Sunteți pe pagina 1din 312

Mihai Cimpoi

Constantin $chiopu

Mmrsterut lnvatamlntulut al Republicii Moldova

LITERATURA

A _

ROMANA

Manual pentru clasa a XII-a

Chi§inau Litera . 2004

CZU 811.135.1 (075.3) C49

ISBN 9975-74-326-9

Aprobat de Ministerul Invatamintului a1 Republicii Moldova (ordinul ill. 443 din 18.09.2001)

CONTRlBUTIA AUTORILOR

Contirtutul: manuaiului a fast elaborat, dupd cum urmeazd:

Mihal CIMPOI:

capitolul n (pag. 43-51; pag. 70,80,98,111-113); capitolul III (pag. 127, 192-193);

capitolul V (pag. 247, 267, 268, 283, 301, 307).

Constantin t;iCHIOPU: capitolul I (integral);

capitaIu1 II (eu exceptia paginilor indicate mai sus); capitolullII (cu exceptia paginilor indicate mai sus); capitoluI IV (integral);

capitolul V (cu exceptia paginilor indicate mai sus).

Membrii Comisiei de Evaluate a Ministerului invatamfntului:

Timotei MELNIC, doctor habilitat in filologie, conferentiar universitar; Galina CARAU~, profesoara de limba ~i Iiteratura romana (grad didactic

superior);

Elena FURTUNA, profesoara de limba si literatura romana,

Autorii aduc muliumiri pentru ajutorul acordat: doarnnei Elena TAU, doctor conferentiar; catedra Literatura Romana, USM;

doamnei Maria HADiRcA, redactor-sef, editura "Litera".

© Mihai Cimpoi, Constantin Schiopu © LITERA, 2004

']

Cuprins

Argument 8

1

Teoria literara, istoria literara, critica literara:

reprezentanti de vaza si opere de referinta 9

'Iudor Vianu. Dubla interuie. a limbajului si problema stilului.. 10

George Calinescu. Mihail Sadoveanu: Baltagul. 14

Eugen Lovinescu , 18

Creatia obiectivd. Liviu Rebreanu: lon 18

Alti poet! simbolisti: George Bacovia 23

Mihai Cimpoi 25

Mesianicii tnceputului de secol. 25

Cumpiina, simbol al centriirii 29

Constantin Noica. Introducere Ia dor 31

George Meniuc, Marea Neagrii 35

Teoria literara, istoria literara, critica literara: reprezentanti de vaza si opere

de referinta (schema recapitulativa) 42

2 Mihai Eminescu, poet a1 fiintei .43

"Ca un luceafar am trecut prin lume " (repere biografice) .44

Eminescu: modelul intelectual german .48

"Rasari.'?i in cale-rni, suferinta tu, dureros de dulce " 50

Odd (in. metru antic) 52

S-a dus amorul 57

Peste virfuri 62

Interpretarea textului literar din perspectiva strucruralista" 67

"In Iume-atit de singur si-atita de strein " : 70

Singuriiiate 71

Departe sunt de tine 76

.Jar timpul creste-n urma mea " 80

Trecut-ou. anii 81

Dintre sute de catarge 85

Siirmanul Diottis" (fragmente) 89

,,0, teatru de papuse , zvon de vorbe ornenesti" 98

Giossii 99

Scrisoarea 1 103

Mihai Erninescu, poet

............................................................................ 112

, Literatura d. a XII~a

Unitatea preexistentii a poporului nostru 114

Geniul neamului romiinesc" 118

Mihal Eminescu, poet al Fiintei (schema recapirulariva) 122

Teste de evoluare 124

3 Lucian Blaga: a spune pentru a fi 127

"Lucian Blaga e mut ca 0 lebada" (repere biografice) 128

Hronicul si cinterul vtrsteior: inrre realitate ~ fiqiune 130

Lucian Blaga: .Pilozofia este al doilea schelet al ornului 133

Spap.ul mioritic 134

Universul poetic: teme, motive, ipostaze ale eului., 138

.Eu cu lumina mea sporesc a lumii taina" 142

Eu nu strivesc coroia de minuni a lumii 142

Lumina" 146

"Opre!iite, Doarnne, trecerea " 148

Gorunul. 148

Greierusa * 153

.Aici se vindeca setea de mlntuire" 155

Sufl-ernl satuiui. 155

.Jubind ne-ncredintam ca suntem" 158

Dorul. 160

Noi Si piimfntul * 161

Incidente ale expresionlsmului tn creatia Iiterara a lui Lucian Blaga 163

"Nascocesc motive mitice la fiecare pas" 169

Lacrimile' c 169

Mesterul. Manoie, un mit dramatic romanesc 171

Me§tel'l1l Manole (geneza, momente ale subiectului, pro blernatlca) .. 183

Mesterul Manole: intre existents si rastignire 18S

Mira -altar viu intre blestem ~i juraminr 188

Piesa Me§terul Manole si teatrul expresionist" 189

Interpretarea textului literar din perspectiva mitologico-arhetipala * 191

Mihai Eminescu si Lucian Blaga: poeti ai Fiintei. 192

Lucian Blaga: a spune pentru a fi (schema recapitulativa) 194

Teste de evaluare , , 195

4 Camil Petrescu, inovatorul romanului romanesc 197

Tabel cronologic 198

Noua structurd §i opera lui Marcel Proust" 199

Literarura d. a XII-a

Ultima noapte de dragoste~ fntfia noapte de rdzboi. .z02

,,0 iubire mare e mai curind un proces de autosugesrie"

(geneza, structura, problematica) 202

"elm luciditate, atira drama " (caracterizarea personajelor) 221

"Unica realitate e aceea a eonstiintei me1e"

(compozitie, tehnici de creatie In roman) 218

"N-a1ji vrea sa existe pe lume 0 experienta de la care sa lipsesc"

(autenticitatea, tr'asatura definitorie a prozei de analiza)" 222

Patul lui Procust (fragmenie) ,. 225

"E numai un joe al intimplarilor iubirea?"

(subject, structure, pro blematica). ,. 225

"Grandoare si micime In pasiune, noblete 1jii josnicie in gindire"

(caracterizarea personajelor Iiterare) .229

,,Arrrintirile sunt propriile mele amintiri" (compozitie, procedee

§i tehnici narative) 'k ,. 235

Eminescu si esentele 241

Camil Petrescu, inovatorul romanului roman esc (schema recapitulativa) .. 244

Teste de evaluare 245

5 Ion Druta: reabilitareaeticului ~i a sacrului 247

,,Au trecut de atunci ani multi. .. ": Horodiste (jragmente) 248

Toiagul pastorie! (fragmente) 253

,,!?i va fi a turma ~i un pastor" (subiect, tema, conflict) 253

.Dac'o fost cioban s-o tinut oi. .. " (caracterizarea personajelor). 256

Toiagul piistarie: (proeedee ale comunicarii narative)* 259

Samariteanca (fragment) 262

Clopotnita (fragment) , co •••• ~ ••••••••••• 269

Povara buniitiitii noastre (jragmente) 277

Povara buniitiiiii noastre (structure, subject, problematical .277

Onaehe Carabus: revelatia sacrului 280

Ciutura: desolidarizare de sacru sau ? 284

Mireea Moraru: statornicie, degradare morala ori resemnare in fata

destinului? 286

Nuta: vocatia nobletei si a frumusetii interioare 2.89

Povara bunatiitii noastre: formula narativa" 292

Cervus divinus (structure, subiect, problematica) 294

,,Atunci dar... eu ce positie sustin?" (caracterizarea personajelor) 296

Casa mare (fragrnent) 302

Etninescu; poet nap.onaL 308

Piiminiul, apa §i virgulele" 311

Ion Druta: reabilitarea eticului §i a sacrnlui (schema recapitulativa) 315

Teste de evaluare _ " 316

Prezentarea manualului

afi

Manualulliteratura rornana pentru clasa a XII-a

este nou atit in forma cit l?i in continut fji retlecta noua conceptle de studiere a literaturii in liceu. Continuturtle invatarii sint organizate in cinci capitole conform unor principii mademe de structurare didactica a materiei ~i respects recomandarile curriculumului in vigoare.

Lucian Blaga a

"....-,..........__._..~

~ ....... ~otr_ .............. 1IIf~."" __ ,..., ..... ~I111:-..~

~ 1Ir.....,........_,.

~,m -=riiIIIII:":6~

~I'DR ~:;!I ... _

p.m"I'rl~.JI~}ImIl""""~ ar.<:un",,",~'_n~~rTTfr-I-.. (I....,.~~i!.1'IJbaoIt ilinwtut:4,~.

eIr,~GGnI.[lUI·llII]'T'IIIf,a~~ ~1'f,(I,[a~w:~tllll,l'[l'n'bD'al"" .f'o,-~_ .... - .. _.

al]:'frib&J:uJ,~.dt.~oIRII[\UlL.NKllMi!I~ cIIIi"""'"P'!l",",,_1riIQd.llt:!"P'I'1"'ir.n"""""ll~~

GI ..... Lm.'I_l'Ufur~rndi:irrlJ/T1Ll1u~.L!~ lamir.ool~.;,I~oIill'D.'l'W:r-nr~~ 1T'!I!Ii~lD:rolDalilzllpn;.~III!"'Ilffl~·'"

~~'fA11N1~ jJ.pzu~IID:~.k.rransi:l'ALI/1,l'Nr~~1JU .JIIItIoI«, [>JJ'\!'d!JuiI nDoGLrj.tIJ"NJ:'4I1~ULlfILHlalur ~"""nI'TOOt'II~si'hrTT1ni,_~~n!/D1" rnultM'~.Pi'£it"l.uniIiL<1Ir~.lrwi.JIII'I!~ rriiI~J(IIII~I!1J1rl!llJ'1'!llSlil"r'Dl)nf~"l'Jlquni{

1liI1IJII"iI"1IIIIII/'U,.~'Jbr.lJl m.<mk$l ;.pnlt.'flllJtUil

JnllllqpurJ'T.;,:u'lI k~,pt~~ ~

~.IIU·U1J1~[!I]II'bI:UIPd'fMII'l ~J1~t.:In""'!Ol:~iI>lkiG, C:r:.I'lf..jiil~11IiFUo!iZlaimm~IDI~1 P(p.o!tfll ~..dOOill·iIJliritn~ ~liillJrl

Ot"..ribr.I·mldlocq;iIIlJ.Ol'lll""",,I'iIi'l.. Ab~.Will~!I"!ud~ 0J,tr1l1tl~;J.Z]11.~~11I1, rQ,~.:JItrn¥tllolirn~ldB:S;ull

h,lLl~~III1L!. ;;ttr1&lll'l:Ikll-2io~ .. U -_.roor.fu~,y{my" ~.ltilmu-'1_ <D,"'frrl'"l~lrII'rn~

~~~;~~:

um!atr,I!Ot:i"L

iI"m' (.IIIIIWJIirt,..,:J;n' ~.III..cr_J",

SiI-'!ITlu9W1W_.:En!~"'B[I. :S~fIID,.Dl.olI_yP\jL !a don !1OU 1Ii.:eatll'll o..l!InalTKollt1'1"1lnJIII~"i>¥:;:

PIlnkJl .. ",*,"",=If~ ~1n.ltHaUlfl~~!jofI/leT..un. [,:;r~[!U'IiOBJl!Wlunn~1YfIIjI IIIIII-nll~

~jl'1ll~~ L[,f~'ll'ijAR:l:le"rul'i:iIm'~rnr.lparrda~Jm:>:io:

;L ~lo!coo~w.nu~ll'I:d,nupll['ll'jl1 dIdinlftrm;II;Y.,p:!

~~1~dln[Ul;IIICW"p·I~lndou.l:~,dupli~1IIl

~nuJJ[d;·

:aB1iIm!![ ~~

.. "

., ~

~-.....=. ~=

":I- ~ic-'IlI~d'jlf:I:IlI;IlIl~.~·

~ Fiecare capitol contme 0 pagina lntroductiva care prezmta

ective t. de referinta, structurate

pe trei niveluri de invatare: cognitive;

tehnologice;

atitu d inale.

Biografia seriitorului ~ este prezentata lntr~un tabel cronologic sau intr-un text coerent.

.CA UN WCI'Al'AR AM TRECUT PRIN lUME" rto~L[]"[]nol"ll"1l'

._

=-,

(!..Ell:Nl.s..i.jTTjll)

~:'~'r

1lLl"lfKLf,l)r!!l .u~ ....... 1:.& E:-IT, "'P'¥". 1-'" iII!rIII~rn.~_,...a. 1"'_"TT"I"Io.~~y :II i4I!I;"1I!'1 ...... .L"<,_II_ ~ .. -

I~U-1I1:lo1llli1Z!f'~.Ir.I"'~1. Utrm:=mlMifuil[MihII),1ZI ~r1Il ~1Hlf,!1 IIlpii nl 1111 t;~~~~ tmloo"oo~ 1Il!'.!luc!:l_ ~ oS!i4-

al'rul1IiI~Iu~o.lfIllJ.domJ. .

1~~_~""'I.l+Zrullollldu:!:IIZi~~ ~ IIIJ.I,A 1!Ijr.,.u..,..:.. ~lI1.1o$~ BoI!Ij!.D!:pil$liJlWlil d~!,_...~ II\~ulIllIl i.i:Jfi~.Th'IMII!:i1'll1i11i~h~uhl.u::alE""l"I""IHloI"'nrilPl ~JJ II!Im_N,Miblrll"Tl;ut~l\"i.di':Id d,71ffii Sl:iJml~, p.uul ~ r~lIDrtb:I.. .. ;n~~R~ I'lIDJRJlI:lIdiilJr"

1I!1i'J.o-:..,iM~_,IIJLdD_1!IJ0bK'-'G1mo~m1ho~1 D.iIIII!I. n~~ ~l!eOO:IJr1l'~lIL~mIloImw..U \'lI pcrJI"!Dn~~ ~1P::..IJ.je-:jIrrl ... ICI"'C'lJJ;otmJllll'EllIIpl!'pJl1nud:.!:bI'r:uruIf1U:

:-::!ri.I:;::!~It!f.;I=~~t~'7!';:

~DHI'I~[l-l.IIIB.[I~"1'"

.IIii:a,'~_ ~-u. ...... 1rb .na~[_J.tIlll_ I!.t::1I.ikq:wWJ1l_....,. ..... ,:IIJ~.-:L-. 1m, jj.II!olJnfit'">,,,,,~ J~~~_ .. II' "Eo:! II~ ......., .. J.,i,UJ..iMd.,1IId"'"

.......... ........., r..t ..... rlr#ll.JtIII~ oXo:ID:II.,I"WII: ......... , do:

Hunl_'.I;1'~ ........ ~~ 'nl'4.rllnl"nNl 1J1.-pri.~

.(.%<I-IIJ3lI[I;I[rII~i;,:;oU"-IlJJn""dln(l(>lQNIIIII~ ~ rnmuo.dJud~1IIII ~,"",pl

1~11OlM _ ~ .i!l¥ ['UIiruw In-duI, L v.~ ~mnLZlllIL 'III Gun!!.il,[" un&NWlPumnl~&i:J>n>0:5::~lI!-t~m=~~ . .3IJi1lale..~~tille!ilJ1iIllU."DDrllJ:m61D1!'

l0SE6_oljI_ffi liIDJIlI"II ~1ILI'fl~;m'trjellal iJhnnnl:pf d([1c.;,,"riiRq"liII;Il"fdi'Ti"~nrulioJ"8Jwb'nuIW~.I'LlurIe·.1'mI.wi1 ,1Ii'p...uIi1n~ ~~'lI!p'lut~lSl!~~~II, la66) pol'-,u" , .. :rmJ1II1!l Y.i\IJ!n JI'l.m!"rJJ.! ~ml'Lllti iii' p"j. ~l'Wlh;;l. t.m ~ybld In ,.Phinillll"~t.r~~,M~n~OJ~ lJIII'III"-&lIIIW1J:fI[_~-4t,~.la2I'I.I.;dbm,

~ Operele propuse pentru studiu - diverse ca gen, specie, mesaj - sunt abordate din perspectiva unor teorii moderne:

~ structuralista;

~ mltoloqlco-arhenpala: tematlca;

- bioqrafica.

o!iw.l"~J~I[1fu.!:lIDIiiJrl J-.Cr'!J'rm"lI:lf.r.lfl1.r~"''''''1IIIIr'''''_''~ rullilllfbrr"'<"!!r",.;trUr!'tu/."..,,..,

',(ldiCnll:titt..li:fliIw_~rUr._arp1rn.i~'

~ Vt-S&lIJn:li~n...ul.~I~~II~ICilr.1'r!NII rmdoIln~led~[]""III11Il1= ...... ~

P-!TJIfO-""It<IJ'lroo-.uiu-jrlr .. Oo:t1llOOld-gDltloo 1'II1\I~1IIf!W&.~"'''1~'''''I~ pwtOJU..n.~~.

6u.." ... '"'"...... IRI"I:rMrn~~to:tnI ~.llIrl.il1rllilt

1.\~.r.tm:I'Iru~ log;IrJ.~"mr .. 11~.~!I.. 11.-.:r~··fflrrwtlli

-",

l.~Jll9lIIIobJD;V-ll5elnfi1DI'tiIlII!II_ .. ~ IUldj.ll1~nlrriOrlrm.I"u!l«rnJ..._.."!m.b:la..,.,.,_.""". __ IllRnd<iaur;!;Ilr~~rrf'u{1IuJ"Bj-.,,;>!..,.

-pr:r...!'w\1"II1:JI1't1lI:r.,~it.T

.CIIMral'il$'L'R~

.IN'krr~,.r'''rilh ..

"ClI!1R!;I.IViJl'!..m buzI~IBturdDw.lDn!,ql~ BI~ ~rrnli. lfup-'XT.fL9llil ~ BIl..i:_ommD~MJ1 C£JNtru1!, hi b.r K'DJ'teI!KhJ~de.pmmLQ~ ~etltlr:!lJiuJo"VIdRJ

~ e..r,rlllrmu:n..Liili!rdl!ImJ,~"~(Aa:;!dev.lf:lQL

~~'.~~::::~~I=~_t4.

~"""ur ... iuJuf~fiI'u"__

.4,{Jepmgll'~ .. !!d~~e.'lJlDllla~u!oc~[n:;;I r.lliI~1D~ 51t:WJllpuua~: 1IIBIIII1I11Il~ iIioIIlf<lnlh!.i"l""'lj"

-.

"slllRbl,l 'Ii eIPIl~ 10 bRa ~ nponnL~hr:u. rt..ll-lIl1mr .. I~~-~'~I.al~L

il.lk;r::nrrol',,\, '?'! ~ __ ~~I tlrTnlcUi .... .tI .. 61b Qtel-.afinn.\WJh!'I!'I!lI"-~1"!R!fdl.,5OI~rD'!IDrmIOJllSlIll"1 n<If~fn.Jl'l'Itu1.li~~lIoe.demnul.a.-nlilllllU[oXIIII2J\1b ")Hl]rirtp':l1!I;Em~IM"

1 """lill",""lrrl' LlJrclo rt .. s:-,rrrri .. ~ '11m frrPlltrMl', ~rnr.IH,nkIr<'n""yrl~:rr:rrr'f.I'

iii.

WOAN 1lli\.GA: A SPUNE !'1lN'l'RU A PI r;.sdtftDII~JlmiLTfl'\'6)

Sugestiile ana/Wee ghideaza lectura tnteroqativa/ interpretativa a elevilor prin activitati de Invatare ~i exercitii, structurate in baza urmatoarelor formule generice:

- "E bine sa ~titit";

.Obse rvatl! Desco periti obstaco lele!."; .Exp rlmati -va pare rea l";

- ,,;)tiati ca?"

ft~pi!.Fe h~qrlr;.;J-liti!.laCl'. pent"l'U tererpreterea poc1.an

vl\Dr Tm "', .I::J:Jm!!II:9. R lil!:lI';ZmDl Si""" "'~ • .JJhot •• lI! In!!'">.

iM>i:_rilor~iiLirr .. ....Jufl"J~I~ r.I..iIt_-'''''''''-!o''''IIrf''"LImoi,1II

~~~:=:_;r'!=ic=~ ~~::,.":..~~ ~~~=~~~~_~= rtd=:~·~t.~t~=:~!'!71o-

\"rIm'''IIu:rr:~~Lr'ildj'''<T;'~lUniko1 IU"~QIJ.~UTrmst.~£IIlI"'S11iie

~v.aJ.ilr.iII!c.:I.[]~~dtlr1llm!>- '~l!IIi:tw~IJ;IIUI'l,1IimmiI~

r----=====:-..L.-....1.- ...... =:::-~=··=-.=:~~~-~"'~"~"'~"..,.~:..".= .. irJr;r~r~"dL.~a.

