INTRODUCERE ECO

dictionar

- arie protejata -o zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau în pr

ocent ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita în sensul atingerii unor
obiective specifice de conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii natura
le, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturii si altele;
- atmosfera - masa de aer care înconjoara suprafata terestra, incluzând si stratul d
e ozon;
- autorizatie de mediu -actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiil
e si parametrii de functionare, pentru activitatile existente si pentru cele noi
, pe baza acordului de mediu;
- autorizatie pentru activitatea nucleara -act tehnico-juridic prin care autorit
atea competenta de reglementare autorizeaza pe titularul activitatii sa amplasez
e, sa proiecteze, sa achizitioneze, sa fabrice, sa produca, sa construiasca, sa
transporte, sa importe, sa exporte, sa primeasca, sa localizeze, sa puna în functi
une, sa posede, sa foloseasca, sa opereze, sa transfere, sa dezafecteze si sa di
spuna de orice sursa de radiatii ionizante, instalatii nucleare sau amenajari pe
ntru gospodarirea deseurilor radioactive;
- biodiversitate -diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele
acvatice si terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fa
c parte;
cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si între diversitate
a din interiorul speciilor, dintre specii si între ecosisteme;
- biotehnologie -aplicatie tehnologica în care se utilizeaza sisteme biologice, or
ganisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea sau modific
area de produse sau procedee cu folosinta specifica;
- deteriorarea mediului -alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structura
le ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivi
tatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului
ecologic si al calitatii vietii cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosfere
i si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor def
icitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;
- deseuri -substante rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice, car
e nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;
- deseuri periculoase -deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase, coro
sive, radioactive sau altele, care, introduse sau mentinute în mediu, pot dauna ac
estuia, plantelor, animalelor sau omului;
- dezvoltare durabila -dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fa
ra a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor
;
- echilibru ecologic -ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele co
mponente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functiona
rea si dinamica armonioasa a acestuia;
- ecosistem -complex dinamic de comunitati de plante, animale si micoorganisme s
i mediul lor lipsit de viata, care interactioneaza într-o unitate functionala;
- ecoturism -practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protectie a med
iului;
- efluent -orice forma de deversare în mediu, emisie punctuala sau difuza, inclusi
v prin scurgere, jeturi, injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporiza
re;
- emisii -poluanti evacuati în mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii electro
magnetice si ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din
sursa;
- evaluarea impactului asupra mediului -cuantificarea efectelor activitatii uman
e si a proceselor naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, p
recum si a bunurilor de orice fel;
- habitat -locul sau tipul de loc în care un organism sau o populatie exista în mod
natural;
- mediu -ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solu
l si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorgan
ice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzând elementel
e enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale;
- monitorizarea mediului -sistem de supraveghere, prognoza, avertizare si interv
entie, care are în vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor cali
tative ale factorilor de mediu, în scopul cunoasterii starii de calitate si semnif
icatiei ecologice a acestora, evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilo
r produse, urmate de masuri care se impun;
- monument al naturii -specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori
izolati, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic
;
- poluant -orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori
forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibr
atii) care, introdusa în mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al
organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;
- prejudiciu -efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor,
bunurilor sau mediului provocat de poluanti, activitati daunatoare sau dezastre;
- program pentru conformare -plan de masuri cuprinzând etape care trebuie parcurse
în intervale precizate prin prevederile autorizatiei de mediu, de catre autoritat
ea competenta, în scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului;
- resurse naturale totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folos
ite în activitatea umana: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili ,
regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica si permanente energie solara
, eoliana, geotermala si a valurilor;
- risc ecologic potential probabilitatea producerii unor efecte negative asupra
mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare;
- substante periculoase orice substanta sau produs care, folosit în cantitati, con
centratii sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru
om, mediu sau pentru bunurile materiale; pot fi explozive, oxidante, inflamabile
, toxice, nocive, corosive, iritante, mutagene, radioactive;
- sursa de radiatii ionizante entitate fizica, naturala, fabricata sau utilizata
ca element al unei activitati care poate genera expuneri la radiatii, prin emit
ere de radiatii ionizante sau eliberare de substante radioactive;
- titularul proiectului sau al activitatii persoana fizica sau juridica, care pr
opune, detine si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala;
- utilizare durabila folosirea resurselor regenerabile într-un mod si o rata care
sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinând potentialul lor în a
cord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare;
- zona umeda zona cu exces de umiditate care include mlastini, regiuni inundabil
e, limane, estuare si lagune.
- acord de mediu -actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de r
ealizare a unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului
asupra mediului
- bilant de mediu -procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecint
elor efectelor negative cumulate, anterioare si anticipate, care face parte din
actiunea de evaluare a impactului asupra mediului
BIOFILTRELE sunt niste recipienti sau paturi cu o umplutura granulara, solida, p
e suprafata carora se incubeaza culturi bacteriene, cu scopul de a realiza "dige
stia bacteriana" a materialelor organice din apele menajere.
CAPROLOGIA este stiinta gospodariei deseurilor, reziduurilor si dejectiilor.
INCIDENT DE POLUARE - este descarcarea in mediul ambiant a unui agent poluant in
asa cantitate, incat necesita masuri imediate de ingradire, curatire si elimina
re. O centrala atomo-electrica poate polua mediul chiar si intr-un regim normal
de functionare, atunci cand puterea instalata va ajunge la 10000 MW (anul 1990),
mai ale, daca se vor folosi substante radioactive greu fuzibile, adica de la ca
re raman reziduuri nocive).
MOLISMOLOGIA este stiinta, care studiaza actiunea factorilor poluanti asupra vie
tuitoarelor.
POLUAREA FONICA este cauzata de zgomotele puternice, care depasesc limita admisi
bila pentru om. Afecteaza populatia oraselor mari si a centrelor industriale. No
rmele igienice prevad ca limita pentru zgomotul exterior, 65 de dicebeli, iar pe
ntru zgomotul intens din locuinte - 35-40 de dicebeli (STAS 6156/1960). Principa
la sursa a poluarii fonice o constituie traficul rutier si aerian, ciocanele cu
aer comprimat, folosite in constructiile rutiere, motocicletele, camioanele mari
, tramvaiele nesilentioase, muzica zgomotoasa
Exista fenomene de poluare naurala. O serie de procese pot altera calitatea aeru
lui: sub influenta unor factori meteorologici, fizico-chimici, geografici. Se po
t produce eutrofizarea apelor (descompunerea materiei organice, moartea organism
elor, dezechilibrul biologic).
