P. 1
Curs de Hermeneutica Biblica - Octavian Baban

Curs de Hermeneutica Biblica - Octavian Baban

|Views: 235|Likes:

More info:

Published by: Mihai Si Felicia Chidesa on Oct 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/18/2015

pdf

text

original

Octavian Baban

CURSUL 1 - OBIECTUL ŞI NECESITATEA HERMENEUTICII.....................................10 A. Ce este hermeneutica? ...................................................................................................12 1. Termenul .....................................................................................................................12 2. Definiţie simplă ...........................................................................................................12 2. Abordări ......................................................................................................................13 B. Relaţia hermeneuticii cu alte domenii............................................................................14 C. De ce este nevoie de o hermeneutică biblică? ...............................................................14 D. Punctul de pornire în hermeneutică ...............................................................................16 E. Baza axiomatică a hermeneuticii ...................................................................................16 F. Natura duală a Scripturii.................................................................................................17 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................17 CURSUL 2 - HERMENEUTICA BIBLICĂ ÎN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ.....................18 A. Hermeneutica clasică .....................................................................................................18 1. Perioada patristică .......................................................................................................18 2. Perioada scolastică (sec XII - XIV) ............................................................................18 3. Perioada Reformei ......................................................................................................19 B. Hermeneutica modernă ..................................................................................................19 1. Abordări din perspectiva autorului (pînă în anii 1940) ..............................................19 2. Abordări din perspectiva textului (anii 1950-1970) ...................................................20 3. Abordări din perspectiva cititorului ............................................................................20 C. Hermeneutica contemporană .........................................................................................21 1. Tendinţa pneumatologică ............................................................................................21 2. Tendinţa critic-istorică ................................................................................................21 3. Tendinţa eclesiocentrică..............................................................................................21 4. Tendinţa ideologică.....................................................................................................21 5. Tendinţa relativistă......................................................................................................21 Bibliografie .........................................................................................................................21 CURSUL 3 - HERMENEUTICĂ ŞI COMUNICARE .........................................................22 A. Elemente de teoria comunicării .....................................................................................22 B. Cum comunică Dumnezeu? ...........................................................................................22 C. Importanţa limbajului.....................................................................................................23 1. Limbaj şi semnificare ..................................................................................................23 2. Limbajul şi mandatul cultural ....................................................................................23 3. Limbajul după Babel ...................................................................................................23 D. Hermeneutică şi semiotică .............................................................................................23 1. Proiecţiile textului în sistemul semiotic ......................................................................23 2. O axiomatică a textului biblic din perspectiva semioticii ...........................................24 CURSUL 4 - ROLUL DUHULUI SFÎNT ŞI AL COMUNITĂŢII ÎN HERMENUTICĂ...24 A. Iluminare şi interpretare .................................................................................................24 1. Factorii de natură teologică indică relevanţa şi urgenţa hermeneuticii ......................24 2. Doctrina Duhului Sfînt face ca hermeneutica să nu fie necesară ...............................25 B. Biserica - comunitate hermeneutică ...............................................................................26 1. Criterii .........................................................................................................................26 2

Curs de hermeneutică biblică

Bucureşti, 2009
(prelucrare după D. Mănăstireanu, Curs de introducere în hermeneutica biblică teoretică, Iaşi, 2005)

1

2. Necesitate - Protecţie împotriva relativizării sensului Scripturii. ...............................26 3. Valoarea şi limetele tradiţiei în interpretare................................................................26 C. Responsabilitate în hermeneutică ..................................................................................27 Bibliografie .........................................................................................................................27 CURSUL 5 - CE SE ÎNTÎMPLĂ CÎND CITIM TEXTUL BIBLIC? ...................................27 A. Introducere în teoria lecturii ..........................................................................................28 1. Definiţie ......................................................................................................................28 2. Tipuri de lectură ..........................................................................................................28 B. Rolul presupoziţiilor în interpretare ...............................................................................29 1. Ce înţelegem prin presupoziţii (preînţelegere)?..........................................................29 2. Categorii de presupoziţii .............................................................................................29 3. Rolul presupoziţiilor ...................................................................................................29 4. Întrebări pentru seminar ..............................................................................................29 C. Spirala hermeneutică ......................................................................................................29 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................30 CURSUL 6 - PARADIGMA CONCEPTUALĂ A MODERNITĂŢII .................................30 A. Cîteva definiţii ...............................................................................................................30 B. Baza filosofică a modernităţii ........................................................................................30 1. Rene Descartes (1596-1650) .......................................................................................30 2. Immanuel Kant (1724-1804) ......................................................................................30 C. Implicaţiile raţionalismului iluminist .............................................................................31 1. Dichotomia fapt - valoare ...........................................................................................31 2. Dichotomia privat - public ..........................................................................................31 3. Individualism - colectivism ........................................................................................31 4. Fragmentare ................................................................................................................31 5. Dominaţia maşinii .......................................................................................................31 6. Urbanism .....................................................................................................................31 7. Secularizare .................................................................................................................31 8. Societatea de consum ..................................................................................................31 9. Fenomenul adolescenţei ..............................................................................................31 10. Revoluţia sexuală ......................................................................................................32 D. Influenţa modernismului asupra gîndirii protestante .....................................................32 1. Friedrich Schleiermacher (1768- 1834) ......................................................................32 2. Caracteristicile teologiei moderniste ..........................................................................32 3. Forme de manifestare ..................................................................................................32 E. Paradigme şi mutaţii paradigmatice ...............................................................................32 1. Thomas Kuhn ..............................................................................................................32 2. Mutaţia paradigmatică ................................................................................................33 3. Paradigmele teologice .................................................................................................33 4. Implicaţii asupra paradigmei modernităţii ..................................................................33 F. Reacţia post-modernă la criza gîndirii raţionaliste .........................................................33 1. Deconstructivismul .....................................................................................................33 2. Încotro? .......................................................................................................................33 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................34 CURSUL 7 - ROLUL METODELOR ÎN INTERPRETARE...............................................34 A. Metode centrate pe autor ...............................................................................................34 1. Critica sursei - identificarea surselor textului .............................................................34 3

2. Critica formei - Formgeschichte – ..............................................................................35 3. Critica redactării - identificarea scopului teologic al autorului - Brueggemann, Conzelmann, Marxsen ....................................................................................................35 4. Critica de tip canonic – ...............................................................................................35 B. Metode centrate pe text ..................................................................................................36 1. Critica formală (noua critică) - Roland Barthes..........................................................36 2. Structuralismul - identificarea structurilor textului - Ferdinand de Saussure .............37 C Metode centrate pe cititor ...............................................................................................37 1. Critica reacţiei cititorului ............................................................................................37 2. Critica narativă ............................................................................................................37 3. Critica feministă ..........................................................................................................39 Bibliografie .........................................................................................................................39 CURSUL 8 - HERMENEUTICA GENURILOR LITERARE: VECHIUL TESTAMENT.39 A. Terminologie..................................................................................................................39 B. Genurile literare ale Vechiului Testament .....................................................................40 1. Naraţiunea ...................................................................................................................40 2. Legea ...........................................................................................................................40 3. Literatura sapienţială ...................................................................................................40 4. Poezia ..........................................................................................................................40 5. Literatura profetică......................................................................................................41 C. Interpretarea textelor poetice .........................................................................................41 1. Formele poetice - Paralelismul ...................................................................................41 2. Tipuri de poezie ..........................................................................................................41 3. Principii hermeneutice ................................................................................................42 D. Interpretarea textelor profetice ......................................................................................42 1. Natura slujbei profetice ...............................................................................................42 2. Natura mesajului profetic............................................................................................42 3. Principii hermeneutice ................................................................................................43 E. Interpretarea textelor sapienţíale ....................................................................................44 1. Caracteristici ...............................................................................................................44 2. Subgenuri sapienţiale ..................................................................................................44 CURSUL 9 - HERMENEUTICA FORMELOR LITERARE: NOUL TESTAMENT ......45 A. Genurile literare ale Noului Testament .........................................................................45 1. Evanghelia...................................................................................................................45 2. Parabola.......................................................................................................................46 3. Faptele Apostolilor .....................................................................................................46 4. Epistola .......................................................................................................................46 5. Apocalipsa...................................................................................................................47 B. Interpretarea evangheliilor .............................................................................................47 1. Evanghelia ca naraţiune ..............................................................................................47 2. Centralitatea conceptului de împărăţie a lui Dumnezeu .............................................47 3. Un exemplu - Ev după Matei ......................................................................................47 E. Interpretarea epistolelor .................................................................................................48 1. Caracteristici ...............................................................................................................48 2. Structura ......................................................................................................................48 3. Subgenuri ....................................................................................................................49 4. Principii de interpretare...............................................................................................49 4

D. Interpretarea Apocalipsei ...............................................................................................49 1. Forma mesajului apocaliptic .......................................................................................49 2. Caracteristici ale literaturii apocaliptice .....................................................................50 3. Interpretarea simbolurilor ...........................................................................................50 4. Principii hermeneutice ................................................................................................50 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................50 CURSUL 10 - ROLUL CANONULUI ÎN INTERPRETARE .............................................51 A Ce este canonul? .............................................................................................................51 B. Formarea canonului .......................................................................................................51 C. Interpretare canonică ......................................................................................................52 D. Armonizare: valoare şi limite ........................................................................................53 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................53 CURSUL 11 - INTENŢIA AUTORULUI.............................................................................53 A. Observaţii preliminare ...................................................................................................53 B. Procesul de validare .......................................................................................................54 C. Limitele metodei ............................................................................................................55 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................55 CURSUL 12 - IMPORTANŢA ŞI LIMITELE CONTEXTULUI ........................................55 A. Text, co-text, context .....................................................................................................56 B. Contextul literar .............................................................................................................56 C. Contextul istoric şi cultural ............................................................................................57 D. Limitele contextului .......................................................................................................57 Bibliografie .........................................................................................................................58 CURSUL 13 - PRINCIPII DE INTERPRETARE ŞI APLICARE ......................................58 A. Principii de interpretare .................................................................................................58 B. Principii de aplicare .......................................................................................................59 C. Valoarea studierii Bibliei pe cărţi ..................................................................................60 Bibliografie .........................................................................................................................60 CURSUL 14 - INTEGRAREA MODELULUI HERMENEUTIC .......................................60 A. Hermeneutică şi teologie ...............................................................................................60 B. Necesitatea unui model integrator .................................................................................60 C. Episteme şi praxis în hermeneutică................................................................................61 Bibliografie .........................................................................................................................61

HERMENEUTICĂ
Conţinutul cursului Introducere 1. Definirea hermeneuticii: obiect şi metodologie A. Ce este hermeneutica? B. Relaţia hermeneuticii cu alte domenii C. De ce este nevoie deo hermeneutică biblică? D. Punctul de pornire în hermeneutică E. Baza axiomatică a hermeneuticii F. Natura duală a Scripturii 2. Hermeneutica biblică în perspectivă istorică A. Hermeneutica clasică B. Hermeneutica modernă C Hermeneutica contemporană 3. Hermeneutică şi comunicare A. Elemente de teorica comunicării B. Cum comunică Dumnezeu? C. Importanţa limbajului D. Hermeneutică şi semiotică 4. Rolul Duhului Sfînt şi al comunităţii în hermeneutică A. Iluminare şi interpretare B. Biserica - comunitate hermeneutică C. Responsabilitate în hermeneutică Lumea din faţa textului 5. Ce se întîmplă cînd citim textul biblic? A. Introducere în teoria lecturii B. Rolul presupoziţiilor în interpretare C. Spirala hermeneutică 6. Paradigma conceptuală a modernităţii A. Cîteva definiţii B. Baza filosofică a modernităţii C. Implicaţiile raţionalismului iluminist D. Influenţa modernismului asupra gîndirii protestante E. Paradigme şi mutaţii paradigmatice F. Reacţia postmodernă la criza gîndirii raţionaliste