.... ~Jo-.:W!d..sDlJo-

llueanrWulUlmle

.,uhl/TWIrJ1."I*I'V "'JlfI,,~IfWlru· lI1'i!\prDll'arm.I1'u!J:u

......... pe .. ""Irm~ ~~ r-~IrJlh

~'rJu.i~I:='

!Ulmdertrl'l~ .. l~fiwlWlI~YlU J",Ior!I...t.ioJ,,:.H" .om:cI rWpuJ'ulou.. ~I

""""''''''''"dum,

,t""", ~..WJ ..... IJtM.v.e-,.WllIHftIjj, J.V"""'_un~PI1mllll;ilI

Oterie de interpretare ~ propusa de autori dupa fiecare terna poate fi preluata, adaptata, ajustata sau resplnsa.

In unele cazuri oferta de interpretare este substltuita cu Repere istorico-literare.

~ Schema recapitulativa sintetizeaza intorrnajiile principale cuprinse in cadrul unui capitol ~i vizeaza sistematizareajconsolldarea cunostintelor §i abuitatilor formate pe parcursul studierii temelor.

Testele de evaluare, prezentate la rubrica "Pro BAC" .. sunt 0 modalitate complexa de verificare a cunostintelor la sfirsitul fiecarul capitol, suqerind forma de exam en cu care elevii trebuie familiarizati.

.,,,,,,oio)~'l~lw-:i ,,1:fti'ilntM,.!lojd ~lIl!lfNl2.lIId"" e:m;ursl.heL~ un'III("'II~~~ "",""""o1I>'11'i"ll'I'"" n~IA~.:.;rIU_ c:<iIIII~"IIImIiI. ~_~«> .. alllll ....., 10' o;a...QJ rI~ ~lImIflrtt.nl"l.llilld'It'~ ::mt.~rfJ,C!tt.?i'mJ itC."'t~,W;in~[JI1iiIl

=r~ ... ~

1~lnu--tll'e!!'II~"'peJfDr;I, 1'5IO~.dRk.a""".LI,,:fDn BLl.p..

I.l)oo;mnrrnpl,l. En ~ ~~ ~t'llrPQedB~~di!:1.iII:l4n .lI11!11l __ o;errl:llmem~

LIJ"'t"'!;I""'_'_"'dia.(lI!~II....Iiu

"rrll:ri., .. rr:.;onrb ... ..nwnl .. 1mnl1""r n)~!"i9~ b\~J!M.lIiIJIJ£;1

11 Hn,,_...jj." Ir!m~ *' UDL'RI'FIIW po:>«I .. irlqlm. iklrFo:fDd-.le ;::. [1I11III: ~ ....... 5.r~r~Inmrn,lim9llI.mrnl~

~r .... IlkI"-"llIlIui.~~iI!5pIIDd ~In..,.~~

.._I""lo"lulln'"r;rn.·lrl~ IriIIIIi ... __ [n,,-IJ. dru da"l] t:U.L d~~-

16,.)junr'I;i"'~Dr..$'J.1nW~Di.!t4i lII'u~m~II~lIiill-lUoJIImphtl 0!fMr;;u~~[luri.

1~~;:!..1_"""1I.'.lTl~1III1.-n l,mo1i"-,,> .. mn.iit>lli}dialrl,,-,",q,, .. Ma. nIRlnMlr.Aqt'~uhnU II dlllOllr..M~lerul .........

.C-nutr.~ltlpl9- 9UZ411 IH'mnillGltv n!fllidt J. Mllllllie! Jl.1Ii'IeIII1I br"wm.. ell om fOR nl p~l'"

D~n-rlr-'a·:"rrnrn"':'iI1{iR:ltn t"'"Jiri},~·~lnl[l~~. .. rrr ...... ~~(~~.ofII~ _.~IIlr~m.ilWII»!~bIu$:rL

IL.Co.tr,,:~rl.llj.r. ....... rrril., 0. erne ~[(ti' _ ~):. d

din IllIm:lrili1,1ro;io1.!..-t:rrr:Ju,plI 1WIo"="'!:rrrulo~~,

I[1I'nl!;tq r:II'W'..,.rur'lIln~!riind~12._ "'I.D1I~tmllH"d~:IIlUII_ allDllOlmrr-m ml-DplCIItI!I'(r,~_

IIflr:lln ....... lulI ... "OO1I"1I!IIIU1IJJ_l I I-.IlIb!D """Ilmllm ~ I

oIIpior:> .... rn~1"ImrIr:1Dl1

mmin .. p~1r

I~l«lf'l",l","rt. rjmcmr;t:~lloil!:ilbt,,~,. .. ti rr,,:unrMOKl:.l. I~t f-In I.o!'=llItl dot-

""'"----

...!.~IeIIer::r~dw,~ ~ ~1 g g'I',,~Ila\Iitt.b"'urI!hll FiI

t;tI~1Z:I~~'i'rr"lo:llrMlirrlll!l""'I"i~ _

4 .D.!Klbww 1fIW1ItII:1I'l11lM u..,...:l\l:und~riir,.cm,i!~lIaln

lbii:n~JI' _

'~lW1dullJllnl:llll! _fr.II"JI!~~tI!lTIII!~~

'1II"IumnJ.G!JU..,n~r;r:'

IIr:1iIUDl~ _

., Oq.-rriuno" ~lt"Jmtul 1;I~ •• FI.P".,II,mftll:mw:lll1l'll \9:lr:iIj"2Q111.;wa~

ARGUMENT

Manualul situeaza - prin suportul sau teoretico-metodic - studiul literarurii ill. aria realizarii unei lecturi 'interogative/Interpretariv a textelor literare de diferite genuri si specii,

a interprerarii fenomenelor literare romanesti in concordanta eu datele filozofiei, psihologiei, eticii, esteticii.

Autorii au optat pentru un model didactic, ce:

• acopera integral ansamblul obiectivelor de invatare a unitatilor de continut oferite de curriculum;

• respecta criteriiIe curriculare :;;i psihopedagogice recomandate de curriculum in ceea ce priveste selectarea, structurarea si tratarea didactica integrals :;;i funcrionala a unitatilor de continut;

• of era un sistem flexibil :;;i activ de formare si de autoformare, apt sa incurajeze Invatarea prin descoperire, dezvoltarea graduala a capacitatilor proprii studierii limbii

:;;i Iiteraturii, sa antreneze mecanismele

gindirii creative, a imaginatiei etc.;

• imbina procesele de cunoastere eli acelea de sedimentare a competentelor si atitudinilor.

Studiul textelor se realizeaza pe baza

unui algorirm eficient de invatare a Iiteraturii: observarea, tntelegereu, explorarea :;;i interpretarea textului, Autorii au evitat in mod intentionat

teoreuzarlle ineficiente ~i cornentariile pedante, optind pentru formarea prin receptarea/interpretarea operelor literare, a capacitatilor

11i competentelor litsrar-comunicative ale elevilor, dezvoltarea opiniei personale 11i agindirii critice ..

De mentionat, modelul didactic al manualului presupune lectura integrala ill prealabil a operelor literare prop use pentru studiu Numai in aceste conditii manualul va fi un instrument

de lucru efectiv arit ill clasa cit Si acasa.

Destinat tuturor elevilor din clasa terrninala de Iiceu, manualul are un continut diferentiat si vizeaza aut profilul umanistic. cit si eel real, cu remarca: elevii de la profilul umanistic

vor studia toate temele propuse, iar cei de la profilul real - doar temele :;;i textele ce nu sunt marcate ell asterisc (*) ,.

, .

. " ..

• I", ~ .



Teoria literara, istoria literara, critica iter reprezentanti de vaza si opere de referinta

OBIECTIVE La finele studierii capitolului

veri cunoasre:

• trasaturile distinctive ale teoriei literare, isroriei literate si criticii literare; • reprezenxanti de vaza lii operele lor de referinta;

• formele ~i functiile discursului critic;

• trasaturile caracteristice ale eseului;

vep. fi capabiIi:

• sa comentati tezele criticilor literari ~i istoricilor literari expuse in operele lor de referinta,

• sa relevati (in baza operelor studiate) a portal isto ri ei literare ~i criticii literare la evolutia literaturii romane; • sa delintita~ Cpe baza unor opere concrete) formeIe criticii literare;

veri fi in stare:

• sa va exprimati opiniile pe marginea problemelor puse 'in discutie ~i a valorii operelor studiate;

• sa manifestati Interes $i dorin~1i de a citi opere din domeniul criticii literare, istoriei literate.

.....

a:

"Gritica nu este 0 §tiinta §i, prin urtnare, afirmatiile ei nu pot avea caracter absolut.

Diversitatea de opinii nu este In mod exclusiv dovadii ca una

din sentinte e gre§ita.

[ ... J Adevaratul critic nu are

a spune senrenuos, jacfnd triaj: aceastd carte e bunaJ aceastd carte e rea, §i anta tot [ ... J Valoarea criticii stu in penetratiune; In descoperirea de relatii inierioare nebiinuite,

care uimeste pe cititorul pinii atunci de,zorientat si-l. face prieten al operei, in ciuda chiar

a concluziilor criticuiui".

(George Cdlinescu)

\. Literatura d. a XIJ-a

Tudor Vianu

DUBLA INTENTIE A LIMBAJULUI

~I PROBLEMA STILULUI

Este a constatare plina de consecnte, pentru intreg domeniul studiilor este .ce ~I literare, faptul ca limbajul omenese es e lnsufleti1 de doua intentil care, de§i ram 10 rna tot tlmpul solidare, nu sunt mai putm dife e in spiritul §i directia lor. Am aratat !li alta oata" ca cine vorbeste a face pentru a-si 'mpa rta§i glndurile, sentimentele §ii reprazentar te, dortntele sau hotarirlle, dar ca in acelasl mp cornurucarue sale nazutesc sa atinga 0 s-era anurnita a semenilor care intrebulnjeaza acelasl sistem de simboluri Iingvlstlce. C ne vorbeste "eomunica" si "se cornuruca". 0 ace pentru altii §i a face pentru el. in hmba. se elibereaza 0 stare sutleteasca indl dua a §i se organizeaza un raport social. Considerat in dubla sa intentie se poate spune ca faotul lingvistic este in acseasl vreme .retlexrv §i "tranzitiv". Se reflecta in el omul care il produce §i sunt atlnsl, prin el, totl oamenn care il cunosc. Tn manifestante limbii radiaza U 1 tocar interior de viata §i primeste ealdura ~I lumina a eomunitate orneneasca oareeare.

Cele doua intentH ale limbajului stau intr-un raport de inversa propornonautate. Cu cit a manifestare lingvistica este rnenita sa atlng8 un cere omenesc mal larg, cu cit crests valoarea ei .franzrtrva", cu alit scade valoarea ei .reflexlva", cu atit se tmputineaza §i palsste reflexul vietii interioare care a produs-o. Generalitatea unei formulari creste prin insu~i sacrificiul intirnitafii §i adevarutui ei subiectiv. o ecuatle rnaternatica, a lege rnecamca, a formula chrmloa sunt tapte lingvistice mentte prin structura lorsa se irnpartaseasca ortcare: inteliqente omenesti. Ele nu sunt limitate nici de caracterul national al lirnbllor, nici de felul

* Arta si frumosul; 1931, p. 20 §i urm., apoi Estetica, ed. an-a, p. 25 §i urm.

Tudor Vianu - critic §i istoric Iiterar, esteridan. eseist, profesor de estetica la catedra de literatura universals §i cornparata a Universitatii clin Bucuresti,

27 decernbrie 1897 - se naste la Giurgiu, 1915 - student la Faculratea de Litere §i Filozofie a Universitatii din Bucuresti Cparalel urmeaza cursuri de drept).

1923 - urmeza 0 specializare in Austria §i in Germania, luindu-si doctoratul la Universitatea din Tiibingen.

1924 - i§i incepe cariera didactica la Universitatea din Bucuresti,

Opera:

· Mosca timpului, schite de criticii Iiterarii; - Poezia lui Eminescu;

- Estetica; voL I-II;

- Ion Barbu;

· Ptobleme de stil $i artii literarii;

- Problemele metaforei §i alte studii de stilisticii; · Arghezi, poet at omuiui;

- Arta prozatorilor tomiini §. a.

particular al tendintelor §i sensibilits.tli celui care le Inreg.istreazs.. Cind spun, de pilda, ca .suma unghiurilor unui triunghi este egala cu coua unghiuri drepte" sau clnd atirrn ca "carpurile se atrag in rapart direct cu masa §i in raport indirect cu patratu: distantei 101"", construiesc un fapt de limba care se poate transmite oriearei lnteliqente ornenestl, dar care nu comunlca nimic despre mine insumL Prin aceasta asertlune relativa la raportul dintre lucruri nu transpare niei un reflex din intimitatea psihica a vorbitorului.

OriGine vede lnsa ca nu acelasi este cazul unui vers de Eminescu sau Racine. Valoarea de clrculape a unor asemenea fapte de limba este cu mult mai restrlnsa, Rasunetul retlnut din intimitatea splrituata care le-a proiectat este Insa nernasurat mai puternic. Tranzitivitatea lor este marginita: reflexivitatea lor este infinita. Exista creatii ale paeziei in care privim ca intr-un abis tara fund. Citeasca-ss versul lui Emineseu: ,Apele pIIng clar izvorind in fintine". Este !impede ca intentia reflexlva a acestei manltestarl de llrnba intrece cu mult intentla ei tranzitiva. Caci nu stirea despre felul cum lzvorasc apele irrtereseaza in acest vers, ei acel inteles ernotlv isl muzical al lucrurilor, precipitat in intimitatea subiectiva a poetului. Nu tali cititortl aeestui vers vor putea realiza intentia lui rstlexiva. Tranzitivltatea lui va scadea prin insa~i diticultatea de a percepe acea semnificajie muzicala aluerurilor aparuta poetului. Poetul i~i va fi limitat eercul autentieilor lui cititori prin insa§i adineimea §i adevarul subiectiv alexpresiei sale. Dar desi eele doua amintite intentii ale limbajului sunt deosebite prin caracterullor, ele se gasese intr-un raport de cooperare care trebuieste preeizat. Poate ca printre faptele lingvistice numai ecuatule matematice §i legile §tiinlifice sunt acelea In care tranzitivitatea domina In chip absolut, Numai in aceste fa pte lingvisrice, apoi, urma otlcarul reflex al vietii interioare este ellmtnata cu desavirslre. Am vazut ca cine ia cunosnnta de una din tormularile exacte ale §tiintelor nu prirneste nici 0 veste despre felul general de a fi sau despre momentul sufletesc particular al persoanei

care a enuntat mal intii aeeste formulan sau care Ie repeta infata noastra, Reflexivitatea legilor ~i formulelor stiintificeeste nula. In restul manitestarilor lingvistice, intentia tranzltiva §i reflexive se gasesc ceopotrlva la lueru, desi una din aeeste Intentii poate deveni preponderenta. Astfel tocurtte comune, expresii!e care se repeta, formulele de intimpinare §i de polltete etc. sunt fapte de limba in care puterea de a S8 transmite a crescut prin insusi sacrifieiul virtutli lor de a exprima dispozltia qenerala sau actualitatea sufteteasca a celui care Ie lntrebulnteaze. Reflexivitatea aeestor tormulari nu este nula, dar este atenuata. In directia atenuarii reflexului subieetiv se dezvolta §i limba practlca §i cornuna, in care nevoia de a transmite scade valoarea limbii ca document interior. Desigur, atransmite insearnna a transmite .ceva", Sub semnul social trebuie sa 58 gaseasea 0 realitate individuala. Dar aceasta realitate poate apartine ea insa§i straturilor mai sacializate §i mal impersonale ale con~tiinlei individuate sau poate apartlns patunlor ei mai inti me §i mai subiective. Astfel, in scrisorile de afaceri sau de politete §i in conversatille uzuaJe reflexul individual provine din ceea ce suntem obicinuili a considera drept zone Ie mai superficiale ale consttlntel. Cnnventionalismul acestor rnanitestari este notoriu. in creatiile poezlei refJexul urea din zonele ei mai adinci.