TANCURILE de AERARE sunt incaperi special amenajate, unde procesul de descompune
re a bacteriilor este accelerat prin introducerea fortata a aerului in apa uzata
.
TURBINELE EOLIENE - dispozitive de transformare a puterii vantului in energie me
canica sau electrica .utila.

REZERVATIILE SI PARCURILE LUMII

CLASIFICAREA PARCURILOR SI REZERVATIILOR
Parcurile nationale cuprind trei categorii de teritorii: parcul propriu-zis, rez
ervatia integrala, zona periferica sau preparcul.
Parcul propriu-zis protejeaza flora, fauna si mediul natural; activitatile umane
sunt supuse unui regim special; se practica turismul.
Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national, ca un
areal singular, iar daca apare necesitatea unei protectii speciale, arealul est
e divizat in mai multe puncte. In aceste zone exista interdictii de circulatie a
turistilor.
Zonele preparc se afla in jurul parcului cu scopul de a pune la dispozitia tutur
or aceleasi obiective naturale. Aceste areale grupeaza sediile administrative si
dotarile turistice. In prezent, in Romania exista un parc national - Muntii Ret
ezat (54000 ha). Sunt propuse spre construire 11 parcuri nationale: Delta Dunari
i cu 220000 ha, Ceahlau cu 22704 ha, Pietrosul Rodnei cu 63696 ha, Caliman cu 20
120 ha, Piatra Craiului cu 20183 ha, Cozia cu 21400 ha, Domogleg-Valea Cernei cu
63580 ha, Cheile Nerei-Beusnita cu 45561 ha, Semenic-Cheile Carasului cu 37035
ha, Cheile Bicazului-Lacul Rosu cu 17335 ha, Muntii Apuseni cu 53880 ha.
Parcurile naturale regionale constituie primul mijloc de a veni in ajutor faunei
persecutate si florei amenintate. Aceste parcuri sunt areale de dimensiuni mai
reduse, cu un peisaj cultivat. In Marea Britanie ele sunt partial locuite si exp
loatate economic rational, dar sunt concomitent ocrotite impotriva urbanizarii.
In Romania se prevede infiintarea a doua parcuri naturale: Bucegi-Leoata si Grad
istea Muncelului-Cioclovina, care, in prezent, functioneaza cu regim de rezervat
ie naturala.
Rezervatiile naturale sau partiale (specializate) sunt spatii, in care natura es
te protejata integral sau partial (botanic, forestier, faunistic, geologic, pale
ontologic, speleologic, morfologic, limnologic, marin stiintific, istoric, mixt)
. Rezervatia de vanatoare (cinegenetic) protejeaza anumite specii in epoca de re
producere, vanatoarea fiind strict reglementata.
Rezervatia stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destina
te cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic auto
hton. Romania are doua rezervatii stiintifice: Pestera Clasani si Perimetrul exp
erimental Sabed.
Rezervatia peisagistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare
valoare estetica, peisagistica, prin a caror conservare se urmareste integritate
a frumusetilor naturale. Romania are opt rezervatii peisagistice: Postavarul si
Tampa (Brasov), Codrii de argint (Neamt), Padurea Bogatiii si Poiana cu narcise
(Varghis), Fagetul Clujului, Dealul Cetatii Deva.
Rezervatia biosferei nu inlocuieste parcurile nationale sau rezervatiile natural
e, dar le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este
exclusa. Ele au aparut, ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (
Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a trei rezervatii
ale biosferei (Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din De
lta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosul Rodnei, ce include rezervatiile pre
existente: Codrul secular Saltioara si Tinovul Poiana Stampei). Aceste rezervati
i sunt zone ecologice tipice, unde se studiaza si se experimenteaza problemele o
crotirii naturii, modalitatile de evitare a conflictelor dintre aceasta si avant
ul economic. Pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii tra
ditionale, la introducerea unei noi surse de hrana, dezvoltarea industriei local
e, la imbunatatirea vietii locuitorilor.
Refugii ale naturii salbatice (N.W.R.) sunt rezervatii de intindere redusa, ce o
crotesc anumite specii. Au aparut, ca urmare a initiativelor particulare, cum ar
fi Societatea Nationala Audobon din S.U.A.
Monumentele naturale sunt creatii ale naturii. Cuprind arbori sau grupuri de arb
ori vechi sau rari, aflorimente geologice etc. Suprafata lor constituie pana la
5 ha. In Romania Legea protectiei mediului inconjurator, Sectiunea VI, art.29, p
revede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii naturale: botanice (28), f
orestiere (28), geologice (8), mixte (36), faunistice (6), paleontologice (18),
speleologice (10), stiintifice integrale (2), peisagistice (8). In anul 1982 au
fost inregistrate 310 de rezervatii naturale (0,05% din teritoriul tarii). In ca
tegoria suprafetelor ocrotite, ce prezinta aspecte "record", citam:
- Etosha - cel mai mare parc national din Africa - 2270000 ha;
- Tanami Desert - cea mai mare rezervatie din Australia - Northern Territory, 37
66500 ha;
- Parcul national Groenlanda - cel mai mare si cel mai nordic parc de pe planeta
, 70 milioane ha;
- Parcul national Tierra del Fuego - cel mai sudic parc national, situat in Isla
Grande (Arhipelagul Tara de jos), 63000 ha;
- Monumentul national Valea Mortii (S.U.A.- California Nevada) - cel mai secetos
punct din emisfera vestica si unul din cele mai joase puncte altitudinale de pe
uscat;
- Punta Tresino (Italia) - primul parc submarin, ce include grote submarine

LISTA activitatilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului pentru eliberarea acordului si/sau autorizatiei de mediu conform LEGI
I PROTECTIEI MEDIULUI :

1. Transporturi
1.1. Trafic rutier
a) autostrazi;
b) sosele cu flux intens;
c) alte drumuri principale; toate drumurile din ariile protejate;
d) parcuri pentru stationare (terenuri sau cladiri) pentru mai mult de 300 de ma
sini;
e) linii noi de transport în comun.
1.2. Trafic feroviar
a) noi linii de cale ferata;
b) alte instalatii feroviare, inclusiv dublarea sau extinderea liniilor existent
e.
