EXPERTIZA CONTABILĂ

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 2010

1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele contabile?

Expertizele contabile sunt reglementate astfel:

a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor
autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile?

S1) Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se
află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare şi în Ordonanţa nr. 2 din 21
ianuarie 2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară.
Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea expertizelor contabile judiciare sau
extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili1[8]. Astfel potrivit Ordonanţei
Guvernului nr. 65/19942[9] privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în
condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile
financiare şi de a efectua expertize contabile. Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi
recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.
Lucrările efectuate de către alţi profesionişti , chiar dacă sunt denumite Rapoarte de
expertiză contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple
lucrări de specialitate şi nu au calitatea legală de expertize contabile.

3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile?

S4) Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă expertizelor

contabile judiciare şi extrajudiciare , regăsindu-se în Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare al CECCAR, în Norma profesională nr. 35 privind expertizele contabile şi în
Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România3[17] reglementează obligaţia expertului contabil de a
se manifesta liber faţă de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea
şi, în general, cu independenţa profesională, exercitarea profesiei de expert contabil
făcându-se cu respectarea principiului independenţei profesiei; expertul contabil nu trebuie
niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nici o altă situaţie care ar
putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.

1
2
3

1
 Norma profesională nr. 35 conţine cadrul de referinţă al misiunilor privind
expertizele contabile, structurat pe următoarele subdiviziuni:

N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele

contabile: Independenţa expertului contabil; Competenţa expertului contabil; Calitatea
expertizelor contabile; Secretul profesional şi Confidenţialitatea expertului contabil. Aceste
norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabilă.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea
expertizelor judiciare şi numirea experţilor contabili; Contractarea şi programarea
expertizelor contabile; Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile. Aceste
norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabilă.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de
expertiză contabilă; Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă. Aceste norme
se suprapun demersului profesional privind expertiza contabilă.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile
extrajudiciare; Model de Raport de expertiză contabilă judiciară; Model de Raport de
expertiză contabilă extrajudiciară.
Reglementarea profesională a activităţii de expertiză contabilă are drept obiectiv
crearea unui cadru care să asigure buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili ce
desfăşoară astfel de misiuni.

4. Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile

judiciare?

S2) Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor contabili,

precum şi modul de efectuare a expertizelor contabile , îndeosebi a celor judiciare, se află
în Codurile de procedură civilă şi penală şi în Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea
activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară care, deşi nu reglementează
expertiza contabilă în mod explicit, conţin reglementări opozabile expertizei în general.
Codul de procedură civilă prevede că atunci când pentru lămurirea unor
împrejurări de fapt instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi,
la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele
asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul în care trebuie să efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin 5
zile înainte de termenul fixat pentru judecată. La efectuarea expertizei contabile judiciare
pot participa şi experţi desemnaţi de părţi, dacă prin lege nu se dispune altfel. Experţii se
pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen
de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri
termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în
şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului. Experţilor contabili le sunt opozabile
toate dispoziţiile privitoare la citare, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care
lipsesc sunt deopotrivă aplicabile experţilor. Mărturia se va scrie de grefier, după dictarea
preşedintelui sau a judecătorului delegat, şi va fi semnată pe fiecare pagină şi la sfârşitul ei
de judecător, grefier şi martor, după ce acesta a luat cunoştinţă de cuprins. Dacă martorul
nu voieşte sau nu poate să semneze, se face vorbire despre aceasta. Orice adăugiri,
ştersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviinţate şi semnate de judecător,
de grefier şi martor, sub pedeapsă de a nu fi ţinute în seamă. Locurile nescrise din
declaraţie trebuie împlinite cu linii, astfel încât să nu se poată adăuga nimic. Dacă din
cercetare reiese bănuieli puternice de mărturie mincinoasă sau de mituire de martor,

2
instanţa va încheia proces-verbal şi va trimite pe martor în faţa autorităţilor penale.
Expertul martor poate cere să i se plătească cheltuielile de drum şi să fie despăgubit după
starea sau îndeletnicirea sa şi potrivit cu depărtarea domiciliului şi timpul pierdut.
Încheierea instanţei este executorie. În situaţia în care expertul nu se înfăţişează, instanţa
poate dispune înlocuirea lui. Atunci când experţii contabili pot să-şi dea de îndată părerea,
vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va trece într-un proces-verbal. Dacă este
nevoie însă de o expertizare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor
prin carte poştală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele şi orele când începe şi
continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului. Părţile sunt obligate
să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării. În situaţia în care sunt
numiţi mai mulţi experţi cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a
fiecăruia. Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte
ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere
executorie. Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea
expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen
după depunerea lucrării. Experţii care cer sau primesc mai mult decât plata statornicită se
pedepsesc pentru luare de mită. La cererea experţilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa
poate dispune majorarea onorariului prin încheiere executorie dată cu citarea părţilor.
Dacă expertiza se face de o altă instanţă prin delegaţie, numirea experţilor şi statornicirea
plăţii ce li se cuvine va putea fi lăsa în sarcina acestei instanţe.
Codul de procedură penală prevede că atunci când pentru lămurirea unor fapte sau
împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoştinţele unui expert,
organul de urmărire penală ori instanţa de judecată dispune, la cerere sau din oficiu,
efectuarea unei expertize. Expertul este numit de organul de urmărire penală sau de instanţa
de judecată în materie penală. Fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert
recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei. După efectuarea expertizei, expertul
întocmeşte un raport scris. Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport de
expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul
raportului sau într-o anexă. Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din
oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din Codul de procedură
penală sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la
bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative , după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la
persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.
Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul de urmărire penală
sau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiză
cuprinde:
a) partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanţa de judecată
care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele şi
prenumele expertului, data şi locul unde a fost efectuată, data întocmirii raportului de
expertiză, obiectul acesteia şi întrebările la care expertul urma să răspundă, materialul pe
baza căruia expertiza a fost efectuată şi dacă părţile care au participat la aceasta au dat
explicaţii în cursul expertizei;
b) descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau explicaţiile
părţilor, precum şi analiza acestor obiecţii ori explicaţii în lumina celor constatate de
expert;
c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului asupra
obiectului expertizei.

3
 Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată constată, la cerere sau din
oficiu, că expertiza nu este completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de
către acelaşi expert, fie de către altul. De asemenea, când se socoteşte necesar, se cer
expertului lămuriri suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicaţii
verbale asupra raportului de expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit
dispoziţiilor privitoare la ascultarea martorilor. Dacă organul de urmărire penală sau
instanţa de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de
expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.
Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară
şi extrajudiciară prevede că salariaţii numiţi experţi judiciari beneficiază, la unităţile la
care sunt încadraţi, de timpul necesar pentru efectuarea expertizelor tehnice judiciare ce le-
au fost încredinţate. În perioada în care nu prestează muncă în calitate de salariat, datorită
efectuării expertizei tehnice judiciare încredinţate, expertul judiciar nu primeşte salariu; el
îşi păstrează însă în această perioadă celelalte drepturi conferite de calitatea de salariat.
Ordonanţa reglementează de asemenea Regulile procedurale privind expertiza tehnică
judiciară, opozabile şi expertizei contabile judiciare, în concordanţă cu prevederile Codului
de procedură civilă şi Codului de procedură penală. În cazul în care pentru efectuarea
expertizei dispuse expertul trebuie să se deplaseze în altă localitate decât cea în care
domiciliază, acesta are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, de cazare şi la plata
diurnei potrivit dispoziţiilor care reglementează aceste drepturi pentru salariaţii din
instituţiile publice. Suma stabilită drept onorariu provizoriu şi avansul pentru cheltuielile de
deplasare, atunci când este cazul, se depun, în termen de 5 zile de la numirea expertului, de
partea la cererea căreia s-a încuviinţat efectuarea expertizei, în contul special al biroului
local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile, deschis în acest scop. Raportul de
expertiză însoţit de nota de evaluare a onorariului, împreună cu decontul cheltuielilor de
transport, cazare, diurnă sau al altor cheltuieli necesare pentru efectuarea expertizei, dacă
este cazul, se depun la biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile, în
vederea trimiterii la organul care a dispus efectuarea expertizei. Onorariul definitiv pentru
expertiza tehnică judiciară se stabileşte de organul care a dispus efectuarea expertizei, în
funcţie de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus şi de gradul profesional ori
ştiinţific al expertului sau al specialistului. Plata onorariului şi decontarea altor cheltuieli,
atunci când este cazul, cuvenite expertului sau specialistului, se fac numai prin biroul local
pentru expertize judiciare tehnice şi contabile.