5

6

5. Valoarea studierii Bibliei pe cărţi 14. Principii de aplicare C. Rolul canonului în interpretare A. Matei 21.lucrare . Formarea canonului C. Terminologie B. 4. Eutih. 9. Interpretarea canonică D. Necesitatea unui model integrator C. Integrarea modelului hermeneutic A. Limitele metodei 12. Lecţia smochinului. Geneza 1 6. 1 Timotei 6 : 2. Cântarea cântărilor.Seminarii (mese rotunde) . Episteme şi praxis în hermeneutică Teme pentru eseul final 1. Genurile literare ale Noului Testament B. Interpretarea Apocalipsei 10. Contectul istoric şi cultural D. Fapte 20. Observaţii preliminare B. Discutaţi pilda „Samariteanului milostiv“ din perspective criticii istorice şi literare. Genurile literare ale Vechiului Testament C. Ce este canonul B. context B. Luca 19. Interpretarea evangheliilor C. Importanţa Duhului Sfânt în inspiraţia şi interpretarea Scripturii. Marcu 11. Principii de interpretare şi aplicare A. Armonizare: valoare şi limite Lumea din spatele textului 11. Principii interpretare B. Importanţa şi limitele contextului A. Interpretarea textelor profetice 9. Intenţia autorului A. Text. Procesul de validare C. Apocalipsa 12 3. Rolul metodelor în interpretare A. final 7.Cursuri . Hermeneutică şi teologie B.Eseu final / examen 7 8 . Contextul literar C. final 8. Hermeneutica genurilor literare: Vechiul Testament A.7. co-text. Limitele contextului Concluzii 13. Elementele cursului . Interpretarea textelor poetice D. Metode centrate pe autor B Metode centrate pe text C Metode centrate pe cititor Lumea dinăuntrul textului 8. Eclesiastul. Hermeneutica genurilor literare: Noul Testament A.

care funcţionează ca bază pentru acţiunea iminentă (astfel. limbaj. înţelegerea finală a mesajului. în cursul acesta se pune accentul pe înţelegerea textului de către cititorul contemporan – şi. sau: „Nu m-ai înţeles. nu este departe de ea. în text) media şi contextul (contextul: un set comun de coduri. Hermeneutică: înţelegerea reflectată şi aplicată în prezent a intenţiei originale. Biserica.” Hermeneutica: ştiinţa şi arta interpretării unei comunicări. destinatar. media (mijlocul de comunicare. trebuie să interpretezi corect ce am spus. acţiunea (închinarea. la aplicare. mesaj intenţionat.. prin care se descriu metodele de înţelegere a mesajului unui text. decodificarea. limbajul: se pot transmite concepţiile. concepte. Cine complică înţelegerea: codificarea. a intenţiei celei mai probabile a autorului textului pe care acesta doreşte să o comunice destinatarului său primar. acţiuni. codificări aleatoare în media. intenţia... în limba română.OBIECTUL ŞI NECESITATEA HERMENEUTICII Note introductive Hermeneutica este un proces. filosofie.. Exegeza: analiza care duce la înţelegerea mesajului original. În mod specific.. Diferenţe conceptuale între hermeneutică şi exegeză Istoricul hermeneuticii.CURSUL 1 . Termenul „interpretare” este înţeles uneori negativ. dar merge mai departe. pe o înţelegere finală a acestui text. se are în vedere înţelegerea finală care motivează şi fundamentează aplicaţia. codificare. anume. dispoziţii) 9 10 . sau: „Este interpretarea ta”. Hermeneutica justifică practica. etc. semne + mesaj. Adesea. reguli Hermeneutica este o rafinare a analizei exegetice. codul. prin interpretare se înţelege o forţare subiectivă a înţelesului unei comunicări: „Ai interpretat corect. De la comunicare la mesaj. interpretare.. acţiunea demarată în urma unui perceperii unui mesaj). dar şi o filosofie cu regulile ei. mesaj înţeles.). viaţa socială. concepte. cea care determină la acţiune în prezent. Comunicare: autor. are aceeaşi temelie. decodificare.

Hermeneutica motivează şi justifică practica. Ce se înţelege. opusă filosofiei dobândirii unor înţelesuri mereu şi imprevizibil noi. nici de ortodocşii credincioşi. Politicianul. limbă. Ce zice. să muncească şi el. Hermeneutica este o ştiinţă pentru că: 1) Operează cu rigoare metodologică.. Cititorul poate interpreta textul conform propriilor sale coduri sau informaţii deţinute. Logosul. Asigurări creştine. O traiectorie a înţelesurilor. este preocupată să slujească adevărul. o activitate constantă. femeile înţeleg şi sunt impresionabile Sunt bărbat. Context creştin: are o spiritualitate creştină. Variabilele comunicării: cultură. cu privire la comunicare: supervizarea divină. 2) Ca şi celelalte ştiinţe. biblice. Ce spune autorul. înţelegerea finală. Blomberg). istoria. Termenul . mesajul este mai nuanţat. Am o anume spiritualitate şi nu sunt departe nici de evanghelicii credincioşi. bărbaţii sunt mai insensibili. Vameşul. Hermeneutică: înţelegerea reflectată şi aplicată în prezent a intenţiei originale. cea care determină la acţiune în prezent. civilizaţie. stabilirea înţelesului unei comunicări . etc. Poliţistul. Constanţa firii umane. educaţie. ce înţelegem.ştiinţa şi arta interpretării mesajelor. Context de asistent social: îi ştim pe oamenii cu aceste probleme.. practică. în armonie cu contextul contemporan al receptorului din prezent. ce ne spune prin asta. ce ne transmite. situaţii de viaţă. Duhul Sfânt. Pastorul. Hermeneutica este disciplina despre priceperea (tehnica) de a interpreta un mesaj dat. folosindu-se de reguli şi principii.. Biserica..mesagerul şi interpretul zeilor în mitologia greacă 2. cu reguli de interpretare şi istoric al interpretării) A.). Domnul Iisus să vă binecuvinteze.. înţelegerea finală a mesajului. omul.. Să nu îi intorc spatele.. Ce este hermeneutica? 1.gr. Amin. acţiunea religioasă (închinarea. Constanţa şi continuitatea planului divin de salvare. Ce înţelegem: Context primar: are o nevoie. cea dobândită înainte de a acţiona Aplicaţii pe texte biblice. viaţa socială. Contex informat: Vrea să ne manipuleze. a. Ce încearcă să spună. Exemplu: Cerşetorul. de asemeni. cu valori tradiţionale. Definiţie Hermeneutica . Ce spune: Da-ţi-mi un ban. 12 . Textul poate re-aşeza comunicarea în funcţie de modul de receptare a textului într-o cultură dată. Sunt parte dintr-o bandă: nu încuraja bandele. istorie. Teorie şi exemple. nu trebuie să îi dau. Hermeneutică: înţelegerea reflectată şi aplicată.Hermes . 11 Există o legislaţie care rezolvă criza lor. interpretare. Nu am mâncat de trei zile. temperamente.. Cu cât presupoziţiile sunt mai complexe.semantica cititorului Q: cât din mesajul iniţial se transmite cu succes? Q: cât din mesajul receptat sunt interferenţe în text şi interferenţe în destinatar? Constantele comunicării: Dumnezeu. Exemplu: Cerşetorul. de fapt. în armonie cu autorul şi contextul originar şi. traducere. ce nuanţe percepem (interpretare şi aplicare) Principii de hermeneutică: Istoric-gramatical Comunitatea Bisericii (autoritatea Bisericii) Echilibru subiectiv-obiectiv Menţinerea apartenenţei la contextul – comunitatea hermeneutică (educaţie.Hermeneia . Ce vrea să spună: sunt sărac. Context de gen: sunt femeie. Context social contestatar: şi eu muncesc pe bani. Bodaproste. Am nevoie. Cursul de faţă studiază Hermeneutica Biblică. Ziare: sunt foarte bogaţi. în particular a textelor scrise (Klein. cf. Sunt orfan. Aş putea să îl ajut. comunitatea juriştilor şi interpretarea legilor. inspiraţia. Un traseu hermeneutic prevăzut de divinitate: o teorie a hermeneuticii predestinate de Dumnezeu.

Biblia ca obiect de studiu este unică 2. Hermeneutica generală Ştiinţele textului-----------------Hermeneutica-----------------Ştiinţele gîndirii 2.ce înseamnă textul biblic acum. b. o tehnică.Ea implică faţă de cititorul actual diferenţe: a. mitic b. c. Contextualizarea şi înţelegerea unui mesaj cere nuanţe pe care regulile. B. Abordarea descriptivă .Aceasta va fi abordarea dominantă.În mod tradiţional această abordare include atît exegeza . în autoritate. 1 Cor.: Goldsworthy (Gospel and Kingdom) . în celibat. cronologice 14 13 . Relaţia hermeneuticii cu alte domenii 1.a fi ca Isus . pentru cititorul contemporan .: Maier (Biblical Hermeneutics) . Abordări a. a modului în care este posibilă înţelegerea. 4) Ca şi celelalte ştiinţe. 2. metode şi reguli în baza cărora putem înţelege sensul corect al textului biblic .1 Cor. în moralitate 5. pentru că Nici un set de reguli şi principii nu poate asigura exactitatea rezultatului.exegeză şi contextualizare . cît şi felul în care interpretul este interpretat de text. 1 Ioan 3:2 . Hermeneutica biblică Exegeza-----------------Herneneutica biblică-----------------Dogmatica C. simplu enunţate şi aplicate. ceea ce ne duce către următorul tip de abordare.3) Presupune o atitudine autucritică. porneşte de la un set de presupoziţii. 14:34 . care sînt validate sau invalidate în procesul cercetării.În spaţiul cultural german concentrarea a fost asupra textului însuşi: Ex.vorbirea femeii în adunare d.O abordare tehnică şi pragmatică. tipologic e. apărută în condiţii culturale speciale . De ce este nevoie de o hermeneutică biblică? 1. inclusiv exegeza însăşi dar şi asupra actului înţelegerii. Matei 6 .ontologic.În acest sens: Hermeneutica este un ansamblu de principii. Biblia manifestă dificultăţi textuale specifice a. Abordarea prescriptivă .: Fee şi Stuart (How to Read the Bible for All Its Worth) . b. în lumea anglo-saxonă efortul s-a concentrat asupra orizontului actual al hermeneuticii: Ex. Răspunde la întrebarea: Ce trebuie să facem pentru a înţelege un text biblic. Hermeneutica este o artă.aplicarea mesajului în contextul contemporan Ex. dar nu exclusivă în cursul nostru. subliniind felul în care interpretul influenţează procesul hermeneutic.podul între lumea textului (autorului) şi lumea contemporană Ex. Biblia este o carte veche. .O abordare mai subtilă.ce a însemnat textul biblic în contextul original. concentrată asupra procesului hermeneutic.literal. poetic. . manifestată prin perfecţionarea continuă a metodologiei.teoria exegezei.rugăciuni scurte sau lungi c. 11:5 .: Osborne (The Hermeneutical Spiral) .Luca 18 . Biblia nu este doar o carte omenească 3. nu le pot asigura. care se concentrează asupra interpretului . cît şi actualizarea .O tendinţă mai nouă.În general. Biblia afirmă o relaţie specială între Dumnezeu şi interpret 4. alegoric. Genesa 1-3 . ştiinţific.litaral. Abordarea subiectivă .hermeneutică . Cartea cîntărilor .

. Ulima axiomă (prezentă în mod implicit la Stott. completată de Beniamin Fărăgău) Afirmaţia centrală: Biblia este Cuvîntul lui Dumnezeu. Baza axiomatică a hermeneuticii (Perspectiva lui John Stott.Reguli gramaticale şi literare Axioma 2. Necesitatea unui reper transcendental . dar explicitată de B.PRINCIPIUL SIMPLITĂŢII .Două soluţii posibile: 1.Bibla ESTE din pricina realizării intenţiei lui Dumnezeu de a comunica cu omul Dumnezeu a vorbit.PRINCIPIUL ISTORICITĂŢII .Sensul natural. 15 16 . Riscul deductivismului . Revelaţia ca punct de pornire a.b. geografice d. Necesitatea abordării inductive .Reguli teologice .totuşi.Pînă aici axiomele au mai mult de-a face cu exegeza. Fărăgău) se referă la actualizare. De aici decurg ultimele două axiome. Dumnezeu nu se contrazice pe Sine . Riscul raţionalismului . Axioma 3.Biblia ESTE CEEA CE ESTE din pricina atributelor lui Dumnezeu. lingvistice D. Riscul subiectivismului .Sensul general .dogmatica 2. nu există inducţie pură b.iluminismul b. culturale c. Omul ca punct de pornire a.Sensul original . Axioma 1. Punctul de pornire în hermeneutică .Reguli istorice . .PRINCIPIUL ARMONIEI . Dumnezeu a vorbit în timp şi spaţiu . Dumnezeu a vorbit ca să se facă înţeles . Din aceasta decurg primele două axiome.principiul profetic E.existenţialismul c.