1.3. Navigatie pe ape
a) instalatii portuare pentru navele companiilor publice de navigatie;
b) porturi industriale cu instalatii fixe de încarcare si descarcare;
c) porturi de agrement cu mai mult de 100 de locuri de acostare (amarare);
d) cai navigabile.
1.4. Navigatie aeriana
a) aeroporturi;
b) aerodromuri, cu exceptia helioporturilor;
c) helioporturi în ariile protejate.
2. Energie
2.1. Productie de energie
a) instalatii destinate producerii de energie nucleara (centrale nuclearoelectri
ce), instalatii în care are loc o reactie nucleara autoîntretinuta (reactori de cerc
etare), instalatii destinate extractiei si productiei de combustibili nucleari s
i alte instalatii generatoare de radiatii ionizante;
b) instalatii termice destinate productiei de energie cu putere mai mare de 10 M
W;
c) centrale hidroelectrice cu putere mai mare de 1 MW;
d) instalatii geotermice, inclusiv cele care exploateaza caldura apelor subteran
e;
e) uzine de gaz, cocserii, instalatii de lichefiere a carbunelui;
f) prospectarea, explorarea si exploatarea petrolului, gazului natural sau carbu
nelui si a altor resurse minerale, inclusiv a celor din mare.
2.2. Transport si stocare de energie
a) instalatii de transport prin conducte al combustibililor sau carburantilor li
chizi ori gazosi;
b) liniile aeriene si cabluri de înalta tensiune îngropate, dimensionate pentru 220
kV sau mai mult;
c) rezervoarele destinate stocarilor de gaz, de combustibili sau de carburanti;
d) depozite de carbune si de alte resurse minerale;
e) construirea mijloacelor de transport pentru hidrocarburi, substante si deseur
i periculoase.
3. Constructii hidrotehnice
a) lucrari de regularizare a nivelului sau a scurgerii apelor din lacurile natur
ale;
b) amenajari hidrotehnice ca: îndiguiri, corectii, instalatii pentru retinerea alu
viunilor sau pentru protectia contra inundatiilor;
c) descarcari de material sedimentar în lacuri;
d) exploatarea de pietris, nisip, namol terapeutic sau de alte materiale din lac
uri, cursuri de apa sau din pânzele de apa subterana (cu exceptia extragerilor pun
ctuale motivate de prevenirea inundatiilor);
e) lucrari de captare a apelor subterane si de suprafata;
f) lucrari de amenajare a zonei de coasta si de exploatare a resurselor naturale
aferente;
g) puturi de alimentare cu apa mai adânci de 50 m.
4. Eliminarea deseurilor si a ambalajelor
a) depozite destinate stocarii temporare sau definitive a
deseurilor periculoase si radioactive;
b) instalatii de prelucrare si tratare a deseurilor radioactive;
c) cimitire;
d) descarcari si/sau depozitari de materiale inerte;
e) descarcari controlate, bioactive;
f) descarcari controlate pentru deseuri stabilizate;
g) instalatii destinate triajului, tratarii, reciclarii sau incinerarii deseuril
or;
h) depozite provizorii pentru deseuri sub forma lichida, solida sau pastoasa (mâlo
asa);
i) instalatii de tratare a apelor uzate.
5. Apararea nationala*)
a) arsenale, terenuri de tir si de exercitii pentru armata;
b) aerodromuri militare;
c) alte instalatii apartinând armatei, care sunt asimilabile unuia dintre tipurile
de instalatii mentionate în prezenta anexa.
6. Sport, turism, agrement
a) teleferice si teleschiuri (pentru punerea în valoare turistica a noilor pârtii de
schi sau a noilor zone situate în domeniile de schi deja existente ori pentru leg
area între ele a diferitelor pârtii de schi);
b) piste pentru vehicule cu motor, destinate manifestarilor sportive;
c) tunuri cu zapada;
d) stadioane care au tribune fixe prevazute sa adaposteasca mai mult de 20.000 d
e spectatori;
e) parcuri de distractie;
f) zone verzi.
7. Industrie
a) uzine de aluminiu;
b) otelarii;
c) uzine de metale neferoase;
d) instalatii destinate pretratarii si topirii metalelor vechi;
e) instalatii pentru sinteza produsilor chimici, inclusiv a apei grele;
f) instalatii pentru transformarea produselor chimice;
g) depozite destinate stocarii produselor chimice;
h) fabrici de explozivi si de munitii;
i) abatoare si macelarii cu o capacitate de productie mai mare de 5.000 tone pe
an;
j) fabrici de ciment;
k) fabrici de sticla cu capacitati de productie mai mari de 20.000 tone pe an;
l) fabrici de celuloza si hârtie;
m) fabrici destinate extragerii si transformarii liantilor si materialelor care
contin lianti;
n) fabrici care produc panouri de aglomerate;
o) instalatii pentru prelucrarea lemnului;
p) instalatii pentru produse textile si de pielarie;
r) fabricarea, comercializarea si utilizarea substantelor periculoase si a pesti
cidelor;
s) instalatii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice si chimice;
t) unitati industriale pentru fabricarea produselor alimentare si agrotehnice;
u) unitati de ecarisaj.
8. Alte lucrari sau instalatii
a) îmbunatatiri funciare realizate prin lucrari de arta, precum si interventiile p
e suprafete care sunt mai mari de 200 ha si/sau acompaniate de masuri tehnice în s
copuriagricole, ca irigarea sau desecarea terenurilor agricole pe suprafete mai
mari de 20 ha, ca si proiecte generale de scoatere din circuitul agricol;
b) cariere de pietris, nisip si alte exploatari de extragere a materialelor nefo
losite în scopul producerii de energie;
c) constructii si instalatii pentru cresterea animalelor de ferma, cu capacitati
mai mari de:
100 locuri pentru bovinele de carne;
500 locuri pentru porcii pentru carne;
6.000 locuri pentru gaini ouatoare;
6.000 locuri pentru pui pentru carne;
1.500 locuri pentru curcani pentru carne;
d) centre comerciale;
e) locuri de transbordare a marfurilor si centre de distribuire;
f) echipamente fixe destinate transmiterii electrice sau radioelectrice de semna
le, imagini sau sunete (numai echipamentele de transmisie), cu o putere mai mare
de 500 kW;
g) defrisari de vegetatie forestiera din afara fondului forestier;
h) amenajari piscicole;
i) importul si exportul plantelor si ale animalelor din fauna si flora spontana;
j) planurile de urbanism si amenajare a teritoriului.
