Comportament sau personalitate de tip A?

Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti, pentru prieteni, colegi, familie, dar si pentru sine, caci se
surmeneaza, suprastreseaza si risca probleme de sanatate. Am inteles, ei sunt printre noi la tot
pasul, indiferent ca ne gandim la familie sau la mediul de munca. Ce este de facut? Cum ii ajutam pe
ei, dar si pe noi?
Comportamentul de tip A este un tip dificil, dar mult mai severa este personalitatea de tip A, cu atat mai mult
cu cat nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului. 

Ce este recomandabil? 

1. Se recomanda sa-i aratati ca se pot baza pe dumneavoastra, dar sa fiti si punctuali. Tipului A nu-i place
deloc sa astepte pentru ca devine anxios, iritabil. 

2. Avand in general un comportament autoritar, de cate ori va incerca sa-si impuna punctul de vedere, este
recomandat sa sa vi-l sustineti pe al vostru. 

3. Incercati sa-l faceti sa iasa din problemele lui, sa relativeze, sa nu mai dramatizeze orice situatie. 

4. Sa-l ajutati sa descopere bucuriile vietii de dincolo de birou, sa se relaxeze cu adevarat in timpul liber. 

Individul de tip A, atunci cand merge mai mult obligat in week-end sau concediu, el este cel care trebuie sa
planifice totul, inclusiv timpul, la ce ora si ce anume trebuie sa faca fiecare membru al familiei, mereu este
cu ghidul in mana, iar daca nu este respectata etapa stabilita initial, se enerveaza foarte rau. 

Trebuie facuta distinctia dintre comportamente de tip A si personalitati de tip A. Indivizii care manifesta un
comportament de tip A, de obicei sunt sub influenta mediului inconjurator. 

In momentul in care au ocazia de relaxare isi vor schimba ritmul si vor aprecia un sport ca recreere si nu nu-
l vor vedea doar ca pe o competitie de a castiga cu orice pret sau pur si simplu vor putea admira peisajul
fara sa stea cu telefonul si creionul in mana, ca in cazul personalitatilor de tip A care isi planifica obiective
chiar si in vacante. 

Nerecomandabil 

1. Sa va lasati antrenati in competitii inutile/sa nu va lasati antrenati in jocul lor cu reguli impuse de ei, pentru
ca daca nu aveti antrenament, riscati sa pierdeti: de exemplu la o petrecere ei sunt cei care trebuie sa
spuna cea mai reusita gluma, sa aiba castig de cauza, in general sa aiba ultimul cuvant. 

2. Sa dramatizati confictele cu el - cu atat mai mult daca va este sef, nu dramatizati o criza de nervi a
acestuia. Tipul comportamental A se aprinde foarte repede, este irascibil si daca nu are alte tulburari de
personalitate ii poate trece foarte repede, reactia respectiva fiind o emotie obisnuita ca si bucuria. 

Sot, sef, coleg - comportament de tip A

 Daca comportamentul de tip A va este sot/sotie, trebuie indreptat(a) spre o igiena de viata.
 Daca va este sef - castigati-i respectul prin operativitate si calitatea muncii, dar nu-l lasati sa va
impuna propriul lui program/ritm.
 Daca va este coleg, incercati sa-l temperati inainte de a va lua locul.
de Dr. psiholog Gabriela Iorgulescu, psiholog

Grupa A: tulburările de personalitate de tip paranoid, schizoid şi schizotipal.

Trăsătura comună a acestora este excentricitatea.
Grupa B – include tulburările de personalitate de tip antisocial, borderline, histrionic
şi narcisist. Trăsăturile comune ale acestora sunt teatralitatea, emotivitatea,
extravaganţa.
Grupa A: tulburările de personalitate de tip paranoid, schizoid şi schizotipal.
Trăsătura comună a acestora este excentricitatea.
Grupa B – include tulburările de personalitate de tip antisocial, borderline, histrionic
şi narcisist. Trăsăturile comune ale acestora sunt teatralitatea, emotivitatea,
extravaganţa.
Grupa C – include tulburările de personalitate de tip evitant, dependent, obsesiv-
compulsiv. Trăsăturile comune ale acestora sunt anxietatea, teama.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP PARANOID