5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la

expertizele contabile.

- independenţa expertului contabil;

- competenţa expertului contabil;
- calitatea expertizelor contabile;
- secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil;
- acceptarea expertizelor contabile;
- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

6. Comentaţi norma de comportament profesional ” acceptarea expertizelor contabile”,

specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile

nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice.

4
 Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile,
trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de
regulile de independenţă şi competenţă.
COMENTARII
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive
etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un
act de probă ştiinţifică.
Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză,
calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă
există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă el, soţul (soţia) sau
vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe
expertul contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă”
următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:
(i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile
în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare,
a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul
dosarului supus judecăţii;
(ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză
supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei
soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea
unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu.
Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de
expert contabil recomandat de parte.
Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să
comunice organului care l-a numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele prezentate
în normele 3511 şi 3512.
Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

7. Comentaţi norma de comportament profesional ” independenţa expertului contabil”,

specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în

Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este
obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care
ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze
integritatea şi obiectivitatea.
COMENTARII
Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru
a fi înscrişi ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei
profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este
solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa
solicitantului situaţia în care se află.
3511.2. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor
contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor
contabili recomandaţi de părţi sau
solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
3511.3. Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept
derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate,

5
abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări
procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.
3511.4. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.
3511.5. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus
trebuie să le aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.
3511.6. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de
independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă” care va însoţi lucrarea depusă
pentru auditul de calitate la Corp.
3511.7. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

8. Comentaţi norma de comportament profesional ” calitatea expertizelor contabile”,

specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat
şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate;
pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile
sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului. Expertizele contabile
trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.
COMENTARII
3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor,
expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile
expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă
evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor,
clasificărilor şi prezentărilor contabile.
3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin
calitatea lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept.
Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să
prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus.
Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă
judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu
înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi
cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima
din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus
are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect
ştiinţific, respective de mai bună calitate.
3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de
vedere al calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie
să asigure o documentare şi o fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile
extrajudiciare.
3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului
privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.
3513.5. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

9. Comentaţi norma de comportament profesional ” resposabilitatea efectuării

expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea

expertizelor contabile judiciare este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare, prin
contract.

6
COMENTARII
3516.1. Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de
depunerea unui jurământ adecvat confesiunii religioase a expertului(ţilor) contabil(i), după
cum urmează:
(i) Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasă creştină va (vor) depune, cu mâna
pe cruce sau pe Biblie, jurământul: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic
din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.
(ii) Expertul(ţii) contabil(i) fără confesiune religioasă va (vor) depune jurământul: Jur
pe onoare şi pe conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce
ştiu.
(iii) Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţă sau confesiune religioasă nu
depune (depun) jurământ va (vor) rosti formula: Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund
nimic din ceea ce ştiu.
3516.2. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi
sancţionarea martorilor care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului(ţilor)
contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă expertul(ţii)
contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se înfăţişează la
citarea organelor în drept care l-a (i-a) numit, acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea
lui (lor).
3516.3. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie să rezulte
din contractul încheiat între expertul(ţii) contabil(i) şi client.

10. Comentaţi norma de comportament profesional ” competenţa expertului contabil”,

specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată.

Competenţa presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare
domeniului la care se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului
privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le
posedă.
COMENTARII
3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea
evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în
efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în
domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil. Aceste
cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în
listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la
pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.
3512.2. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

11. Comentaţi norma de comportament profesional ” secretul profesional şi

confedinţialitatea expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele
contabile.

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor

la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile,
trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost
autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel
de divulgare.
COMENTARII

7
 3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să
prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă
judiciară numai acele
evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile
care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în
drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.
3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză
justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză
contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul
contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus
expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară
trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara
procedurilor prevăzute de
lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta
nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele
şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale
expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile
stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile,
informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile
implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
3514.4. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

12. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului
profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei
expertize contabile judiciare?

Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil

Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite
ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de
informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică , cu excepţia cazului în care există un
drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile
confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în
avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei,
expertul contabil , asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este un considerat “un
confident în societate”.
Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul
contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut
acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile , abţinându-se de
la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop
sau dacă are obligaţia legală sau profesională în acest sens. Expertul contabil numit din
oficiu sau la recomandarea părţilor este obligat :
- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele
evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care
au o legătură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate de organele în drept,
care a dispus expertiza contabilă.
- Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a
concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să

8
depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă, de unde cei
interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
- Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor
prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa
locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire,
indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele
de natură penală expertul contabil poate lua legătura cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu
încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească, în condiţiile stabilite de
aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile
implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat
la cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public;
faptele ce se subordonează secretului profesional au o arie de întindere largă, ce include nu
doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce privesc lucrările executate. Profesionistul
contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar
dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica
esenţială a profesiilor exercitate în mod independent, organizate şi responsabile , expertul
contabil aflându-se alături de avocaţi, medici, notari, printre confidenţii societăţii.
Deosebirea este că, utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate
acestora sunt mult mai numeroşi , iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în
gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se
dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă fiind, sau de cercetare –
decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.
În cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie să se conformeze
necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi
Codul de procedură penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau
secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele
expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil nu
trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de procedură penală, chiar restricţionează
accesul expertului contabil , în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi
declaraţiile martorilor, de exemplu ).
În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar
este obligat să solicite organului abilitat , dispunerea completării probelor necesare, fie prin
depunere la dosar, fie prin consultare la sediul părţii. Nu este deontologic ca un expert
contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă, documente probante în favoarea
vreunei părţi procesuale.

13. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului
profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei
expertize contabile extrajudiciare?

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor

la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile,
trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost
autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de
divulgare.
În cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil trebuie
să se conformeze doar normelor profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte secretul şi
confidenţialitatea în expertiza contabilă. Fiind expertize contabile amiabile, procedurile
privind accesul la informaţiile contabile nu sunt nici restricţionate, şi nici formalizate. Totuşi,

9
este recomandabil ca unele aspecte esenţiale privind documentarea şi prezentarea concluziilor
expertizelor contabile extrajudiciare să fie stabilite prin ”contractul” intervenit în cadrul unor
astfel de misiuni.

14. Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al ierarhizării profesionale)
dintre doi sau mai mulţi experşi contabili numiţi de organele în drept să efectueze o
expertiză judiciară în aceeaşi cauză?

15. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în
activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul

contabil, deci si expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al
profesionistilor contabili si se refera la:
- integritate
- obiectivitate
- independenta
- secretul profesional
- respectarea normelor tehnice si profesionale
- competenta profesionala
- comportarea deontologica
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele
principii deontologice:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

16. Cum comentaţi sintagma „Ştiinţă, independenţă, moralitate” înscrisă pe sigla

(logoul) CECCAR?

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi

lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi
esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.

10
 Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor
calităţi şi îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura
generala, singurele capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-
şi fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl
consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie,
rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea
de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în
exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi
regulilor stabilite de Corp.

17. Independenţa absolută şi independenţa relativă în care se poate afla un expert

contabil. Exemplificaţi şi explicaţi cel puţin o situaţie în care un expert contabil se
poate afla într-o relaţie de independenţă relativă.

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea
unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand
profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul
profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare
sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are
relatii cu altii.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil
demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o
maniera obiectiva si corecta.

Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.

Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gândire):
— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie
afectatã judecata profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparentä:
— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au
fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala
obiectivitatea profesionistului contabil;
— este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert
contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica
liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a
influenta lucrãrile profesionistului contabil.

18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară?

11
 Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizabile în rezolvarea unor cauze care
necesită cunoştinţe de strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de
expert contabil.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de
instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui
process penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile
sunt extrajudiciare.
Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai
de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind
înscrise, cu viza la zi, în Tabloul experţilor contabili, actualizat anual de către Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară.

Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte

aceleasi exigente ca si redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele
particularitati, cum sunt:
a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de
procedura civila si Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre
expertul care a fost desemnat sa-l efectueze,un astfel de impediment un exista in cazul
raportului de expertiza contabila extrajudiciara, acesta putand fi efectuat si de catre o
societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf al raportului de expertiza,
unde se face identificarea expertului contabil , se vor trece datele de identificare ale
societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o reprezinta
b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se
mentioneze numarul contractului de prestari servicii si datele de identificare ale
clientului(denumire, sediu social etc)
c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au
determinat pe client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza
contabila. Descrierea trebuie facuta concis, cu claritate si fara detalii inutile
d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum
au fost formulate in contractul de prestari servicii
e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile
extrajudiciare
f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul
expertizei contabile extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea
materialului documentar, lucru nerecomandat in cazul expertizei contabile judiciare
g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil
ca expertul contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu
aceleasi obiective, alte evaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele
contabile judiciare, expertii nu au la dispozitie un dosar al cauzei. Aceste precizari trebuie
prezentate numai in masura in care expertul contabil apreciaza ca acestea sunt utile
clientului sau altui utilizator al expertizei contabile.
h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in
contractul de prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila
extrajudiciara
i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III
Concluzii ale raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si
fara ambiguitati , la fel ca in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara.
Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV

12
Consideratii personale ale expertului contabil, care spre deosebire de raportul de expertiza
contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, in cazul expertizelor
contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de
instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui
process penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile
sunt extrajudiciare.

20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară.

Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara

sunt:
a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o
considera necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata
b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico
financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a
cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate
c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de
organele judiciare
d) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si
contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare
e) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente,
lipsuri
f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea
convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii
g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de
instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui
process penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile
sunt extrajudiciare.

21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu

obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului
Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul
dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.
b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele
contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea
învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau
părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor
contabile judiciare.
Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele
fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili,
înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii
expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor
în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi
aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

13
22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:

I. După scopul principal în care au fost solicitate.
II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.
III. În funcţie de natura juridică.

23. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal în care au fost
solicitate?

După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul
de procedură penală; alte legi speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor
reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt
efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în
justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării
probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale
amiabilă.

24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului

obiectiv/principalelor obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea
expertizei?

După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se

clasifică
în:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile
ataşate litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor
comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau
extrajudiciare solicitate de cătreclienţi.

25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?

În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:

- civile;
- penale;
- extrajudiciare.

26. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale?

14
27. Contractarea expertizei contabile.

Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele

contabile contractate trebuie programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă natura,
calendarul şi întinderea lucrărilor
necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
3522.1. Experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor
pedepsi pentru luare de mită (art. 213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este „leit-
motivul” pentru care expertizele contabile, indiferent de natura lor (judiciară sau
extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre elementele fundamentale ale contractului
fiind mărimea onorariului.
3522.2. Încheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi ordonanţele organelor de urmărire şi
cercetare penală (în dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din oficiu sau
la recomandarea părţilor, ţin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile
judiciare.
3522.3. Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind
volumul şi întinderea lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului
iniţial, experţii contabili
sunt îndreptăţiţi să ceară majorarea onorariului iniţial. În cazul expertizelor contabile
judiciare majorarea onorariului se face de către organul în drept care a dispus efectuarea
expertizei. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare majorarea onorariului se face prin
act adiţional la contractul iniţial.
3522.4. Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la termenele
convenite şi acceptate prin contract. Pentru încadrarea în aceste termene este necesar să se
elaboreze un program de lucru în care să se precizeze, alături de obiectivele expertizei
contabile, un calendar şi un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componentă
în parte. Dacă este necesar, programul de lucru poate fi modificat în timpul realizării
expertizelor contabile.

28. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei
expertize?Motivaţi.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de

lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili,
atât din oficiu, cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de organul în
drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
COMENTARII
3521.1. Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza
contabilă este Codul de procedură civilă. Existând un Corp de experţi contabili,
încredinţarea misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face

15
 numai acestora, respectându-se normele de comportament professional specifice
misiunilor privind expertizele contabile.
3521.2. Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor
experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili
prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
(i) numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea
părţilor în proces;
(ii) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili
numit(ţi) trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de
instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili
numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii;
(iii) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de
faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci
zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru
depunerea expertizei contabile
judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind
inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen
adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
(iv) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie
remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea
expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el
(ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia.
3521.3. În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului contabil
sau experţilor contabili numit(ţi) referitoare la subpunctele (ii), (iii), (iv), el (ei) este (sunt)
îndreptăţit(ţi) să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o
problemă de raţionament profesional a expertului contabil sau experţilor contabili
numit(ţi).
3521.4. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu
prevederile Codului de procedură penală. În astfel de cauze, organul de urmărire penală
sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un
termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la
cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil
şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere
modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să
ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la
efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale
se face prin ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină
aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze
civile. (Comentariul la Norma nr. 3521.2 este şi rămâne pertinent.)
3521.5. Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări
procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în
proces trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea
expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

29. Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul îndreptăţit să

dispună efectuarea expertizei.

Sarcina efectuării expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu excepţia cazurilor

de recuzare sau a existenţei circumstanţelor care generează situaţii de incompatibilitate.

16
 30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare.