Am aratat ca exists tapte lingvistice in care reflexivitatea este nula sau mult atenuata, Exista oare tapte lingvistice In care tranzitivltatea lor se gase§te in aceeasl sltuatle :;>i in care reflexul interior urea plna la cel mai inalt grad cu putinta? Desigur, 0 expresie lingvistiea In care puterea de a se transmite este anulata nu poate fi judecata nici in virtutea ei de a reflecta fondul subiectiv al vorbitorului. Delirul unui nebun nu poate fi apreciat nici ca fapt lingvistic tranzitiv, nici ca fapt reflexiv, Din aceasta pricina, toate manitestanle limbii in care tranzitivitatea se apropie de punctul nul nu pot fi judecate deelt In raport eu aspirapa, cu veleitatea lor. $tim, de pilda, ca opereJe suprarealistiior moderni sunt lnsuftetite de nazulnta de a transcrie leo-

Literatura d. a XII-a

- -

tura cea mai adinca a constiintei in sine insa§l Pentru a obtine acest rezultat, suprarealistul nu vrea sa retina rurnic, in scrierile sale, din ceea ce S8 orqaruzeaza in straturile consftente §i lucide ale sufletuluL El rsfuza chiar lucrarea dlscrtminativa a atentiei, adica a atitudinii negative. al carel prim rezultat va fi eliminarea din con~tilnta a destarnuirilor ei cele mai adfncl, Suprarealistul se va opri deei la "dictarea subcoosuentuiur. ta .automatismul psihic" rnerut sa scoata la Iveala fondul lui eel mai intim subiectiv. Citeasca insa cineva orlcare din lucranle supraraalistilor §i va constata cum slaoa lor tranzitvitate creste din Tnsa~i veleitatea adinclmii lor. De altfel, in mod faarte general 58 poate spune ca obscuritatea in llteratura este un efect al desocializarii expresiei prin concentrarea exclusive a vorbitorului oatre procesul sau subiectiv .. Una din cauzele obscuritatii in literatura este coborirea in adincimi care II llpseste pe vorbitar de puterea de a transmite. Sunt obscuri autorii care, dorind sa se exprime cit mal camplet §oi mai profund, nu mai ajung sa comunice cu altii. Dirnpotriva, preocuparea scriitorului de a sa face inteles, cresterea intentiei sale de a transmits II impinge adeseori catre superfieialitate §i conventionalism.

Expresia titerara este plndita astfel de doua primejdii, decurglnd din natura insa~i a limbajului, Cu aceeasi dreptate se paate spune ca expresia literara se organizeaza pe linia de, dernarcatie a celor doua intentH ale limbii. Opera titerara reprezinta 0 grupare de tapte lingvistice reflexive prinse in pasta ~i purtats de valul expresulor tranzitive ale limbii, Oesprind la lntimplare. dintr-o povestire a lui Mihail Sadoveanu, urmatorul pasagiu:

"Vremea era pe /a tosce, dar cstdure era inca in toi §i juca rotind ca rasfringerile une; ape talniee pe deasupra caselor adormite. utifa ridiea, pustie $i singuratiea, spre stralucirea astintitufui. Clopote 7ncepura a bate dulce si trist, de la biserieile tirgului. Fetila se opri 0 vreme in loc,ascultind. ,. Analiza poate distinge destul de limpede, in sirul aeestor natatii, expresiile care au 0 simpla valoare tranzitlva de acele care adauqa reflexul vizlunii ~i sentimentului intim al scriitarului.

"Vremea era pe /a toaca ... ca/dura era in toi.: ulita ridica .... aoootete incepura a bate ... fetiJa se opti ... " sunt comunlcart a carer puters de transmitere este nellrnltata, dar care nu ne spun nimic despre acel care Ie face. Aproape tiecare din aceste notatii sunt insotite de un adaos de comunlcart, prin care patrundem In straturi mai adinci ale constllntei celui cafe ni Ie transmite. Peste stirea nuda se adauga aureola unei ambtante subiective. a tectura atenta a pasag.iului de mai sus ne ace sa. sirnjirn din moment in moment cum tre em de la simpla intentie tranzitlva la lntent.a reflexiva, Privlta in totalitatea ei, amintita expresie

literara este produsul coadaptarf ce ooua

lntentil, punerea lor de acord intr-u» eg in

acelasl timp comprehensibil §I expres Ci-

teasca-se oricare alt pasagiu trn utat

poetltor sau prozatonlor artisti: anal za a putea deosebi destul de limpede dmpu I de actlune al celor doua intentii ~i Iimtte e lor respective.

Geea ce vom numi .stllul" urun sen tor va f ansamblul notatiilor pe care el e acauqa expresiilor sale tranzitive §i prin care comunicarea sa doblndeste un fel de a fl sub eetiv, lmpreuna eu interesul ei propriu-z s artistic. imbogatite cu aceste adaosuri, expres Ie limbii ne introduc in intimitatea une d vidualifa1i, tntr-o sters proprie de a 18SIm I urnea sl vla]a. Stilul este, asadar, expresia une: indivldualitat'. "Sti/ul este lntrebuinrarea mdrvidua/a a limbii", spunea ocata ren m ul Imgvist Vossler,. varlind 0 formula mai veche . ..Le style est l'homme meme", spusese BLI on. Vestitul naturalist franeez recunostea pnn aceasta sentinta. caracterul oarecum natura a stilului .. Daca stiluleste omul tnsusl, nu rezulta oare ca orice am are un stil al sau un chip de a lntrebulnta instrurnentul gene al al limbii capabil de a-l exprima in diferen11erea lui individuala? Daca s-a putut face vreocata aceasta afirmatie cateqortca, iucrui se datoreste unui concept incomplet al individuahtatii ornenestl. Contributia rnooerna a ~tiint.elor sociale ne rniiloceste astazl 0 alta intelegere a fenomenului individuafitalii. Oamenii nu sunt realitatl complete §i inchise in mijlocul unei socletati care rezulta numai din insumarea

lor. Buffon, debitorul liberalismului atomist al secolului al XVIII~lea, putuse crede astfel. Astazi ~tim mai bine cil asa-nurnitele lndividualitati ornenestl sunt produsele de. lnterterenta a mai mutter inftuente sociale. Prin poarta individualitatil patrundem pe caile mai multor feluri generale de a fi. Acestei Imprejurari i se datoreste faptul ca nu numai vorbitorii co-

muni,dar §i scriitorii cei mai de seams prezintaintre ei afinitati, ca unii care apartln anumitor cercuri ale soeletatil §i ca unii care sunt mi~ca1i de anumite curente intelectuale, merals §i estetice. Pentru cerceta orul de azi exista nu numai stillstt, dar §i stuun: nu numai scriitori individuali, dar :;;i grupari care ri oonno, curente care Ii poarta,

Sugestii analitice Observati! Descoperin obstacolelef

1. Cititi individual textul. Notati pe marginea lui urmatoarele

semne conventionale:

( + ) - un enunt nou pentru tine;

(~) ~ un enunr cu care nu esti de acord; (I) - un enunt eu care esti de acord;

(?) - nedaritiiti, comentarii, fntrebiiri.

Discutati asupra celor notate in unna lecturii textului.

2. Extrageti din text si intocmiti 0 fi§i3. In care sa consemnati:

a) definitia operei literare;

b) definitia stilului,

3. Explicati cu ajutorul dictionarului sensu! cuvintelor tranzitiv, reflexiv, intentie.

Exprimaii- vii pdrerea! 1. Intretineti 0 discutie In grupuri (ori in colectiv) pe margine a tezei: "Cine vorbeste .comunica" si "se comunica",

2. Explicati afirmatia: .Faptul lingvistic este in aceeasi vreme "reflexht" ~i "tranzitiv« (trans mite 0 inforrnatie obiecdva, are 0 coloratura afectiva).

Cum argumenteaza autorul aceasta teza? Ce parere aveti voi?

3. In ce raport se afla cele doua intentii ale limbajului?

4. Selectati (la alegere) un fragment dintr-un text §tiinpfic ~i altul- dintr-un text literar,

Demonstrati ca:

a) orice expresie literara are 0 dubla functie, ca este "produsul coadaptarii celor doua intentii", (T. Vianu)

b) un text stiintific nu comunica (sau comunica foarte putin) despre autorullui.

5. Comentati ell argumente "pro" sau "contra" afirmatia: "Stilul

este omul insusi", .

Teoria literara este disciplina care cerceteaza caracteristicile generale ale fenomenului literar.

in atentia ei intra:

~ definltla literaturli;

~ structura generalS. a llteratuni;

~ genurile literare;

- compozitia operei;

- curentele I.iterare;

~ receptarea operei literare;.

- Hteratura in raport cu celelalte arte §i cu ce!elalte valori culturale (§tiintifice, religioase, morale, sociale);

~ I.iteratura §i reaHtatea;

~ sti!ul;

~ versificajia §.a.

(Marian Vasile)

, Literatura d. 3 XII-3 !;..

George Calinescu

George Calinescu - critic §i istoric literar; eseist ~i estetician, prozator §i poet, dramaturg §i publicist.

19 iunie 1890 - se naste 1a Bucuresti.

1918 -termina licenl ~i sustine bacalaurearul, 1919-1923 - student 1a Facultatea de Litere

§i Filozofie a Universitatii din Bucuresti,

Pe parcursul vietii sale indeplineste a serie, de functii, printre care §i cea de redactor 1a revistele .Roma", "Viata Iiterara", "Gindirea", .Vremea", ,,Adevi"irul literar si artistic", "Sburihorul" etc.

12 martie 1965 - se stinge din viata.

A ramas in memoria citorva generatii de mari intelectuali romani ca un fascinant profesor universitar, iar 10 constiinta generala - ca un asiduu cercetaror a1 Iiteraturii nation ale §i strains.

Opera critica:

- Via~a lui Mihai Eminescu (1932);

- Via_ta lui Ion Greangd (1938);

- Principii de esteticii (1939);

- Istoria literaturii. rom/me de la origini pind in

present. (1941);

- Impresii asupra iiteraturii spaniole (1946);

- Estetica basmului (1965);

- fusiie Alecsandri (1965);

- Studii si cercettiri de. istorie literara (1966);

- Uiyss« (1967) §. a.

Op€TU literaTa:

- Gartea nuruii (roman);

- Enigma Otiliei (roman);

- Bietul Ioanide (roman) §. a.

MIHAIL SADO

eum ca romanul acesta a d este 0 tratare in proza a drept, lntr-un fel. in insa~1 '1 trebuie sa fi fast aceasta ap dupa un citat din vestita bala a

"Sfapi'ne, stapine Mai cheama s-ua Cl

'otto:

ea jeparte, ca sa nu denaturarn ese a r.mlor. Crime pentru jaf s-au tacut la s· e ~ se vor face cltu-i lumea. Miorifa ea p ",_.~_. ... , tica nu este lnstructia literara a e 0 poems a vietii pastorale p Acolo sunt turme, cilni, cioban •

tutea transhurnantel, pastor d -0 rte si alta a muntilor. Crima acolo nu es e p opriuzis un accident, cum nu e un aeade t pentru un marinar sa naufragieze §, sa se eee. Este un chip posibil de a muri. De aceea poetul anonim nu-si pierde vremea c lpo eze asupra faptului ~i cu lntormatluru asu ra consecintelor crimei. Acolo lupul rnanlnca 0 oaie §i apoi urmeaza tacere, un om ornoara pe altul §i tacerea continua. Esenta balaoe: sta ln trecerea de la tacerea vie la tacerea rnoarta. Cum omul are numai 0 moarte ~I e de prisos sa te mai opresti asupra unei lntlmplari care se va repeta in veei, muribundul i§! dnta numai linistea eterna,

Ceea ce dl M. Sadoveanu, poet in toata puterea cuvintului, a inteles din MioriJa §i a transportat in roman este numai acest sentiment de tacere in tata destinului oieresc ineluctabil. Cind se petrece 0 crirna aeolo intre eer §i munte, cei rarnasl pe urma mortului nu S6 gTndesc sa Irnprastle vestea, sa cheme auto ritalile de jos sa Ie taca dreptate. Cercetarea, dreptatea, astea sunt treburi pe care inteleg sa §i Ie taca singuri, ajutati nu de procurori, ci de Dumnezeu insusi, eare trimite semne.

Asadar, scriitorul a reluat cazul unei crime pastorale §i a Inteles sa-l lase in mediul lui solut, adica al unei lurnl pe deasupra iston-aoevar, unde este lumea mal nesusohirnbarii, mal in afara civilizatiilor? La munte. Munteanul a fast totdeauna nu numai atemporal, ci chiar international, §i nu mare 11irare produce unora stirea ca cutare oier se alia acum Tn Rusia fiindca a fast prins acolo de razbol pe cind T§i mina oils. in fond, prin urrnare, instinetiv, dar §i consttent, dl Sado. eanu T§i urmeaza planul descrierii lurnii preis'arlce sau mai bine zis neistorice, desco-

erind in rnijlocul civillzaflei nesehimbarea nei eete pecenege sau imobilitatea vietii ~untene§ti (adica de munte).

Este Insa in Baltagul §i 0 alta latura care

u se mal multumeste cu explicatiunea de ""lai sus. Dlntr-o fireasca pornire de scriitor epic, dl M. Sadoveanu cauta de cltava vreme cu voin1a aeele subiecte simple §i tari, care oot forma tot asa de bine cuprinsul unei carti de colportaj, dar pot f Tn acelasi limp ali mentulepic al unui Dostolevski. Marile scrieri au avut totdeauna ca tema Intimplari simple §i ban ale, singurele care Tngaduie scrlitorului dsstasurarea spiritului sau de observatle pe un teren solid, universal inteliqlbil, Cazul Eugenitei Costea era 0 astfel de seriere, in care se petrecea a sustragere de fnndurl publice de catre un easier, urrrrata de sinucidere. ~i in 8altagul e usor sa se vada un eaz din acelea ee lntereseaza justitia ~i pasioneaza pe indivizi.

Vitoria, muierea unui stapln de oi, Nechifor Lipan, i§i asteapta in toamna barbatul, dus sus la munte sa eumpere 01. A treeut prea mulls vreme, incepe sa vrernuiasca a iarna, §i barbatul, Tn cluda obiceiului, nu S8 intoarce. lngrijorarea creste, se face banuiala !iii femeia incepu sa se rniste. 0 baba carturareasa a lncredinteaza ca Lipan este oprit in mrejele altei femei, insa Vitoria este femele Tn1eleapta, clar vazatoare, care eunoaste bine automatismul barbatului ei. Citeva semne ceresti si mai cu seama 0 sanatoasa deductie 0 lntaresc Tn incredlntarea C8. Nechifor al ei e mort, adica in tmpre-

jurarile de acola, ornorit, Ea voleste sa-l gaseasca, sa-l fngroape orestlneste §i daca se poate sa af\e petaptasl. Nelini§tea de la inceput, tacuta certitudine, da Vitoriei putere. Acum Vitoria este barbatoasa, chiar muscatoare, 1:;;i vinde restul de marfa cu cite va zeci de mil de lei, i§i asaza fata la minastire §i, lasind paznic pentru casa, pleaca, calare, irnpreuna cu un fecior al ei. lnceps acum 0 adevarata expedltie de lnvestiqatie, in cafe analfabeta Vitorla se dovadeste 0 lscusita detective. $i, ca orice detectiv, ea este §i psiholoaqa. De pilda, inaintede plecare ea lncredinteaza banii pentru putin spre pastrare oarintelul. Peste noapte botl necunoscuf umbla sa-: jefuiasca ograda §i casa. De unde trage ea incheierea ca martorul predarf sumei a fost discret, caci altfel hotii ar fi aflat ca banii nu mal sunt la ea, ei la papa. Vitoria ia drumul oiler, dupa ce, statu ita de unii, a fast §i la subprefeet, care a emis ipoteza omorului, tara sa-l dea vreun ajutor de isprava, Olerf tree la munte §i. se-ntorc deacolo spre vale, la iernat, poposind din crlsma-n crtsrna, Crtsmarii asadar cunosc bine pe ciobani. MergTnd Tnspre munte, Vitoria afla incetul cu incetul itinerariul barbatului. A fast, intr-adevar, vazut de felurtti in drum spre Dorna, in cutare luna. La Vatra Dornei afla de la oficiul care inregistreaza vinzarile In iarmaroc ca Lipan a curnparat trei sute de oi, ca acestea erau to ate oile de vinzare §i ca alli doi oamenl l-au rugat pe Lipan sa Ie dea ::1i lor a parte, ceea ce Lipan s-a invoit sa taca, eedind 0 suta de capete. Cine emu oumparatoril, nu putu ana de acolo. Acum Vitoria la maooi drumul la vale, socotind ca Nechifor a pornit cu aile la iarnat. Prin aceeasi metoda a cercstarii crismelor ea afta cum arataula fala cel dol oameni, apol cum se cneama :;;i-n ee sat locuiesc, a11a chiar ca in anume lac n-au mai fast vazuli decit doi ciobani, printre care nu era Lipan. Raza crimei era astfel determinata .. Vitoria qaseste Tntimplator :;;i ciinele lui Lipan, Lupu .. Cu ajutorul lui, ea da de cadavrul barbatului,

Acum intervine §i autoritatea, obligatoriu.

Insa Vitoria nu se lasa. Ea sinqura conduce

de stahilire a vlnovatiet, punind la cale o aoevarata confruntare a criminalului cu mortul. La sffr~it era preqatit ~i ultirnul argument: ciinele, care §i sare in gltul uciqasului, ranlndu-l mortal ..