395) 2. Hermeneutica clasică 1.Clement din Alexandria (m.Cetatea cerească . mai degrabă decît pentru exegeză . Cluj.Fundată de Panten (m. 1991. Ierusalim .HERMENEUTICA BIBLICĂ ÎN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ A.Cvadriga: a. How to Read the Bible for All Its Worth.Urmează în general abordarea alegorică . Biblical Hermeneutics.Fundată de Lucian şi Dorotei (înc.Ioan Chrysostom (m.Vasile cel Mare (m.ex.Interes pentru dogmatică. Sensul alegoric (spiritual).Biserica d. 407) -Teodor de Mopsuestia (m. 1274) F.ex. Sensul anagogic (escatologic) . Şcoala tipologică capadociană . 15-44 Osborne.Augustin (m. The Hermeneutical Spiral.Toma de Aquino (m. Sensul tropologic (moral) .cele trei sensuri: literal.importanţa istoriei .Axioma 4.Grigore de Nyssa (m. Shema Israel. Scripture Union. 1992 Fee. 254) . 430) b. B. IVP. Şcoala alegorică alexandrină . Perioada patristică . 379) . 5-15 Stott. Dumnezeu nu se schimbă .Factorul integrator .PRINCIPIUL ACTUALITĂŢII .Rădăcinile platonice .Linia de echilibru . G. 1127 Klein WW et al. cap.sufletul omului c.Exegeza .XIV) . 1983. Logos.Continuator în Vest . Introduction to Biblical Interpretation. John Să înţelegem Biblia.Reguli generale şi de aplicare CURSUL 2 . a.Anselm de Canterbury (m. 215) . 206) .Origen (m. GD şi Stuart.Interpretarea Bibliei 17 18 . Natura duală a Scripturii 1. IV) . 428) c. Ierusalim . D. 1993. Cuvîntul lui Dumnezeu 2. 1994. 1137) . p.Ierusalim . 1993.Sensul actual . Word.Ierusalim .Rădăcinile iudaice . 7 . moral şi alegoric .principala metodă hermeneutică a Bisericii în primele secole. Perioada scolastică (sec XII .oraşul din Palestina b. Sensul literal . GR. Cuvîntul omului BIBLIOGRAFIE Fărăgău. sec. 3-20 Maier. Şcoala literalistă antiohiană . RomAF. Wheaton: Crossway.ex.

2.Scop . Bultmann c. nu în intenţia autorului. Ex.Sensul se crează prin interacţiunea cititorului cu textul. Derrida şi Don Cuppit 19 20 .Eliminarea straturilor ulterioare. .izvorul transcendent al acordului între limbaj şi realitatea la care acesta se referă.Liberalismul teologic clasic . Sensul rezidă în aceste convenţii. Critica formei . Structuralismul . aşa cum a fost ea primită de comunitatea credinţei Ex.Identificarea scopului teologic al autorilor textului biblic Ex.Moartea autorului .3. există oare garanţia împlinirii exacte a autorului în text? 2) Se acordă o atenţie exagerată contextului.Iluminismul . Hermeneutica modernă .: J.Scop . Iser 3. Critica redactării .: H. Sensul depinde de o reconstrucţie şi adesea arbitrară a contextului original. Abordări din perspectiva autorului (pînă în anii 1940) Metodele critice istorice în general .Subminarea hermeneuticii prezenţei . Childs şi JA Sanders . S.Textul privit ca o multitudine de straturi . Bornkamm şi W.Autorul nu este un creator original.Juan Maldonado B. Textul este suficient. Conzelmann.Probleme ale acestor abordări: 1) Dată fiind implicarea elementului uman în elaborarea textului biblic.Textul ca o realitate deschisă a.: B. Marxsen Critica de tip canonic . Textul nu înseamnă nimic pînă cînd cititorul nu-i dă un anume sens. în detrimmentul textului.Relativizarea sensului .Baur şi Schleiermacher 1. aşa cum a apărut el în contextul original (Sitz im Leben) a. Dibelius şi R. 4) Expresia Cuvîntului lui Dumnezeu este textul în starea lui finală. Critica reacţiei cititorului . . Abordări din perspectiva cititorului .:M.Intenţia şi lumea autorului nu sînt importante pentru stabilirea sensului. ci el foloseşte mijloace. 3) Presupoziţiile raţionaliste de la care au pornit iniţial metodele critice pot deforma rezultatele.Identificarea formei orale originale a mesajului biblic Ex. Fish b.Autonomia cititorului .Descoperirea şi selectarea diverselor surse ale textului biblic Ex.Cititorul este el însuşi interpretat de către text. de Saussure b.Autonomia textului intenţiei precară a. G. Ex.principiul hermeneutic fundamental .: F. Perioada Reformei . convenţii şi structuri literare existente deja în cultura sa.Scop . Barthes şi W. Abordări din perspectiva textului (anii 1950-1970) . 1564) . Deconstructivismul . Noua critică .Concentrarea asupra formei canonice a textului.Dominanţa elementului individual . Ex.Martin Luther (m.Analogia fidei . Ex. Critica sursei .Jean Calvin (m. pentru descoperirea esenţei mesajului.Scop .: Wellhausen b. 1547) .Descartes şi Kant . R.Scop . nu redactările lui anterioare.Urmează în general abordarea literală .Sola Scriptura .Cititorul este cel care crează sensul.

Hermeneutica contemporană . 1995 Klein. Has the Church Misread the Bible?.analogic şi anagogic Ex. Idee 7. Leicester. Introduction to Biblical Interpretation. Stuhlmacher 3. Comunicarea lui Dumnezeu este interactivă 6.: feminism . Mesaj 5. Tendinţa relativistă . 1970 21 4. ci specifică 8. Tendinţa ideologică .F. Apollos. Gutierez Silva. Bucureşti. Comunicarea lui Dumnezeu stimulează descoperirea personală a adevărului 22 . Pentru a conunica. Decodificare 6. sens) 3.C. Comunicarea lui Dumnezeu produce impact asupra receptorului 2.ES Fiorenza. Receptor B.Ştiinţa şi arta recreării înţelesului (sensului) unei comunicări (mesaj). Emiţător 2. Dumnezeu operează în sistemul de referinţă al receptorului Bibliografie Comisia Biblică Pontificală.Cinci tendinţe majore: 1.: G. M. 1987 CURSUL 3 .capabil să spună lucruri diferite în diferite contexte Ex. B.Limbajul este polisemic .: E. Codificare 4.HERMENEUTICĂ ŞI COMUNICARE Hermeneutica . Protestant Biiblical Interpretation.: S. Cum comunică Dumnezeu? 5. Tendinţa pneumatologică .: P. Maier 4. Grand Rapids: Baker. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Dumnezeu ia iniţiativa în comunicare 3. liberaţionism . Linnemann 2.Limbajul ca fenomen pur refenţial Ex. Interpretarea Bibliei în Biserică. Elemente de teoria comunicării 1. Comunicarea lui Dumnezeu nu este generală. A. În comunicare.Limbajul ca vehicul al transcendenţei Ex. WW et al. 1993 Ramm. Idee (înţeles.Limbajul este pur convenţional Ex.O realitate în continuă mişcare . Comunicarea lui Dumnezeu este personală 5. Fish 1. Tendinţa eclesiocentrică .Limbajul este simbolic . Dumnezeu refuză predictibilul şi stereotipurile 7. Tendinţa critic-istorică . Dallas: Word.

secţiune.Cuvîntul . carte b. Care sînt procesele în baza cărora Duhul madiază în noi înţelegerea Bibliei? D. 12) -Lume simbolică . 1984. dacă vrem ca mai tîrziu să avem textul înaintea noastră în amvon?“ b.formă de ascundere a gîndului . Hermeneutică şi proclamare Ernest Fuchs . decît înţelesul ei pentru destinatarii originali? Ori aceasta este o falsă dihotomie? 4.Limbajul . Axioma modestiei C.studiul general al semnelor 1. Axioma necontradicţiei g. subiect. Axioma studierii f. Carson. Limbajul după Babel . Proiecţiile textului în sistemul semiotic Textul . ideologii.Împărţirea limbilor . Comunicarea divină îl invită pe receptor să se identifice cu Dumnezeu 10.ROLUL DUHULUI SFÎNT ŞI AL COMUNITĂŢII ÎN HERMENUTICĂ . Hermeneutică şi semiotică Semiotică .„Ce anume trebuie să facem la masa de lucru. Scara semantică: concept.Două poziţii: .o formă de luare în stăpînire a lumii 3. paragraf.un ansamblu de semne lingvistice. unitar din punct de vedere sintactic (formă). de partea cui vă plasaţi şi de ce? 2. Scara pragmatică: obiect. stare de fapt. p. Care credeţi că este raportul între efortul de înţelegere a textului şi iluminarea Duhului Sfînt? 3. Axioma necesităţii c. Axioma suficienţei d. Factorii de natură teologică indică relevanţa şi urgenţa hermeneuticii a. atitudine. Iluminare şi interpretare .D. 2.2. expresii religioase şi relaţii sociale care dau identitate unei anumite culturi. Auzind acest caz. p. Limbajul şi mandatul cultural . idee. O axiomatică a textului biblic din perspectiva semioticii 9.A.Un caz . Axioma completitudinii e. 13.mijloc de restrîngere a efectelor răului . propoziţie. Finalitatea comunicării lui Dumnezeu este dedicarea a. Scara sintactică: cuvînt. Limbaj şi semnificare Literatura este expresia lingvistică a întregii lumi simbolice a unei culturi. Axioma paradoxului b. Exegetical Fallacies.Decăderea limbajului . scop 1.mijloc de răscumpărare CURSUL 4 .labirintul nesfîrşit de obiceiuri. Hermeneutică şi comunitate 23 24 A. Este oare Duhul Sfînt mai interesat de a ne face capabili să înţelegem semnificaţia Scripturii pentru noi înşine. semantic (înţeles) şi pragmatic (funcţie). (Tate. principiu c.Întrebări: 1. Grand Rapids: Baker. Importanţa limbajului 1. . a.

întotdeauna şi de către toţi“ 1.Walter Wink. Biserica .Protecţie împotriva relativizării sensului Scripturii. God and Rationality. inclusiv Cuvîntul lui Dumnezeu. c. Context hermeneutic b. 167) 25 26 .Hermeneutica este adesea viciată de presupunerea eronată că Cuvîntul lui Dumnezeu nu este nimic mai mult decît un „lucru“ care este „accesibil exegetului ca obiect de cercetare“. Valoarea şi limetele tradiţiei în interpretare a. The Bible in Human Transformation . Duhul Sfînt este activ în interpretarea Cuvîntului pentru noi. Argumentul Karl Barth. Hermeneutic and the Word of God . consensio 2. Torrance. Criterii a. p. Hermeneutică şi lingvistică Robert Funk. Răspunsul Afirmaţia că Duhul lucrează prin intermediul proceselor naturale de înţelegere nu diminuează nicidecum importanţa crucială a Duhului Sfînt în interpretare.Între om şi Cuvîntul lui Dumnezeu nu există nici un punct natural de contact. în viaţa de fiecare zi. Necesitate .“ 2. ca Lumină transparentă. endemică perioadei moderne. Aceasta este parte a „presupunerii. ale oamenilor reali. 3. universitas b. 1971.“ (T. The Word of God and the Wod of Man . antiquitas c. „Rezultatul studierii Bibliei în academie este o incapacitate savantă de a aborda problemele reale. Press. că omul este subiectul căruia trebuie să-i dea socoteală toate lucrurile. de vreme ce Duhul Sfînt va avea grijă ca mesajul să fie înţeles. El se estompează pe Sine pentru ca Dumnezeul Trinitar unic să strălucească prin El înaintea noastră.„Noi trebuie să ne ţinem de ceea ce a fost crezut peste tot.“ c. Problema Noi n-ar trebui să fim atît de preocupaţi de problema înţelegerii. London: Oxford Univ. „Prin însuşi modul Său de existenţă Duhul Sfînt se ascunde pe Sine de noi. b.comunitate hermeneutică Sf. Comunicarea Duhului s-ar face independent de procesele naturale ale înţelegerii umane. Sursă de noi perspective 2. iar prin modul Său de a acţiona. Implicaţii: 1.Comunitatea de referinţă în interpretare a devenit breasla profesională a teologilor şi nu oamenii din Bierrica vie a lui Christos. astfel încît să nu-L putem cunoaşte în mod direct în ipostasul Său. Language. Doctrina Duhului Sfînt face ca hermeneutica să nu fie necesară a. B. Vincenţiu de Lerins .

să comunice. Definiţie Lectură . .ansamblul activităţilor perceptive şi cognitive vizînd identificarea şi comprehensiunea mesajelor transmise scriptic (Paul Cornea. 1.Problema . 222-260 Thiselton. Introducere în teoria lecturii. Conştientizarea esenţei procesului de comunicare. 6. Recunoaşterea complexităţii sarcinii exegetice. Prioritatea întrebării despre ce anume a intenţionat autorul . p. Aprecierea corespunzătoare a rolului aspectelor literare ale textului şi mai ales ale genului literar în interpretare. A.încercarea de a recupera ceva ce nu se află în mod explicit în text. în absenţa unor criterii adecvate (canonul. b.Acest tip de lectură porneşte de la premisa că înţelesul (sensul) nu rezidă decît în persoane. 2) situaţiei de viaţă (Sitz im Leben) a comunităţii creştine primare din care s-a născut sau căreia îi este adresat textul. Carlisle: Paternoster. D. regula fidei. J. (Schuyler Brown. Necesitatea smereniei. El nu se plasează deasupra textului şi nici nu pretinde a-l interpreta pentru alţii. 8. .divin şi uman . Minerva. . 7. 4. În lectura literară cititorul este cu adevărat cititor şi nu critic. Conştientizarea presupoziţiilor cu care ne apropiem de textul biblic. 5.. considerînd cartea drept contextul minim. 1980. Lectură doctrinală . 1988) 2. 3.riscul eisegezei. Exeter: Paternoster. cititorul este penetrat de text şi caută să se lase citit de text. Recunoaşterea rolului canonului în interpretare. Bucureşti. 85-92 Mănăstireanu. CURSUL 5 . Reader Response: Demythologizing the Text).1994.CE SE ÎNTÎMPLĂ CÎND CITIM TEXTUL BIBLIC? 27 28 .Problema . Dimpotrivă.A. textul şi cititorul trebuind să fie luat în serios. fiecare dintre participanţi. Luarea în considerare a importanţei contextului.riscul relativizării sensului (legitimarea unor posibile interpretări contradictorii). Introducere în teoria lecturii C. Responsabilitate în hermeneutică 1.Problema . The Two Horizons. p. comunitatea) de validare a concluziilor.Constă în proiectarea asupra textului a unor convingeri care îşi au originea în afara acestuia. în caseta Centrului de cercetare teologică ) c. 3) vieţii lui Isus (în cazul evangheliilor). 2. Models of Scripture.Urmăreşte recuperarea: 1) intenţiei autorului (sau a înţelesului textului pentru destinatari). Lectură istorică . Lectură literară . Locul Scripturii în tradiţia ortodoxă (în bibliotecă. Bibliografie Goldingay. Tipuri de lectură a. autorul.

