Sunteți pe pagina 1din 6

BIBLIOGRAFIE

1.Norel, Mariana, Metodicapredării limbiişiliteraturii


române în învăţământul primar; Braşov, 2010;
2.Academia Română, Dicţionar Ortografic, Ortoepic şi
Morfologic al limbii române, Editura Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 2005
2.Bărbulescu, A. Neculai, C., Exersăm, ne jucăm,
ortograme învățăm, editura Carminis, Pitești, 2012;
3.Berdescu, G., Ortografia în şcoală, E.D.P.,Bucureşti,
1973;
4.. Blideanu, Eugen, Şerdean, Ioan ,Orientări noi în
metodologia studierii limbii române în ciclulprimar, E.D.P.,
Bucureşti, 1981;
5.Constantinescu, Maria, Capcanele ortografiei,E.D.P.,
Bucureşti, 1996;

5. Farcaș, G., Gorgan, M., Palaga D., Să descoperim SECRETUL


ORTOGRAMELOR – îndrumări metodice pentru învățători/profesori din
învățământul primar, Editura ASS, Iași, 2011;

6. Peneş, Marcela, Ortografie – exerciţii pentru clasele I-IV, Aramis,


Bucureşti,1998;

*** ,,Şcoala ortografiei – set 64 planşe ortografice”, Aramis, Bucureşti.


Utilizarea metodelor activ-participative in
predarea semnelor de ortografie si
punctuatie in invatamantul primar
Publicat: 29 Oct 2011 00:00

REZUMAT

A fost aleasa ca tema a prezentei lucrari, Utilizarea metodelor activ-participative in


contextul predarii semnelor de ortografie si punctuatie in invatamantul primar, datorita
importantei sale in contextul formarii competentelor de redactare a unui text.

Avand in vedere faptul ca aceste competente sunt urmarite si de obiectivele cadru stabilite la
nivelul disciplinei limba si literatura romana, pentru acest nivel de invatamant si ca
automatizarea gresita a deprinderilor de a scrie corect, o data realizata implica grave
consecinte asupra progresului scolar al elevilor, tema ni s-a parut interesanta si din punct de
vedere metodologic.

Lucrarea contine trei mari capitole ce prezinta tema aleasa din punct de vedere stiintific,
metodologic si practic, experimental.

Capitolul intai, intitulat ORTOGRAFIE SI PUNCTUATIE trateaza semnele de ortografie si


punctuatie din punct de vedere stiintific, insistand asupra contextelor utilizarii lor.

In al doilea capitol, ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND PREDAREA ORTOGRAFIEI


sI PUNCTUATIEI IN INVATAMANTUL PRIMAR se vorbeste despre importanta prevenirii
si corectarii greselilor de ortografie si punctuatie, se aduc in centrul atentiei metodele
specifice de predare a ortografiei si punctuatiei: conversatia, explicatia, demonstratia,
analiza(fonetica, ortografica, gramaticala), citirea ortografica, copierea(selectiva, creatoare),
dictarea(selectiva, creatoare, libera, autodictarea).

Pe langa aceste metode asupra carora nu vom insista data fiind utilizarea lor frecventa, s-a
utilizat in lucrarea de fata atat un sistem de metode activ-participative, cat si material
ortografic confectionat de invatator, dar si de elevi, ceea ce reprezinta variabila experimentala.

In categoria acestora se inscriu: ciorchinele, masa rotunda, mai multe capete la un loc, metoda
cubului , ganditi-lucrati in perechi, jurnalul cu dubla intrare, metoda cadranelor, eseul de cinci
minute.

Ultimul capitol, CERCETAREA PEDAGOGICA ne-a permis sa utilizam si o analiza


statistica primara, transformand rezultatele obtinute in urma aplicarii testelor, in procente care
ulterior au fost reprezentate grafic cu ajutorul unor histograme. De asemenea, aplicand testul
t, care ne-a ajutat sa calculam sansa de a inregistra rezultatul experientei, a rezultat ca
diferenta dintre cele doua grupuri este statistic semnificativa la pragul 0,05. Astfel ipoteza
specifica se confirma.

In acest context, s-a stabilit ca esantion experimental clasa a treia, cand problemele legate de
semnele de ortografie si punctuatie sunt mentionate explicit in programa scolara, chiar daca in
clasele anterioare, ele s-au rezolvat in momentul in care au fost semnalate.

Accentul pe aceste continuturi ale programei incepand din clasa a III-a si continuand in clasa
a IV-a, arata in opinia noastra importanta sa si totodata dificultatile pe care le intampina.

Prelucrand si interpretand rezultatele obtinute putem afirma ca ipoteza a fost confirmata si ca


utilizarea metodelor amintite este benefica insusirii de catre elevi a semnelor de ortografie si
punctuatie.