Prin urmare, cititorul poate vedea In oe sta rniezul romanului dlui Sadoveanu.. Este §i nu este MiortJa. Eroina prlncipala, ha, la drept vorbind, singurul emu, este Vitoria. Ea are 0 Indoiala pe care si-c rezolva sinqura. Vitoria este un Hamlet feminin, care banuleste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, punela cale reprezentatiunl tradatoare (in cazul de fata Inmormlntareasi praznicul), §i cind dovada s-a faGut da drum razbunaril. Titlul romanului 8altagul asta voieste sa spuna .. Vitoria a tncreemtat feciorului ei un baltag, cu care ginde§te sa startrne capul ueiga§ului barbatului ei. Cazul lui Hamlet feminin il mai avem in literatura rornana. Este Napasta lui Caragiale .. S-ar putea, prin urmare, obiecta Baltagului ceea ce s-a obiectat Napastei. Prea murta indirjire din partea unei femei, [ipsa de feminitate. lnsa in romanul dlui Sadoveanu razbunarea nu e sentimentul hotarltor. Fernela vrea sa-sl inmorminteze crestlneste oaroatul, 9i fireste e de parerea ca staplnlrea sa taca dreptate. lertarea este insa simtamintul ei final. Ar raminea Tn picioare 0 observatiune pe care a tacut-o cinova dl Lovinescu asupra literaturii romans Tn genera, dar fara s-oexplice: virilitatea caraetennuleroinei din multe scrlerl rornane, in special dramatice. Vitoriaeste 91 ea virila, feclorul ei Gheorghila parind olmpctnva maale ca 0 femeie. Aici nu e 0 sirnpla conceptiune de scriitori rornani, ei inregistrarea instmctiva a reaf,itatii. Inti! de toate, temeia in vtrsta, vadana, e mai autoritara dedt barbatul, mai ambitioasa. In vreme ce barbatul se pierde in contemplarea universalului, femeia invidlaza 91 uraste !?i vlseaza promovarea soclala. Dar este 0 condltiune tlptoa a femeii romane, pe care n-o putea ignora mai cu seams dl Sadoveanu, scrlltor al vietH de tip primitiv. Femeia terrunlna aproape ca n-a aparut Tn societatea noastra inca noua l?i senitorul n-o cunoaste, Imensa majoritate a

femeilor sunt proprlu-zis taral1c;. Cine Cl noaste de aproape satur, mai ales acela d munte, rarnlne izbit de adevarul intuitiei drl Sadoveanu. Acolo femala are numai 0 seur1 faza de pasivitate. Apoi curind devine rnuien Asta lnsearnna ca despartita, prin nann ocupajilor, luni intregi de oarbat, ea vede ( casa, de copii, de pulinul ogar, ea curnpara, E vinde merglnd la tirq, capatind printr-asta 0 pi hologie autoritara. Insa cum 0 femeie ramil totu§i in fondul ei femeie, capablla de anun sentimente, viata alectiva staruie, dar convt tita In citeva mi§eari obiective, numite dati Vitoria merge sa-si ingroape barbatul. Cu ace act, accidenrul ei sutletesc s-a potolit,§i este acum iara!?! In stare sa S8 intoarcala t burile ei. Atributiile ctobanestl ale sotului fast trecute asupra fiului, §i asta 8 tot.

Este, vasaztoa, mutt adevar in intu domnului Sadoveanu, ~i nu se poats adt sub latura aceasta nici a invinuire. Toft clteooata ni se pare ca Vitoria e prea det tiva, ca-§i insuseste adlca prea mult din a( lscuslnta universals 91 buna la toate a p ti§tilor care delectau copilaria noastra. Po ca se cadea ca in inlma ei sa se stril numai banuiellle, iar itinerariul poli1ist sa mai deqraba 0 opera cotectiva in care ea : fost trasa. Impresia aeeasta nu poate f ( babil decit a criticului obosit, care scrute toate, §i e de vazut daca §i citrtorul simte ceva.

Fundamental~i remarcabileste sir autornatismului vietH tarane!1ti de mu Oamenil tac fel de fel de presupuneri, Vitoriale respinge. Lipan nu poate fac cutare luna oectt asta §o1 asta. Mi:;;carea rnllenara, neprevazutul nu intra inea, ca migratiunea pasarilor. Vitoria nu mascara mea cu calendarul, ci cu semnele ceruh stilul magistral pe care H cunoastern, dl doveanu infati{>eaza toate aeele ritmur vietii primitive determinate nurnai de volujiunea pamintului, §-i nicideeum de ini1iativa individuala. Uneori tl se pan citesti unele din cele mai bune romane a Jack london, :;;1 rarnli in definitiv min: cluda deosebirilor de colon, de aceeasl

care larga,. astronomica. Aiei nu sunt dru-

uri. cj numai expeditii. Taciturnitatea omuu· de tara, surzenia mai mutt sirnulata decit veritabila, astea sunt puse in dialoguri de neuitat:

,,:- Ce s-a Tntimplat, Mitre?

- Cum? Nu s-a lntlrnplat nimica.

- Atuncea de ce ai venit asa devreme

aeasa? -Ha?

- De ce ai venit ass devreme acasa?

- Apoi am vazut ca poqoara alti oamenl

n poieni oile §i. vacile: le-arn pogorit §"i eu.

Z ce ca are sa vrernuiasca."

.... Un om de munte care tace luni intregi pierde ocazia de a se lmbata de vorbe nd da de un am. Cum, ha, astea slnt medele lui de a nu lasa sa se st1nga convorrea. lata §i un gest neinsemnat in aparenta, ar tipic:

.Mitrea coborT gTfTind, cauta ulcica, a cu-

Sugestii analitice

funda Tn spa :;;i bau cu sete, pufnind, apoi deserta indarat ce ramasese."

E aiei firaste 0 llpsa de sc1rba pentru eel care traieste rustic. car s oblsnu nta de a respecta apa, unde 59 gase~te, de ada drumul restului in izvorul sau,

Pentru nationali§tii excesrvi aI I mb stilul dlui Sadoveanu, observat cupa natura. oa un raspuns stralucit. Un. neologism este a verba pe care poporul 0 prirneste sau nu. Dace a prirneste, ehestiunea puritatii nu se mai poate pune. Aminteam lrnr-o croruoa trecuta cuvintul parapfiie. Puteam sa citez §i pe carajie (fern .. ), care circula acum in Ardeal §i a devenit neaos taranese. Asa vorbeste, §i cu cit firesc Vitoria:

"Am lepadat ceva, ca sa nu fie vorba. N-am eu eoraj acuma sa rna negutez,"

Acest roman, prin repeziciunea lui, prin analiza unui suflet intreg §i arhaic, este una din cele mai bune scrieri ale dlui M. Sadoveanu.

Observati: Descoperisi obstacoleie!

1. Recititi textul recenziei calinesciene, Extrageti ideile (tezele) care, dupa parerea voastra, sunt cele mai convingatoare in afirmarea alorii artistice a romanului Baltagul.

ExprimapRvd piirerea!

1. Obiectivitatea criticii, dupa parerea lui G. Calinescu, consta nu ill faptul existentei unui principiu sigur de judecata, ci fn prezenia permonentii a uieii de valoare artisticii.

.Iudecati, din acest punct de vedere, ideile lui Cruinescu expuse pe rnarginea romanului Baltagul.

2. In baza textului Mihail. Sadoveanu: Baltagul, dernonstrati eli argumente "pto" sau .contra" prezenta spiritului analitie al criticului literar.

3. Creati In urma unor leeturi portretul literar allui G. Ciilines-

ell - istoric §i critic Iirerar, avind urmatoarele repere:

• tiiluri de opere;

• forme ale discursului critic (vezi remarca de Ia pag. 24);

• afirmarea unor va lori, negarea non-vaIoniot prin. judecari inedite.

/storia literaturil rotnene de /a originl pina in prezent de

G. Cii/inescu este rezultatul unei munci incordate de patru ani

, 9i jumiUate, timp, desiqur, record pentru o opera de circa 1000 de pagini. La data aparitiei (lul ie 1941), ea reprezenta nu numai singura istorie literara de viziune crttlca, estetlca a fenomenului literar rornanesc, dar ~i cea mal lntinsa §f cea mai docurnentata prezentare a acestuia.

.~ Uteratl.lr~ d. a ~~-a

Eugen Lovinescu

CREATIA OBIECTIVA.

LMU REBREANU: "ION"

Eugen Lovinescu - rstoric ~i critic Iiterar, esteticiaa, prozator ~i dramaturg.

31 mai 1881 - se naste la Faiticeni.

Studii seeundare Ia Falticeni si Ia Liceul Internat din lasi,

1898-1903 - student Ia Facultatea de Litere ~i Filozofie din Bucuresti, sectia limbi clasice, 1908 - sustine doctoratul Ia Sorbona.

1919 - infiinteaza Ia Bucuresti cenaclul "Sburatorul", apoi si revista literar-artistica omonirna, promovind tendintele novatoare In literatura epoch.

16 iulie 1943 - se stinge din viata.

Opera:

- Critice, vol. I-IX (editie definitivata in 1925-

1929);

- Epiloguri literate, vol. I (1919);

- Antologie cruiui (1921);

-Istoria eivilizatiei romane moderne (I-III)

(1924-1925);

- [storia Iiierosurii romane contemporane a-Vr), 1926---1929;

- Tim Muiorescu, vel, I-II, 1940 ~. a.

A mai serfs piese de teatru, nuvelesi scenete, romane, inelusiv Mite (1934) ~;i BiiliiuCQ (1935), aeestea din urma formind "cido1 lui Eminescu ",

(fragment din .Jstona literaturii romano contemporane", vol. 3).

Adevarata sltuatie literara a diu; R~ breanu ineepe de dupa razbol, a data cu /01 Nimie din ce a publicat Inainte nu ne puts face sa prevedem admirabila dezvoltare acestui talent, care a Tnceput §i. continuat vrE zece ani, nu numai fara stra'ucire dar ~i fa indicatii de viitor. E drspt ea dl Dragamires~ recunostea, inca din 1910, portiuni de "geni litate" citorva modeste nuvele publieate "Convarbiri critice", dar dl Dragomirescu ree noaste 0 "genialitate partiala"( daca nu ,,1 tala") tuturor celor ce cotaooreaza Ja revlste domniei sale: parerea sa nu putea, deci, C( stitui un pronostic. AdevaruJ e ca nici Gots. nici Rafuiafa, nici Fra min ten , nici Calva (scris In timpul razboiulut) nu contin decit e mentele unei literaturi curente, in care an nuntul nu 58 ridica pina ta estetic. Daca 51 itorul sl-a republicat, totusi, Golanii, a facul probabil,. din sentimentul regeJui Murat, C8 alaturi de tron, tinea sa-si arate §I biciul ! de vizitiu, sau al tiranului siracuzan, care ospete bea dintr-un vas de lut pentru a m uita profesia de alar din tinerete. DebutL atit de putin semnificative ale scrittoru'ul m explica numai prin evolutia prea inceata a lentului sau, ci ~i prin natura genului in c s-a incercat; creator obiecfiv prin 1ngrama, de imponderabile §i prin constructe arhi tonica, chiar §i in operete din urrna talenti se desfa§oara lent !iii nu ne poate fixa in pi interesulul unei constructu laborioase c dupa un numar destul de mare de pagini suficlenta scriitorului in nuvelae vizibila (

§i in ultimul volum de nuvel.e, Cuibul ViSL (1927), din care unele sunt scrise dupa boi. De am voi, totusl, sa [egam aparitia lu si, mai ales, a Padurii spinzurali10r de un s premerqatcr, ar trebui §a ne reterim do

ttic 9trul, dezertor, sinqura nuvela ce afirrna

n scrtltor. Mar~ul prin zap ada al caporalulul Ghioaga ~i al soldatului Itic ~trul, cu preocupari diferite, mila progresiva a rornarnnui, strecurarea lnceata a adavarulul tragic la mintea ovreiu.lui fac din ei doua fantome ce se mascara ~i se cercetsaza Tntr-o lncordar-e paetlca. Fara lnslstenta analizei de altfel, ne

scufundam, astfe!, in mobile sufletesti ce trec peste constlsnt in lnconstlent. ...

Aparrtia lui Ion rezolva 0 problema §i currna 0 controversa. in cele mai multe constiinti, sarnanatonsrnul se contunda cu t3-

anisrnul ~i lupta Tmpotriva lui cu lupta impotriva excesului 1aranesc in lrteratura. Pusa n acest plan, problema putea fi discutabila la un popor cu a baza rurala atit de larga §i cu 0 iteratura autentica de inspiratie tolclorica, in care samanatortsmut.parea singura expresie posibila a realltatilor nationale in lupta cu utopiile modernismului. Problema se pune lnsa altfel: iupta impotriva samanatortsrnului nu avea decit incidental ca abiectiv "taranismul" sau .opincarismul", cum se spunea pe atunci, pe cind, in realitate, ea se Tndrepta, fie impotriva atitudtnil §i a t~ndin1ei, fie Tmpotriva lirismului; conceputa astlel, lupta ar fi test Indreptatita, oricare ar fi tost materialul de inspirape a samanatorismulul, deoarece nu avea in vedere materialul, ci felul tratarii lui. Aparitia lui fon a tacut ~i mai evidenta aceasta distinctle: aprobarea cu care a fast primit de cei mai cunoscutl annsamanatorlstl a dovedit ca nu s-a pus niciodata in dlscutie dreptul unei categorii sociale, 1?iinca q unei categorii atTt de humeroase, de a ti reprezentata estetic, - ci numai metodele. Pornind de la acelasl material taranesc, Ion reprezinta 0 revolutie §i fata de lirismul samanatorlst sau de atitudinea poporanlsta §i tala de eticismul ardelean, constituind 0 data, istorlca am putea spune, in procesul de obiectivare a Jiteraturii noastre epice.

Formula lui Ion nu e 0 formula nici actuala, nici cornoda: ea e, totusi, formula rnarilor constructll epice, pornind de la cei vechi :;;i ajungind la cei moderni, formula romanului naturalist, a Comediei umane, de pilda, dar,

mai ales, ~ormula epicel tolstoiene: formula clclica a zugravirii, nu a unei portiuni de viala llmltata la 0 anacdota, ci a unui vast panou curqator de tapte inva.lma~ite, ce se perinda aproape fara inceput §i fara sfir~lt. tara 0 necesitate aoreclabila, tara 0 ftnantate decl, (iii aceasta zuqravire nu prmtr-o seiectnme de elemente simple, caracteristlce, c or ntr-o ingramadire de imponderabile. E, neqresrt, a metoda fara straluclre artlstira, fara 5 til , cu mari primejdii (~i cea mai arnenqatoara e banalitatea), dar care ne da Irnpresia vietii in toate dimensiunile ei, nu izoiata pe olanse anatomiee de studiu, ci curqatoare §i natura- 18.; formula realizata rar in toateliteraturile §i pentru prima data la noi in Ion.

Obiectul de studiu al lui Ion este vlata sociala a Ardealului care, desi inchisa in celula unui sat, este zugravita in intreaga ei stratlflcatle, de la simplul vagabond pina la candidatul de deputat §i 18 mediul adrninlstratiei unquresti, cu 0 fauna bogata in exemplare variate. Cu un material aparent haotic, cu episoade numeroase ce se pun de-a curmezisul, romanul se orqanlzeaza, totusi, In jurul unei figuri centrale, al unui emu trust §i voluntar, al lui Ion.

Din lumeataranllor lui Balzac din Les paysans, dar, mai ales, a lui Zola din La terre, Ion e expresia instinctului de stapinire a parnlntului, in slujba caruia pune 0 inteligenta ascutita, a cazutstlca strinsa, 0 violenie procedurala §.j~ cu deosebire, 0 voin1a lrnensa: nlrnlc nu-l rezlsta: in tata ogorului aurit de spice e cuprins de betia unei lnalte ernotii §i vrea sa-I alba cu orice pre], Cum dragostea devine ~i ea 0 arrna calita in vilvataia acestui toc ee-l lncinge, prinsa la mijloc, Tn epica lupta pentru parnint dintre Ion §i socru-sau, Vasile Baciu, biata Ana e 0 tragica victirna. In lupta omul nobi! :;;i milos dispare, pentru a nu lasa deolt tiara, asa ca cele doua volnte se Tncordeaza In stortari uriase ce ar fi meritat un obiect mai vrednic, in loc sa se consume pentru citiva bulgari de pamint, simbol al supremei zadarnicll omenesti.

Cum Ion este expresla violenta a unei energii, in limitele ldeatei lui obscure sl re-

Literatura d. a XII-a

duse, e un erou stendhalian, in care numai obiectul dorlnteie schimbat, dar lncordarea, tenacitatea :?i lipsa oricarul scrupul moral ramin aceleasi. Julien rivnesta la 0 brusca ascensiune sociala, cu toate resursele energiei lui plebee; feciorul Glanetasulul rivneste la delnitele lui Vasile cu foamea de parnint a unei vechi saracil; la amindoi femeia nu e decit 0 treapta necesara unui alt scop suprem, un obiect de schimb in vederea stapinirii bunurilor parnintesti. in psihologia lui lon, scriitorul a Intrebuintat, Intr-o masura oarecare, sirnplificarea artei clasice, reducindu-l la instinctul principal, tot asa dupa cum eroii lui Moliere se orqanlzeaza Tn jurul unet singure mari pasiuni. in cele mai insemnate creatil ale sale, Balzac a accentuat procedeul unitatii temperamentale, izbutind, de alttel, prin bogalia arnanuntelor sa sustina enormitatea caracterelor. Conceptia, in realitate, nu este In spiritul naturalismului nivelator §i nu creeaza posibilltat' de conflicte interioare. in Harpaganu/ lui Moliere contlictul dintre avaritie §i dragoste e inca posibIl, pe cind in rnonornann lui Balzac, baronul Hulot sau Goriot, pasiunile sunt excluzive. in sufletul lui Ion exists 0 lupta Intre "glasul parnintulul" §i "glasul iubirii", tortete sunt inegale §i nu domina decit suecesiv. Prezenta. de la inceput, dragostea pentru Florica stavlleste pujin §i in dezbateri sumare rnarea lui pasluns pentru parnint §i nu se afirrna, naprasnica, decit atunci cind i s-a patolit setea de pamlnt, Sufletul sau este, in realitate, unitar: simplu, frust §i rnasiv, el pare crescut din parnrntul iubit cu ferocitate; prin gesturi voluntare ~i incapatinate, conditta lui urntla se topeste in lrnensitatea simbolica a unei creatll chtonice. Desi simbolic §i poate mai mare ca natura, impasibilitatea scriitorului ii subliniaza realitatea: eroul merge, asttel, pina 18 crima pentru a se umaniza apoi in liberul joc al unor actiunt, pe care nu Ie determine ntcl 0 lntentle sau rezerva: e a forte ce se destinde prin virtutea legilar ei interioare, §i pe care scriitorul n-o infrtneaza, nici n-o qrabeste,