Ne�ncrederea şi suspiciunea faţă de ceilalţi şi motivele lor; debutează la �nceputul
perioadei adulte şi se manifestă �ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) suspiciuni ne�ntemeiate că ceilalţi �l exploatează, �l rănesc sau �nşeală;
(b) ne�ncredere �n loialitatea prietenilor şi asociaţilor;
(c) ezită să se destăinuie celorlalţi de teama (nejustificată) ca aceştia să nu utilizeze
informaţiile �mpotriva lui;
(d) consideră că �n spatele unor remarci sau evenimente neutre se ascunde
ameninţări la adresa sa;
(e) ranchiunos; nu uită insultele, injuriile;
(f) simte, fără motiv �ntemeiat, că �i sunt puse la �ndoială reputaţia şi caracterul
şi reacţionează agresiv;
(g) are mereu suspiciuni ne�ntemeiate legate de fidelitatea partenerului de viaţă.
Epidemiologie:
- �n populaţia generală, prevalenţa este de 0,5% -2,5%;
- �n populaţia clinică (pacienţi internaţi pe secţii de psihiatrie), prevalenţa este de
10% - 30%;
- Se constată o prevalenţă crescută �n cazul rudelor persoanelor cu schizofrenie
cronică şi tulburare delirantă de tip persecutor.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOID

Detaşarea de relaţiile sociale şi expresivitate emoţională redusă �n situaţii
interpersonale; debutează la �nceputul perioadei adulte şi se manifestă �ntr-o
varietate de 4 contexte.
(a) nu-şi doreşte şi nici nu agreează relaţiile apropiate, inclusiv cele de familie;
(b) aproape �ntotdeauna preferă activităţi solitare;
(c) nu este interesat de relaţiile sexuale cu o altă persoană;
(d) nu prea are activităţi preferate;
(e) nu are prieteni apropiaţi �n afara rudelor de gradul I;
(f) pare indiferent la laudele şi criticele celorlalţi;
(g) este detaşat, rece, lipsit de emoţii.
Epidemiologie:
- Apare foarte rar �n populaţia clinică spitalizată;
- Apare mai frecvent la rudele pacienţilor cu schizofrenie sau tulburare de
personalitate de tip schizotipal.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOTIPAL

Deficite sociale şi interpersonale, disconfort şi capacitate redusă de a stabili relaţii
apropiate, distorsiuni cognitive şi perceptuale, excentricităţi comportamentale;
debutează la �nceputul perioadei adulte şi se manifestă �ntr-o varietate de 5
contexte.
(a) idei de referinţă (diferite evenimente au un sens special pentru el);
(b) credinţe ciudate şi g�ndire magică (depăşind normele culturii de apartenenţă);
(c) experienţe perceptive neobişnuite, iluzii corporale;
(d) g�ndire şi vorbire ciudate;
(e) idei paranoide, suspiciune;
(f) afectivitate limitată, neadecvată;
(g) comportament şi ţinută ciudată, excentrică, particulară;
(h) lipsa prietenilor �n afara rudelor apropiate;
(i) anxietate socială excesivă, ce nu scade o dată cu familiarizarea, asociată mai
degrabă cu temeri paranoide dec�t autoevaluări negative.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP ANTISOCIAL

Desconsiderarea şi �ncălcarea drepturilor celorlalţi; debutează �n adolescenţă (15
ani) şi se manifestă �ntr-o varietate de 4 contexte.
(a) neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru respectarea legilor
(b) tendinţa de a-i �nşela, minţi şi păcăli pe ceilalţi pentru profit personal sau
plăcere
(c) impulsivitate sau incapacitate de planificare
(d) iritabilitate şi agresivitate, indicate de agresiuni şi confruntări fizice frecvente
(e) nepăsare şi indiferenţă pentru siguranţa proprie şi a celor din jur
(f) iresponsabilitate manifestată prin eşecul implicării �n muncă şi onorarea
obligaţiilor financiare
(g) lipsa remuşcării faţă de rănirea, bruscarea sau deposedarea celuilalt manifestată
prin indiferenţă sau raţionalizări 
Epidemiologie:
- �n populaţia generală, prevalenţa este de 3% pentru bărbaţi şi 1 % pentru femei;
- �n populaţia clinică spitalizată, prevalenţa variază �ntre 3%-30%, �n funcţie de
caracteristicile populaţiei, ating�nd chiar valori mai mari �n grupurile tratate pentru
abuz de substanţe sau grupurile de infractori.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE

Instabilitate �n relaţiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate şi impulsivitate
accentuată; debutează la �nceputul v�rstei adulte şi se manifestă �ntr-o varietate
de 5 contexte.
(a) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar;
(b) relaţii interpersonale instabile şi intense, altern�nd �ntre idealizare şi
depreciere;
(c) tulburări de identitate; imagine de sine şi sentiment de sine instabile;
(d) impulsivitate �n cel puţin două domenii cu potenţial autodistructiv (ex.,
comportament sexual, consum de substanţe, alimentare compulsivă etc.);
(e) comportament suicidal recurent, gesturi, ameninţări, automutilare;
(f) instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi accentuate (schimbări frecvente �n
dispoziţie);
(g) sentiment cronic de “gol sufletesc”;
(h) izbucniri de furie intense şi inadecvate sau dificultăţi de a-şi controla furia;
(i) ideaţie paranoidă tranzitorie, asociată cu stresul sau simptome disociative severe 
Epidemiologie:
- �n populaţia generală, prevalenţa este de 2% (de două ori mai frecventă la
femei);
- �n populaţia clinică spitalizată, ratele de prevalenţă merg p�nă la 20%;
- �n cazul populaţiei clinice cu tulburări de personalitate, prevalenţa este de 30%-
60%;
- Tulburarea de personalitate de tip borderline este de 5 ori mai frecventă la rudele
pacienţilor care au această afecţiune;
- Personalitatea borderline este un teren propice pentru apariţia schizofreniei;
- Există şi un risc familial mărit pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial,
tulburări afective şi tulburări legate de abuzul de substanţe.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP HISTRIONIC

Afectivitate excesivă şi comportamente de atragere a atenţiei celorlalţi; debutează la
�nceputul v�rstei adulte şi se manifestă �ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) se simte inconfortabil �n situaţii �n care nu e centrul atenţiei;
(b) interacţiunea cu ceilalţi este caracterizată prin comportament inadecvat,
provocator, cu accentuate tente sexuale;
(c) expresivitatea emoţională este superficială şi fluctuează rapid;
(d) utilizează frecvent imaginea fizică pentru a atrage atenţia celorlalţi;
(e) vorbirea are tente dramatice şi este săracă �n detalii;
(f) manifestări de teatralitate şi expresivitate emoţională exagerată ;
(g) sugestibilitate accentuată;
(h) percepe relaţiile ca fiind mai intime dec�t sunt �n realitate.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP NARCISIST

Nevoia de a fi admirat şi lipsa de empatie; debutează la �nceputul v�rstei adulte şi
se manifestă �ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) un sentiment exagerat al propriei importanţe;
(b) �ntreţine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumuseţe sau iubire ideală;
(c) crede că este unic şi special şi trebuie să interacţioneze doar cu alte persoane sau
instituţii puternice şi deosebite;
(d) pretinde admiraţie excesivă;
(e) consideră că i se cuvine totul
(f) �n relaţiile interpersonale �i exploatează pe ceilalţi pentru a-şi atinge scopurile;
(g) lipsit de empatie; nu sesizează şi nu recunoaşte sentimentele şi nevoile celor din
jur;
(h) este invidios pe ceilalţi şi crede că şi ceilalţi �l invidiază;
(i) adoptă o atitudine şi un comportament arogant şi condescendent.
Epidemiologie:
- �n populaţia generală, prevalenţa este de 1%;
- �n populaţia clinică, prevalenţa este de 2%-16%;
- Dintre persoanele diagnosticate cu această tulburare, 50%-75% sunt bărbaţi;
- Se asociază uneori cu tulburarea de personalitate de tip histrionic;
- Prevalenţa a �nregistrat o tendinţă de creştere �n ultimii ani.