REZUMAT 4
CAPITOLUL I. INTRODUCERE 5
CAPITOLUL II. ROLUL SEMNELOR DE ORTOGRAFIE SI DE PUNCTUATIE 8
2.1. Apostroful 8
2.2. Cratima 9
2.3. Doua puncte 9
2.4. Linia de dialog 10
2.5. Linia de pauza 10
2.6. Parantezele 10
2.6.1. Parantezele rotunde 10
2.6.2. Parantezele drepte 11
2.7. Punctul 11
2.8. Punct si virgula 11
2.9. Punctele de suspensie 12
2.10. Ghilimelele 13
2.11. Semnul exclamarii 13
2.12. Semnul intrebarii 14
CAPITOLUL III. PARTICULARITATI ALE LIMBAJULUI SI CREATIVITATII
SCOLARULUI IN INVATAMANTUL PRIMAR 16
3.1. Particularitati ale gandirii si limbajului scolarului in invatamantul primar 16
3.2. Specificul creativitatii scolarului din invatamantul primar 20
3.3. Factorii care blocheaza creativitatea si activismul elevilor in scoala 21
3.3.1. Blocajele culturale 21
3.3.2. Blocajele metodologice 22
3.3.3. Blocajele de tip emotional 22
3.4. Profilul elevului activ si creativ 23
CAPITOLUL IV. STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE - CARACTERISTICI,
METODE, PRACTICI EFICIENTE 25
4.1. Invatarea interactiv - creativa 25
4.2. Strategii didactice interactive bazate pe invatarea prin colaborare si cooperare 26
4.3. Metode si tehnici interactive de grup 30
4.3.1. Metoda asaltului de idei (Brainstormingul) 31
4.3.2. Sinectica 31
4.3.3. Metoda Palariilor Ganditoare 32
4.3.4. Metoda 6-3-5. 32
4.3.5. Explozia stelara 32
4.3.6. Metoda Frisco. 33
4.3.7. Studiul de caz 33
4.3.8. Cubul. 34
4.3.9. Tehnica ciorchinelui 34
4.3.10. Cvintetul 34
4.3.11. Metoda cadranelor 35
4.4. Integrarea metodelor interactive in orele de limba si literatura romana 35
CAPITOLUL V. CERCETAREA PEDAGOGICA 39
5.1. Obiectivele si ipoteza cercetarii 39
5.2. Metodologia cercetarii 40
5.3. Instrumentele cercetarii 42
5.4. Prezentarea esantioanelor de subiecti 42
5.5. Prezentarea esantionului de continut 43
5.6. Descrierea experimentului propriu-zis 44
5.6.1. Etapa constatativa 44
5.6.2. Etapa cercetarii formative 47
5.6.3. Etapa de control 48
5.7. Sugestii metodice 49
CONCLUZII SI PROPUNERI 53
ANEXA NR. 1 55
ANEXA NR. 2 56
ANEXA NR. 3 57
ANEXA NR. 4 58
BIBLIOGRAFIE 59