Dar daca in Ion se simte poate, dupE cum am spus, volnta de a crea a figura sim bolica, mai mare ca natura, ce transcends tendinta spre nivelare a naturalismului, in tot cellalf eroi - ant de nurnerosl - sunt pas trate cu rtqurozltate legile obiectivita!ii. Sun oameni mijlocii, priviti fara nici un fel de pasi une, fara ura sau dragoste, in meritele :;;i sla biciunile 10f, alternate in acelasl individ dupt lrnprejurart, oporturustl eel mai multi, oamen srnulsl din umanitatea Inconjuratoare.; E galeria neuttata a invatatorului Herdelea, CE se zbate in atitea nsvol, suflet bun, dar slab oportunlst din saracte, cu 0 casa de oapii, ct fete gospodine §i romantloass §i cu tinanJ Titu, poetut pterde-vara, sentimental §i en tuziast, sflr§ind prin a se capatui in regat, ~ care acurn e, prohabil, deputat national il Ardeat §i propaqa ura impatriva "regalenilor" e apriqu! popa Belciuq, in care iubirea de bi series §i de neam se asociaza intim cu atite: sentimente rele §i cu atitea pasiuni lurnesti: ~ teotogut Pintea, pitoresc Tn prozaica lui ones titate, e jovialul avocat Grotsorul, palavragil fii, in fond, om de inlrna, e biata Ana, apriq, Vasile Baciu, Florlca. e valuptuaasa Rozi lang §i betivul ei sot, e lurnea de .dorn nisoare" > ale "inteHgenlii" din Amaradia, dl studentl natlonalistl, de avocati, notari, in spectori scolan evreo-maqnlan, oameni ] exemp'lare telurite ce se desprind ln indife renta oolectiva 8 scrlitorulul. lrnpaslbitltate lui nu se arata numai fata de vlata, ci se mer line si fata de moarte. E tipiea, in aceast prlvlnta, sinuciderea clrciurnarului Avrurr spre care Ana, ce avea sa se splnzure §i e cava mal tirziu, privea, gindihdu-se: - Ole t-sr mai fi necajind degeaba? Dsc-e murit, be rem sa se odihneasca amu/" - in timp c taranii glumeau §i rideau de tncercarne inv~ tatorului, care, dupa un rastirnp, zise supara - "Parea voi nu suntefi cre$tfnf, mal aameni L-ati /asat sa moore In tata voastra in toe sa ti talat funia! S-a prapadit numai de graaz martH, CB daar picioarele-I ajungeau pe p5 mint. Bietu/ Avrum!" Cu aceeasi seninatat lmpaslbila e zugravita maartea batrinuh

Oumitru, care, strntind ca se stinge, desi, sanates, se asaza sa se rada cu llruste augusta ca pentru totdeauna, filozofind asupra vielii ~i a rnortil: .ornul traieste ca sa rnoara, §I cum traieste asa moare", §i nu lspraveste cu 0 [urnatate a felei, cind, lasindu-se pe lavila, bilbiie: "Anu1a, Anu1o .... , mar!" I?i cum femeia nu In1elege bine, mosul sopteste .Juminare". dar rarnine cu gura deschisa ... Murise. lata ca in acest timp navaleste in lncapere §i Paraschiva, care "indata pail linga mort §i-I cauta prin buzunarele pleptarului de oaie. Gasi basica de tutun, de care atirna scobitoarea pentru luleaua ce se ascundea in celalt buzunar. Ridiea pieptarul §i descheie chimirul, dar nu-si putu virl mina. II deschise incet, puse serparul pe rnasa si, scormonindu-l blne. dadu peste un bllet de cinci zloli, lnvelit tntr-o hirtie bolita. Rasturna chimirul, il lntoarss pe dos si, nemaideseoperind nimic, sari lipind:

Sugestii analitice

- Uitati-va, oameni buni, cum §i-a batut JOG de mine, care I-am strins de pe drumuri §i l-am spalat, ~i l-am ingrijit ca pe un om de amenie. Ultati-val Cinci zlotil Vedeli? A Yindut jidanului bunatatea de casuta,. a baut banisorii §i eu am ramas cu cmcl zloli pentru toata truda mea cea mare!' :;>i cu acazia spinzurarf bietei Ana aceeasi nepasare, ca nspasarea insa§i a naturii fala de fenomenele biologice.

l.ipsita, de altfel, ca §i samanatorlsmul, de ariee intelectualitate, de orice preocupare pur artistica, de latura speculativa §i analitica, epopeea scriitorului nostru il domina §i prin !Iargimea conceptiei §i prin vig.oarea constructlva de adunator de materialuri pentru piramide faraonioe,. dar, mal ales, prin acea obiectivitate tundamentala, care a scoate din rindul literaturii de lupta, inaltlnd-o pe treapta unei creatil fara. cauze eficiente §,i finale vizibile.

Observatil Descoperiti o"bstacolele!

1. Cititi individual fragmentul ~i notati pe marginea textului

urmatoarele semne convention ale:

(+) --- un enunf nou pentru tine;

(~) --- un enunt eu care nu esti de acord; (7) --- neclaritiiti, camentarii, tntreoiiri; (I) --- un enunt care fP: place eel mai multo

Discutati asupra celor notate in urma lecturii textului,

2. Identificati in studiul lui Lovinescu si notati in caietele voastre argumentele ce sustin urmatoarele teze ale criticului literar:

a) "Formula lui Ion e totusi formula marilor constructii epice, pornind de la cei vechi .'iii ajungind Ia eei moderni, formula rornanului naturalist... "

b) "Ion ... e un erou stendhalian in care numai obiecrul dorintei e schimbat, dar incordarea, tenacitatea si lipsa oricarui scrupul moral ramin aceleasi."

c) "Obiectul de studiu al lui Ion este viata sociala a Ardealului care, desi inchisa in celula unui sat, este zugn'ivita in intreaga ei stratificatie, de la simplul vagabond ptna la candidarul de deputat si la mediul administratiei unguresti, cu 0 fauna bogata in exemplare variate .. "

Animator al

revistei "Sbu ratorul",

E. Lovinescu lanseaza teoria sincronismului care, in opinia lui,

sta la baza tuturor fenomenelor

culturale ~i literare. Legea sincronismului explica toate undele de influenla literara, in

. oonceptia criticului literar, slneronisrnul nu se infati~eaza ca 0 teorie a adaptarii intimplatoare la ritmul culturii europene modeme, ci a "trairii in aeelasi spafiu sufletesc" ,

(Istoria civilizatiei romiine modeme)

Literatura d. a Xll-a

- - -- - - - - --- -

,.in realitate, literatura unui popor

izvorii§te din natura specified sensibilitdtii sale f. .. J. in cadrele ei largi se poate vorbi de o onwgenitate si. de 0

continuar€ sujleteaseii.. [. .. J eu exceptia esentialii a fondului rasei; literatura romdnii, a intrat; sub raportul €Xpresiei, in dependenra literaturiIor apwene. in ccesr sens, nu este mam/estare de artri occidentald, care sa nu fi avut repercusiuni

~i la noi, Aie-l, ca fi in celelalte laiuri ale vietii sociale, e semnificati:v, indeosebi, cara.ctend de contemporaneitate ft.

(E. Lovinescu)

Reprezentanti ai erit'eli literare romanellti postbeliee !ili opere de referinta: - Eugen Simion, Seriitori romani de azi; - Nieolae Manolescu, Area lui Noe; - Vasile Coroban, .• Romanul moldovenesc contemporan; - Nicolae Biletchi, Romanul $1 can temporan eita tea; - Mihail 0019an, Crez $1 maiestrie artistica; . - Constantin Ciopraga" Personalitatea literaturij romene.

Exprimaii-vii piirereat

1. Ce impresii v-a produs exegeza lui Eugen Lovinescu? Cum motivati aceste irnpresii?

2. La aparitia romanului Ion, E. Lovinescu a fost deosebit de entuziasmat, publicind in revista "Sburatorul" un ciclu de patru foi letoane intitulate Liviu. Rebreanu.

Identificati in lucrarea lui Lovinescu trasaturile distinctive ale romanului Ion, care justifica, din punctul de vedere al criticului entuziasmul san.

3. Scrieti aceste caracteristici ale romanului rebrenian in caietek voastre conform modelului de mai jos:

a) , .. ,.

b) .

Trasaturi ale romanului Ion c) .

d) , .

e) ,,"""'"

4. Din ce perspectiva analizeaza E, Lovinescu romanul Ion? Alegeti, din variantele posibile, raspunsul ~i argumentati-l:

a) a problematicii;

b) a mesajului transmis;

c) a sincronismului,

5. Cititi in Istoria literaturii romdne contemporane de E. Lo vinescu ~i alte recenzii ale lui la opere literare ~i stabiliti daca la baz: interpretarii sta conceptul de sincronism.

6. Comentati urmatoarele afirmatii ale lui Eugen Lovinescu:

a) "Viata culturala a fiecarui popor a ajuns a placa atir de sensi bila indt inregistreaza aproape to ate creatiunile culturale de P' glob",

b) "Nu tot ce e nou ~i se raspindeste reprezinta 0 valoare pozi tiva".

7. Avind ca reper recenzia criticului Lovinescu, raspundeti I, Intrebarea: in ce a constat succesul romanului Ion la data aparitiei?

8. Alegeti (la dorinta) un fragment sau un capitol din romanu Ion de Liviu Rebreanu si discutati-l din perspectiva urmatoarelor tezi ale lui E. Lovinescu:

a) "in sufletul lui Ion exista 0 Iupta intre "glasul pamintului" ~ "glasul iubirii", fortele sunt inegale ~i nu domina decit succesiv",

b) .,lon e expresia instincrului de stapinire a pamintului, in sluj ba caruia pune 0 inteltgenta ascutita, 0 viclenie procedurala si, Cl deosebire, 0 vointa imensa",

ALTI POETI SIMBOU~TI: GEORGE BACOVIA

(fragment din Istoria literaturii romane contemporane)

Bacavia se bucura de rarul privilegiu al riginalitatii: de n-a creat paezia de atmosfera, a lntrebuintat-o cu lntaturarea atit de complete a oricarul alt artlficiu poetic, inclt s-a

onfundat cu ea. Exista, in adevar, 0 atmos·era bacoviana de coplesitoare dezolare, de • oamna cu plol putrede, cu arbori canqrenati, ltata intr-un pelsagiu de mahala de eras

'ovincial, tntre cimitir ~i abator, cu casutele ufundate In noroaie eterne, cu gradina ublica rava§ita, cu melancolia caterincilor ~i icurla panorameJor, in care .princese ofteaa mecanic Tn racle de sticla": ~i Tn aceasta trnostera de plumb, 0 stare sutleteasca entica: 0 abrutizare de alcool, 0 deplina ezorganizare sufteteasca, prin obsesia mor-

§i a neantului, un vag sentimentalism baal, in tonul tlasnetelor, ~i maeabru, in tonul apusilor de ceara ce se topese, 0 descomunere a fiintei organice la mi§cari silnice §i alucinante, intr-un cuvint, 0 nimieire a vietii u numai In formele ei spirituale, ci §i ani-

ale. Expresie a unei nevroze, 0 astfel de coezle lmpresioneaza in ansamblu, fara sa retina prin amanunt.

Nieaieri nu se pune mal tulburatoare problema .poeziei de atmosfera" ca la Bacavia. Dupa cum eele doua note stridente ale cccosulul de pe casa, in mijlocul unei nopf sinistre de toamna, creeaza 0 "atmosfera" fara sa formeze 0 rnuzlca, tot asa §i arta poetica a lui Bacovia.

Aceasta atmosfera iese din limitarea senzatiilor, a imaginilor, a expresiei poetics §i din repetitia lor monotone: obsesia da chiar impresia unei irrtensitati §i profunzimi la care spiritele mobile nu ajung. Poezia se reduce, astfel, nu numai la un nihilism intelectual, ci :;;i la unul estetic: cumernotiunea ei rudlrnentara nu are nici 0 legatura cu arta pnvlta ca un artifici.u, cultul bacovlan pare mai mult 0 reactlune Impotriva unei literaturi saturate de estetism, prin jocul cunoscut al dezgustului ce impinge pe rafinaf spre primitivism.

Legatura acestei poez» cu S

prea fati~a pentru a fi nevo e s-o s em

mal mult; ea e expresia celer ma e e stari sufletesti, e paezia cinestez.el ce lntelectuallzeaza, nu se spiritualizeaza u se ratlonalizeaze, cinestezie animalica, sec. e una a unui organism bolnav, dupa cum iqrasra e lacrima zidurilor umede; cinestezie nediterentlata de natura putreda de toamna, de ploi §i de zapada, cu care se contopeste. 0 astfel de dispozitie sutleteasca e a dispozitte rnuzicala, careia j s-ar putea tagadui interesui, nu insa :;;i realitatea primara: in ea saiutarn poate intiia Iicarire de constiinta a materiei ce se tnsufleteste.

... Adaptarea forme I ei la fond este atit de inteqraia ineit indeparteaza glndul oricarei intentii artistice, iar mijloacele de expresie sunt atit de simpte :;;i de naturale incTt par crescute din obiect. In realitate exista, totusi, un instinct artistic, care stle alege nota justa, §i, pentru a nu ne raporta la paeziile din care smotra iese mai mult din obsesia repetitiel si, deci, se reduce la expresia aproape directs a unei cinestezii bolnave, amintim Lacustra. "Materia care pllnge", golul "istoric", organizarea intregii impresii prin amanunts ne arata :;;i lntentia §i putinta realizarti constlente.

o notatie preqnanta §i noua, dar pur exterioara, mai qaslrn :;;i in alte poezii:

". .. Umbra mea sta In noroi ca un trist bagaj" sau in acesta viziune plastica a unor foi rosil

de toamna ce cad pe statui de feme;:

Acum cad foi de singe-n parcul gal Pe albe statui feminine,

Pe alb model de forme fine, Acum se-n§ira scene de viol.

sau chiar in aceasta simpla notane a unui inceput de prirnavara:

Primavara ...

o picatura parfumata cu vibrari de violet. in vitrine, versuri de un nou poet.

(Nervi de pnmevere)

I Literatura d. a XlI-a

l...... ~. ~ ~ _

Sugestii analitice

Critica lltarara este di.sciplina care are urrnatoarele obiective ale eercetarii: " descoperirea structurii individuale a operei; - Tntelegerea semnifica- 1iilor inedite ce se desprfnd din ea: - definirea esentel originale a operei §. a.

- recenzia;

- comentariul;

- cronica Iiterara;

- eseul;

- rnonografia;

- rnarginaliile;

- notele de lectura s. a.

- realizarea de sine: cunoasterea, transpunerea, exprimarea, creatia;

- actiunea literarii: descoperirea ~i afirmarea valorilor, selectarea ~i ierarhizarea lor, respingerea sau negarea non-valorilor;

- actiunea sociala: informarea, educarea gustului public, spirirul militant.

Observati! Descoperin obstarolele!

1. Identificati in text ~i notati in caietele voastre tezele esentia ale criticului literar emise pe marginea operei bacoviene ..

2. Explicati cu ajutorul dictionarului semnificatia urrnatoarek cuvinte: dezolare, cangreniui, cinestezie, nihilism.

Exprimati- va parerea!

1. "A descoperi si a reda operei coeziunea sa inrerna, a-I su prinde .Jogica'', a-i dernonstra "organicitatea" reprezinta ratiunea frumusetea criticii". (Adrian Marino)

Demonstrati ca E. Lovinescu a reusit sa descopere "cheia" Cal structiei totale a poeziei bacoviene, SaO defineasca in termeni ade vati,

Care sunt, in acest sens, argumentele de rigoare aduse de critic literar?

2. Alegeti (la dorinta) citeva din poeziile bacoviene studiate 1 dasele precedente §i sustineti cu argumente "pro" sau "contra" afi matiile lui E. Lovinescu:

a) "atmosfera lor este de cople§itoare dezolare ... t~.

b) "fn aeeastii atmosfera descoperim a stare sufleteasca unied: .... deplina dezorganizare sufleteasdi. ... ";

c) "oceasta atmosfera iese din limitarea senza~iiLor, a imaginilor, expresiei poetice §i din repetarea lor monorond".

3. Plasati studiullui Eugen Lovinescu in unul din tipurile cr

ticii literare:

0) laudativd;

b) eu elemenie de precautie $i mistificatie;

c) obiectiva;

d) din ofidu:

Argumentati-va alegerea.

4. In ce rnasura insemnarile criticului .Iumineaza spiritul pt

blit"?

Ce informatii transmite? Ce urmaresc ele?

Argumentati-ve raspunsul,

5. Demonstrati aplicarea de carte E.. Lovinescu a legii sincroni mului ca instrument de investigatie a operei literare bacoviene.

6. Raportati fiecare dincele doua studii ale lui Lovinescu la ur din formele discursului critic. Argumentati,

Mihai Cimpoi

A

MESIANICII INCEPUTULUI

.DE SECOL XX

Secolul XX: etape (arse) Ii drumuri (intrerupte)

(fragment din 0 istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia)

Drumul spre Centru al literaturii romans din Basarabia secolului XX este un drum intrerupt adesea, dar reluat de forte estetice refacute §i cu rnulta inversunare energetica in eiuda obstaeolelor de orics natura; e un pelsagiu, un landsatt toarte caracteristic §i deconcertant prin ciudatenla lui "geografica". Conturindu-se sub legea - palingenetiea - a stingerilor aparente §i reqeneraruor miraculease, a intreruperilor §i reinnodarltor firului intrerupt, acest Drum se aduna din mai multe §i diverse drumuri cu aspect de cal anuntate doar programatic, de inceputuri firave de drum, de carari taturatnice lndepartate pe un tlmp de rnaqtstrala §i de drumuri incheiate tericit cu toata splendoarea implinirii. Se configureaza clar 0 sinusolda a devenirii prin revenire, a unui drum ca §i cum inversat spre Centru ce trece, nu tara repercusiuni anume, printr-o constllnta tsnsionata a Instrainarii §i depasirii psihologice a limitelor acesteia.

Pe fundalul auroral al zariler "Iumii noi", aprinse §i cu ajutorul lui Octavian Goga sau al lui Nichifar Crainic §I Gala Galaction, tustrei prezentl aetiv in orizontul spiritual basarabean (ultimii dol §i ca profesori la Facultatea de Teologie din Chisinau), aparedispare-reapare imaginea simbolica a lui Christos - toplta, la inceputul secolului, in acel homo christianus organic al lui Alexie Mateevici, contoplta cu misticismul mai general §i mai declaratlv al poezlel anllor '20 §i '30 (Ion Buzdugan, Nicolai Castenco, Pan Halippa, Serqlu Matei Nica, Vladimir Cavarnali), retopita in sensurile mai specifice ce actuatizeaza spiritul de [ertta al poeziei inchisorii (Andrei Ciurunga), §i, dupa a lipsa de

Mihal Cimpoi - critic, istoric literar, filozof culturii, Academician.

3 septembrie 1942 - se naste in comuna Larga, jndetul Hotin.

