazine Prison-House”)
 „Puterea cuvintelor” („The Power of Words”)
 „X-înd un palaglab” („X-ing a Paragrab”)
 „Domeniul Arnheim” („The Domain of Arnheim”)
 „O profeție” („A Prediction”)
 „Un pretins Crichton” („A would Be Crickton”)
 „Cabana lui Landor” („Landor's Cottage”)
 „A o mie și doua poveste a Șeherezadei” („The Thousand-and-Second Tale of Scheherazade”)
 „Descoperirea lui von Kempelen” („Von Kempelen and his Discovery”)
 „Sfinxul” („The Sphinx”)
 „Câteva vorbe cu o mumie” („Some Words with a Mummy”)
 „Între trezire și somn”, 1846 („Between wakefulness and sleep”)
 „Farul” („The Light-House”) - Ultima lucrare neterminată a lui Poe