În practica judiciară nu există un sistem de ierarhizare a importanţei probelor,

expertiza contabilă nefiind acceptată ca fiind superioară altor probe; forţa de convingere a
raportului de expertiză contabilă este teoretic egală cu a celorlalte probe administrate. Prin
urmare, expertiza contabilă nu are forţă probantă absolută, ponderea sa fiind egală cu a
oricărui alt mijloc de probă. Eficienţa raportului de expertiză contabilă ca mijloc de probă
cu fundamentare ştiinţifică , este determinată de contribuţia sa la soluţionarea cauzei. În
evaluarea calităţii unei lucrări de expertiză contabilă, organul judiciar poate avea în vedere
anumite criterii, cum ar fi corelaţia cu alte probe. Este posibil însă, ca un raport de
expertiză contabilă temeinic fundamentat, prin raportare la ştiinţa contabilităţii şi pe baza
unor raţionamente profesionale riguroase, să poată dobândi caracterul de probă dominantă
în judecarea unei cauze, chiar şi în condiţiile în care nu concordă întrutotul ce alte probe.
Finalitatea actului de evaluare a calităţii şi modului de valorificare a raportului de expertiză
contabilă judiciară revine organului care a dispus efectuarea expertizei, întrucât acesta
răspunde de hotărârea care se pronunţă pe baza documentelor probante. Valorificarea
expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de
către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul
care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este
corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile
implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei
contabile.

31. Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite,
care va fi expertiza considerată de organul care a dispus efectuarea acestora cu valoare
probantă preferenţială?

32. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare
la expertizele contabile?

Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre

expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau
colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate
delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea
finala asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.

33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile.

17
 Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi se
limitează strict la ceea ce este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările,
punctele) fixate expertului(ţilor) contabil(i) de către organul în drept să dispună expertiza
contabilă judiciară, prin Încheiere de şedinţă (în dosarele civile) sau ordonanţă a organului
de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind
expertiza extrajudiciară.
COMENTARII
3524.1. În vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să
studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat
constituie premisa şi condiţia necesare întocmirii unui raport de expertiză contabilă
temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri contabile, şi nu pe
prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.
3524.2. Dacă obiectivele (întrebările, punctele) la care trebuie să răspundă expertiza
contabilă vizează constatările consemnate în acte de control fiscal, gestionar sau de altă
natură, efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie să studieze actele de control
cel puţin sub aspectele conţinutului şi întinderii controlului, precum şi al modului de
stabilire a răspunderilor persoanelor implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe
acte de control în aceeaşi cauză, ajungându-se la concluzii diferite, expertul contabil
trebuie să studieze fiecare act de control în parte, arătând fundamentat cauzele care au
condus la concluzii diferite şi poziţia sa faţă de aceste concluzii.
3524.3. În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite
faţă de organul de control este abilitat să ia contact cu acesta pentru a-şi elucida toate
aspectele pe care le
implică efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul şi consultarea organului
de control nu îl obligă pe expertul contabil să ajungă la un punct de vedere comun, ci doar
la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inserată în raportul de expertiză contabilă.
3524.4. Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să îl studieze expertul contabil
în cazul expertizelor judiciare se compune din:
(i) dosarul cauzei în care s-a dispus o expertiză judiciară;
(ii) documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor
implicate în procesul justiţiar sau în arhivele terţelor persoane care au vreo legătură cu
obiectivele expertizate;
(iii) procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia
acestora, cât şi în posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care au vreo legătură
cu obiectivele expertizate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în
dosarele penale, expertul contabil are dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului penal
numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată cărora
expertul contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările
cauzei.
3524.5. Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse
expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să
dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie
material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în
vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi
contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză
contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate.
Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate
pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile
stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

18
3524.6. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către
expertul contabil de la părţile care îl au în păstrare.

34. Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în ceea ce priveşte

documentarea expertizelor contabile?

Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor

contabile, trebuie să cuprindă, după caz:
(i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire şi
cercetare penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor
contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care
justifică îndeplinirea misiunii;
(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau
suplimentele de expertiză contabilă solicitate de organele în drept care au dispus
efectuarea expertizei contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul
efectuării expertizei contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau
declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie
urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu
beneficiarii acestora.
35. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile
referitoare la delegarea lucrărilor de expertiză contabilă.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de

către experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau
colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate
delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi
răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă
extrajudiciară.
COMENTARII
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la
recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de
către un organ în drept să dispună proba cu expertiza contabilă, printr-un act procedural
(Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi
integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept a
nominalizat o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil
reprezentant, şi nici în cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu
cabinete sau societăţi de expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot
include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele cărora le
vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală însă, în ce priveşte conţinutul şi
calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral expertului contabil care a
contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiză contabilă. În astfel de cazuri,
Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA ŞI SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR, în
conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectată.

36. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile
referitoare la supravegherea lucrărilor de expertiză contabilă.

19
 Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de
către experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau
colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate
delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi
răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă
extrajudiciară.
COMENTARII
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu
sau la recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost
nominalizaţi de către un organ în drept să dispună proba cu expertiza contabilă, printr-un
act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie să îşi
îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept
a nominalizat o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil
reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt
comandate şi contractate cu cabinete sau societăţi de expertiză contabilă. Contractele
încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie
executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală însă, în
ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral
expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiză
contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA ŞI
SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectată.

37. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil
numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă. Dar într-o
cauză penală?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:

- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor
implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul
contabil are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu
incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de
judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar.
Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze
in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de
expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele
examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot
da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de
urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de
la partile care il au in pastrare.

38. Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocării şi

primite de la părţile interesate în expertiză constituie material documentar? Motivaţi.

20
 Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse
expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să
dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie
material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să
aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele
justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză contabilă
concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate.
Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate
pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile
stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

39. Redactaţi un contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscînd

următorii termeni de referinţă:
- Părţile:
• Prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil nr.1000,
înscris în Tabloul experţilor contabili la Secţiunea I, poziţia 100,
domiciliat în Iaşi, str. Primăverii nr.2, jud. Iaşi;
• Beneficiar: S.C. Dunărea S.A., cu sediul social în Iaşi, str. Toamnei
nr.3, jud. Iaşi, reprezentată prin manager Ion Ion.
- Obligaţia beneficiarului: Să pună la dispoziţia expertului contabil
documentele a),b),c).
- Obligaţia prestatorului de servicii: Să formuleze concluzii pentru obiectivul
„X”.
- Valoarea contractului: 5.000 lei.
- Data depunerii Raportului de expertiză: 30.06.2010.
- Plata: Se face în două tranşe: 1.000 lei în termen de 5 zile de la semnarea
contractului, iar restulpînă la data de 05.07.2010.
- Data încheierii contractului: 15.03.2010.

CONTRACT
Incheiat intre:
Expertul contabil Pop Ion, numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str. Primaverii
nr. 2, jud. Iasi, inscris in Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100, denumit
PRESTATOR si,
SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi, reprezentata
prin manager Ion Ion, denumita BENEFICIAR,
s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.
Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze
concluzii(raspunsuri) la urmatorul obiectiv:
Obiectivul X
Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia
prestatorului urmatoarele materiale documentare:
documentele a) , b) si c)
Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA
CONTABILA EXTRAJUDICIARA in conformitate cu normele profesionale specifice
misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la sediul beneficiarului pana la
data de 30.06.2010
Art. 4 . Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA
EXTRAJUDICIARA se obliga sa plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000 lei, din

21
 care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea contractului si rstul de 4000 lei pana la data de
05.07.2010.
Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile liberale
partile se obliga sa asigure confidentialitatea informatiilor reciproce la care au avut acces cu
ocazia executarii prestatiei care face obiectul prezentului contract.
Art. 6. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data
semnarii si se completeaza cu prevederile legislatiei civile in materie.
Iasi, 15.03.2010

Prestator, Beneficiar,

40. Identificaţi cel puţin patru domenii în care expertiza contabilă extrajudiciară poate
juca un rol decisiv.

41. Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care în cauza în care aţi fost numit să efectuaţi
expertiza judiciară există lucrări de expertiză efectuate anterior.