Lista activitatilor care se supun procedurii de evaluare a impactului pentru obt
inerea acordului si/sau autorizatiei de mediu se va completa de catre autoritate
a centrala pentru protectia mediului cu orice activitate noua, necunoscuta la da
ta întocmirii listei.

Efectul de sera. Bioxidul de carbon si bioxidul de sulf

Principalul vinovat de producerea efectului de sera (peste 50%) este bioxidul de
carbon (CO2). Al doilea element nociv ca importanta este bioxidul de sulf (SO2)
; cantitatea mare de CO2 si SO2 emisa in atmosfera se datoreaza despaduririlor m
asive.
Transportul urban si emisia de SO2
Principala sursa a emisiei de SO2 in atmosfera o reprezinta mijloacele de transp
ort. Aceasta situatie este dramatica in aglomeratiile urbane, unde poluarea atmo
sferica se datoreaza concentratiei ridicate de noxe
Originea problemei
Clima e timpul mediu, inclusiv extremele si variatiile sezoniere, fie locale, fi
e regionale, fie pe tot globul. In orice localitate stricta, timpul se poate sch
imba foarte rapid de la zi la zi si de la an la an, chiar si atunci, cand clima
nu se schimba. Aceste schimbari presupun deplasari ale temperaturii, precipitati
ilor, vantului si nourilor. Spre deosebire de timp, clima e afectata de schimbar
i lente, precum schimbari ale oceanelor, Pamantului, orbitei Pamantului in jurul
Soarelui si productiei energiei de catre Soare.
Clima este controlata energia Pamantului si atmosferei lui. Radiatia, care vine
de la Soare, se absoarbe de catre suprafata Pamantului si de catre atmosfera dea
supra lui. In mediu, radiatia absorbita e egala cu volumul de energie transmis i
n cosmos in forma de radiatie de "caldura" infrarosie. Gazele de sera capteaza c
areva caldura in partea de jos a atmosferei Pamantului. Acest fenomen se numeste
efect de sera. Daca n-ar exista efectul de sera, temperatura medie la suprafata
Pamantului ar fi cu aproximativ 34 grade C mai joasa decat acum.
Activitatile umane pot schimba clima. Volumul multor gaze de sera in atmosfera c
reste, indeosebi al CO2, care a crescut cu 30% pe parcursul ultimelor 200 de ani
, in primul rand, ca rezultat al schimbarilor utilizarii Pamantului (deforestare
a) si arderii carbunelui, petrolului si gazului natural (in automobile, industri
e si generarea electricitatii). Daca tendintele actuale ale emisiilor vor contin
ua, pe parcursul sec.XXI volumul de CO2 se va dubla si va creste in continuare.
Volumul altor gaze de sera, de asemenea, va creste.
S-a incalzit oare Pamantul?
Temperatura medie globala a aerului la suprafata Pamantului a crescut cu 0,3-0,6
grade C (sau cu aproximativ 0,5-1 grade F) de la sfarsitul sec.XIX.
Patru din cei mai fierbinti ani in perioade de 1860 au fost inregistrati dupa 19
90. Cea mai inalta incalzire s-a inregistrat noaptea in latitudinile de la cele
de mijloc pana la cele inalte ale emisferei de nord. Incalzirea in timpul iernil
or si primaverilor nordice a fost mai puternica decat in alte anotimpuri. In une
le zone, in primul rand, deasupra continentelor, incalzirea a fost de cateva ori
mai mare decat media globala.
Alte dovezi ale cresterii temperaturilor globale din sec.XIX include cresterea n
ivelului marii cu 10-25 cm, micsorarea ghetarilor din munti, reducerea invelisul
ui de zapada din emisfera de nord (din 1973 pana in prezent) si cresterea temper
aturilor Pamantului in stratul de sub suprafata. Datele obtinute prin inelele an
uale ale copacilor, miezului ghetii superficiale si prin alte metode de determin
are indirecta a tendintelor climei, sugereaza ca temperaturile globale la supraf
ata solului sunt in prezent mai mari decat la orice etapa din ultimii 600 de ani
.
Care activitati umane contribuie la schimbarea climei?
Arderea carbunelui, petrolului si gazului natural, deforestarea si diverse pract
ice agricole si industriale modifica compozitia atmosferei si contribuie la schi
mbarea climei. Aceste activitati umane au condus la concentratii sporite ale unu
i sir de gaze de sera in atmosfera CO2, CH4, oxid nitros, cloroflorocarburi, O3)
in partea mai joasa a atmosferei.
Utilizarea combustibilului fosil în prezent e pricina adaosului a 80-85% de CO2 în a
tmosfera. Schimbarea utilizarii Pamantului (taierea copacilor, pasunatul, agricu
ltura) conduc la emisii de CO2, atunci cand vegetatia se descompune sau arde. Ve
getatia contine carbon, care se elibereaza in forma de CO2, atunci cand vegetati
a se descompune sau arde. Vegetatia, care se pierde, se inlocuieste cu una noua
prin cresterea ei din nou cu emisii minimale sau lipsa de CO2. Schimbarile utili
zarii Pamantului sunt responsabile pentru 15-20% din emisiilor de CO2.
Metanul se produce prin cultivarea orezului, pasunatul animalelor mari cornute s
i oilor si prin descompunerea materialelor inhumate. Metanul se emite in timpul
extragerii carbunelui din mine, a forarii petrolului si din conducte defectate d
e gaz. Activitatile umane au sporit concentratia metanului in atmosfera cu aprox
imativ 145% in exces la volumul, care ar fi existat in mod normal.
Oxidul nitros se produce prin diferite practici agricole si industriale. Activit
atile umane au sporit concentratia oxidului nitros in atmosfera cu aproximativ 1
5% în exces la volumul, care ar fi existat în mod normal.
Cloroflorocarbuile (CFC) s-au utilizat in frigorifere, instalatii de conditionar
e a aerului si in solventi. Ele epuizeaza stratul de ozon stratosferic.
Ozonul din troposfera provine din activitati industriale. El se creeaza in mod n
atural si, de asemenea, prin reactii in atmosfera cu implicarea gazelor, care pr
ovin din activitatile umane, inclusiv oxizii de azot de la automobile si central
e electrice.
CE INSEAMNA EFECTUL GAZELOR DE SERA?
Intr-un interval mai lung de timp, pamantul trebuie sa emita energia in spatiu c
u aceeasi viteza cu care o absoarbe de la soare. Energia solara ne parvine in fo
rma de radiatie cu lungime de unda scurta. O parte din aceasta radiatie este ref
lectata inapoi de catre suprafata pamantului precum chiar si de catre atmosfera.