1960 -1965 - studiaza la Faculratea de Litere a Universitatii de Stat din Moldova.

1974 - blamat.intr-un raport a1 primului secretar a] cc al pcM, ii este refuzata once activitate publica.

1991 - este ales presedinte a1 Uniunii Scriirorilor din Moldova.

S-a impus, de la publicarea primelor eseuri, apoi si volume. ca promotor a1 unei linii noi (intrucitva apropiata celei calinesciene) de analiza a creatiei scriitorilor clasici si contemporani. Este, incontestabil, unul dintre cei mai de seama eminescologi romftni ai vremurilor noastre.

Opera (seleetiva): - Disoderi (1968);

- Alte disocieri (1971);

- Nards §i Hyperion (979);

- Cicatricea lui Ulyse (1982);

- fntoarcerea 10 izvoare (1985);

- Spre un nou Eminescu (1995);

- a istorie deschisi: a iiterasurii roma.ne din Brua·

robia (1996);

- Lucian Blaga: paradisiacul, lucifericu~ mioriticul (1997);

- Ciiderea in sus a Luceafiirului (1999);

- Cumpiina cu douii ciuturi. Carte despre fiinta TO-

mdneascii (2000).

" Literatura d. a XII~a

- - .. . ~

mai multe decenii, in poezia de inspiratie sociala ~i nationala a lui Grigore Vieru ~i Leonida Lari (fara nuanta mistica) :?i in cea a lui Arcadie Suceveanu, Emilian GalaicuPaun, Teo Chiriac, care pun lumea rnoderna in genere §i Basarabia sub semnul unei Golgate a suferirrtei ~i a levitatlei deasupra haului. MintuitoruJeste, intr-o suceesiune bizara, dar orqanica in ansarnblu, Mesia, Christosul blind mergind prin grlul basarabean, imbunind §i lnfragezind lumea, Crucificatul, fantorna care bintuie in lumea de azi ce reia dupa coua milenii drumul spre Goigota.

Oricum si-ar fncepe drumul- fie zqornotos-proqramatlc, fie sub semnul senin al traditiei, fie sub lmperlul cutezatoarelor innoiri formale -, scriitorul basarabean pastreaza mai totdeauna dreapta curnpana a sufletului rornanesc, avlnd 0 viziune a plinului §i rotundului. EI intirzle cu buna ~tjjnta, lnceplnd temerar, dar cu 0 prudenta specifics §i snr§ind cu senmatate §i calm clasicist; e 0 lmbinare orqanlca, prin urmare, fie ca este romantic, simbalist sau expresionist in avinturile sale initiale, ef Sfff§€§t€ neaparat prin a se clesiciz«. Astfel, AI. Robot, trecut prin efefvescenta scoala a simbolismului, i§i limpezeste contururile linsrnului sau eu fire aa acelea ale unui moser cazut in dei(G. Calineseu) in chiar eea de-a doua carte a sa, dupa cum tot in cet de-a! doilea volum este mai eehiHbrat Tn sens claslclst Vladimir Cavarnali, vuleanicul incendiator de zori noi. Clasicismul poeziei basarabene, ca dirnensiune fundamentals §i permanenta a ei, se poate alimenta cu acelasi succes dinfilonul tolclaric, din acela eminescian §i alecsandrian, din acela - mai tndepartat - al antichitiltH latine, ca in cazul lui Petru Stati ..

Sincronizarea cu procesulliterar generalrornanesc sau european are de asemenea aspects stranii, fiind aci de 0 concomltenta mornentana, aei Intirziata, aei de 0 interrnitenta pe parcursul citorva decenii: daca poezia lui Alexis Mateevici se pune pe unda celei a lui Oetavian Goga chiar in momentul aparitlei volurnulul acestuia Poezi; (1907), Petru Stati i~i serie Strafefe pentru veae nou

Tn cheia protetica a poerielor ... raum tre" in 1937, iar ooezla UI to revendica in modexpres de '8 e e '60. La fel cu lnterrnltente i~, eAe ~ enta poezta lui Lucian Blaga, in special prin panteismul bucolic, beatitudinea vegetala, prin panism l?i spiritualizarea lumii, asupra poetuor anilor '30 (George Meniuc ~i Vladimir Cavarnali se retera la ea §i in eseuri) ~i asupra poejilor anilor '60 (in special asupra lui Grigore Vieru) ~i a poeplor anilor '70.

Ceea ce am putea denumi postsinero~ nism este un fenomen specific basarabean. Nicolai Costenca, Ion Buzdugan, Teodor Nencev, AI. Robot, Bogdan Istru, Andrei Ciurung.a, George Meniue, Magda Isanos, Petru Stati prefera in anii '40 esentele deja bine distllatefrecute prin retortele romanttsmului, slrnbolismulul si expresionismu!ui, ca §i prin ace lea ale c!asicismului rornanesc

§i universal. v ,

Ca §i in secolul al XIX-lea rnoldo-basarabenilor Ie apartin, in secolul al XX~lea, mari initiative de directionare a spiritului, de rnanlfestare a .rnaxirnului de rornanisrn", de Innoire ldeoloplca !}i estetica de rind cu intretinerea cultulul necHntlt at traditlei: oaca atunci ei impuneau, dupa parerea lui Garabet lbraneanu, spiritul critic, dind primul junimist (Costache Negruzzi), acum ei sunt, prin Constantin Stere, initiatorii l?i promatorii poporanismu/ui nu atit ca doctrine politica §I estetica §i "ideal bine hotarit", cit ca sentiment general, ca atmosfera lntetectuala §i ernotionala, presupunTnd cultul poporului ca vesnic martor ce a rnuricit veacuri lntregi :;;i si-a varsat singel.e pentru a ridica lntreaga cladire sociala :;;i Gultuf regionalismu/ui cultural cu toate plusurile §i. minusurile acestuia prin Nicolai Costenco indeosebi §i al crestinlsmului spiritual, sub mai multe forme de manifestare ..

Unor autori basarabeni le aparlin :?i citeva formule narative absolut novatoare: Constantin Stere reallzeaza primul in literatura rornana roman-fluviu, iar Eugen Coseriu prornoveaza, inaintea lui Eugen lonescu, absurduL

t.eqaturlle lui Constantin Stere cu Octaan Goga, cuoa cum observa si George Caescu, sunt expresia unel lnversunarl proarnatice "de a cultiva 0 literature vie scrisa e romani despre problemele romantrnii" st., o, 661 ),. Daca vom cadea de acord cu Eugen Lovinescu, care spunea categoric ca oporanismul e "ultima manifestare din seria estul de lunga a manifestarllor reactlonare oldovenestl" fili ca doctrina nu are consisenta (istoria literaturii romsne contemporane,

curesti, 1989, p. 22), §i ca traditionalismul te 0 forma avansata supertoara a poporasmului, am Indrazni sa afirmam ca literatubasarabeana aduce corective importante estor spuse categorice, vazind in traditie 0 odalitate de rezlstenta §i supravletulre, Flreste. scriitorii basarabeni nu au mers ar pe un singur drum, fie acesta singurul tater de siquranta, Plna in 1941 in 8asaoia a aparut, dupa cum constata un croear literar al timpului, ,,0 literature dmarntca, ~ distincta nuanta de lupta, de otensiva, egenerare a unor lacune invechite, 0 litea ura de sfirtecarea tuturor draperiilor ce copereau dreptul la 0 existenta onnrablla in rnversul llterar al provlnciel nistrene" (Sergiu

"'atei Nica, Marile perspective ale literaturii eserebene, in rev. "Viata Basarabiei", 1941), calai Costenco incepuse, vulcanic-sentimental, dar pastrind blazonul clasicismului,

sub pavaza relncarnarnor lui Goethe ~i sub '1fluenta sinceritafii baudelairiene, obsedat oe frumosul libertinaj al lui Serghei Esenin", George Meniuc §i Vladimir Cavarnali reprezentau, la acea ora, poezia de retlectie filozoflca, Vasile l.utcan descoperea "frumusetea taouta a cimitirelor basarabene", Pe alte doua faga§uri - pe unul elegant, prins in forme pline §i simbolice,. pornea Bogdan Istru, adeptullui Maliarme §i Paul Valery, iar pe altul, .dkmisiac, mai sincer, mai intregltor ~i care se ridlca de la pamint direct la cer"se indemna Teodor Nencev, care privea pronia basarabeana prin ocheanul tulbure al unel rezerve personals. Peisajul literar era Tntregit cu diferite reliefuri §i nuante de Dominte Timonu, modelator de alt destin

decit cel basarabean, Olga Crusevan-Florescu, subtila baladlsta, Dimitrie lov cu neologismul sau ~i cu aspirafia de a exprima adincurile vulcanice ale fiintei, pe care 0 aveau ~i poetii preotl Anton Lutcan ~i Trofim Suruceanu, Pan Halippa, Lotis Dolenga, Nicolae Spataru, lorgu TUDor, Silvia Murafa, Gheorghe Madan, precum ~i atasati de 00- zonturtle basarabene Augustin Z. POp, Georqs-Dorul Dumitrescu, Octav Sarqetiu, Codin Negulescu, Laurentlu Fulga, Radu Popescu, Constantin Virgil Oheorqhtu.

in ciuda eclipselor §i golurilor ce S-8U i nstau rat dupa 1941, I iteratu ra basarabea n a §i-a pastrat identttatea prin cultuleticului §i sacrului, ca §i prin spiritul baladesc, reluat pe linia falclorului, a lui Cosbuc, losif, a cerehistilor de la Sibiu sl a lui Marin Sarescu, prin sincronizare tacita cu qeneratla Labis §i punerea depllna Tn concordanta a poetilor din anii '80 cu optzecistii postmoderni din Romania,

Din literatura rezistentei basarabene face parte §i poezia sau proza exilatilor Paul Goma, Andrei. Ciurunga, Sergiu Matei Nica.

Poezia inchisorii, pe care au scris-o Radu Gyr sau poetii basarabeni ai generatiei 1935 (Andrei Ciurunga, Nicolae Coban, Sergiu Matei Nica), este poezia unui univers at suterintel care, tlreste, se inchide in sine intr-un fel autarhic: lumea spsctrala de dincolo, reducindu-se la negativul ei, genereaza un soliloc amar dominat de ideea fixa a osindei asumate sau respinse (este de fapt 0 stare cornplexa, paradoxala de acceptare resemnata - respioeerea terma a conditiei de judecata). Este 0 paezie prin definilie existentiala. inchiderea aceasta psihlca Tntr-o rostire rnonornana, persuasive duoe tocmai la 0 deschidere franca absoluta a tralrilor sub semnul unei confeslonalltati totale §i ardente. Din aceasta imbinare dialectics a inchisului §i deschisului intr-un cerc emblematic al existentei, in care se sutera la limita ce contureaza supliciul - la temperatura morale cea mai mare a caznei, adlca - ies acorduri puternice ce ne tulbura prin ele insele, fara vestminte imagistice alese, Imaginarul pa-

seste in fata realului intemallzat, suterinta voroeste din ea ~i prln ea lnsa.:;,;.L Estencul cedeaza locul, fara nici 0 rezerva, eticu!ui (durerii).

Condamnatulla tncntsoare, ca §i sxllatul in general, se afla, vorba lui Emil Cioran, din Ispita de a exista, lntr-o situatie-limita care genereaza - in cazul scrtitorulul - un fel de ultim hatar a\ startt poetice. E! exploateaza, prin urmare, acest hybris al trairil in acelasl registru a tensiunii :;,;.i paraxismului, stimulind un epigonism at propriei suferinte,

in poezia inchlsoni trairea monomana in aceeasl cheie a desperarf ~i dorului de tara. se transfnrrna -Ia acest prag de sus - lntr-o

Istoria literaturii cerceteaza: - operele literare in succeslunea lor .istortca; - legaturile cauzale dintre literaturile diferitelorepoci; - elementele care dif"eren~aza sau apropie aeeste lite ratu ri ori similitudinile dmtre acestea; - formele !itarare not, care se nase ~i sunt diferite de eele din alte veacuri.

Istoriei I.iterari §1 ope-

re reprezentatlve: - G. Calinescu: Istoria literaturii romsne de fa origini pina in prezent;

- E. Lovinescu: tsuxt« fiteraturii romsne eontemporane; - Nicolae lorga: Istoria literaturii romane!jti; - M. Cimpoi: 0 tstorie deschisa a fiteraturii tomane din Basarabia; - Ov. Crohmalnieeanu:

Uteratura romana intre eele doua razboaie mandiale ~. a.

traire sentirnentala. fnchisaarea I-a determinat, asttel. pe poejii basarabeni ai generatiei 1935 sa reactuallzeze - anume in regimul rernernorarf afective - imaginea tocurilor natale.

In modul aeesta, dramatic ~i traqic, se astern drumurile !iteraturii romans din Basatabla, care i::;;i iau inceputurile §i se deapan~ din tacerea l?i striqatul suterlntel, din continu itate organica ~i lntermltente, din roua ~ lacrima, din traiecte netede, drepte sau pri poroase §i intortocheate, toate adunate tnsa, intr-un Drum spre Centru - drumul pre destinat fiinte; rornanesn.

Sugestii analitice

Observap! Descoperit: obstacolele!

1. intocmiti pe baza textului a fi~a a numelor de scriito basarabeni, la care face referinta istoricul literar Mihai Cimpoi.

2. Extrageti din text ~i cornpletati spatiile libere eu referinta la

caracteristiciale literaturii romane din Basarabia (perioada interbelica)

• tendinta de a se dasiciza;

• tendinta de sincronisare cu procesul terar general-tomanesc si cu eel europea

.' ' ••• ' ••••••.•• ,' ...... ,'~. ~ •••• 4 ~.,., •••••• , .... '.~' •• 4. ~4'.' •• 4 •• 4.

3. Idenrificati in text si precizati prin ce scriitori/opere se mal festa aceste tendinte ale lireraturii din Basarabia.

4. Ce presupune in cazul literaturii romane din Basarabia pr. cipiul sincronismului, lansat de E. Lovinescu?

Exprimuti-va piirerea:

1. Definiti viziunea istoricului ~j criticului literar M. Cirnj asupra literaturii rornane din Basarabia (perioada inrerbelica).

2. Pregatiti 0 comunicare, avind ca subiect profilulliterar al ui scriitor din Basarabia, la care se refera autorul in acest fragment! o istorie desdtisii ... Prezentati-o in fata colegilor.

3. Dernonstrati prin argumente de rigoare cii autorul srudii cerceteaza literatura romana din Basarabia in succesiunea ei isror

4. Argumentati, pe baza textelor de critica si istorie literara ! diate, justetea afirmatiei lui G. Calinescu:

"Critica ~i istoria literarii sunt doua momente ale aceluiu§i pro Nu PQti fi critic fora perspectivii istoricii; nu pori face istorie liten jiira criteriu. estetic, jard a fi critic".

CUMPANA, SIMBOL AL CENTRARII (fragment)

Oricine calatoreste in spatiul romanesc - pe [os, cu trenul sau cu rnasina - observa cumpenele de frntina care straiuiesc totemic cimpiile usor ondulate §i marcate micritic de sinquratate cosrnlca.

AvTnd doua antebrate asimetric asezate, intre care unul poarta 0 ciutura care se scunda periodic in apa datatoare de viata, iar altul are atirnata 0 contragreutate, cumpana se mi§ca- scirtiind eminescian in vint -intre amint §i cer, intre contingent §i transoendent,

flntind locul §i fiind 0 adevarata axis mundi.

Fiind 0 urmasa dlrecta a balantei romane amintindu-ne 9i de 0 lnsuslre de capetenie spiritului rornanesc - cumpenire« - ea ste, flreste, 0 cumpana ont%gica. 0 ase-

enea sernnlflcatie existentiala cornplexa 0 uqereaza §i proverbul romanssc de 0 surrinzatoare adincime filosofica: .Lurnea e un ut eu doua ciuturi: cind se urea cea plina, se coboara cea desarta",

lnterpretata §i prin grila acestei ziceri xantiene", curnpana de fintina de pe cimpiile oastre devine un simbal al sufletului rom aesc, expus celor patru vinturi ale lumii §i ale estinului. Arhitectul G.M. Cantacuzino si-o

I agina ca pe 0 notiune sintetica a Rornaniei:

Daca ar trebui sa rezum in sinteza unui scris eroglific notlunea cuvintului Romanie, as tala

linie orizontala care ar infati§a zarea nel80rffiurita a cimpiel noastre cu unghiul ascutlt al unei cumpene cu put. [ ... ] Ca emblema uitata a unui "tot" curnpana veqheaza, zeu protector §i iubit al satelor sa-

ace [ ... ], curnpana a prins in arabesca ei piezi§8o 0 parte din sufletul hoinar al cimpiilor noastre de zari marine" (Ilie Purcaru, Convorbir; cu ... , Bucure!?ti, 1972, p. 31-32).

Cumpsn« cu fintina centreaza, axeaza orizontul mioritic attns de aerul tatalitatii existentiale, care este, dupa 8laga, spatiul-mat aJ fiintei romanestl, "lnalt §i indefinit ondulat".

[ ... ] Alaturi de curnpana cu fintlna apar eele doua marl figuri-simboluri ale spatiulul oritic: p/ugaru/ $i ciobanu/. Cel dintii, mereu

irnbracat intr-un costum dorninat de a bul staplnitor de natura, este chrar 3Q in p ea ma ::;;i apare ca un om allocului carula ii sun caracteristiee statornicia §i neclintirea. EI este infipt in solul tradltie: asemenea stilpului sustlnator de curnpana. EI e eel care sfinte$te tocul. Datul tragic al fiintei lui este infeudarea glasului pamintului (acesta cauzeaza moartea lui Ion al lui Rebreanu).

Opusa figurii statice a plugarului este figura dinamica a pastoruiui, care este prin definltie omul drumului. Fixitatli caraeterului celui dintii §i eorespunde mobilitatea firii celui de-al doilea. Pornit pe drumurile transhurnantel, pastorul transcende planul imediat aJ cimplei, ascultind mai cu seam a de g/asu/ zarii, $i aceasta atractle Ii este fatala, caci acolo - dincolo de clmpie, "pe un picior de plai" - II asteapta moartea pusa la cale de confratH sal.