În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind efectuarea

sau nu de alte expertize contabile în aceeaşi cauză, deoarece dacă s-au mai efectuat expertize
contabile ăn aceeaşi cauză, cu obiective (întrebări) similare şi/sau corelative, atunci expertul
contabil trebuie să-şi motiveze concluziile (răspunsurile) şi vizavi de concluziile expertizelor
contabile anterioare. Mai mult dacă concluziile expertizelor contabile consecutive sunt diferite
şi/sau contradictorii, în spiritul colegialităţii şi al respectului reciproc, este recomandabil ca
experţii contabili implicaţi să se întâlnească pentru a discuta concluziile la care au ajuns.
Aceasta deoarece expertizarea profesională a aceluiaşi material documentar ar trebui să
conducă la concluzii relativ similare, eventual doar nuanţate.

42. Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în situaţia

refuzului efectuării expertizei contabile judiciare de către expertul contabil.

Sarcina efectuării expertizei contabile de către experţii numiţi este obligatorie,

neputând fi refuzată decât pentru motive temeinice. Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa
poate dispune înlocuirea lui. Refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea în
termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute se sancţionează cu amendă judiciară.

43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu

pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile,

22
trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de
regulile de independenţă, competenţă şi incompatibilitate.
COMENTARII
3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive
etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act
de probă ştiinţifică.
3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză,
calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există
împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă
apropiată, în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil
să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă»,
următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:
I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces,
s-a pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor
tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus
judecăţii.
II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă
judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În
particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în
proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte
condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil
recomandat de parte.

44. Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară.

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza

contabilă este Codul de procedură civilă, Art. 201-214. Existând un Corp de experţi contabili,
încredinţarea misiunilor privind
efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se
normele de comportament professional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
ART. 201
(1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca
parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti,
stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care
trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la
instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.
(2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui
institut de specialitate.
(3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la
cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai
multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in
camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.
(4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat,
sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod
corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3.
(5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti,
daca prin lege nu se dispune altfel.
ART. 202

23
 (1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta,
prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local
de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa
efectueze expertize judiciare.
(2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
ART. 203
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 204
(1) Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
(2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca
motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit
motivul de recuzare.
(3) Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
ART. 205
(1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care
lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
(2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 206
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 207
Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor
se va trece intr-un proces verbal, intocmit potrivit art. 198.
ART. 208
(1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat
dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si
orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.
(2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
ART. 209
(1) Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul
fixat pentru judecata.
(2) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 210
Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea
motivata a fiecaruia.
ART. 211
Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se
va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.
ART. 212
(1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei
sau o noua expertiza.
(2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
ART. 213
(1) Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi
pentru luare de mita.
(2) La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata
cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.
ART. 214

24
 Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea
platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.
ART. 235 – Codul de Procedura Civila
(1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert,
starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca recunoasterea unui
inscris, a unui fapt drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele
sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

45. Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele cuprinzând experţii
contabili pe specializări”, care se transmit Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii
organelor îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv
numirea experţilor?

1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor întocmi anual "Lista
experţilor contabili pe specializări" în două exemplare.
Acestea se transmit la direcţia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, până la
data de 20 februarie a fiecărui an.
2. Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări", se va solicita, de la toţi
experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul şi
disponibilitatea de a efectua expertize contabile judiciare, completarea şi depunerea "Fişei de
opţiuni" potrivit Modelului nr.2 anexat, până la data de 15 februarie a fiecărui an.
3. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de opţiuni"
prezentate de către experţii contabili în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi experienţa
acestora în specializările pentru care au optat şi a lua sau propune măsuri în consecinţă, după
caz.
În "Lista experţilor contabili pe specializări" prevăzută la pct.1 din prezenta procedură, vor fi
înscrişi numai experţii contabili care şi-au exprimat disponibilitatea şi îndeplinesc condiţiile
de exercitare a profesiei, în concordanţă cu principiul privind competenţa profesională şi
prudenţa prevăzut de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili.
4. "Lista experţilor contabili pe specializări" va fi actualizată în cursul anului în caz de
suspendare sau interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară,
mutarea domiciliului în alt judeţ, obţinerea calităţii de expert contabil şi înscrierea în Tabloul
Corpului de noi membri, retragerea expertului contabil la solicitarea acestuia, modificarea
datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după caz.
5. Întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări " şi a "Modificări la lista experţilor
contabili pe specializări" se prezintă exemplificativ în anexele la prezenta procedură.
6. Direcţia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeşte "Listele
experţilor contabili pe specializări" de la filialele Corpului, le analizează şi ia sau propune
măsuri de rectificare, după caz, după care le prezintă conducerii Corpului în vederea
comunicării acestora la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii
Conexe, până la data de 15 martie a fiecărui an.
Modificările ce intervin în "Lista experţilor contabili pe specializări" primite de la filialele
Corpului se comunică, după aceeaşi procedură la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti
- Direcţia Servicii Conexe, în termen de 5 zile de la primirea modificărilor transmise de
filiale.

46. Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă experţii contabili, calităţi care
sunt evidenţiate şi pe sigla CECCAR?

25
 Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi
lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi
esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor
calităţi şi îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura
generala, singurele capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-
şi fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl
consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie,
rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea
de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în
exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi
regulilor stabilite de Corp.

47. Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare, pot efectua
expertize contabile?

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea
de expert contabil, in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului
expertilor contabili, actualizat anual de catre CECCAR

48. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit
de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării
cauzei aflate spre judecare.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:

- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi:
acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau
luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau
pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie
al executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile
liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor
incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a
profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de
ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul
contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau

26
conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile
judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la
gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din
parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau
vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe
expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de
organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea
actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat
opiniile

49. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură.

• În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de

abţinere, el poate fi recuzat (art.50 şi 51 din codul de procedură civilă).
• Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul există
la această dată; în celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul (art.204
din Codul de procedură civilă).
Art. 204- c.pr.civ.
(1) Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul
ei exista la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul
de recuzare.
(3) Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.
Norme:
Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în cazuri
determinate, expertului sau experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei. Experţii pot fi
recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
Expertii se vor recuza pentru aceleasi morive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in
sedinta publica cu citarea partilor si a expertului.Expertul contabil poate fi recuzat :
- cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii
sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;
- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea
grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele
ori sora sotului uneia din aceste persoane;
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea
grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare
cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este
judecator;
- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani
inaintea recuzarii;
- daca este tutore, curator al uneia din parti;
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;
- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;

27
 - daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad
inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

50. Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit de către organul
îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre
judecare.

În contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate

fi recuzat:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii,
sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare
judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea
grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare
cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de
cinci ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una
dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

51. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să
efectueze o expertiză contabilă într-o cauză penală , în situaţia în care după ce a fost
convocat de organul de urmărire penală în vederea efectuării unei expertize judiciare
şi a primit acceptul acestuia să consulte dosarul cauzei a constatat că una dintre părţi
îi este vecin, iar soţiile lor se află în duşmănie.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă

va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de
incompatibilitate lit. g) ” există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la
gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al
treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei,
procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se
abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie
motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la
aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

52. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să
efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care
după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize
contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că a mai efectuat o
expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară.