Insa, majoritatea acestei radiatii trece direct prin atmosfera si incalzeste su
prafata terestra. Pamantul se elibereaza de aceasta energie, transmitand-o inapo
i in spatiu, sub forma unei radiatii infrarosii cu lungime de unda lunga.
Majoritatea radiatiei infrarosii, emisa in atmosfera de suprafata pamantului, es
te absorbita de catre vaporii de apa, de bioxidul de carbon si de alte "gaze de
sera " care se gasesc in natura. Acestea impiedica trecerea directa in spatiul c
osmic a energiei de la suprafata pamantului. Prin mai multe procese de interacti
une - inclusiv prin radiatie, curenti de aer, evaporare sau prin formarea norilo
r si caderea ploii - energia este transportata in partile superioare ale atmosfe
rei. De acolo, ea poate radia in spatiul cosmic. Acest proces, mai incet si indi
rect, e benefic pentru noi deoarece, daca suprafata pamantului ar putea iradia e
nergia in spatiul cosmic fara nici o piedica, atunci pamantul ar fi un loc rece,
 lipsit de viata, o planeta sumbra si pustie asa cum este, de exemplu, planeta V
enus. Emisiile gazelor de sera pe care le producem in prezent, sporesc capacitat
ea atmosferei de a absorbi energia infrarosie si incalca astfel modul climei de
a mentine balanta optima intre energia care vine si cea care se duce. Daca nimic
nu se va schimba, dublarea concentratiei gazelor de sera cu durata lunga de sta
bilitate va reduce cu aproximativ 2% rata cu care planeta isi poate distribui en
ergia in spatiul cosmic. Acest fenomen este pronosticat sa aiba loc chiar la inc
eputul secolului viitor. Pur si simplu, energia nu poate sa se acumuleze si atun
ci clima va trebui cumva sa se adapteze pentru a se elibera de surplusul de ener
gie. Desi 2% nu par fi prea mult, in realitate, pentru tot globul, ele reprezint
a captarea unui continut de energie echivalent cu aproximativ 3 milioane de tone
petrol pe minut. Conform datelor stiintifice de ultima ora, noi modificam " mot
orul " energetic care asigura functionarea sistemului climei. Pentru absorbirea
socului ceva va trebui sa se schimbe.
TEHNOLOGII ENERGETICE CU POLUARE ZERO
Energie eoliana
Este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta. Ele au inceput sa fie f
olosite pe scara larga abia prin anii '70-'80, cand SUA a adoptat mai multe prog
rame destinate sa incurajeze folosirea lor. In California, la sfarsitul lui 1984
, functionau deja 8469 de turbine eoliene. Capacitatea totala ale acestor unitat
i era de aproximativ 550 MW. Ele erau construite in locuri cu vant puternic, gru
pate in asa-numitele "wind farms".
Turbinele de vant pot fi folosite pentru a produce electricitate individual sau
in grupuri, denumite "ferme". Fermele de vant, care in prezent sunt complet auto
matizate, asigura, spre exemplu, 1% din electricitatea necesara Californiei, adi
ca 280.000 de locuinte.
Turbinele eoliene aveau niste probleme: modificari mari ale vitezei vantului pro
vocau variatii ale intensitatii curentului electric, defectand uneori sistemele
de transmisie; paletele adunau reziduuri, care reduceau randamentul. Astfel de t
urbine pot sa alimenteze orasul San-Francisco - la preturi competitive cu cea pr
odusa de centralele electrice alimentare cu combustibili fosili.
Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsa acum in California, da
r energia eoliana este pe cale de raspandire in Midwest-ul american, in Europa -
in special in Belgia - si in alte regiuni. S-ar putea ca in 1990-2000 potential
ul pietei in ce priveste turbinele eoliene sa atinga 21000 MW.
Energie solara.
Nu s-a bucurat de succese ca cea eoliana, dar umplerea golului se face rapid si,
daca preturile continua sa scada, ea ar putea sa intre in competitie cu central
ele electrice de mare putere. Exista deja sisteme solare "termale" - in care raz
ele soarelui sunt folosite pentru a supraincalzi un fluid, ce este, apoi, folosi
t pentru a propulsa o turbina generatoare de electricitate - care produc energie
electrica la preturi aproape competitive.
Cea mai eleganta forma a energiei solare ramane sistemul "fotovoltaic", in care
energia luminii solare este convertita direct in electricitate. Este cea mai per
fecta forma de energie: gratuita, abundenta si complet nepoluanta. Sistemele fot
ovoltaice pot alimenta cu energie orice, de la sate izolate la locuinte din cent
re urbane. Panourile pot sa fie fixate cu buloane pe sol sau pe acoperis sau chi
ar modelate in curbe de o forma placuta. Dispozitivele se defecteaza arareori si
chiar daca unul se strica, celelalte continua sa functioneze, fie in stralucire
a soarelui, fie sub cerul acoperit cu nori.
Electricitatea obtinuta de la soare prin sistem fotovoltaic costa de 2-5 ori mai
mult decat cea obtinuta din carbune, petrol sau gaz natural. In plus, sistemele
nu functioneaza noaptea.
Energia nucleara.
In unele tari, indeosebi in Franta, ea asigura 70% din consumul de electricitate
. Nu se construiesc noi centrale nucleare din cauza depasirii costurilor, a inta
rzierilor li, poate cele mai important, din cauza temerilor populatiei in urma i
ncidentelor de la Cernobal si Three Mile Island.
Perspectivele energiei nucleare sunt sumbre in SUA, unde costurile per kilowat d
e putere instalata au crescut de 4 ori in termeni reali pentru centralele constr
uite recent, in comparatie cu o centrala de acelasi tip terminata in 1971. In pl
us, timpul de constructie s-a dublat, randamentul centralelor ramanand mediocru.
In SUA din 1978 nu s-au mai primit comenzi pentru reactori nucleari, iar 13 com
enzi facute intre 1975 si 1978 au fost anulate sau amanate la infinit.