Modernitate (modernism) .. pozitiv . negativ . XVII-XIX. sexul. Klein et al.pot distorsiona percepţia realităţii . a luminilor în mase. Mirarea filozofică. sistemul de referinţă d.Atracţia riigorii matematice .R.Q 2 . The Hermeneutica Spiral. ca posesoare de elemente a priori .mişcare ideologică şi culturală antifeudală a burgheziei în ascensiune.W.Care sînt presupoziţiile fundamentale pentru o înţelegere creştină (respectiv evanghelică) a textului biblic? .Presupoziţiile deţin o autoritate provizorie.1781 . predispoziţii c. convingerile politice etc.. Word.Pentru Kant Biblia este normativă numai în măsura în care este în acord cu raţiunea şi conştiinţa . 1991 W.raţionalitate) B. Humanitas. pînă în momentul în care sînt testate şi validate în mos adecvat. 4.Asumţiile (lucrurile presupuse ca fiind adevărate) şi atitudinile pe care interpretul le aduce cu sine în procesul interpretării: limba.filosofia de viaţă.. 1991 G. Osborne..ceea ce sălăşluieşte în spirit înaintea oricărei experienţe (Hersch) . Rolul presupoziţiilor a. Întrebări pentru seminar .BIBLIOGRAFIE B. Biblical Interpretation. Iluminism . 1993 CURSUL 6 . (DEX) 3.Argumentul ontologic .întoarcerea de la analiza logică a conceptului (Anselm) la sursa conceptului înlăuntrul subiectului gînditor (Descartes) .modul de abordare a subiectului 3.teorie epistemologică ce consideră raţiunea drept singurul izvor al cunoaşterii (raţionalism . deoarece 29 30 ..Afirmarea solitară a subiectului cugetător (Jeanne Hersch.examinarea gîndirii teoretice prin ea însăşi. Raţionalism .El repinge argumentul ontologic. mediul fizic. Immanuel Kant (1724-1804) C.Critica raţiunii pure .prejudecăţi.filosofie de viaţă şi fenomen sociologic născut la interferenţa raţionalismului iluminist cu revoluţia industrială 2. metodologice .În ce măsură este posibilă în aceste condiţii interpretarea obiectivă a textului biblic? W. .un efect neintenţionat al Reformei 2.oferă o bază indispensabilă pentru înţelegerea subiectului b.Autonomizarea subiectului .Îndoiala ca metodă de atingere a certitudinii . Categorii de presupoziţii a.R.ceea ce ştin dinainte despre subiect b. IVP.PARADIGMA CONCEPTUALĂ A MODERNITĂŢII A. informaţionale .Q 1. Baza filosofică a modernităţii 1. 1994 . Spirala hermeneutică . Tate. Ce înţelegem prin presupoziţii (preînţelegere)? .începutul gîndirii moderne . inteligenţa.1637 . Rolul presupoziţiilor în interpretare 1. de atitudine . determinaţiile de ordin social. valorile culturale.Presupoziţiile pot avea o influenţă mai mare sau mai mică. fincţie de relevanţa lor asupra subiectului abordat.Discurs asupra metodei . ideologice . 2. sec. Rene Descartes (1596-1650) . Hendrickson. militînd pentru înlocuirea feudalismului printr-o orînduire raţională. prin răspîndirea culturii. Introduction to Biblical Interpretation. înclinaţii. Cîteva definiţii 1.

înrădăcinată în sentimentul dependenţei absolute de Dumnezeu 2. Fenomenul adolescenţei 31 b. (Hersch) 10.ştiinţă 3.Ceea ce a reprezentat Kant pentru filosofie.Spiritual . subiective.public ..Kuhn respinge perspectiva tradiţională asupra dezvoltării ştiinţei pe calea cercetării inductive. Thomas Kuhn . superteorie. autonomia libertăţii .Religie .credinţa . relative 2.Petismul lui Schleiermacher . Sîntem deci incapabili atît să demonstrăm.colectivism . Secularizare 8.set de convingeri şi presupoziţii împărtăşit de o anumită comunitate ştiinţifică . Forme de manifestare a. cu care toţi trebuie să fim de acord. Individualism .Dezumanizarea omului în producţia de serie 6.Valori . fundamentalismul E.reconstrucţia mesajului iniţial al autorului . Dichotomia fapt .1834) . Lewis) .simţuri .scopul interpretării . matrice a disciplinei) .. Friedrich Schleiermacher (1768.Părintele hermeneuticii moderne . Fragmentare 5. Societatea de consum 9. Dominaţia maşinii . or. Paradigme şi mutaţii paradigmatice 1. . nu avem nici o intuiţie a lui Dumnezeu şi nici nu ştim ce înţelegem prin conceptul a exista atunci cînd este vorba de Dumnezeu .Fapte .tot ce avem în prezent este mai bun decît ceea ce era în trecut b. în baza afirmaţiilor oamenilor de ştiinţă . cu scopul pur al dezvoltării cunoaşterii şi o înlocuieşte cu ideea că 32 . imanentism .nu putem spune că ceva există decît dacă o intuiţie se uneşte cu un concept.1962 . Dichotomia privat .material .convingeri particulare.Structura revoluţiilor ştiinţifice . liberalismul teologic C.Paradigmă (model.o Idee. Urbanism 7.realităţi ştiinţifice obiective. Influenţa modernismului asupra gîndirii protestante 1. a însemnat Scleiermacher pentru teologie părintele liberalismului teologic.El n-a permis convingerilor lui filosofice raţionaliste să triumfe asupra conştiinţei religioase .îl putem discerne pe Dumnezeu ca trăsătură a structurii generale a lumii c. snobism cronologic (C. Implicaţiile raţionalismului iluminist 1. Caracteristicile teologiei moderniste a.a fi uman înseamnă a fi un individ autonom 3.Rădăcina totalitarismului (Polanyi) 4. Revoluţia sexuală D. cît şi să respingem existenţa lui Dumnezeu.Metafizică .valoare .S.

Downers Grove: Apollos. Crossan . Reacţia post-modernă la criza gîndirii raţionaliste . riscul de a folosi textul doar pentru a reconstitui imaginea unei anume perioade istorice 1.Slăbiciuni: a. Press.Holtzmann şi Streeter .yahwistă. .Nu schimbări cosmetice.Scop .complexe şi impredictibile b. Implicaţii asupra paradigmei modernităţii .patru surse: J .Don Cupit . Bucureşti.generarea de înţelesuri contradictorii din acelaşi text. Constanţa.„imbecilul american superior citeşte numai Derrida“ . presupoziţii . 1993 Hersch. Opţiunea sa este plonjarea în relativism şi pesimism.Lumea autorului .Revoluţiile ştiinţifice au loc atunci cînd anomaliile dint-o anumită disciplină nu mai pot fi ignorate şi cînd se poate găsi o matrice conceptuală superioară care s-o înlocuiască.Sursa cea mai veche este cea mai vrednică de încredere . Thomas S.Pentateuchul . Pontica.deuteronomică .Vocabularul.J.refuzul sistemului (A.J.Nu superioritatea noii paradigme.teoria Graff-Wellhausen .Modernismul şi-a făcut iluzia că omul.Dilema 96. pentru a dovedi că în final orice text se de-construieşte (se subminează) singur. 2. Gianni. BIBLIOGRAFIE Gunton. Paradigmele teologice . Colin E. Humanitas. prin raţiune. The Hermeneutical Spiral. Jeanne.preoţească.D.Profilul autorului . Sfîrştiul modernităţii. Metode centrate pe autor Introducere . Editura ştiinţifică şi enciclopedică.elohistă. 1976 Osborne. P .1989 marchează sfîrşitul iluziei moderniste 2..aplicarea deconstrucţiei la interpretarea parabolelor . 1988 Vatimo. Science and Hermeneutics.Metoda critică istorică . postmodernismul a realizat că acest lucru este o iluzie. Derrida . Structura revoluţiilor ştiinţifice.Evangheliile . exemple . Creation and the Culture of Modernity. Încotro? 33 . Downers Grove: IVP. Critica sursei . Mutaţia paradigmatică .. Vern S.ipoteza celor două documente: Marcu şi Q (Quelle) 34 F. Deconstructivismul . Bucureşti.Augustin . Grant R.Periodizarea istoriei . 3.Necesitatea restaurării referentului transcendental al limbajului. 1993 CURSUL 7 .Este oare postmodernismul o alternativă viabilă . Cambridge: Cambridge Univ.Toma de Aquino ... perioadele istorice . E . îţi va crea propriul destin. Pleşu . ci mai degrabă anomaliile celei vechi reprezintă elementul determinant. 1. 94 .identificarea surselor textului a. 1994 Kuhn. Mirarea filozofică.post-structuralism. .paradigmele ştiinţifice controlează comunităţile ştiinţifice. D . stilul şi ideologia autorului pot fi descoperite şi folosite ca grilă de analiză a textului b. The One the Three and the Many: God.ROLUL METODELOR ÎN INTERPRETARE A.Neoortodoxia 4. nov.Raţionalism . al căror scop este mai degrabă rezolvarea de probleme concrete.Reacţie şi contrareacţie . 1991 Poythress. ci schimbarea întregii paradigme .

probleme . presupoziţii .Procesul: 1) selecţia surselor. 2) adaptarea materialului. b. concluziile suferă .Textul este privit ca întreg. Rudolf Bultmann.Înţelesul textului nu poate fi perceput decît în cadrul comunităţii credinţei. .Deşi cartea este privită ca întreg (aspect pozitiv). ci în viaţa de credinţă a comunităţii. presupoziţii .Elemente exterioare (ex.„Moartea“ autorului .Interes nu pentru genul literar. nu este luat în considerare întreg canonul.. . 1. ci pentru formele textului.Contextul literar determină înţelesul textului. Conzelmann.Roland Barthes a.Înţelegerea întregului influenţează înţelegerea părţilor componente.Pierderea unităţii textului 2.Sensul textului nu trebuie căutat în istoria din spatele acestuia sau în activitatea redacţională a autorului. presupoziţii . probleme .Concluziile bazate pe critica sursei şi a formei sînt luate ca bază . Marxsen a. 36 . 4) contribuţia autorului la text b. Critica formală (noua critică) . uşor de memorat. reprezintă mijlocul prin care tradiţia este păstrată şi transmisă (critica tradiţiei). structurat din diverse elemente. probleme .Multe dintre relatările evangheliilor n-ar fi autentice.Lectura istorică a textului este înlocuită cu o studiere istorică a procesului de canonizare.Insuficientă atenţie dată autorului şi contextului său.Neglijarea importanţei istoriei 3.Principiile descoperite în studiile etnologice pot fi aplicate culturilor biblice.Martin Dibelius. probleme . 3) aranjarea materialului. .Ignorarea diferenţei între antichitate şi societatea contemporană (ex.scriere) . oralitate . . . 4.identificarea scopului teologic al autorului Brueggemann.Folclorul modifică continuu sursele transmise oral. Critica redactării .Autonomia textului .Autorii au aranjat şi modificat sursele lor funcţie de scopul lor teologic . ceea ce conduce la o hermeneutică a resemnificării. Critica formei . . Critica de tip canonic – concentrarea asupra canonului acceptat de Biserică.Selectivitate . luat drept punct de plecare în exegeza biblică . Metode centrate pe text . . 35 b.Brevard Childs a. Vincent Taylor a.Autorul poate folosi alte surse.c. ci pentru textul însuşi. cu care este de acord . psihanaliza) determină sensul textului.Preocuparea exegetului trebuie să fie nu în primul pentru ceea ce se află în spatele textului. presupoziţii . . B. b.Lipsa acordului între diverşii adepţi ai acestor teorii . ci inventate de comunităţile primare.Fragmente (forme) scurte.Dacă premisele sînt false. probleme .Fără identificarea surselor nu este posibil a face afirmaţii despre scopul teologic al folosirii surselor .Formgeschichte – identificarea formei orale aflate la baza textului .