REZUMAT
Aceasta lucrare are ca tema ,,Utilizarea metodelor activ participative in contextul predarii
semnelor de ortografie si punctuatie in invatamantul primar".
Lucrarea este structurata in doua parti. Prima parte, teoretica, fundamenteaza cea de-a doua
parte, de cercetare pedagogica.
Partea teoretica este reprezentata de trei capitole, in care am tratat rolul semnelor de ortografie
si punctuatie, particularitatile limbajului si ale creativitatii scolarului in invatamantul primar si
strategiile didactice interactive de predare si invatare, caracteristici, metode si practici
eficiente de predare si invatare.
In partea de cercetare pedagogica am propus un demers investigativ-experimental, derulat pe
durata unui an scolar, respectiv, pe durata clasei a IV-a.
Demersul vizeaza investigarea in vederea determinarii nivelului de dezvoltare a creativitatii si
limbajului elevilor si experimentarea unor metode si tehnici interactive de predare, prin care
sa se stimuleze creativitatea elevilor.
Ipoteza de lucru urmarita de-a lungul cercetarii propuse a fost: ,,Utilizand sistematic
strategiile didactice interactive, vom inregistra un salt calitativ la nivelul creativitatii si
limbajului elevilor".
In cercetarea propusa am stabilit o proba scrisa (test) pentru etapa constatativa, in vederea
masurarii, aprecierii nivelului de dezvoltare al creativitatii elevilor, a nivelului limbajului, a
capacitatii de comunicare scrisa a elevilor, a capacitatii de a explora un text, de a aplica
normele ortografice si de punctuatie in scriere.
In etapa constatativa si in etapa postexperimentala, pentru a evidentia schimbarile produse in
urma etapei formative am folosit un chestionar ce cuprinde douasprezece intrebari inchise,
dihotomice.
In etapa formativa se vor folosi mai multe metode interactive bazate pe munca in grupuri mici
diferite, fise de lucru, diferite seturi de exercitii, teme de lucru pentru acasa.
Pentru etapa de control am conceput o proba scrisa (test), la am tinut cont de faptul ca
experimentul propus se desfasoara pe durata clasei a IV-a, a unui an scolar, urmarind sa
vedem daca s-a realizat un progres la nivelul achizitiilor elevilor.
In finalul lucrarii am prezentat sugestii metodice si am formulat concluziile.
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
Scolaritatea este apreciata ca varsta ce cuprinde o importanta experienta educationala din
viata unei persoane. Pe parcursul ei se inregistreaza ritmuri pregnante in dezvoltarea
individualitatii umane si unele din cele mai semnificative achizitii cu ecouri evidente pentru
etapele ulterioare ale dezvoltarii sale.
Bunul mers al procesului de invatamant si rezultatele obtinute depind de metodele utilizate.
Marii pedagogi au evidentiat faptul ca folosindu-se metode diferite se obtin diferente esentiale
in pregatirea elevilor, ca insusirea unor noi cunostinte sau comportamente se poate realiza mai
usor sau mai greu, in functie de metodele utilizate.
Metodele sunt instrumente importante aflate la dispozitia profesorului, de a caror cunostinte si
utilizare depinde eficienta muncii educative. Profesorul, cunoscand varietatea metodelor,
particularitatile elevilor cu care lucreaza, obiectivele pe care trebuie sa le atinga, trebuie sa
actioneze pentru a-si valorifica pe deplin personalitatea, devenind el insusi un creator in
materie articulare a strategiilor, metodelor si procedeelor didactice.
Antrenarea permanenta a elevilor la un efort intelectual sustinut si inarmarea acestora cu
capacitati necesare unei activitati de invatare productiva reprezinta modalitatea cea mai
eficienta de educare a elevilor in spiritul unei atitudini constiente si active.
Cerinta primordiala a educatiei progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a asigura o
metodologie diversificata bazata pe imbinarea activitatilor de invatare si de munca
independenta, cu activitatile de cooperare, de invatare in grup si de munca interdependenta.
Desi invatarea este eminamente o activitate proprie, tinand de efortul individual depus in
intelegerea si constientizarea semnificatiilor stiintei, nu este mai putin adevarat ca relatiile
interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil aparitiei si construirii invatarii personale
si colective. Invatarea in grup exerseaza capacitatea de decizie si de initiativa, da o nota mai
personala muncii, dar si o complementaritate mai mare aptitudinilor si talentelor, ceea ce
asigura o participare mai vie, mai activa, sustinuta de foarte multe elemente de emulatie, de
stimulare reciproca, de cooperare fructuoasa . Specific metodelor interactive de grup este
faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitatile lor,
ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determina
identificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenat, ceea ce duce la
transformarea elevului in stapanul propriei transformari si formari.

1. Beldescu, G., Ortografia in scoala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973;


2. Bocos, M., Teoria si practica cercetarii pedagogice, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-
Napoca, 2005;
3. Bocos, M., Instruire interactiva, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002;
4. Cerghit, I., Metode de invatamant, Editura Polirom, Iasi, 2006;
5. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative si contemporane. Structuri, stiluri si strategii,
Editura Aramis, Bucuresti, 2002;
6. Cojocariu, V. M., Educatie pentru schimbare si creativitate, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2003;
7. Danciu, E. L., Strategii de invatare prin colaborare, Timisoara., 2004;
8. Drincu, S., Semne ortografice si de punctuatie in limba romana, Editura Stiintifica
Enciclopedica, Bucuresti, 1983;
9. Foulquie, P., Dictionnaire de la langue pedagogique, P.U.F., Paris, 1971;
10. Ionescu, M., Demersuri creative in predare si invatare, Editura Presa Universitara
Clujeana, Cluj-Napoca, 2000;
11. Matei, N.C., Educarea capacitatilor creatoare in procesul de invatamant, clasele I-IV,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982;
12. Neacsu, I., Metode si tehnici de invatare eficienta, Editura Militara, Bucuresti, 1990;
13. Oprea, C. L., Pedagogie. Alternative metodologice interactive, Editura Universitatii din
Bucuresti, Bucuresti, 2003;
14. Oprea, C. L., Strategii didactice interactive, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
2007;
15. Panisoara, I. O., Comunicarea eficienta. Metode de interactiune eficienta, Editura Polirom,
Iasi, 2003;
16. Petean, A., Ocolul lumii in 50 de jocuri creative, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996;
17. Rocco, M., Creativitate si inteligenta emotionala, Editura Polirom, Iasi, 2001;
18. Rosca, Al., Creativitatea generala si specifica, Editura Academiei, Bucuresti, 1981;
19. Torrance, E. P., Guiding Creative Talent, N.J., Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1962
20. Salavastru, D., Psihologia educatiei, Editura Polirom, Iasi; 2005
21. Sternberg, R. J., Manual de creativitate, Editura Polirom, Iasi, 2005;
22. Stoica, A., Creativitatea elevilor, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983;
23. Verza, E., Psihologia varstelor, Ciclurile vietii, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1997;
24. Zamfirescu, I., Contemporanul, nr. 2, 1978