Au aparut noi tehnologii, indeosebi in Japonia si Suedia, care ar putea face ca
energia nucleara sa devina o optiune mai acceptabila pentru populatie. In Japoni
a a fost realizat un mic reactor experimental, cunoscut sub numele de Jojo sau "
flacara vesnica". Denumit reactor "reproducator" pentru ca isi produce propriul
combustibil, Jojo functioneaza de mai multi an, iar o versiune mai mare, Monju,
urmeaza sa intre in functiune curand. Oficialitatile se asteapta ca acest prim e
xperiment sa fie urmat de 3 reactoare experimentale tot mai puternice, culminand
, in orizontul anilor 2010-2030, cu punerea in circuitul comercial a unei centra
le de 1500 MW.
In Suedia, Asea Brown Boveri a realizat un reactor PIUS "cu siguranta intriseca"
, despre care sustine ca poate rezista la cutremure, inundatii, incendii, exploz
ii si practic la orice dezastru. De asemenea, Asea Brown Boveri a elaborat o mod
alitate de scoatere si depozitare a deseurilor, despre care spune ca va face rea
ctorul PIUS sigur pentru 10000 de ani. Nu se stie cu certitudine daca proiectele
Asea Brown Boveri chiar corespund celor sustinute.
Hidroenergia.
Cand si-a anuntat intentia de a elabora un program national pentru reducerea, pa
na in anul 2000, a emanatiilor de CO2 din SUA la nivelul celor din 1990, Bill Cl
inton se bizuia mult pe aplicarea unor tehnologii si pe sursele de energie alter
native, in special hidroenergia. Din toate sursele de energie regenerabile, acea
sta a fost cel mai mult folosita, desi in ultima vreme punerea in aplicare a uno
r programe hidroenergetice din tari in curs de dezvoltare a fost temporizata di
motive financiare si sociale, sau ecologice. Numai o mica parte din potentialul
hidroenergetic din tarile in curs de dezvoltare este utilizat: 5% in Africa, 8%
in America Latina, 9% in Asia. China a captat cam 10% din potentialul sau exploa
tabil de 378 GW, cel mai mare din lume. In tarile industrializate se foloseste p
arte mai mare a potentialului hidroenergetic - 26% in tarile membre ale Organiza
tiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si 52% in SUA.
CANCERUL SI MEDIUL
Una dintre cele mai temute si cercetate consecinte ale supunerii la poluanti est
e cancerul. In tarile industriale cancerul cauzeaza 20% din decese. Ratele mai i
nalte ale cancerului din aceste tari au fost explicate, invocandu-se fumatul si
metodele de conservare a alimentelor. In comparatie cu acesti factori, poluarea
ar putea sa joace un rol minor. Dar contributia poluantilor industriali, apariti
a cancerului este neglijabila. Substantele toxice pot contribui la unele forme d
e cancer. Rolul lor este greu de cuantificat din trei motive:
1. se cunoaste prea putin despre toxicitatea celor mai multe substante chimice;
2. cele mai multe expuneri au loc la niveluri foarte scazute;
3. oamenii sunt supusi la substante neidentificate.
Ca rezultat, ponderea estimata a cancerului, ce pot fi atribuite expunerii la su
bstante toxice, variaza de la 7 la 20%.
Pana de curand, a avut loc o polemica aprinsa intre oncologi si epidemiologi in
jurul intrebarii despre caratele deja inalte ale cancerului din tarile industria
le, ce se afla in crestere. Dezbaterea s-a aplanat cand a fost luat in considera
tie si cancerul datorat fumatului, un factor de risc pe care expertii il fac res
ponsabil de circa 30% din toate tumorile.
In studiile recente s-au stabilit cresteri ale ratelor de incidenta pentru forme
de cancer la care nu se cunoaste o legatura cu fumatul. Un studiu din 1990 asup
ra tendintelor din statele, care au pus date la dispozitia Organizatiei Mondiale
a Sanatatii, a ajuns la concluzia ca intre 1968 si 1987 rata deceselor prin can
cerele sistemului nervos central, san, rinichi, piele si mielome multiple au cre
scut in randul persoanelor de peste 54 de ani in 6 tari diferite. Cazurile de ca
ncer la creier si sistemul nervos, cel putin s-au dublat la oamenii intre 75 si
84 de ani, precum si in alte cazuri. Dar aceasta crestere nu afecteaza doar oame
nii in varsta. De exemplu, incidenta cancerului la creier si sistemul nervos cen
tral a crescut la baietii americani sub 20 de ani, cu 16% intre 1973-1977 si 198
3-1987, in timp ce incidenta limfomelor a crescut cu 15%. Cazurile de leucemie s
-au inmultit si ele in cursul acestei perioade.
Unii factori (alcoolul, alimentarea, genele si poluarea mediului) pot juca un an
umit rol. De exemplu, anumite gene confera indivizilor sensibilitate la cancer.
Recent a fost descoperita la Johns Hopkins Unisersity o sectiune de ADN, care co
ntine o gena, ce predispune unele persoane la instalarea cancerului de colon. Fu
nctionarea defectuoasa a genelor, care in mod normal, reprima tumorile, ar putea
fi cauza aparitiei unor cazurile de cancer. Cercetatorii au mai identificat 50
de asa-numite oncogene. Protooncogenele sunt gene implicate, in mod normal, in c
resterea si specializarea celulelor. Cand sufera mutatii ele se transforma in on
cogene si orchestreaza aparitia si cresterea tumorilor.
Expertii estimeaza ca factorii ambientali (alimentarea, fumatul, alcoolul, virus
urile, ocupatia si asezarea geografica) sunt responsabili pentru cel putin 60% d
in toate cazurile de cancer. Conservarea alimentelor prin sarare, afumare sau mu
rare mareste riscul cancerului oral si stomacal. Consumand diverse zarzavaturi,
putem bloca anumite forme de cancer, iar disparitia acestora din meniurile modem
e pot sa conduca la rate mai inalte in tarile industriale. Grasimea alimentara,
de exemplu, poate actiona ca un promotor al cancerului, accelerand raspandirea t
esutului expus la tumori maligne. Alimentatia bogata in grasimi a fost pusa in l
egatura cu cancerul de colon si, probabil, implicata in cancerul la san. Substan
tele chimice pot grabi dezvoltarea cancerului. Dar foarte putine din ele au fost
testate in privinta potentialului de a cauza boala. Expunerea la toxine poate d
eclansa o cascada de evenimente, care, in final conduc la cancer. Unul dintre me
canisme consta in deteriorarea directa a ADN-ului si provocarea mutatiilor. Alte
substante toxice pot duce la cancer, inhiband imunitatea. Nu exista dovezi dire
cte, care sa lege de cancer imunitatea scazuta datorita chimicalelor, dar numero
ase substante recunoscute drept cancerogene se dovedesc capabile de a inhiba sis
temul imun. Benzo(a)-pirenului, substanta gasita in fumul de la esapamentul auto
mobilelor si in cel de carbune, ca si azbestul (fibra naturala minerala), sunt d
oua exemple. O a treia cale, pe care expunerea poate conduce la cancer, este leg
ata de actiunea de tip hormonal a substantei toxice. Alte substante toxice dezac
tiveaza enzimele, care, in mod normal, descompun toxinele, sau au efecte asupra
capacitatii organismului de a umple rupturile din ADN. In conditii normale, aces
te rupturi survin in mod constant, dar sunt repetate cu promtitudine prin proces
e, ce au loc in celula.