Sunt, asadar, doua figuri mareate tragic. Aia cum spune Naica, doua principii modeleaza filnta rornaneasca: unul dinamie condltionat de pastortt §i altul static impus de pluqarrt. Este vorba de doi factori cu adevarat antinomici care polarizeaza sufletul si-l deterrnlna sa se deschida spre primejdia pustiirii. Pastorul §i plugarul ar intra intr-o vraiba apriga asemenea aeeleia bib lice dintre Cain §i Abel. "Tot ce e nostalgie §i libertate, preeizeaza Noiea in Jurna/ filozofic, tot ce e sete de zori noi - spun unii - tine la noi de sufletul pastorutui. Dar a trecut peste noi sufletul statator al plugarului §i l-a pustiit, are sa-l pustliasca. Suntem tara lui Cain, in care Abel n-a murit inca de tot. Dar va veni pedeapsa lui Dumnezeu, si-l va rnatura pe amindoi, pentru ca neamul lor sa creases biblic, dincolo de zarlle lumii".

Statutul ontologie al Universului se constituie sirnbollc, in concspjla rornaneasca a fiintei, din modul contemplativ al clobanului Miorilei §i modul aetiv al rnesterulul Manole, flu de plugari §i pastori consacrat §i sacrificat creatiei - deci §i toate figurile mitologice rornanesti sunt marcate tragic - de a se contopi cu eternitatea. [ ... ]

!.. , \Ii

(E BINE sA ~TITI!) Eseul "Cumpiina, simbol al ceniriirii" Jace parte din volumuZ "Cumpana ell douii ciuturi" de Mihai Cimpoi. Correa este despre Jiinta romdneascd si a aparut in. an11.12000, Ia editura Augusta din Timisoara.

.Intre cunoastere ~i cumpanire Eminescu pune un semn de identitate. Un desen infati~eaza Tn acelasi plan omul 9i clntarul, suqerindu-ne gindul ca omul e 0 fiinta curnpanltoare, ca e constiuit din mai multe cumpene cunoscatoare: .Urechsa e cintarul sunetelor. ochii - cintarul tactului, mirosul- cumpana chi mica a eternentelor, gustul idem. Creierul, cintarul lntelesulul." (Mihai Eminescu, ms.2275b). ... Clntarul creierului ar fi curnpana suprema, adtca cea care aduce In stare de sinteza ~i

deci de echilibru ce!elalte cumpene."

(M. Cimpol)

uge tii analiti ce

Observafi! Descoperi . ob tacolele!

Cititi individual fragmentul ~i norati pe marginea textului

urmatoarele semne conventionale:

( + ) - un enunf noU. pentni tine;

(-) - un enunt cu care nu e§ti de acord; (?) - nedaritiiti; comentarii, intrebiiri;

( I ) - un enun! care fti place eel mai mult

Exprimaii-vii piirereal

1. Ce impresii v-a produs lectura fragmentului? Discutati pe marginea celor notate in timpul lecturii.

2. Ce calitati ale textului capteaza atentia dtitorului (a voastra)? Utilizati in raspunsurile voastre §i sintagmele urmatoare:

• prcfunzimea problemei abordate;

• originalitatea viziunii asupra problemei;

• modul de tratare a problemei.

Argumentati-va parerea.

3. Definiti problema abordata in eseu !iii natura ei.

4. Analizati eseul respectiv din perspectiva urmatoarelor particu-

laritati caracteristice speciei date:

• fantezie, asociatii lib ere de idei §i de imagm"

• caracterul expresiv al stiiului;

• ambiguitotea limbajului;

• libertatea de a piitrunde tot mai muit intr-un domeniu al ipotezelor:

5. Cititi integral eseul. Imp<1rtiti-va in citev a grupuri si continuati discutia pe marginea urmatoarelor teze/ reflectii ale autorului:

a) "Cumpana de fintina de pe cimpiile ncastre devine un simbol al sufletului romanesc, expus celor patru vinturi ale lumii Si ale destinului",

b) .Plugarul este fnfipt in solul traditiei asemenea stilpului sustinator de cumpana. EI este eel care sfinteste locul."

c) .Pornit de drumurile transhumantei, pastorul transcende planul imediat al cimpiei, ascultind mai eu seama de glasul zarii".

6, incercan sa descifrati intr-o discutie coleetiva semnificatia titlului dat de autor eseului - Cuttipiina; simbol al centriirii.

Constantin Noica

Constantin Noica

Constantin Noica - eseist, filozof,

24 iulie, 1909 - se naste in Vitanesti, judetul Teleorman.

1931 - Iicentiat in filozofie 1a Universitates din Bucuresti,

1938 -1941- studii de specialitate in Franta si Germania pentru scrierea §i sustinerea tezei de doctor.

1948 -1965 - este supus de regtrn tacerii, i se stabileste domiciliu fortat, ulterior; condamnat La inchisoare pe un termen de 25 de ani. din care se afla in detentie §ase.

1965 ---:1975 - cercetator principal Ia Centrul de Iogica al Academiei Romane,

Dupa pensionare se retrage la Paltinis, linga Sibiu, ultimii ani de via~a fund cei mai rodnici sub aspectul creatiei, editind, practic, anual cite un velum,

Este inconjurat de 0 echipa de discipoli de certii vocatie, pinala stingerea sa din viata, la 4 decembrie 1987.

Opera (selective):

- Mathesis sau bucuriile simple (Prerniul seriito-

rilor tineri pe anul 1934);

- Rostirea jilozojicii romhneasdi (1970);

- Creatie sifrumo« fn rostirea romanea.sai (1973);

- Eminesai sau ginduri despre omul deplin al. cui-

turii romiinest: (1975);

- Sentimeniui romdnesc a.l jiintel (1978);

- Povestiri despre om (1980) ~. a.

INTRODUCERE

DOR

Clnd vrei sa arati ca no spu em a cava prin euvintele noastre ~I ca as elba rornaneasca are dreptul sa funteze In lurne, te qrabestl sa invoei euvintul dor. Dar indata, apoi, te euprinde sfiala. Cum sa mvoci un lucru atit de stiut :.;;i de spus, de vrea suta de ani incoace, lnclt probabil s-a vidat de arice sens, daca nu eumva s-a tncarcat de toate nansensurile? E zadarnie sa intirzii asupra euvintelar, uaca deseoperi ee stie toata lumea. ~i trebuie sa ceri iertare zeilor bunului-gust, ea sa mai poti spune un cuvint in aceasta rnaterie, sau zeilor gindirii exacte, pentru tot ee e vag, insesizabiJ §i de neiertat sentimental, in contlnutul cuvintului dor.

Dar nu despre dor in el insusi va fl vorba, o cllpa, ci despre torrnatla sl functia lui. Oricit ai vrea sa ocotesf euvintul, nu §tii bine cum se face ea dai statornic peste el, sau peste lectla lui, in ratactrile prin lirnba noastra. Sa lectia lui este de asa fel, inclt te intrebi caca orice adincire in aceasta umba, spre a nu rna; vorbi de oriee ratacire, nu reprezmta pi'na la urrna 0 sirnpla "introducere la dor".

Sa presupunem ca asa este §i sa luarn de la dor numa: CIt ne trebuie, spre a nu rna; vorbi rnulta vreme despre el. Idealul ar fi sa nu mai vorbim defel. Grecii nu aveau termenul de iluzie, s-a spus, §i niei nu aveau nevoie de el, pentru eel in ceasuJ Jor plin, tot ce era esenjial pentru ei state a sub semnul iluziei. La fel :.;;i noi cu dor.

Prin torrnatla sa, dor are in el ceva de prototip: este 0 alcatuire nealcatuita, un intreg fara parti, ca multe a1te euvinte romanesti cu inteles adinc §i specific. Reprezinta 0 contopire, §i nu 0 eompunere. S-a eontopit in el durerea, de unde :.;;i vine cuvintul, cu placerea, crescuta din durere, nu prieepi bine cum.

Admirarn - §i pe drept cuvint - in limba qreaca §i germana capacitate a lor de compu-

Literatura d. a XIl-a

nere. Dar este acl 0 contra parte, la care nu ne gind.im intotdeauna, aeeea ea In orice eompunere staruie un anumit meeanieism: iei doua cuvinte, Ie allpesf unul de altul, §i scotl un al treilea. Daca un gree antic ar fiin sttuana de a traduce pe dor, ar lua durere de o parte, pia cere de alta, §i ar spune: placere de durere. A§a tacea el eu a multirne de euvinte, chiar cu eele opuse ea sens: prietenie :;;i du~manie se exelud, dar el spunea "philoneikia", prieteniede du~manie, de adversitate,§i obtinea un al treil.ea euvint. Este simplu §i siqur, lipsit de oriee subtilitate linqvistica, dar, fireste, subtil semantic. $i la fel face limba qerrnana, in eazul dorului, prin Sehnsucht, care ar putea fi Sucht, paUma de Sehnen, nazuire, daca nu poti avea fantezia sa vezl in Sueht pe such en , a ceut«, §i sa spui atune; ca se obtlne Tn cuvintul german: ceutere de negasire. Noi nu spunern placers de durere. Cu atit mai putin cautare de neqaslre, spunem dar, care e tnsa §i cautare §i neqaslre, cum este si placers §.i durere. N-avem geniul eompunerilor, ba chiar ele, eu mid exceptu, ne suna prost, ea de pllda in de-Iege-datatoriu §i maregraitoriu. Sirntlm limpede, chiar Tn cuvintele ce s-au impus vorblrli, ca este in joe 0 alipire; ca propa$ire este pro-pasire §i bineiecetor este binetacator,

Este virtutea noastra de care vorbesc istoricii culturli §i ai artei, de a da a .smteza specifics". Sinteza reprezinta la noi 0 contopire, nu 0 eompunere. Sub atitea tntluente, sub atita substantaqata creata, care ne vine din toate partlle lumii, te-al fi asteptat sa se ajunga aei la sincretism, adica la 0 armontzare exterioara, mai dsqraba decit la 0 armonie noua. A iesit insa 0 armonie noua=spunem noi §i 0 spun ~i altii. Sau a ie§it 0 ineordare noua, 0 noua solicitare sptrituala, un dor nou, ~i aceasta se vede !impede in cuvinte §i in prototipul lor; dor. Cuvintele noastre bune, pline, nu sunt formate sub cite o cununie, din doua euvinte de sex deosebit, daca nu din mai multe. Sunt formate fara 0 eununie extsrioara: am putea spune "din cea neispitita nunta".

A§8 stau lucrurile eu tormatla cuvTntului dor, nascut ~i el, sau poate mal ales el, din cea neispitita nunta. Acum sa aratam care e functta lui.

Aproape in to ate euvintele mai de pret, care-tiles inainte - §i in mai toate eele despre .creatle §i frumos", pe care vom ineerea sa Ie invocarn de aeum inainte -, este undeva 0 zona pe care ne gindim 5-0 numirn, provizoriu, de dor. Nu se lntlmpla asa numai eu cele ale frumosului; se va Intimpla pares §i cu eele ale uritului ("Oh, urit, urit, urit,/ boala fara crezamlnt'). dar mai ales se intimpla 'cu eele eareexprima creatia, lucrarea, facerea §i tacutul, cum ar fi: taptura sau in truchipare, ispitire, aica iu ire, in to cm ire, a zidi, a tsun, a dura, a savir$i, sfir~j, desavir$il chip sau inchipuire, §i cine stie cite altele vor mai veni sa ne cheme cafre ele.

Dar toemai aceasta insearnna zona de dor a cuvintului - spre a a numi doer in plan afsctiv, desi zona are din plin :;;1 un sens logic, cum vom vedea indata, - 0 zona in numele carets cuvintul face apella tine. "Oeupa-fe §i de mine", pare a-1i spune cite un cuvint, cind te apleei peste universul din care face el parte; "spun §i eu eeva, sunt §i' eu 0 taptura mai deosebita a limbii; port §i eu ceva nerostit in spusa auzita".

Ce sa fie zona aeeasta? Este, Dare, dincolo de sernnlficatia euvintului, in1elesul lui, sublntelesut lui, laolalta Tntelesul? Este, oare, nespusul, laolalta spusul, sau atunci subspusul §i presupusul euvintului? Este in oriee eaz un fel de cimp al cuvintului, §i eu aceasta am putea vorbi un limbaj mai apropiat de eel al gindirii §tiintifice, care ar avea tot dreptul sa extinda asupra eulturii umaniste 0 teorle a clmpurilor, atit de larnuritoare in csalalta jumatate a culturii.

Exista un fel de cimpuri logiee, in sinul carora se petreee 0 cuplare a individualului eu generalul, ca un fenomen originar in 10giCa. (Pleci aci, lntr-adevar, de la imprejurarea ca un fapt sta sub 0 lege, ca individualul este totusi expresie a generalitatii, asadar ea orlce fapt dat gindirii deschide cu el un cTmp de generalitate loqlca.) lar la fel se

poats vorbi acum de cimpuri sernantice sau de cirnpuri pur si simplu, in sonsul orizontului pe care-I pot deschide unele cuvlnte,

In fapt, fiecare cuvint susclta un clrnp, iar daca ecuatla de cimp e simpla la eele mai multe dintre eie, sa nu e lasne de gasit la eele citsva care fae aurul limbilor. In zona acsasta a cuvintului, unds nu incape intotdeauna eomunieare,este totusl loc pentru 0 "ntelegere mai intima. lar daca denumim inca o elipa ~ pina ee va veni eineva sa taca a ootnvtta teorie a cirnpurilor ~ prin ,~zona de dar" aceasta margine din jurul cuvintului, este pentru ca tunctla dorului se doveceste cu adevarat suqestlva pentru 0 asemenea tume a inceputurilor.

Caci, lntr-un sens, fiecare cuvint e 0 duere, asa cum fiecare carte era ,,0 boala'" invinsa", dupa yorba poetului. Daca lucrurile

Sugestii analitice

acestea ar putea avea sens dinCOIO de planul afectiv, este vorba de dureea de-a nu putea spune cava fara rost, dure ea cuvintului de-a fi §i de-a nu fi cuv- t ads ara ,_ Dar, ca §i la cuvintul dor, unde apa sa pe esimtite plaoerea in durere. ceva in psa aceasta de identitate desavir~rta a cuvintu u - da. tasclnatla.

$i atunci, stai in fata cuvintelor, cum stai in tata doru!ui, sa te lntrebi: este buna nedeterminarea aceasta? 8-0 sporim? 8au sa-i risipim magia? - S-o risipirn tara grija: magia el nu se currna. Caci noi lnsine, ca oameni, suntem tiinte purtatoare de orizont, stiutoare §i nestiutoare, sigure, dar §i tare aproximative, un fel de /ntroducere fa oor, asadar, cum sunt cuvintele rornanesti de care arnlntlram.

Obsenlatil Descoperiti. obstacolele!

1. Gasiti In dictionarele bilingve (rornan-englez, rornan-francez, rman-gerrnan, rornan-rus), In functie de limba strama ce 0 cunoas"P, traducerea cuvintului dor.

In ce masura echivalenrul tradus cuprinde multltudinea semnifiariilor cuvintului dor?

2. Extrageti din text definitia cuvintului dor si completati spa-pile ibere dernai jos:

• esre 0 oldituire nealciituitii;

· .

dar

· " , _ - .

,

3. Cititi individual textul si notati pe margine a lui In timpullec-

rurii urmatoarele semne conventionale:

(+) - un enunt nou pentru tine;

(-) - Wl enunt eu care nu esti de acord; (?) - neclaritdti, cornenrcrit, fntrebdri; (I) - un enunt care fti place eel mai mult.

Discutati eu colegii asupra celor notate pe marginea textului citit,

(E BINE SA~TITI! ~ in 1970, Constantin Noica publica prima edifie a luaiuii "Rostirea filozoJicii romiuieasca". Ulterior (1987), cartea este reeditatii sub titlul "Cuvfnt impreunii despre rostirea romdneascii".

Eseul "Introducere la dOT" fate parte din acest volum.

· .. ~~ ~." " .' ,.~, .. ~. ~., ~~ ..

, iteratura d. a XII-a

~-----

Eseu (jr. essai="meercare"; liu: exagium= "greutate, tens iune "). Opera grupind diverse reflecru sau tratind un

wbiect fara pretenp.a epuizifrii lui.

Orina Petrct.j).

"Gen al genurilor" (Nicolae Balotii), eseul este un "gen semiliteror", la intersectia structurii imagistice§i ideologice, o inteiferentii de lirism §i refiexie",

(A. Marino)

Exprimati-va piirerea! 1. Reveniti la definitia cuvinrului dar; desprinsa din text, ~i cornentati-o.

2. Desprindeti din text punctul de vedere al lui C. Noica referitor 1a:

• modul de alciituire a cuvintului "dar";

• semnifiauis: (junctia) acestei notiuni.

3. Cuvintul dar, dupa C. Noica, s-a constituit din puterea infinita a poporului roman de a cristaliza intr-a expresie (intr-un cuvint) 0 tensiune sufleteasca complexa, eli accente de neliniste, durere, plaeere, dragoste, aspiratii etc.

Alegeti si comentati din aceasta perspectiva citeva creatii populare (cintece, balade etc.) in care apare motivul dorului ~i sustineti cu argurnente .pro" sau "contra" afirmatia: "s-a contopit in el durerea, de unde si vine cuvintul, cu placerea, crescuta din durere .... "

4. Autorul incadreaza cuvintul dar in categoria vocabulelor privi-

legiate ale Iimbii romane, De ce?

Gasi~i in text argumentele de riga are.

5. Ce intelege autorul prin "zona de dor a cuvintului"? Comentati mediratia lui pe marginea acestei expresii,

6. Cornentati afirmatia:

"Caci noi insine, ca oameni, suntem fiinte purtatoare de orizont, stiutoare si nestiutoare, sigure, dar §i tare aproximative, un fel de Introducere La dar, a~adar,cum sunt cuvintele romanesti de care amintiram",

7. Analiza? stilul eseului §i pronuntati-va pe marginea urrnatoa-

relor caracteristici ale lui:

• sirnplitoiea;

• prezenta (absente) neologismelot; a expresiei ermetice;

• presenu: (absenta) expresiilor figurative.

8 .. Afirrnati sau infirmati ca textul lntroducere la dar este un eseu:

a) [ilozofic;

b) literar;

c) social.

Argumentati-va optiunea,

9. Demonstrati ca eseul lruroducere La dar este 0 interferenta de lirism ~i reflexie.

10. Relationati eseul lui C. Noica cu eel allui M. Cimpoi. Ce concluzii pureti trage?

'Constantin Noica

)-

i-

a o :e,

0-

~ti

u-

t, de Ire

a-

u:

de

George Meniuc MAREANEAGAA

George Meniuc - poet, prozator; eseist, dramarurg.