. situaţia. p. Critica narativă a.Textul este privit static. 3) structuri de efect . chiar atunci cînd circumstanţele care le-au dat naştere nu pot fi recuperate? .„Povestea“ nu există în mod autonom în text.Structurile există la nivelul subconştientului. probleme . 37 38 .Opoziţia între ficţiune şi realitate C Metode centrate pe cititor . 2) structuri culturale .Orice activitate umană este esenţialmente o formă de comunicare.Ferdinand de Saussure a.Cititorul este cel care creează sensul textului.Relativizarea sensului 2.Arta naratorului .Concentrare nu asupra a ce înseamnă textul. audienţă.“ (Tate.Modul de lectură este influenţat de contextul social.impactul structurilor universale b.identificarea structurilor textului .centrală în producerea experienţei existenţiale .rădăcini existenţialiste.2. premise .Este corect să vorbim despre text fără a lua în consideraţie ceea ce se întîmplă atunci cînd citim? . probleme .Textul nu este purtător de sens. Structuralismul . presupoziţii . ci numai de mesaj. ci a felului cum transmite textul înţelesul lui . să devină un personaj.De ce unele texte au un impact mai mare decît altele? 1.Tipuri de structuri: 1) structuri enunţiative . cititorul este obiect pasiv . ci este adusă în fiinţă de interacţiunea dintre text şi cititor .Naraţiunea invită cititorul să intre în această „poveste fără sfîrşit“. premise . probleme .De ce continuăm să citim texte. Critica reacţiei cititorului a. .coduri şi convenţii. b. .„Orice activitate socială umană este manifestarea unor sisteme de convenţii care coordonează felul în care oamenii îşi organizează existenţa în structuri semnificative. 187) . b.intenţia. .

Specie literară . c. gen discursiv. .3. istoria implicării lui Dumnezeu cu omul. b. Terminologie 1. modul de gîndire pe care îl reflectă este cel inductiv. Forme literare .teologia eliberării. cu caracter juridic. probleme . Naraţiunea a.Literatura sapienţială se concentrează asupra regularităţii (Proverbe). adresîndu-se în primul rînd afectivităţii. nedreptăţii (Iov) şi zădărniciei (Eclesiast) lumii. . care se poate folosi de oricare dintre genuri.Legea este expresia caracterului desăvîrşit al lui Dumnezeu şi a fost revelată omului nu ca mijloc de ajungere la mîntuire. deducînd din aceasta necesitatea existenţei şi a implicării lui Dumnezeu în lume. 4. CURSUL 8 . c."aplicarea adevărului în propria viaţă.exprimă în formă narativă (în poezie sau proză) idei. .categorie literară generală cuprinzînd diversele modalităţi în care comunică operele literare. b.Selecţia arbitrară a textelor biblice pe grade de autoritate 3. 1993. grupate în mai multe categorii.Principiul profetic . pentru a da sens vieţii. c.cuprinde lucrări scrise pentru a fi reprezentate pe scenă.Patriarhalismul textului biblic . B.HERMENEUTICA VECHIUL TESTAMENT GENURILOR LITERARE: . sentimente şi acţiuni ale unor personaje în cadrul unor întîmplări reale sau imaginare. Randolph. de sorginte marxistă b. .modalitate literară specifică de reprezentare a realităţii: a. 2.Rădăcini . Legea a. ca specii ale genului dramatic). gen epic. b.Fiecare gen literar implică modalităţi specifice de comunicare. Poezia a. scopul este împărtăşirea înţelepciunii .transmite idei logic înlănţuite. povestirea unui şir de evenimente într-o desfăşurare gradată. gen liric sau epic. Bibliografie Tate. A. Genurile literare ale Vechiului Testament 1. ci ca "îndrumător spre Cristos" (Gal 3:24). d discursiv . Gen literar . Biblical Interpretation. Critica feministă a. în lumina experienţei" (Fee). cu scopul de a produce o schimbare în cei cărora li se adresează. c. Cuvîntul lui Dumnezeu. constituită din porunci individuale. devenit sub imperiul inspiraţiei Duhului. Literatura sapienţială a.categorie literară subordonată genului (de exemplu comedia şi tragedia. dramatic . ci cu imagini şi metafore. 3. formă literară mixtă. Peabody: Hendricksen. 39 40 . 2. premise . b. c. Acestea trebuie să fie cunoscute ca atare şi impun aplicarea unor principii specifice de interpretare. operează nu cu argumente. sentimente intime.Literatura poetică este prin excelenţă cuvîntul omului despre Dumnezeu. constituie o condiţie a legămîntului lui Dumnezeu cu Israel. b.exprimă în mod direct stări afective personale.Conştiinţa feministă .Un exemplu biblic nu are valoare normativă decît atunci cînd este susţinut de o poruncă. reflectă o abordare inductivă. epic . liric .Confuzia între gen şi sex .

cea mai citată carte în NT.Noutatea instituţiei profetice . Este bazată pe relaţia de legămînt între Dumnezeu şi Israel. Interpretarea textelor poetice . cîntece de război . pornind de la Lege către viaţă. studiaţi limbajul metaforic. aspectul escatologic: 1) distanţa istorică îngreuiază interpretarea 41 42 . sinonimic . g. alături de Deuteronom şi de Isaia.trei tipuri de paralelism .o dezvoltare a ideii. p. p. Formele poetice . Literatura profetică a.(Cînt.individuale (Ps 13) şi colective (Ps. cît reformă c. 20:7). 3:1.5. 1.mai multe versuri construiesc către un punct culminant (Ps. identificaţi strofele poeziei .al doilea vers îl repetă pe primul cu foarte puţină variaţie sau deloc (Ps. d. e. antitetic . climactic . g. Tipuri de poezie . c. f. f. p. 2:2-4. b. reflectă un mod de gîndire deductiv. Interpretarea textelor profetice . cel mai adesea exprimată în formă poetică. plîngeri . identificaţi contextul istoric al psalmului. imnuri (cîntece de laudă) . 2. . 65).Printre cele mai citite cărţi ale Bibliei. . c.(Ps 1) h.apariţia unei noi idei. 15:1-18). Natura slujbei profetice a.).al doilea vers se află în contrast cu primul (Prov.celebrează legămîntul lui Dumnezeu cu Israel. Yahweh Domnul istoriei (Ps. de întronare (Ps. 30:8-10). 1. studiaţi psalmii mesianici in termenii sensului lor istoric. b.Paralelismul . psalmi sapienţiali . 1:3. 12). imnuri de mulţumire . Yahweh Protectorul (Ps.preotul.nu există paralelism sinonimic pur a. grupaţi versurile paralele. sintetic . înainte de a trage concluzii. c. p. Principii hermeneutice C. identificaţi tipul specific de poezie. individuale (Ps. .structură chiastică (Ps.Is.Psalmii . înainte de a cerceta sensul lor escatologic.Longman . b. b. d. Psalmi regali: de încoronare (Ps 2). primirea şi comunicarea unei revelaţii de la Dumnezeu b.în contextul blestemelor legate de legămînt (Ps 12). ci dorinţa lui Dumnezeu de a produce o schimbare în actualitate în viaţa poporului Său. cîntece de dragoste . inversat . D. regele şi profetul. păstrarea tradiţiei. cînt.Robert Lowth . 3.aduse lui Dumnezeu care a răspuns unor rugăciuni. 2. e. Ier. studiaţi psalmul în întregime. 53:5). c. 24). a. în care al doilea vers adaugă ceva la primul (Ps.În literatura profetică nu elementul de previziune este dominant.Yahweh Creatorul (Ps 8). 50:19b). p. cîntece de sărbătoare .1750 . 8:3-4). psalmi imprecativi . 33). 66). dacă este posibil. 18) şi colective (Ps. nu atît inovaţie.Expresii ale vieţii de închinare a poporului lui Dumnezeu a. Natura mesajului profetic a.Moise (Ex. Ps.

2) profeţii de binecuvîntare .Folosesc verbul la imperativ . . b. Proverbele şi Eclesiastul. teologia creaţiei . 3) identificarea cu Torah. Ele nu oferă promisiuni.Is. vedenii. ci cele mai mari şanse de succes b. E. c. identificaţi tipul oracolului.2) problema împlinirii: perspectiva telescopică asupra istoriei. b. Principii hermeneutice a. g. nu unul absolut. 41:8-20.accent pe creaţie 1)principiul răsplătirii guvernează Universul 2) apărarea polemică a dreptăţii lui Dumnezeu 2.Mai întîi un mod de viaţă şi apoi un gen literar a. dar nu este afirmată în mod explicit d. 2) revelaţii directe. identificaţi elementele literale şi pe cele simbolice.Folosesc verbul la indicativ . nu vă impuneţi propriul sistem teologic asupra textului. formele mesajului profetic . multiplă (Fee). orientare practică b. ghicitoarea.tipuri de oracole: . 3. 18:1-10. Interpretarea textelor sapienţíale 1. memorabile ale unor adevăruri învăţate în cursul unei experienţe îndelungate de viaţă . uneori utilizînd structura: a) interdicţie (poruncă). 15:17 4) proverbe numerice .Definiţie: formulări concise. păstraţi echilibrul între elementul istoric şi cel escatologic. 8:33.Amos 7:15-17. 19:17 3) comparaţii . 2) prezenţa divină transcende sfera profetică sau preoţească. c. e. 43 44 . f.Is.Prov. dependenţa de Dumnezeu: 1) leagă experienţele zilnice de centralitatea Legămîntului lui Dumnezeu. Subgenuri sapienţiale a.Cuprinde în principal Iov.Tipuri de sfaturi sapienţiale: 1) îndemnuri scurte . d.Ier. înţeleciune. 3) vaiuri . 15:18 . 30: 18-19 5) proverbe antitetice . sfaturi .Prov.Principiu: Proverbele comunică un adevăr probabil. 4) acţiuni simbolice . 33:23-26. starea profetului: 1) vise.Poezie. 3:13-26. identificaţi oracolele. 3) împlinire condiţionată. . 5) oracole de tip proces . apocaliptic 1) mesaje de judecată . căutaţi situaţii analoge în biserica modernă. 4) tendinţa de personificare a înţelepciunii c.Ier. delimitaţi cu atenţie accentele cristologice. tipologică (Osborne).Prov.Prov.autoritatea divină este presupusă. 11:24 2) prescriptive . implicîndu-se în viaţa cotidiană. 6) dispute profetice . Caracteristici . autoritate indirectă .Amos 5:18-20. proverbe .Prov.Genuri conexe: zicala. plus cîţiva psalmi sapienţiali.Prov. garanţii absolute.Tipuri de proverbe: 1) descriptive .