Aceasta problema necesita inca cercetari ale efectului diferitor substante, ce d
uc la aparitia si dezvoltarea cancerului, precum si ale mecanismelor de actiune.

IMPORTANTA PADURILOR
Padurea indeplineste urmatoarele functii de baza:
1. CLIMATERICA - modifica anumiti factori climaterici: reduce viteza vantului si
turbulenta aerului; sporeste umiditatea atmosferica in interiorul padurii si in
terenurile invecinate; mentine o anumita proportie a cantitatii de CO2 (despadu
ririle anuale au determinat cresterea concentratiei de CO2 cu 0,2%, incepand din
1958).
2. HIDROLOGICA - mentine constant debitul de apa, deoarece retine o mare parte d
in precipitatiile atmosferice (1 mm3 de padure are mai multa apa decat acelasi v
olum din camp deschis); prelungeste perioada de topire a zapezii; modereaza vite
za apelor torentiale de la suprafata; impiedica producerea inundatiilor. Pentru
a ilustra puterea de retinere a precipitatiilor, este suficient sa aratam ca lun
gimea totala a radacinilor unui fag de 70-75 de ani este de circa 23 km. S-a cal
culat ca la o padure de 200 ha (cu 700 de arbori la 1 ha), radacinile insumeaza
circa 4 mln. km.
3. SANITARA - atmosfera este calma, temperatura e moderata, aerul e bogat cu O2,
lipsit de substante nocive, impurificari. Arbustii si arborii, cu rol antipolua
nt, sunt: unele specii de artari, peri salbatici, plopi, tei, care absorb din at
mosfera benzen, hidrocarburi, acizi, alcooli, eteri. Detectorul cu laser, cu imp
ulsuri ultraviolete, ce functioneaza cu azot sau hidrogen, depisteaza poluantii
atmosferici de ordinul miligramului la 1 m. cub.
RELATIA OM-NATURA
OMUL apare in cadrul naturii ca un factor poluant si poluat.
* Ca factor poluant, el contribuie la poluarea mediului prin eliminari de gaze d
in industrii drept in apa, sol, aer.
* Ca factor poluat, el este supus actiunii substantelor chimice, eliminate de el
-insusi. Astfel, el poate sa se molipseasca.
Raportul om-natura, de la inceputul existentei sale, este:
* in faza de culegator, interventia umana in ecosisteme naturale este neglijabil
a;
* ca vanator si pescar, omul a inceput o inraurire mai evidenta asupra ecosistem
elor, nu pe suprafete extinse, ci pe un anumit teritoriu;
* ca pastor, in deplasarea sa pe mari intinderi pentru asigurarea hranei necesar
e turmelor, a fost nevoit sa defriseze paduri, asa inca actiunile sale au avut l
argi reoercursiuni asupra solului, vegetatiei, climei ;
* ca agricultor, omul transforma ecosistemele naturale in cele antropogene;
* etapa industrializarii si a urbanizarii a constituit cel mai puternic proces d
e diminuare a ecosistemelor naturale pe vaste suprafete ale scoartei terestre,

PARCURILE SI REZERVATIILE LUMII

DELTA DUNARII
Jean Dorst spunea: "Foloasele aduse de pasari sunt inestimabile. Daca aripatele
ar dispare prin absurd, s-ar instaura domnia feroce a insectelor".
A nu proteja aceasta bogatie a naturii este cea mai condamnabila fapta indreptat
a impotriva naturii si, in primul rand, al omului. Impotriva Deltei Dunarii si i
nteresul fata de acest veritabil refugiu avifaunistic european si asiatic depase
sc cu mult granitele unei tari si, ca parte din patrimoniul umanitatii, ea va tr
ebui sa dainuie cat timp va dainui omenirea.
"Paradis al pasarilor" este Delta Dunarii, numita de H.Bernatzic.
S-a spus adesea ca Delta Dunarii este asezata la o rascruce a drumurilor de migr
atie a pasarilor. Situata la hotarul dintre tinuturi cu conditii climaterice mul
t diferite, formata din pamantul smuls de pe aproape intreg trupul Europei, Delt
a Dunarii, cea mai tanara formatiune geologica a Romaniei, a devenit locul coexi
stentei pasarilor cu cele mai variate origini geografice, alcatuind paradisul un
ei lumi de vietuitoare, ce stapanesc vazduhul si intinderea apelor, minunata lum
e a pasarilor. O delta lipsita de fapturi inaripate ar fi o pustietate fara nici
un fel de atractie.

Dunarea e al doilea rau ca lungime din Europa. Izvoraste din Muntii Padurea Neag
ra in Germania si inainte de a ajunge la Tulcea (Romania) fluviul se desparte in
trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, care se varsa, apoi, toate in Marea
Neagra. E cea mai importanta delta din Europa (5050 km2, dintre care 4340 sunt
pe teritoriul Romaniei).
Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acop
era o suprafata de 2.681 km2.
Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga
prin aluviuni mai mult de 43,7 m2.
Pe masura ce se apropie de zona Deltei, Dunarea se divide in trei brate. Bratul
cel mai nordic formeaza granita cu Ucraina, bratul mijlociu duce in febrilul por
t Sulina, iar bratul cel mai sudic isi croieste drum lin catre Portul Sfantul Gh
eorghe.
Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata f
auna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colon
ii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, dintre
care heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).
Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. Delta este un loc de popa
s natural pentru pasarile migratoare. Pelicanul obisnuit este pasarea cea mai re
prezentativa pentru aceasta zona, el fiind rasfatatul acestui paradis al pasaril
or.
In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania,
ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.