28
 După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă
va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură
Civilă, Art.27, Pct. 7. „dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judeca”, deoarece
primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii.
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa
caz, presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată
ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

53. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să
efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă,, în situaţia în care după ce a fost
înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare
şi a consultat dosarul cauzei a constatat că este în litigiu cu una dintre părţi, aceasta
depunând la o instanţă judecătorească o cerere de chemare în judecată în care
expertul are calitatea procesuală de pârât.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă

va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură
Civilă, Art.27, Pct. 5 „ daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in
timp de 5 ani inaintea recuzarii” .
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa
caz, presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată
ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

54. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o
expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că
se află în incompatibilitate cu una dintre părţi?Cui sesizează această situaţie, în ce
termen şi sub ce formă?

Un expert contabil care a constat după ce a consultat dosarul că se află în

incompatibilitate cu una din părţi are obligaţia să declare preşedintelui instanţei de judecată
sau procurorului care supravegheaza cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că
se abţine de la efectuarea expertizei, cu indicarea cazului de incompatibilitate ce constituie
motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă
de existenţa situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a
participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de
oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.
Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce
constituie motivul recuzării. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea
expertului, dacă motivul există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data
când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică cu citarea părţilor şi
a expertului.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea
expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau
a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă,
iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se
cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă

29
niciunei căi de atac

55. Ce se înţelege prin „abţinerea” unui expert contabil numit să efectueze o expertiză
judiciară într-o cauză?Cine sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce

constată că se află într-un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la
efectuarea expertizei contabile se comunică preşedintelui instanţei .Declaraţia de abţinere se
face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a
participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de
oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea
expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau
a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă,
iar dacă se găseşte necesar, şipărţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se
cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă
niciunei căi de atac
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal
sunt similare cu cazurile de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau
este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare
judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea
grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu
cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci
ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una

dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

56. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o
expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că
se află în incompatibilitate cu una dintre părţi(este duşmănie între vărul său şi vărul
uneia dintre părţi)?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?
După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă
va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de
incompatibilitate lit. g) ” există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la
gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al
treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei,
procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se
abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie
motivul abtinerii.

30
 Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat
cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

57. Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii

profesionale.

Experţii contabili răspund disciplinar în desfăşurarea activităţii lor, în cazul în care

au săvârşit una din faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag sancţiuni
disciplinare.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili (şi contabililor autorizaţi), în
raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarelw:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de
contabil autorizat) pe o perioadă de timp de la trei luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil
autorizat).
Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare.

58. Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi sunt sancţionate
de Comisiile de disciplină, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi
funcţionare al CECCAR.
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului
Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de
conducere şi control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa
naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor
Corpului referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate
prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract
scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea
profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine,
declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului
de administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului
documentele privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul
sau cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de
aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost
consultaţi;

31
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării
lucrărilor pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor
profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi
de consecinţele acesteia.

59. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdiţtia/suspendarea dreptului de

exercitare a profesiei de expert contabil

Următoarele fapte se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de

expert contabil
- Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele
stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic.
Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei de
expert contabil:
- Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii,
interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale;
- Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind
exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau
material;
- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru
exercitarea profesiei.

60. Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor

contabile

Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii

contabili, in contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor
infractiuni, in cazul realizarii elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi:
Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori
primeste bani sau alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau
nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la
indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.
Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si interzicerea unor
drepturi
Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului
contabil)care, intr-o cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta
martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale
asupra carora a fost intrebat
Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani
Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere
stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea
penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau
produsul infractiunii.Favorizarea infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7
ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege
pentru autor.
Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite
elementele constitutive ale respectivelor infractiuni

32
 61. Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor
contabile

Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din
Codul Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe
acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de
raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este
susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare
expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul
Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea
desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite,
asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat
prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti,
pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte
savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale.

62. Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile

judiciare in cauza penală.
In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:
- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120
Cpp)
- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda
- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla
in una din situatiile de incompatibilitate sau de recuzare
- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de
judecata
- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile
- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire
penala sau instanta de judecata
- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata
- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de
numire
- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.

63. Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză judiciară, în cauze

penale, conform prevederilor legale.
Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:
- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea
lor
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si
explicatii de la parti
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de
catre una din parti
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata
onorariului pentru munca depusa.

33
 64. Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în
desfăşurarea activităţii profesionale.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar,

administrativ, civil, penal, după caz, potrivit legii.
Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute în
vedere următoarele:
- fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;
- fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie şi se
sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.

65. Expertul recomandat de parte.

Trebuie reţinut şi aspectul privitor la drepturile părţilor în efectuarea acestei expertize, aşa
cum reiese din prevederea art.118 alin.3 Cod procedură penală, potrivit căreia „fiecare dintre
părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat să participe la efectuarea expertizei”,
prevedere care oferă mai multe garanţii pentru părţi. Această prevedere se completează cu
disp.art.120 Cod procedură penală, potrivit căreia : „părţile mai sunt încunoştinţate că au
dreptul să ceară numirea li a câte unui expert recomandat de fiecare din ele, care să participe
la efectuarea expertizei.”

66. Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este solicitat de un client
să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil care îşi desfăşoară misiunea conform
unui contract încheiat în acord cu prevederile legale?

În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască

un alt liber-profesionist contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune
decât în condiţiile în care:
- a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor şi a
obţinut de la caesta informaţiile necesare privind activităţile clientului;
- s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din
dorinţa clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a îndatoririlor
profesionale, cum ar fi insistenţele predecesorului de a aduce la lumină
adevărul, de a respecta şi cere respectarea legilor şi reglementărilor în
activităţile respective;
- a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului predecesor,
când acestea rezultă clar dintr-un contract şi ţinând seama de faptul că
executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este contestată de client;
- se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său
predecesor;
- asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului
predecesor.
Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării
lucrărilor contractate din cauza neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform
prevederilor contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să
rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

34
 67. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară într-
o cauză penală în care sunt numiţi, de organul de cercetare penală sau de instanţă,
mai mulţi experţi?

Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi experţi (2-3) şi aceştia au un punct
de vedere diferit au obligativitatea întocmirii dacă e cazul fiecare a unui raport de expertiză cu
respectarea tuturor condiţiilor de formă şi fond impuse
Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de
expertiză contabilă.
Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în
cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexa a acestuia (art.122 din Codul de
procedură penală; norma profesională nr.3531).
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii
diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine.
De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de
parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

68. Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de instanţă poate convoca
sau poate lua legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie?

În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu

încuviinţarea şi în
condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile,
informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în
actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară
trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor
prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa
locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire,
arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În
procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în
condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile,
informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în
actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

69. Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeste
expertul contabil si ce elemente trebuie sa cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta
prin care se dispune efectuarea expertizei contabile?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege
pentru administrarea probei cu expertiza.
Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în
proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu
expertiza contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi
contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin
Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;

35
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să
răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără
echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe
asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că
raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de
termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei
contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind
inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim
necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie.
Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare
consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite
instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor
contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea
expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al
expertului sau experţilor contabili numiţi.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu
prevederile Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire
penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un
termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă
întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să
facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată,
părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de
fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei
contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire
penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea
experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la 3521.2 este şi rămâne pertinent).
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale
speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se
conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile
judiciare şi numirea experţilor contabili.