Evanghelia a. b. CURSUL 9 .Precedentul istoric nu poate fi privit ca normativ. . c. ci a Duhului Sfînt. Epistola a. . disputa . c. povestiri şi reflecţii exemplare .Iov.Definiţie: Un vorbitor încearcă să-şi convingă iterlocutorul de un anumit adevăr . caracter plurisemantic. ci selectivă. documente ocazionale c. ce a permis recontextualizarea lor. o istorie nu a oamenilor. . ţinînd în general de naraţiune.Gen oarecum autobiografic.Iov.Spre deosebire de disputele profetice.Din pricina naturii lor ocazionale.Principii: 1) Identificarea adevărului care domină discursul. nu oferă o imagine a întregului. apoi la contextul evangheliei şi apoi la contextul contemporan.Exemple: Prov. ale reducerii la un singur punct moralizator şi ale alegorizării. d. 1:20-33 . ci a problemelor şi a soluţiilor. ci instrumente folosite pentru a provoca un răspuns. nu sugestii relative. urmăreşte un scop teologic bine conturat. 3. 2.variantă: discursul sapienţial .Structură: 1) formulă introductivă 2) povestire (proverb. întrebare retorică) 3) concluzie morală . Faptele Apostolilor a. 22:22-23 2) învăţături extinse .b) motivaţie . gen literar mixt. 16:7 2) invocări .În interpretarea evangheliilor trebuie diferenţiate cele trei contexte la interferenţa cărora sau format ele: viaţa şi lucrarea lui Isus. 16:18-21 3) imnuri . 4.Prov. .Prov. decît în cazul în care încearcă să stabilească un tipar repetabil. b. rostiri sau povestiri cu caracter simbolic. a mişcării Evangheliei de la iudei la neamuri. c.înţelepciunea personificată ca o femeie care îşi strigă mesajul pe uliţă .Principiu: Cheia în interpretare este observarea felului în care elementele componente susţin concluzia morală. .HERMENEUTICA FORMELOR LITERARE: NOUL TESTAMENT A. c.Iov. b. . identificarea contextului istoric în care au fost scrise este esenţială pentru interpretarea epistolelor. 24:30-34.Iov 9:5 4) afirmarea nevinovăţiei . nu sînt ilustraţii.Interpretarea parabolelor trebuie să evite cele două extreme.Principiu: Poruncile şi interdicţiile prezentate sînt cerinţe absolute. teologia evanghelistului şi Sitz im Leben al comunităţii creştine primare. identificînd elementele semnificative şi aplicîndu-le întîi la contextul activităţii lui Isus. nici istorie pură. b. gen discursiv. 45 46 . aici auzim ambele părţi. nu este nici biografie. Eclesiastul . 2) Identificare modului în care contribuie deversele moduri de expresie la zidirea argumentului. Genurile literare ale Noului Testament 1. 31:5 .Varietatea modurilor de expresie folosite: 1) plîngeri . nu o istorie completă. un tip specific de naraţiune. Parabola a.

.5.). înţelesul nu rezidă doar în evenimentele din lăuntrul povestirii. I. formă de rezistenţă.Ev după Matei . ton mai degrabă public.ca şi cum am asculta o singură parte într-o comvorbire telefonică f. contextul escatologic al NT b. (19:2-26:1). corpul dogmatic al epistolei .1 Cor. IV. 108) c. 1:4 . Cu alte cuvinte. (Tate. Apocalipsa a. Pavel. ci în realitatea pe care povestirea îl cheamă pe cititor să o creeze. unilaterale .elemente: 48 . . II (8-11:1).Rolul criticii narative . gen complex (narativ. 1:10-17 . (13:54-19:1).formulă de solicitare sau poruncă . mai degrabă decît ca simplu om) d. Predica de pe munte . 1:13 . Centralitatea conceptului de împărăţie a lui Dumnezeu a.cap 23 b.anunţarea scopului epistolei . solid înrădăcinată în elemente veterotestamentale.aprecierea calităţilor destinatarilor.noii interpreţi ai Torei.Dialogul cu iudaismul rabinic a. dominanţa dimensiunii religioase n raport cu cea personală a autorilor umani (ex. Un exemplu .prezentarea colaboratorilor b. Povestirea însăşi nu este decît jumătate din metaforă."deja şi totuşi nu încă" 3. Structura a. 1:10 . mulţumirea . salutarea . triada . documente ocazionale b. (3-7).Interpretarea genului apocaliptic după regulile de interpretare a genului profetic este eronată.elemente: . profetic etc.anunţarea unei posibile vizite . Caracteristici a. decît intim e. nu oferă tratări exhaustive g. III. referenţialitate .afirmarea autorităţii apostolice a autorului . V.redescoperirea evangheliei ca formă de literatură. Interpretarea evangheliilor 1. b.amanuensis 2.note autobiografice . personajele şi împrejurările pentru a comunica în mod eficare acele adevăruri.1 Cor. E. Interpretarea epistolelor B. (11:2-13:53).1 Cor.formula de exprimare a bucuriei . c. p. ca apostol. Epilog (26:3-28:20) e. a.adevărata interpretare aTorei 47 1. partea aplicativă a epistolei .schiţa subiectelor tratate c. Isus . folosirea unui secretar . lectură verticală şi orizontală 2.. Evanghelia ca naraţiune . c. începutul sfîrşitului . procesul 1) autorii stabilesc adevărul pe care vor să-l comunice 2) ei selectează.. ucenicii . istorie şi ficţiune d.adevăratul interpret al Torei şi personificarea Torei d. structură polemică . 4:14-21 d.lumea povestirii ne îndreaptă către o realitate dincolo de ea însăşi. epistolar.Rom. b. ordonează şi interpretează evenimentele. în perioade de opresiune şi persecuţie. cu accentuat caracter simbolic.1 Cor. Structura în cinci părţi: Prolog (1-2). cealaltă jumătate fiind interpretarea către care povestirea ne conduce. extensii ale evangheliilor c.formula de dezvăluire .combinarea unei variante modificate a salutării greceşti cu salutarea ebraică.

îndemnuri homiletice centrate în jurul unui subiect . 2) ruptura faţă de trecut şi prezent. flexibilitate . Principii hermeneutice a. dualism modificat 3. pesimism faţă de prezent b.Rom. How to Read the Bible for All Its Worth. liste de împrejurări . 4. Forma mesajului apocaliptic a. 2:6-11 h. imnuri . Subgenuri a. revelaţie prin vise şi vedenii . Studiaţi contextul la care se referă afirmaţiile epistolei .dialoguri cu un adversar ipotetic . 5:10-11 c. 3) proză simbolică. determinism istoric e.2Cor. Interpretarea simbolurilor a. e. Caracteristici ale literaturii apocaliptice a. b. ciclul apocaliptic . diatribe . 1982 50 . 3:9 i. 9:24 l.1 Cor. Grand Rapids: Zondervan. c.nu în situaţia prezentă. 23-28 d.Iacov. Principii de interpretare . promisiunea mîntuirii c. remarcaţi funcţia şi înţelesul simbolurilor.diferenţe faţă de profeţie: 1) necondiţionalitate. 1:5-7 . gen şi formă . remarcaţi tipul de literatură . liste cu reguli de comportament în comunitate .nu o caracteristică exclusivă 49 BIBLIOGRAFIE Fee & Stuart.formularea unor răspunsuri standard la întrebări puse curent Rom.Gal. d.liste de vicii şi virtuţi . formulări sapienţiale .1Tes. a.cheia înţelegerii altor elemente simbolice ale viziunilor. remarcaţi perspectiva pasajului .Efes.atenţie la riscul subiectivităţii în reconstruirea contextului c. Interpretarea Apocalipsei 1.ce caracteristici manifestă. liste de vicii şi virtuţi .Fil. 12:9-13 . simboluri interpretate . 15:1-5 g. remarcaţi structura pasajului sau a cărţii. topos .să îndrepte mintea cititorilor dinspre evenimente către sensul lor teologic.1 Cor.rareori simbolurile îţi fixează sensul.puţine lucrări sînt total apocaliptice b. recapitularea istoriei 2.autorul intenţionează să ne îndrepte către Dumnezeu. e.Rom.. lanţuri de cuvinte . 5:19-23 . b. întrebări retorice .Concluzie: În lumina multelor forme literare prezente în epistole. 6:16) 3.Problema hermeneutică fundamentală: distincţia între elelentele ocazionale. 4:13-18 e. scopul .prefaţată de o listă de îndemnuri finale .. 5:9 f. credeuri . cultural determinate şi cele extraculturale.principiul bulgărelui de zăpadă e.atenţia la diferenţa de stil între autori b. d. elementul etic . încheiere .clarificarea scopului viziunilor pentru cititori f. Remarcaţi diversele subgenuri c. adevărata lor semnificaţie . c.un element vizual şi unul ideatic.1 Cor.1 Cor. mediaţie angelică d.variate îndemnuri cu caracter moral . metafore . 5:21-6:9 e. 8:21-32 k. 2:18-22 j. necesitatea căutării fondului biblic al simbolurilor. 4. D. nu doar spre evenimentele viitoare. perspectiva realităţii transcendentale d. Studiaţi dezvoltarea logică a argumentului .2 Pet.conţine aluzii care conclud epistola (Gal. captatio benevolentiae . structura .Gal. simbolism ezoteric g. nu este o surpriză faptul că specialiştii au recunoscut natura profund literară şi eminamente artistică a literaturii biblice epistolare. 13 b. accentuaţi elementul teologic şi fiţi rezervaţi faţă de cel predictiv . ci în utilizarea simbolului în contextul original.

Criterii de canonicitate: Klein et al. c.Osborne.) 51 sa. apostolicitate b. recunoaşterea valorii comunităţii. 1991 . "canonică" a cărţilor Bibliei.pluralitatea sensurilor (semnificaţiilor) 3. Ezechiel. fideism .C. recuperarea ansamblului. Critica criticii canonice a.canonul ca proces a.Cărţi problemă: Proverbe.comunitatea (externă sau internă?). Septuaginta .Athanasius .. b. c.fixarea canonului.neclară. Noul Testament . Introduction to Biblical Interpretation. b. Vechiul Testament a. c.Marcion . Acest text acceptat sub raport canonic este puctul de pornire al oricărei exegeze. standard . resemnificarea textului . refacerea legăturii între academie şi biserică. G.) .Diferenţe de percepţie între protestanţi. catolicitate CURSUL 10 . Josephus (Contra Apion 1:38-41) . Textul este acela pe care Biserica l-a făcut parte a vieţii ei şi care rămîne cu Biserica pînă în ziua de azi. sursa de autoritate . B. definiţia canonului .Sensuri ale cuvîntului: a.C.ROLUL CANONULUI ÎN INTERPRETARE A Ce este canonul? . c.conţine unele dintre apocrife . ortodocşi şi catolici 2. Conciliul iudaic de la Jamnia (90 d. C. 52 .C.22 de cărţi (cele 39 ale canonului protestant): Legea. forma finală. b. The Hermeneutical Spiral. .reaplicarea lui succesivă în cursul procesului de canonizare. 1993 a. Cîntarea cîntărilor şi Estera. neglijarea NT . Profeţii şi Scrierile. (Terence Keegan) a.) .) şi Cartagina (397 d.canonul ca produs Cel mai important lucru este textul acceptat de Biserică drept canonic. o perspectivă "holistică" asupra textului biblic. ortodoxie c.problema canonului în canon (subcanonul).prima listă de 27 de cărţi accceptată fără ezitare (Epistola pascală 367 d. lista cărţilor care compun împreună Sfînta Scriptură. Eclesiast. Formarea canonului 1.C. regulă. 2. Interpretare canonică 1. Critică canonică : Brevard Childs .prima încercare de fixare a unui canon . Dallas: Word.listă. d.Confirmarea canonului: Hippo (393 d. b. .Childs nu oferă o bază istorico-teologică justificabilă pentru critica b.Canon . Critică canonică: James Sanders .după Sundberg aceasta este Biblia pe care trebuie s-o fi acceptat primii creştini. Downers Grove: IVP. o hermeneutică a resemnificării .

Validity in Interpretation . în sens restrîns . 3. Observaţii preliminare 1. b.căutarea unei teologii a NT. carte . bazată pe credinţa în ineranţa Scripturii . S.W.combinarea mai multor pasaje aparent contradictorii.căutarea unei teologii biblice.căutarea unei teolgii sistematice.Necesitatea unui standard de validare care să elimine relativismul . Downers Grove: IVP. Dilthey (1833-1911) b.Importanţa identificării intenţiei autorului .D. fără excepţie. e. 54 . Revenirea autorului . Procesul de validare BIBLIOGRAFIE Bruce. Identificarea interpretărilor posibile 2. aşa cum este el reflectat în text.p. pericolul armonizării forţate. W. Biblie . legitimitate . Fish şi W. în sens larg . Introduction to Biblical Interpretation. testament . către CITITOR 53 d. H. Existenţa unui hiatus între naşterea ideii în mintea autorului şi specificitatea culturală a limbii . pasaj .Sens şi semnificaţie .D. coerenţa . 53-69 1. Schleiermacher (1768-1834) şi W. b.O clarificare necesară: nu propriu-zis intenţia autorului. Validarea: a. prin TEXT. 1993 (cap 3 . Gadamer c. "The Intentional Fallacy") B. 1988 Klein.măsura în care interpretarea este permisă de regulile normale ale limbajului. 2.luarea în considerare a tuturor componentelor textului.măsura în care urmează regulile genului literar în care se încadrează textul. Hirsch. c. .credinţa în posibilitatea reconcilierii unor pasaje aparent contradictorii. bazată pe convingerea existenţei unei anume unităţi a Scripturii. Definiţie a.INTENŢIA AUTORULUI A. Dallas: Word. Evaluarea implicaţiilor fiecărei interpretări 3. The Canon of Scripture.-G. Iser 2. CURSUL 11 . c.în absenţa sensului intenţionat de autor nu există speranţa realizării unui consens (Hirsch). Realizarea intenţiei autorului -. 3..F. Mişcarea de la AUTOR. b. b. et al.armonizarea diferitelor cărţi biblice. necesitatea păstrării echilibrului între diversitatea şi unitatea Scripturii a: F. Armonizare: valoare şi limite 1.interpretarea aleasă este mai plauzibilă decît alte posibilităţi. general . d. Wimsatt şi M.Poate fi textul o oglindire perfectă a minţii autorului? (W. acordul cu genul . Beardsley. Concluzii a.E. în baza criteriilor de mai sus. ci sensul intenţionat de autor. corespondenţă . Scara de aplicare a. F.decizia apriorică de a armoniza şi a integra tot ceea ce se găseşte în Scriptură.