Tulcea este principalul oras al Deltei Dunarii. Ridicat pe sapte coline si purta
nd amprenta stilului oriental turcesc, acest fost oras comercial a devenit in pr
ezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai important centru a
l industriei de pescuit din Romania. Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea ofera sans
a initierii in flora si fauna acestei zone, precum si in modul de viata a locuit
orilor acesteia.
Cea mai compacta intindere de stuf din lume se afla in Delta Dunarii. Stuful si
plaurul (insula de stuf plutitoare) acopera cam 3/5 din Delta: 170000 ha primul,
100000 ha al doilea. Insule plutitoare de stuf, manate uneori de vant, plaurul
reprezinta un mediu de viata caracteristic, favorabil multor vietuitoare din Del
ta. Nisipul adus de ape si manat de vant se aduna in grinduri. De la varful Delt
ei (Tulcea) si pana la jumatatea ei (pe linia Periplava-Crisan-Dunavat) grinduri
le sunt paralele cu bratele Dunarii, cu garlele si canalele principale, fiind de
origine fluviatila. Mai spre est de aceasta linie, grindurile sunt valurite sub
forma de dune, pline de melcisori si scoici marine, devenind paralele cu litora
lul si fiind, deci, de origine marina (Letea, Ivancea-Saraturile, Caraorman, ins
ula Sacalin). Grindurile provin din aluviunile aduse de Dunare, care, la un debi
t mediu de 6300 m3 de apa pe secunda, transporta in aceeasi perioada de timp, 21
40 kg de aluviuni.
Vazuta din avion, Delta apare ca o uriasa harta in culori, in care predomina alb
astrul lacurilor, verdele stufarisului si al zavoaielor nesfarsite, galbenul gri
ndurilor de nisip. Rar ajungi sa pui piciorul pe uscat in Delta, caci din cei 43
40 km2 cat il acopera, doar a treizecea parte (148 km2) ramane neacoperita atunc
i, cand apele sunt inalte, iar la o intindere de 2183 km2 sta permanent sub apa.
Delta este apa si uscat, asociate intr-o infinitate de medii - ghioluri, japse,
garle, mlastini si zone inundate, intrepatrunse de intinderi aluvionare, nisipur
i, fixate sau miscatoare, si grinduri. Pasarile din delta alcatuiesc un amestec
de specii cu adaptari la mediile acvatic, amfibiu si terestru. Putinele mamifere
, reptile si amfibii si chiar pestii, mult mai numerosi decat acestea, nu ating
nici pe departe numarul speciilor de pasari pe care delta le gazduieste de-a lun
gul celor patru anotimpuri.
Abundenta de hrana, pe care delta o ofera pasarilor, a determinat instalarea aic
i a unui numar mare de specii. Apele, cu concentratie mare de saruri, pe langa f
aptul ca nu ingheata, contin vietuitoare, ce se dezvolta in masa, avand mai puti
ni concurenti adaptati la acest mediu. Cu acestea se pot hrani pasarile, care ie
rneaza pe lacul Techirghiol in perioada cand Delta si lagunele ingheata. In iern
ile aspre, in zona de contact dintre Dunare si mare, se strang, de asemenea, sto
luri mari de pasari atunci, cand apele dulci ingheata. Pasarile scufundatoare po
t sta si pe mare pana la cativa kilometri departare de tarm, unde apele au adanc
ime relativ mica (pana la 10 m).
Pe o suprafata de aproximativ o sutime din cea a Romaniei, cat are Delta Dunarii
, excluzand Carpatii, isi gasesc conditii optime de trai cam tot atatea specii d
e pasari, unele unicate numai pentru delta (peste trei sferturi din speciile de
pasari cunoscute in Romania sau care o strabat in timpul migratiilor). Ritmul vi
etii este adaptat la ritmul inundatiilor. El este acela care hotaraste cand treb
uie sa aiba loc reproducerea pasarilor, cand este perioada optima de hranire a p
uilor si cand poti migra. In anii cu viituri mari predomina speciile legate de m
ediul acvatic, pentru ca in anii cu viituri reduse sa prolifereze cele cu adapta
ri la mediul terestru. Clima, mai uscata si calda vara si mai blanda iarna, este
favorabila pasarilor sudice (sezonul cald) si celor nordice (in cel rece).
E o uriasa sala de concert, in care flautul privighetorii si trilurile cintezoil
or, punctate de tobele ciocanitoarelor si de oboiul cucului dau adevarate recita
luri. In stufaris ciudatul glas al lacarilor, asemanator cu oracaitul broastelor
, acopera macaitul si fluieratul ratelor, latratul starcilor, nechezatul corcode
ilor, horcaitul carsteilor. Peste luciul japselor, chiraitul pescarusilor este s
tapan. Mugetul buhaiului-de-balta, ce vine de pretutindeni si de nicaieri, rasun
a din cand in cand pe intinderile de ape. Noaptea vine randul fluierarilor, ale
caror glasuri melancolice se insotesc din vazduh si pe grinduri, se cheama, se a
duna. Cele mai mari pasari sunt tacute - lebada cucuiata, lopatarul, chiar pelic
anul. Dar daca ai prilejul nepretuit de a te apropia de o colonie de pelicani, v
ei auzi grohaitul lor profund si ragusit.
Exista multe specii de starci. Ele nu vin in conflict unele cu altele, nu intra
in competitie pentru hrana, asa incat ele pot convietui nestingherit. Spre exemp
lu, starcul alb isi procura hrana din largul apei. starcul cenusiu activeaza mai
mult in zona stufarisului pentru procurarea hranei. Starcul rosu se nutreste cu
insecte, broaste, soparle, soareci.
Startcul de noapte isi cauta hrana (insecte, viermi...) in apropierea locurilor
mlastinoase.
Eliminarea unor specii de catre om direct (prin combatere) sau indirect (prin sc
himbarea mediului) are urmari neasteptate si adesea nedorite. Distrugerea pasari
lor rapitoare a dus la proliferarea ciorilor grive si a cotofenelor, pe care uli
i si soimii le limitau numeric. Grivele si cotofenele distrug nenumarate oua si
pui de pasari de apa, pagubele produse de ele fiind mult mai mari decat cele atr
ibuite rapitoarelor. Pasarile ihtiofage juguleaza din fasa sau limiteaza epidemi
ile, ce bantuie uneori printre prazile lor, pastrand un echilibru intre pestii r
apitori si cei pasnici. Combaterea lor a favorizat mult inmultirea pestilor rapi
tori, in dauna celor pasnici, cu valoare economica mai mare.