70. Convocarea părţilor ăn cauze civile.

36
 71. Convocarea părţilor ăn cauze civile

72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv

anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal
sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in
efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale;
unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si
unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare
originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel
putin 5 zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata
trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR.

73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv

anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal
sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in
efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale;
unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si
unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare
originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la
locul si la termenul prevazut in contract.

74. Criterii de stabilire a onorariilor.

Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru

fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii
subestimate.

37
 Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se
asigure că nu este sacrificată calitatea sa şi că se respectă normele organismului
internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se înregistrează
distinct. Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber
profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necasare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la
misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii

75. Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili

pentru activitatea desfăşurată?

Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din

13/02/2009 privind stabilirea criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor,
indemnizatiilor si compensatiilor cuvenite expertilor contabili si contabililor autorizati,
precum si societatilor de profil, membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romania

76. Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un
onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus
instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de
Expertize de pe langa Tribunalul Judetean.
Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la
instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala
de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul
de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de
transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata
diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul
termen.
Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local
transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a
efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este
reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe
ora.
De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie
de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

77. Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară?Dar unul de expertiză

extrajudiciară?Comentaţi.

Calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară se

sancţionează prin anulare de către organele care au dispus-o, evitându-se astfel consecinţe de
natura jurisprudenţei .

38
Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciată de către Organul de cercetare abilitat,
acesta fiind sigurul în măsură să sancţioneze neconformitatea, prin anularea lucrării de
expertiză contabilă şi dispunerea alteia.

78. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze

civile. Cine dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care
se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de
transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt
celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile
judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de

lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât
din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept
să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi
contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin
Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să
răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără
echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe
asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că
raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de
termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei
contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind
inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim
necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie.
Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare
consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite
instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor
contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea
expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al
expertului sau experţilor contabili numiţi.
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale
speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se
conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile
judiciare şi numirea experţilor contabili.

79. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze

penale. Cine dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin
care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de
transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt
celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile
judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

39
 Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege
pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din
oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să
dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu
prevederile Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire
penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un
termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă
întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să
facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată,
părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de
fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin
Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca
şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile.
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în
proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie
să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără
echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe
asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de
faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile
înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea
expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca
fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim
necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie
remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt
îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor
contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea
expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al
expertului sau experţilor contabili numiţi.
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale
speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se
conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile
judiciare şi numirea experţilor contabili.

80. Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de şedinţă a unei cauze
civile cu privire la numirea unui expert contabil în vederea efectuării unei expertize
judiciare?

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi
contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin
Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea
părţilor în proces;

40
 2. obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili
numit(ţi) trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de
instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili
numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii;
3. termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de
faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile
înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea
expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili
numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un
termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei
expertize contabile judiciare de calitate;
4. plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie
remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea
expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei)
este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia.

81. Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertiză (cine dispune ceasta, în ce
situaţie se dispune, drepturile şi obligaţiile expertului în situaţia menţionată).

Art. 212- c.pr.civ.

(1) Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea
expertizei sau o nouă expertiză.
(2) Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea
lucrării.
Norme:
Suplimentul de expertiză se efectuează, la cererea organului care a dispus expertiza, de
regulă de acelaşi expert care a participat la lucrările expertizei propriu –zise, dar pentru
efectuarea acestui supliment instanţa competentă poate desemna un alt expert.
Instanţa poate să dispună efectuarea unui supliment de expertiză care urmăreşte obiective
suplimentare sau atunci când expertul a omis să răspundă, a dat răspunsuri incomplete sau
dacă după efectuarea expertizei au apărut împrejurări care pot determina modificarea
opiniei iniţiale a expertului.
O altă expertiză poate fi încuviinţată de instanţă, la cererea motivată a părţii nemulţumite
sau din oficiu, şi se efectuează de un alt expert decât cel care a întocmit raportul de
expertiză iniţial. În cazul expertizei contrare se numesc, de regulă, trei experţi.
Codul de procedura penala:
Art. 124.
Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu,
ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre
acelasi expert, fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris
ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In
acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea
martorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de
expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.
Codul de procedura penala:
Art. 125.
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la
exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.

41
 Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea
concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea
lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la
concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea
oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de
completare a expertizei contabile.
Formele de completare a expertizei contabile sunt:
a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a
dispus efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie în fapt o audiere a
expertului contabil în calitatea sa de specialist, cu privire la constatările şi concluziile
exprimate în lucrarea al cărui autor este.
b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale părţilor,
fie datorită necesităţii de a fi examinate documente probante suplimentare, administrate
ulterior întocmirii şi depunerii raportului de expertiză contabilă.
c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat , la cererea
părţilor sau din oficiu pentru stabilirea adevărului, peste voinţa acestora, atunci când se
constată că expertiza nu este completă. Completarea din oficiu contribuie la prevenirea
oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea situaţiilor cercetate, stabilind o
relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea obiectivă. Pentru părţile implicate în
proces, completarea constituie o garanţie procesuală în stabilirea adevărului pe cale
juridică. Exemplificăm câteva aspecte generatoare ale situaţiilor prin care se dispune
efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiză contabilă:
a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru soluţionarea cauzei.
b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele probante.
c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale.
d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.
e. Lipsa de procedură în numirea experţilor, invocată de către oricare dintre părţi.
f. Etc.
Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către
acelaşi expert sau de către altul, având valoarea unei continuări a expertizei contabile,
limitată însă la obiectivele adăugate sau neclarificate.

82. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară în

situaţia în care organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei contabile
judiciare a acceptat ca doi experţi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea
expertizei pe cheltuiala proprie a părţilor?Cine stabileşte onorariul acestora?

42
 83. Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de
parte?Care sunt drepturile şi obligaţiile acestora?

Art. 120: Codul de Procedura Penala

(3) Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert
recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.

84. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă îin cauze civile şi penale

Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori

instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari
ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda
expertul se stabilesc dupa cum urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile
interesate sau de catre instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea
prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se
desfasoara in doua etape astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si
fixarea unui termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a
dosarului de catre expertul contabil
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta
trebuie sa raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite
modificarea obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta partilor

85. Comentaţi următoarele obiective(întrebări) puse în cazul unei expertize contabile

judiciare dispuse de organul de cercetare penală în care administratorul firmelor A şi
B este cercetat pentru evaziune fiscală privind impozitul pe profit şi TVA datorate
bugetului de stat pentru perioada ianuarie – aprilie 2009:
Obiectivul 1.
Dacă dobânzile plătite de învinuit în perioada ianuarie – aprilie 2009 pentru
împrumuturile luate de la firmele A si B pot fi incluse în cheltuieli
Obiectivul nr. 2
Recalcularea profitului în funcţie de cheltuielile avute de firmele A si B la