New Haven: Yale Univ.IMPORTANŢA ŞI LIMITELE CONTEXTULUI f. A.pentru a alege sensul probabil din cele posibile metoda presupune cunoaşterea sensului intenţionat. & Walhout. contextul imediat b. Grand Rapids: Eerdmans.tipul de linie ideatică depinde de genul literar.cuvintele propriu-zise. context 1.împrejurările concrete în care a luat naştere şi cărora li se adresează textul B. P. secţiuni 3.Textul este produsul unui autor. p. caracterul esenţial al textului . Interpretation: An Essaz in the Philosophy of Literary Criticism.. scoate în evidenţă relaţiile structurale din text . 1980 Lundin.revenirea la text a. din pasajul care formează obiectul de studiu 2.R. Contextul literar 1. riscul distorsionării textului. Thiselton . iar autorul este produsul unei epoci. Limitele metodei 1.relaţiile dintre cuvinte în propoziţii.D. Princeton: Princeton Univ. Co-text . b. 164). Text . nu o metodă c. R. ed. revelaţia g.. 2.D. care este tocmai obiectivul metodei. Cercurile contextului a. E. b. b. circularitate . Tate C.acesta ancorează textul în istorie şi face posibilă interpretarea sensului original. .problema împărţirii textului în versete şi capitole. Orice text scos din context riscă să devină un pretext A. Press.modelul acţiunii a. paragrafe.termeni c.. scopul şi temele b.. cartea ca întreg c. centralitatea autorului . co-text.autorul nu poate fi cunoscut decît în măsura în care îl revelează textul.C. Context . tipuri de relaţii structurale (Klein. reprezintă un ghid pentru identificarea sensului corect al cuvintelor cuvinte . luarea în considerare a acţiunii reciproce între text şi cititor. testamentul e. Validity in Interpretation.definiţia intenţiei autorului la Hirsch este o presupoziţie. Responsibility in Hermeneutics. Peter Juhl . imposibilitatea falsificării (Juhl) . Thiselton. Importanţa contextului literar a. Biblia CURSUL 12 . C. o recomandare. optimism . ne dă acces la linia ideatică a autorului . celelalte cărţi ale autorului respectiv BIBLIOGRAFIE Hirsch. Text. Dumnezeu 55 56 . 3. 1985 d. imposibilitatea separării stricte a sensului şi a semnificaţiei. Probleme ale abordării lui Hirsch a. 1967 Juhl.Hirsch presupune un grad de obiectivitate care nu este posibil în condiţiile preînţelegerii cu care se apropie cititorul de text. transcriere structurală. diagrame structurale 2. Press.

Limite: intenţia autorului. . b. Scriptura are un singur înţeles şi acela este înţelesul normal. detaliile fiind interpretate în lumina întregului. 3. În interpretarea Bibliei trebuie să pornim de la ceea ce este cunoscut. Importanţa contextului istoric şi cultural a. Trebuie să identificăm impactul pe care l-a avut mesajul biblic asupra destinatarilor originali.3. . contextualizarea 2. neglijarea textului . riscul arbitrariului. Cu cît mai redus este pasajul studiat. Interpretarea trebuie să înceapă cu imaginea de ansamblu. Scopul cercetării contextului . . Elementele contextului a.mijloace de validare . Dilema. datele disponibile. . Biblia trebuie interpretată în lumina culturii autorului original şi a destinatarilor iniţiali. p.W. Principii hermeneutice legate de contextul istoric şi cultural a.reconstruirea (sau cel puţin înţelegerea) ambianţei istorice şi culturale a textului 2. Limitele contextului 1. Corolar: Pentru ca o învăţătură să fie biblică. către ceea ce este necunoscut. destinatarii c. ci Persoana lui Dumnezeu. 155-214 Andrei Pleşu. et al. 6. 5. Principii hermeneutice legate de contextul literar a. Fiecare afirmaţie trebuie înţeleasă potrivit sensului ei natural în contextul literar în care apare.sensus plenior 4. Contextul istoric şi cultural 1.literal . Corolar: Ceea ce este obscur trebuie înţeles în lumina a ceea ce este clar. ea trebuie să încorporeze tot ceea ce se spune în Biblie despre acel subiect. 7. 9. Principii de interpretare 1. 3.Imaginea de ansamblu se obţine prin acumularea de detalii. perspectiva b. Biblia trebuie interpretată în mod raţional. 16-22 sept. Bibliografie W. Corolar: Nu Biblia este obiectivul studiului nostru. „Contextul“. data 3. nu un produs. (nu are nevoie de alte autorităţi pentru a fi înţeleasă).autorităţi . cu atît mai mare este riscul de a greşi în interpretare.normal . Introduction to Biblical Interpretation. b. Scriptura trebuie interpretată prin Scriptură. Interpretarea Bibliei trebuie să fie un proces. Biblia este autoritatea finală în materie de credinţă. CURSUL 13 . mentalitatea c. 88. p. A. 1994. 2.Raţiunea nu este singura cale de investigare. 1993. dar este singurul mijloc de validare a interpretării.interpretare individualistă şi comunitară 2. 8. Klein. Dallas: Word. autorul b. Adevărul biblic trebuie exprimat în propria limbă într-un mod cît mai apropiat de ideile culturii originale. Biblia trebuie interpretată în lumina intenţiei autorului. 57 58 D.PRINCIPII DE INTERPRETARE ŞI APLICARE C.

nu să fie impuse. . Aplicarea trebuie să ducă la schimbarea atitudinilor.În predici este util a da exemple de aplicaţii. clarifică interpretarea.Înainte de a căuta aplicaţia specifică a unui lucru specific din Scriptură.. Adevărurile generale trebuie aplicate în mod specific. 9. Pentru a face aplicaţii corecte trebuie să înţelegem bine situaţia prezentă. decît în produsul final C. 5. Grand Rapids: Zondervan. dar nu le limitează. 1978 CURSUL 14 . 59 Bibliografie Walter Henrichsen. 4.: fenomenul adolescenţei 7. sistematică e. Necesitatea unui model integrator 1. . ordinea are nevoie de creativitate. .Dacă este vorba de legalişti scrupuloşi. trebuie să căutăm principiul general pe care acesta îl ilustrează. .în viaţa personală -Corolar: Învaţă-i pe oameni aşa cum înţelegi lucrurile acum . 8. înseamnă că nu am crescut. Aplicarea trebuie să-mi modeleze filosofia de viaţă. ca cei din Corint. el are nevoie să fie susţinut de o poruncă. Caracteristici ale teologiei a. canonică c. . . istorică d. comunicîndu-le că eşti gata să-ţi schimbi convingerile.Dacă părerile noastre despre lucruri nu se schimbă. În aplicare trebuie să facem distincţie între general şi particular. contemporană f. Aplicarea este un proces.ex.general: principiu aplicativ.Dacă avem de-a face cu oameni haotici. dacă datele o impun. trebuie să le dăm legi. adevărurile specifice trebuie aplicate în mod general. . 6. dar acestea trebuie să fie doar sugestii. Iluminism şi fragmentare 60 . În interpretarea Bibliei trebuie să acordăm atenţia cuvenită progresiei revelaţiei. Corolar: Dacă nu-ţi este clar cum trebuie aplicat un pasaj. practică g. biblică b. ci a fi creativi. ca cei din Galatia.INTEGRAREA MODELULUI HERMENEUTIC A. nu să fie controlată de aceasta. Harta teologică B. 2. Pentru ca un exemplu să fie normativ. Valoarea studierii Bibliei pe cărţi B. 10.Dumnezeu este mai interesat în procesul în care sîntem implicaţi. ilustraţii. 3.în Scriptură . Haosul are nevoie de legi. pentru a-i ordona. . . . Aplicaţiile specifice ilustrează adevăruri generale. A Laymans Guide to Interpreting the Bible. Hermeneutică şi teologie 1. urmărind schimbarea lăuntrică profundă. 10. trebuie să le dăm perspectiva libertăţii în har.Aplicarea nu înseamnă a face ceva în mod mecanic. escatologică 2. .particular: aplicaţie personală.Nu este vital necesar să ştim răspunsurile la toate întrebările ce se nasc din Scriptură. Aplicarea trebuie să se bazeze pe o interpretare corectă a textului Scripturii. Principii de aplicare 1.

11-27 Desfăşurare biblic. CURSUL DE HERMENEUTICĂ TEME PENTRU ESEUL FINAL . Bucureşti. Scripture Union. How to Read the Bible for All Its Worth. cap. Language and Scripture: Reading the Bible in the Light of General Linguistics. p. Stuart.G.Steiner. 160-173 Bibliografie Prolegomene la orice teologie sistematică. Linguistics and Biblical Interpretation. p.Silva. Evaluaţi cîteva dintre poziţiile curente cu privire la rolul Duhului Sfînt în inspiraţia şi interpretarea Scripturii. Să înţelegem Biblia. P. . Punctul de plecare: practica vieţii 2. 1992. 1983. 1993 . Condiţia postmodernă. How to Read the Bible for All Its Worth. Interpretarea alegorică .John Stott. Fee şi D.D. . J-F. 2. M. RomAF. God. The Hermeneutical Spiral: A Comprehensive Guide to Biblical Interpretation. Holism 3.Interpretarea Bibliei . Procesul integrării Cîte un student va face prezentarea şi evaluarea unui articol. D. CL & Hubbard. 1991. Eseuri de hermeneutică. . London: HarperCollins.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Babel. Bucureşti. C. GR.R. AC. Downers Grove: IVP. Episteme şi praxis în hermeneutică 1. . Word. Dallas: Word.Fee GD & Stuart.. IVP. 3-20 (copie xerox în dosarul de hermeneutică din bibliotecă) . New Horizons in Hermeneutics: The Theory and Practice of Transforming Biblical Reading. 61 62 . 7 .Ricoeur.Klein. Interpreting the Parables. 1989. MMB.G. 1993. Blomberg. Introduction to Biblical Interpretation. The Hermeneutical Spiral. Klein et al. 1982 . 1993. Necesitatea echilibrului.W.Lyotard. riscul fariseismului 3. Osborne.W.Thiselton. KK. Implicaţii ale situaţiei limbajului „după Babel“ asupra hermeneuticii textului SEMINARUL 1 NECESITATEA ŞI BAZA AXIOMATICĂ A HERMENEUTICII De citit: . 1993 . Humanitas. G. 1994 . Introduction to Biblical Interpretation. 1991. p.Cotterell FP & Turner. după care vom discuta în grup problemele ridicate de aceste texte. p.) 4. Împărţirea pe două grupe C.235-249 .un sfîrşit sau un nou început pentru teologia biblică? Discutaţi. London: Scripture Union. London: SPCK. Rolul de premergător al epistemicului 3. (. Bucureşti.Blomberg.Osborne. p. 1983 . După Babel: Aspecte ale limbii şi traducerii. Necesitatea absolută a aplicării. 5-15 . RL Jr. Univers.2. Leicester: Apollos. aplicînd rezultatele la un text la alegere. 311-316. Discutaţi pilda „Samariteanului milostiv“ din perspective criticii istorice şi literare.. 1990 3.