43
 stabilirea impozitului ce trebuia vărsat de către învinuitîin perioada ianuarie – aprilie
2009
Obiectivul nr. 3
Deducerea şi calcularea TVA care trebuia vărsată la buget în aceeaşi perioadă
Obiectivul 4
Ce acte normative au fost încalcate de către învinuit în legătură cu operaţiunile
contabile menţionate mai sus?
Dobanzile platite de catre invinuit pentru imprumuturile luate de la firmele A si B in
perioada ianuarie aprilie 2007, reprezinta venituri pentru firmele A si B nu cheltuiala, deci
formularea obiectivelor nr. 1 si 2 nu este in masura sa aduca lamuriri suplimentare organului
de cercetare penala.
De asemenea formularea obiectivului nr. 3 nu este in masura sa aduca clarificari
suplimentare, deoarece, daca se refera la obiectivele nr. 1 si 2, aceste operatiuni nu sunt in
sfera de aplicare a TVA
Obiectivul nr. 4 nu este in competenta expertului contabil, care trebuie sa faca
constatari pe baza evenimentelor si tranzactiilor reflectate in acte si documente contabile si nu
sa faca incadari juridice, acest atribut fiind in sarcina organului de cercetare penala

86. Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila

cu opinii separate
De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apara la expertizele contabile
dispuse in procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea
partilor. Atat codul de procedura civila (art. 210) cat si codul de procedura penala(art. 122)
reglementeaza modul de exprimare a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi raport de
expertiza sau intr-o anexa la acesta.
Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei
recomandati de partile din proces.Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite
de catre unul din experti(in cadrul raportului de expertiza contabila, punctual, la fiecare
obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de expertiza
asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza opinia
separata, care face parte integranta din raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata.
Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa
spre verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul
de expertiza contabila judiciara.

87. Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului „Considerente

personale” în raportul de expertiză contabilă judiciară?

Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un

paragraf sau un capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau
precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu
precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi
util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.
Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil
numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in
contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in
expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i
se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre

44
parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina
partea adversa.
Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila
judiciara apartine exclusiv expertului contabil.

88. Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila:

Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un
nivel calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea
cauzei fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este
determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile
raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei,
deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea
concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea
expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este
necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea
partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei.Acest lucru se poate
realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise
printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert
contabil.

89. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile

In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila

este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii
sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii.
In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi
contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil
intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte
argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului
documentar, peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi
structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere,
Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt
explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza
contabila.

90. Care sunt partile componente si elementele de baza ale unui raport de expertiza
contabila judiciara? Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului
„Concluzii”din raportul de expertiză contabilă.
Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole:
Cap. I. Introducere,
Cap. II.Desfasurarea expertizei contabile judiciare si
Cap. III. Concluzii, iar in unele situatii poate sa cuprinda si cap. IV Consideratii personale ale
expertului contabil.
In primul capitol sunt identificate urmatoarele: numele expertului contabil, organul care
a dispus efectuarea expertizei, circumstantele care au determinat litigiul in cauza,

45
obiectivele(intrebarile) expertizei, materialul documentar folosit, perioada de editare a
raportului de expertiza si data stabilita pentru depunerea raportului.
In capitolul II sunt redate in paragrafe disctincte obiectivele expertizei, explicitarea
modului de solutionare si raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un
paragraf distinct cu concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei
contabile preluat(ă) în maniera în care a fost formulat(ă) în Capitolul II DESFĂ ŞURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi
cuprinsul prezentului raport de expertiză contabilă, formulăm următoarele concluzii
(răspunsuri) la obiectivele (întrebările) fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1 __________________________________
La obiectivul nr. 2 __________________________________
La obiectivul nr. n __________________________________
(Se vor relua răspunsurile
din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)
Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să vină în sprijinul beneficiarului considerăm
necesar să facem următoarele precizări:
______________________________________________________
(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util
beneficiarului expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat, Capitolul IV
CONSIDERAŢIILE PERSONALE ALE EXPERTULUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)

91. Detaliaţi elementele de cuprins(paragrafele) ale capitolului „Desfăşurarea expertizei

contabile”
din raportul de expertiză contabilă.

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de

expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv
(întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor
efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele
analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă
părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul
contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de
paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora.
Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul
raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în
anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar
rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă),
concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a
face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor)
contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra
încadrărilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii, şi
nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea
misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care
exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea
rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar
trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.

46
 Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii
diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine.
De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de
parte în raport cu opinia expertului
numit din oficiu.

92. În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale, care are prioritate?

Comentaţi.

Reglementările procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta rezultă din

ierarhia consacrată a textelor juridice: reglementările proceduale (Codul de procedură civilă şi
penală) emană de la puterea legislativă (Parlament), iar normele profesionale emană de la un
organism de autoreglementare (Corpul Experţilor Contabili şi Contabilior Autorizaţi din
România). Totuşi un aspect trebuie relevat, şi anume: normele profesionale sunt de factură
mai recentă decât reglementările procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele
tehnice şi profesionale care nu contravine unei prevederi procedurale, ci vine în completarea
şi/sau actualizarea spiritului acesteia să fie aplicată cu prioritate. De lege ferenda susţinem
necesitatea ca , în ipoteza revizuirii reglementărilor procedurale să se facă trimiteri explicite la
normele tehnice şi profesionale emise de Corp.

93. Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)?

Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin

urmatoarele paragrafe:
- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume,
domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de
sedinta(in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea
partilor din proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul
expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa,
domiciliu, numar contract
- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba
expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata
expertiza contabila.
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se
preiau ad literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia
din contract
- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila
- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei
- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte
termene decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize
contabile
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au
mai fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui
expertului/expertilor

94. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă?

47
 Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de
expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor
analizate, a surselor de informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care
trebuie sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara
aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca
expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri
deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si
documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt
suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele
expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In
fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor
acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul
raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe
la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar
rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un
paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe
care o sustine.

95. Care sunt documentele care se pot încadra ca „material documentar” în cazul unei
expertize judiciare?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune

din:
- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in
proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil
are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului
de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul
contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu
actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila
concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul
expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare
numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta
de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta
de la partile care il au in pastrare.

96. Semnarea raportului de expertiză contabilă.

Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv

anexele.
Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau
contractual.

48
COMENTARII
3532.1. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză
contabilă, acesta, inclusiv anexele, se parafează şi se semnează de către expertul(ţii)
contabil(i) pe fiecare pagină în parte. Toate exemplarele parafate şi semnate de expertul(ţii)
contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de expertiză contabilă originale. Toate celelalte
au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în
efectuarea expertizei contabile.
3532.2. De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale:
unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi
unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabilă. Numărul de
exemplare originale poate fi mai mare dacă beneficiarul raportului de expertiză solicită acest
lucru.
3532.3. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel
puţin cinci zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiză contabilă
extrajudiciară se predă
clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract.

97. Anexele raportului de expertiză contabilă.

Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu

observaţii sau cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din
raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a
susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiză contabilă.
Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când
există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele
având menirea să degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea
detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul
de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau
reproduse prin tehnici de multiplicare.
Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor)
contabil(i).

98. Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de calitate în domeniul

calităţii serviciilor contabile.

Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:

a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate
şi armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a
obligaţiilor de membru;
d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi,
apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.

99. Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de calitate în domeniul

calităţii serviciilor contabile.

Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:

49
a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor
profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.;
b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi
adusă la cunoştinţă terţilor;
c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;
d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume
formaţi şi instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;
e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe
organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu
aceste organisme.

100. Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate în activitatea de

auditare a expertizelor contabile?

Auditul de calitate cuprinde:

a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în
cadrul acestuia (auditul structural);
b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj
dosarele de lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);
c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata
cotizaţiilor, depunerea raportului anual de activitate, participarea la activităţile organizate de
Corp (auditul de conformitate.

50