The Two Horizons: New Testament Hermeneutics and Philosophical Description with Special Reference to Heidegger.Orice comentariu academic pe cartea Iona. Greidanus. London: Scripture Union.Klein.Tate. Introduction to Biblical Interpretation. CL & Hubbard. Exemplele exegetice utilizate sînt un ajutor nepreţuit pentru cititor. gramaticale. Dallas: Word. 1982 . OBSERVAŢII 63 . Logos. 5. 1993 Una dintre cele mai noi lucrări evanghelice care oferă o perspectivă de ansamblu asupra problematicii actuale în hermeneutică. CL & Hubbard. MMB. Editura Logos o va publica în primăvara anului 1994 sub titlul Biblia ca literatură. .) . Exeter: Paternoster. Cluj. 1984 O lucrare a cunoscutului profesor de NT de la Trinity Divinity School. D. The Synoptic Problem. 1980. Blomberg. . DA. logice. G. KK. Introduction to Biblical Interpretation.Fee GD & Stuart. 1989 Valoroasa lucrare a celor doi teologi de la London Bible College abordează implicaţiile lingvisticii în hermeneutica biblică. Exegetical Fallacies. RL Jr. Blomberg.Klein. Dallas: Word. Titlurile sugerate nu sînt decît un punct de plecare pentru propriile investigaţii.Stein.Fărăgău. Carlisle: Paternoster. Cartea Iona . nu exagerat de tehnic. . Peabody: Hendrickson.Blomberg. Vă sugerăm.Thiselton. p. WR. Cartea Iov . DG. D. 1982 Scopul acestei cărţi este definirea principiilor de interpretare a diverselor forme literare prezente în Biblie. 1982 . . London: Scripture Union. ci intenţionează a încheia procesul hermeneutic cu proclamarea. 1993 Carson. RL Jr. D. AC. . . Introduction to Biblical Interpretation. KK. să cercetaţi titlurile din bibliografia generală recomandată pentru curs. The Modern Preacher and the Ancient Text: Interpreting and Preaching Biblical Literature. How to Read the Bible for All Its Worth. Gadamer and Wittgenstein. presupoziţionale şi istorice) întîlnite curent în exegeza biblică. How to Read the Bible for All Its Worth. Biblical Interpretation: An Integrated Approach. 1994. 1982 BIBLIOGRAFIE COMENTATĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN HERMENEUTICA BIBLICĂ CURSUL LECTURI ESENŢIALE 6. Fee GD & Stuart.Klein.. 1991 8.. p. Grand Rapids: Baker. 85-92. S.valoare şi limite. Limbajul utilizat este accesibil.capodoperă a literaturii sapienţiale ebraice. CL & Hubbard. London: Scripture Union.. a textului şi a cititorului. şi abordînd domeniul în mod extensiv şi profund în acelaşi timp. Holy Scripture. de asemenea. The Historical Reliability of the Gospels. RL Jr. (. Bultmann. Achiziţionarea ei este un imperativ. Dallas: Word.Fee GD & Stuart. 1993 . 85-92. Leicester: IVP. cap 5. 1994 . D. Nu este permisă nicidecum reducerea bibliografiei la aceste titluri. Analizaţi Epistola lui Iacov din perspectiva autorului. KK. Introduction to Biblical Interpretation. 1988 Autorul se concentrează asupra interferenţei hermeneuticii cu homiletica.. How to Read the Bible for All Its Worth. C. 53-69.Orice comentariu serios la cartea Iacov. London: SPCK. B. RL Jr.naraţiune sau istorie? . Cotterell FP & Turner. Biblical Hermeneutics. How to Read the Bible for All Its Worth. Efeseni. R.. Scrisă într-un limbal academic. Lectura cărţii este imperativă pentru cei care nu înţeleg a se opri la exegeză. KK. London: Scripture Union. Grand Rapids: Baker. Linguistics and Biblical Interpretation. 1980. Blomberg. Blomberg.) . (. Armonizarea textelor paralele în evangheliile sinoptice .Maier. care tratează succint diversele erori (semantice. Klein. CL & Hubbard. 1993.Fee GD & Stuart. . Dallas: Word. . p. această carte are şanse să devină clasică 64 7.Orice comentariu serios pe cartea Iov (vezi maditaţiile lui Kierkegaard).Bloesch.

Cartea oferă o necesară perspectivă continentală într-un domeniu dominat pînă acum de autorii anglo-saxoni. Authority and Canon. Literary Approaches to Biblical Interpretation. nou în teologia biblică. WR. a cititorului. Philips Long. 1995 O excelentă introducere succintă. 1994 Ultima lucrare publicată în seria Apollos intitulată Foundations of Biblical Interpretation. Wheaton: Crossway. extrem de utilă în clarificarea terminologiei de bază în hermeneutică. ed. Biblical Interpretation: An Integrated Approach. ed. autorul priveşte Scriptura din patru perspective: ca tradiţie mărturisitoare. a textului. 1986 O nouă colecţie de eseuri pe teme aflate la interferenţa hermeneuticii cu teologia. ca şi canon autorizat. Tremper III. profesor la Tubingen. a metodelor şi elementelor de bază în studiul biblic. Un curent 65 66 . 1994 Prima lucrare majoră în domeniul hermeneuticii a unui teolog evanghelic german. din perspectivă catolică. Tate. tradusă în engleză. JD. Poythress. 1987 Scopul autorului acestei cărţi este de a-l familiariza pe cititor cu natura literară a Bibliei şi de a-l încunoştiinţa cu privire la cercetările curente făcute asupra Bibliei de criticii literari. Cluj. Logos. Downers Grove: Apollos. Leicester: IVP. pe două niveluri de dificultate. Henrichsen. iar alteori este plictisitoare. Autorul nu oferă o bază axiomatică pentru principiile sale. G. În lucrarea de faţă. precum şi în obţinerea unei imagini asupra dezvoltării conceptelor implicate. Deoarece cursul urmează în mare această abordare. Biblical Hermeneutics. deşi ea oferă o bună introducere a principiilor de interpretare a Bibliei. 1985 O excelentă lucrare evanghelică cu caracter academic. VS. V. este o introducere remarcabilă în problematica perspectivei narative asupra hermeneuticii. Downers Grove: IVP. ce încearcă să ofere o imagine de ansamblu esupra hermeneuticii.. The Art of Biblical History. pe teme aflate la interferenţa hermeneuticii cu teologia. Hermeneutics. Lucrarea evită limbajul tehnic şi poate oferi o bună privire de ansamblu asupra domeniului. în care vom vedea scurgînde-se multă energie în viitorii ani. Leicester: Apollos. 1995 Aşa cum afirmă şi titlul. Lucrarea va deveni cu siguranţă un punct de reper în domeniu. O lucrare tehnică.. 1990 O lucrare de referinţă devenită standard. M. DA & Woodbridge. în sfîrşit. Face parte din seria Foundations of Biblical Interpretation. aceasta nu este o lucrare cu caracter academic. WA. ca revelaţie trăită. RG. Face parte din seria Foundations of Biblical Interpretation. Models for Scripture. Bucureşti. 1990 Silva ne oferă în această carte principii de utilizare a limbajului biblic în baza cărora putem evita erorile curente în acest domeniu. B. Carlisle: Paternoster. Protestant Biblical Interpretation: A Textbook of Hermeneutics. London: SCM. Ramm. 1970 Un manual clasic. DA & Woodbridge. The Hermeneutical Spiral: A Comprehensive Guide to Biblical Interpretation. Interpretarea Bibliei în Biserică. IH. Meaning and Understanding: The Philosophical Framework for Biblical Interpretation. de hermeneutică filosofică. Carson. devenit însă demodat din perspectiva ultimelor evoluţii pe scena hermeneuticii. Leicester: Apollos. 1988 O carte fascinantă. Comisia Biblică Pontificală. Silva. Autorul priveşte revelaţia ca punctul legitim de pornire în demersul hermeneutic. Deşi dezamăgeşte uneori. Cercetaţi Scripturile. Carlisle: Paternoster. ed. Leicester: IVP. Face parte din seria Foundations of Biblical Interpretation. Scripture and Truth. ed. New Testament Interpretation: Essays on Principles and Methods. scrisă din perspectivă evanghelică. Osborne.. cartea reprezintă unul dintre cele mai bune materiale bibliografice pentru acest curs. cartea reprezintă o abordare profundă a chestiunilor esenţiale din sfera hermeneuticii NT la începutul anilor optzeci. JD. Grand Rapids: Baker. Gruenler. LECTURI SUPLIMENTARE Carson. God. larg acceptate în mediul evanghelic. J. altele mai puţin.. Leicester: Apollos. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. care să sintetizeze avantajele celor trei perspective posibile în hermeneutică: a autorului. A Dictionary of Biblical Interpretation. ca şi cuvînt inspirat şi. Cartea mai conţine o prezentare succintă. Science and Hermeneutics: Implications of Scientific Method for Biblical Interpretation. 1983 O colecţie de eseuri. unele mai valoroase. Peabody: Hendrickson. 1991 O altă lucrare recentă a unui teolog evanghelic. 1994 Un biblist încearcă să se apropie de problematica pe care o ridică dogmatica în înţelegerea textului biblic. stîrnind vii controverse între teologii aparţinînd ambelor domenii. lectura cărţii poate fi de mare folos pentru student. 1991 Autorul încearcă să ofere un model hermeneutic integrat. Leicester: IVP.Maier. GR. Coggins RJ & Houlden. în curentele şi metodele hermeneuticii contemporane. JL. Marshall. Goldingay. 1991 Un studiu comparativ al implicaţiilor hermeneutice ale idealismului european şi ale realismului anglo-american. Longman. Language and Scripture: Reading the Bible in the Light of General Linguistics. Dificilă şi tehnică pe alocuri. în care autorul trasează paralele între hermeneutică şi teoriile lui Thomas Kuhn.

P. Thiselton. mişcîndu-se paradoxal între elementul unificator al codului şi cel diversificator al Babelului. A. accentuînd noua orientare către importanţa cititorului în procesul hermeneutic. semantică şi pragmatică. Bucureşti. M. Editura Academiei Române. dacă este să înţelegem în mod adecvat revelaţia biblică. LECTURI SECULARE Barthes. Introducere în teoria textului. Bucureşti. New Horizons in Hermeneutics: The Theory and Practice of Transforming Biblical Reading. O prezentare clasică a semioticii. Echinox. din perspectiva ultimelor evoluţii în teoria literaturii. Edinburgh: T & T Clark. Introducere în teoria lecturii. cartea oferă şi un excursus istoric în hermeneutică pe traseul Schleiermacher. 1983 O lectură fascinantă. din mîna unuia dintre cei mai importanţi specialişti în domeniu Ricoeur. Exeter: Paternoster. Bucureşti. E. 1988 O tratare tehnică. 1980 O lucrare detaliată. puţini au citit-o şi încă mai puţini o înţeleg. Prima sa carte publicată în româneşte. din perspectivă structuralistă.. Humanitas. JRW. 1994 O perspectivă psihanalitică asupra lecturii. Text. Cluj. din partea unui reprezentant de frunte al noii critici literare. Vasiliu. extrem de relevant pentru interpretarea biblică. de Saussure. Cornea. G. Plăcerea textului. Dilthey. AC. Gadamer and Wittgenstein. RomAF. P. din partea unui bun specialist român în domeniu. despre care mulţi au auzit. Tratat de semiotică generală. prea dificilă pentru un începător. 1993 Cartea lui Stott se adresează publicului larg. E. care abordează limbajul natural din perspectiva traducerii ca fundament al oricărui proces de comunicare. Heidegger. Lucrarea deschide seria Foundations of Biblical Interpretation. comprehensivă şi extrem de competentă a lecturii. Has the Church Misread the Bible? The History of Interpretation in the Light of Current Issues. 1995 În acest nou volum. Să înţelegem Biblia. Eseuri de hermeneutică. oferind o introducere simplă în geografia. Univers. 1994 Prima mare lucrare a unui biblist care înţelege că teologia biblică şi dogmatica trebuie să se afle într-un permanent dialog. Autorul promite să reia cîndva tema la un nivel mai profund. ci au fost prezente în biserică de-a lungul istoriei ei. Eco. Cartea Românească. Minerva. Elemente de filosofie a limbajului. Steiner. Leicester: Apollos. 1982 67 68 . Gadamer. concentrîndu-se asupra contribuţiei lui F. istoria. Reprezintă un demers comparativ (schematic şi reducţionist pe alocuri) între cultura greacă şi cea ebraică. Scriere şi oralitate în cultura antică. Church & World. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. 1994 Probabil cea mai importantă lucrare de hermeneutică filosofică apărută pînă acum în româneşte. profundă şi tehnică. mesajul şi interpretarea Bibliei. autorul face o trecere în revistă a discuţiilor actuale în domeniul filosofiei limbajului. R. AC. Cornea. În afara unei perspective fenomenologice asupra stadiului discuţiilor hermeneutice actuale. O lectură imperativă. 1987 Scopul cărţii de mai sus este de a arăta că dezbaterile actuale din hermeneutică nu sînt noi. Vasiliu. F. astfel încît lecţiile istoriei ne pot ajuta cel puţin să nu repetăm erorile din trecut. 1992 O tratare exhaustivă a hermeneuticii moderne. 1990 O încercare de tratare sistematică a noţiunii de text din perspectivă semiotică. Watson. Interpretation in Theological Perspective. U. Stott.Silva. Bultmann. dar esenţială pentru cel avansat. 1988 O lucrare de mici dimensiuni a acestui incitant eseist român. Bucureşti. London: HarperCollins. Bucureşti. Thiselton. ca entitate sintactică. Bucureşti. The Two Horizons: New Testament Hermeneutics and Philosophical Description with Special Reference to Heidegger. După Babel: Aspecte ale limbii şi traducerii. Bucureşti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->