20 mai 1918 - se 113§te In orasul C~iIlaU. 1934 - elev in clasa a IV-a la Iiceul "Mihai Erninescu" din Cltisinau, i~i face debutul literar in presa cu poezia La tara. Ulterior publica versuri in "Revista noas tra", .Licurici", .Armonia", "Pagini basarabene" .

1937 - susrine examenul de bacalaureat, se inscrie la Facultatea de Litere ~i Filozofie a Univertatii din Bucuresti.

1939 - elaboreaza revista "Cadran", unde-si publica versurile.

.in timpul celui de-al doilea razboi mondial se aflii la Moscova, unde activeaza In cali tate de redactor al ernisiunilor radiofoniee in limba romana,

RelI1tors dupa razboi la Chisinac, Iucreaza redactor-set 1a Cornitetul de radio, redactorsi sef de sectie la mai multe publicatii periodice, eercetator stiintifie la lnstitutul de Limba ~i Literatura al Academiei de ~tiinte; a facut mai multe rraduceri; m special din literatura rusa verne.

8 februarie 1987 - se stinge din viata.

Nu te speria, eititorule, n-am de gind sa fac mentiuni estetice despre felul cumeste, orl cum a fost deserisa, marea. Capriciile unui zeu ca Neptun, poznele sale cu tridentul sunt captivante pentru ca.latori ~i demne de lnsplratle pentru rnarinisu, Tnsa noi, acestla din lunclle Bicului, putem vietui "in lini:;;te :?i fara minunile marii. Nici n-ar sta bine sa-l pastisez pe Dimitrie Cantemir in ale descrierii. Mi-au venit Tn minte alte imagin.i, de alta natura :;;i in alt sens, pe 1armul acesta abhazian, ocrotlt de muntil gloriosului Caucaz. Dorul de locurile natale imi isca imagini §i ginduri mult mai importante decit pastelul zugravilor entuziastl.

Au trecut citeva saptarnin: de cind rna aflu pe aeeste plaiuri de-o trumusete aproape salbatlca, §i nicidecum nu ma pot deprinde cu ele. [n fiecare sears aseult vuietul profund al valurilor neastlrnparate, iar nostalgia rna poarta in dspartarl .sarmatlce": pe rnalur: dunarene. in stepele Bugeacului, in codrul orheian, in stuhariile de tinga Muncestii copilariei mele, §i parca apele sarate ale marll 1m! spala unele rani sufletestl de mult uitate, lml readuc melodia unui cintec tinguios, irosit ca ntste frunze de toamna pe drumurile intortocheate ale vietii ..

Marea se zbuciurna ...

in puterea unei nopti de vara, tara luna, numai cu llcurici zburind Tn intunerie, marea sa framinta, ofteaza, T§i zdreleste valurile napraznice de bolovani, se retrage Tn larguri enigmatice, apoi revine, aruncindu-se cu muget peste faleza. Se zbucluma, neogoita §i tulburata, ca un titan Tn plina zarnislire, In tata mea, Tn imensitatea beznel, se-nslruie c1teva salupa de pescari, ard lumini pe catargele abia desluslte. Forte urtase, descatusate Tntr-un tumult ingrozitor, ameninta malurile stravectu.

Opera:

Culegeri de versuri: Interior cosmic (1939), remea letului (1969), Ploriie dalbe (1979), Toamna ui Orfeu (1983), Preludiul bucuriei (1988).

Proza ~i eseistica .. : lmaginea in arta (1940), larbo: fiat.elor (1959), Bseuri (1967), Ultimul vagon 1965), Disc (microroman, 1969) ~. a.

I H,"' i .uura d. a XII-a

narea, batr7nullstru, "cit mal adie vintul racoritor al verii", erau singura ocrotire Tmpotriva invaziilor nordice. .Val, tnsa, cind soseste posornorita lama", se tinqule poetul, aproape cuprins de groaza. Dar sa-l auzim (in talmaeirea lui Hasdeu) elegiile amare:

... Se zguduie atuncea din temefie po/ul, De spaima se-ntioers salbatice/e ginJi!

$i barbarul fmbraca nadragi $i piei informe, Cit din a lui faptura de-abia se vad obrajii, Dar pfna $i prin blana da gerul in putere,

$i pufberea de gheala pe barba scinteiaza; $i te cuprinde groaza cfnd sloiuri cristaline Se-ncheaga printre plete $i se ciocnesc eu

frearnat L-a capului miscere, si-n vas fngheala vinul De-I scali in b%vani, pastrind Figura oalei, $i-n loc de-a soarbe spuma, maninci

bucati de vin ...

EI a seris epistole in versuri, stropite eu laerimi, trimitindu-le in patrie, la Roma alintata de soare §i bucuriile VietH, epistole adresate nu attt nemuririi, cit prietenilor intru ajutor !iii indurare. in aeeste margini de pamint marele poet i§i traia anii din urrna, poezia Ii era singura mTngiiere. 9i totusi amicii nu descopera alteeva in serisorile lui deeit marea-i tristate, care, pentru ei, e prea rnonotona, fiindca se tot repeta, ~i de asta prefen1 inallimile in arta ale operelor lui precedente, mai senine ~i inchegate, cum sunt Metamorfozele, Heroide/e, Arta de a iubi. Amicii n-au depus nici un efort sa mediteze asupra privelistilor exotice, descrise atit de concret, eu toate asprimile unui trai primitiv, cu toata mirozna de tarina sub copitele caller saloaucl, cu tot vuietulrngrozitor al marii, cu toata suflarea Ghenarului minios; nici nu s-ar fl potrivit aeeste priveli~ti de existenta reala in mijloeul patricienilor eu fascinante mituri §i idoli inchipuiti. Poetul a fast nevoit sa Ie raspunda ca trtstetea lui e intr-adevar plicticoasa, dar el 0 imparta!je~te unor persoane diferite ...

Am fost si eu pe meleaguriJe dobrogene, intr-o calatorie de iarna. Trebuie sa spun ca nicaieri n-am dat de 0 clima mal capricioasa

in solitudinea asta nocturne iI aud pe

atrinul Tacit vorbind: .Poetil, cum afirma ei -n§i!ji, trebuie sa se retraga in padur! si durnbravi, adlca in singuratate". Asa sa fie? Depinde cum e Inteleasa singuratatea. Daca e tuata ca indepartare de evenimentele vietii, de tot ce-a creat §[ creeaza spiritul omenese, in acest caz sinquratatea nu-l decit 0 izolare absurda, un non-sans care miroase a pestera aturnata eu tarnlie; ~i dirnpotriva, daca sinquratatea e neeesitatea unei "Iini!jti" in timpul procesului de creane, atunci 0 intelegem conditional crept element al mediului in care se naste opera de arta, Nimic nu trebuie sa te sustraqa de la lucru. Ceea ce iti vine acurna in minte, arderea ta tauntnca, poate dura numai 0 perioada anumita. Daca Ie scapi - starlle surletestl, gindurile, imaginile - nsti sa nu Ie mai traie§ti a doua oara cu aceeasi intensitate. Vin altele, ooata cu viata in vesnica sehimbare, sl ele se cer exprirnate imediat, spre a nu fi pierdute, stratifieate-n sediment. Ceea ee n-ai fixat acum in seris, au timpul se decoloreaza, stabeste, i~i pierde prospetlmea, ineditul, devine un fel de balast pe seama con§tiintei tale, ca 0 datorie neachitata. Mai tirziu iti pare nespus de rau ca ai lasat sa-]i treaca frarnlntartle sufletesti asa, ea niste umbre mute, nedindu-le permisul de hbera trecere pe tarimul artei. Aceste ginduri imi vin in preajma stihiilor descatusate ale Marii Negre, §i ajung la incheierea ca poetul, ehiar in sinquratate fiind, are nevoie de prieteni §i rnai ales de 0 intelegere sufleteasca.

in adtnc de noapte marea vuieste §i geme ...

Aproape doua mii de ani in urrna Publius Ovidius Naso a fast osindit sa-~i duca arnarnicul surghiun intre neamuri sarmatice, la Pontul Euxin, unde parasltut §i instralnatu: latin avea impresia ca barbarul este el insusl, nefiind inteles de nimeni pe aeele meleaguri salbatice, Aici a vazut poetul Cel Ursa Mare §i Ursa Mica nu se cufunoa in mare niciodata, ca in decembrie sutla vinturi turbate, cu ger ca foeul, §i fulguie, §i ninge, ninge fara contenire. in vagauni se afla straturi inghetate, aduse de crlvat, .zapszi de doua iemi". Du-

aspra: crlvatul ohiar i:?i face de cap, r§i rta de colo-colo viseolele; sunt zile cind ma §i toama ploile galagioase, sunt zile negurile se agata de crestele rnuntilor ini; dar nu e zi sa fie ceva constant in firea eaga. Cind se lasa noaptea, auzi cum

ra vintul a pustlu, de se cutrernura casa; are somnul, n-ai hodina pina dlrnineata.

te Dunarea inghetata am vazut cum trec t-lncet carele tarane§ti, oameni ealari §i as. Glndurile Imi zburau inca pe atunci la diu sl, poate sub presiunea unei imagJnatii a nellrnsnte, natura asta vltoroasa, mufti-

ora, in care iili due traiul de toate zilaie atiseminlij telurlte la limba §I port, ml-a tret n minte, fiari de tearna In suflet. Mi§earile menilor aiei sunt iuli, atitudinea dirza, iar teeele batrinesti gra.iesc de lupte inversuteo impotriva misailor §i eelor nedrepti. 0 ilme de leqende si int1mptari fantastiee am

t auzit povastindu-se pe aceste plaiuri dure, maclndu-ma eu dinarnismul lor. $i asta cu uasprezece veacuri dupa moartea lui

o Idiu. Se vede cEi natura, ca ili arta de altfel, e in stare sa pastreze unele tipare mai esen-

e pe 0 vreme lndelunqata ..

On Tornis, din cetatea lui de exil, poetul a

st nu 0 data martor ocular al navalirllor incraznete, razbolntce peste Istrul prins de gheata.

.. Atuneea dar, eind Pontul §i Dunarea

spumlnda De iarna-mbra[i§ate prin pielita de gheata, Pe-a /strului lueioasa 9i matllrata eale

Calari pe eai selbetic! vrajma$ii yin tncoece, Vestind a lor sosire sageli1e ee zboara

$i rijm1nlnd drept urma pamlntul despuiatf Taranii tug departe, lasind cimpia prada $; barbarul rape$te putina-i avufie,

Tot ce-e putut sa strlnga siiteanul eu sudoare: $i earele, $i turme, $i saracia toatat

Apo! pe robi Ii leaga cu miinife /a spate ...

?e due, se due sarmanii, privind au desperare In urma lor ogoare ce n-o sa Ie mai vada ...

$i tocul ce se 'nalfa din §ubrede colibe

Caci barbarul apr/nde, doboara, nimice~te Tot ee nu poate duce, tot ce nu vrea sa duea; $; sto/uri de vietime sucumbs sub sage.ata

La virf ineTrligata,af care; tier supsese Din ierburi uciga$e un sue Invealnet:

AiGi $i-n timp de pace tiuboiut ne-ngrozet;te, De nu mal vee! pe barbari, e spairna De

Ji-a 1858.; $i nimeni nu cuteaza pe cfmp sa traga brazde; $i, telina uitata, ramine sterp parn'ntu·

Nici desfatatul struguJ nu cresto-n umbra VI ei, Nici fierbe mustul dulce in naltele basinu,;'

Un pom nu se zare$te, pe care C8-n vedhime Sa serie un Aeontiu cuvinte de iubire ...

~i nu numai martar ocular a fast, dar !iii cu arma-n mfini a parasit cetatea, ca sa ia parte la multe lupte crineene cu navalitorii de la mtaza-noapte. Traia in vesnica neunlste. De la inceput nu l-au placut obiceiurile pamtntulur, nici trlnta §i batala cu purnni pe maidane Tn timpul jocurilor getiee, nici judecata aborigenilor, cind se hotara adesea ca paqubasul sa se incaiere eu prlcinasul, §i cine prin folia bruta iesea Invinqator, de partea aceluia era §i dreptatea morala .. Apo: invata cuvinte barbare, §j cu prilejul rnorpl lrnparatului August serie in limba getieB un poem, pe care 11 deolama in tata ba~tina~ilor uirniti, trezindu-Ie 0 puternica irnpresle. Ani intregi se spulberau In singuratate, in primejdii de tot felul, in saracie. Tn starea asta de lucruri arta nu putea Izhucnl cu zvapaierl exuberante, cum ar fi dorit-o amicii de la Roma . Singuratatea, izolarea tortata, lrnpusa, surpa, ruinsaza puterile suflete~ti."Ta~entul, mineat de ruqlna, - zice Ovidiu, - arnorteste, pierde mult din puterile sale vechi". Poetul nu se poate Irnpaca nicidecum cu sterilitatea in viata, cauta sa-l lamureasce provernenta. .Chiar de-i fertil un ogor, daca nu e arat tara preget, nu va produce decit taroa, scaieti sl I ciulini. Calul ce-a stat prea mult in grajd 0 sa alerge anevoie ~i va rarnine cocas. Lemnul crapa §i incepe a putrezi, daca harca e departata multa vreme de valul ei obi§nuit". Aeeste ineheieri le gasim in Tristia; ele prezinta, de tapt, tot un fel de raspuns indirect la reprosunle estetiee ale arnicilor sal exigenli de pe cele sapte coline ale Urbei. Ovidiu, Insa, a luptat eu dirzenieimpotriva

, lit - .:lUra cL a Xll-a

rs tel sale vitregi, ci~tigj:ndu~§i clnstit dreptul a spune la batrinete: "Cind vol rnuri, n-o sa-t' cad tie prada, parnint'"

Artistul, chiar in slnquratate fllnd, are nevoie de prieteni §i mal ales de a intelegere sutleteasca. Eminescu §; Creanqa au fast marl prietenL Cind a murit Emineseu, Creang8. a suferit enorm aceasta pier?ere, s~a sirnjit dmtr-o data pustiit §; sinquratic, Pusktn i-a dat lui Gogol ideea Revizorului §i a Suitete/or moarte. inte!egerea asta sutteteasca e tot atit de necssara unui artist, cum sunt neeesare vietii aerul, lumina. E' de mirare, cind cineva respinge aceasta intelegere. E de mirare, cind inima surda la bucuriile §ii durerile aitora se pretinde generoasa. Gin~ durlle se cer marturisita, sentimentele - 8§iiiderea. Exista 0 comunitate intre fauritorii de arta. Pictorul I. $i§ikin a dat 0 pinza, rara prin puterea ei de expresie, Dimineala tntr-o padure de pini, in care ur§ii sunt creaf de K. Savitki, un alt pictor ilustru. Vestitul maestru I. Aivazovski creeaza un minunat tabl.ou .Puskin pe malul ms.Jii",in care figura poetului e zugrs.vita de marele I. Repin. Co'aborarea lor, cum vedem,. a dat in cazul de tala rezultate admirabile. A renunta constlent la aceasta comuniune rodnica lnsearnna a renunta la multe - din ignoranla ori in numele unui blazon imaginar. Ovidiu a fast lipsit eu de-a sila de comuniune; numai fiind geniu, el a izbutit sa invinga Incercarlle singurats.li.i; a izbutit Insa nu prin opere epice, de alta data, ci prin IirismuJ sau elegiac, neobtsnutt de sincer §i confesionaL Oare se pot incumeta mulli a pretinde la asta? Greu de inehipuit. ..

In departarl scapara flacari zigzagate, frinte. Se simte a ploale, a furtuna nu stiu, Cind fulqera din bolti §i se llurnlneaza Intunerieur noptli pe 0 cllpa, departe, in rargul. mari; zbueiumate., se contureaza niste corabll singuratice, aneorate. Fulgere mi§una lntens. Cerul opac atirna greu, g,ata sa erupa. Marea e stranie. Se duee 0 lupta pe care n-o potintelege, e eeva ce se petreee in adineuri, in noianuri, In departarile noptll. Marea se zbuciurna groaznic. im; rasar In minte versurile lui

Walt Whitman, imaginea stejarului parasit in cimpie:

Am vezu: un stejar in Louisiana,

sotner in ctmpie, cu crenque-n muscn:

at/mind; a ctescut stejarul aeesta, singur,. tara tovara~i, in tosnete vesele de frunzi~ intuneeat;

era neintrrnt, noduros, putemie,

asemenea mie, dar mi-e psrut eiudat ce era in stare

tara nic! un prieten, etite de vesel

sa to§neasca din frunzele sale,

fiindca eu n~a$ fi in stare.

o ramura am rupt, am invelit-o in mWjchi ~i am aninat-o in odaia mea

ca 5-0 vad mereu,

$i nu de-aceea oa aminte sa~mi aduca de prietenii me; dragi

(doar §i tara asta in zilele acestea nu rna gindese fa nimeni altul),

ci e/ imi riimine drept simbol stra.lucit, silindu~ma sa ma gindesc la prietenie. $1 fie ca stejarul din cimpia /arga, ecoio, in Louisiana, sa sc/ipeasca

singurafic, in vese/a fo~;nire a frunze/or sale

pe taata viata, tara nici un prieten,

prea bine §tiu

CB eu n-8§ ff in stare.

In toata noaptea asta fulgerele aspre §Ii repezi s-au repetat la nesfir~jt, izbucnind in intunerie dens, stlnd de verba cu zbuciumul rnarll nslinistite. Se contureaza corabii, maluri abrupte, padur] ingindurate. Stejarul din eimpie, singuratic, Ie asoulta vorbele furioase, iuti. EI rrearnata semet, pUn de vigoare ...

Marea, la aprinsul zorllor, apare atit de calma §i.i solemna, de parca niciodata n~a fost covir§lita de zbueium §i minie; apare lntr-o maretle noua, prinsa de vraja soarelui, a boltilor albastre, a rnuntllor cu paduri seculare, a parnlntestilor minuni. Marea toata se stravede in lumina §i te farrneca toata. 0 admiri, te simti incintat, dar nu te intrebi prin ce zbucium a trecut, cefurtuni i-a fast dat sa sufere 0 noapte intreaga, spre a fi, in sfir§lt, sublirna ~i rnaiestuoasa dimlneata. Astfel,

~ Constantin' Noica

ate, §i uriasut Michelangelo, tnchts in aterul sau, tala aschf cu dalta, smulgea ucatl din marmora rnoarta !?i reee, sa franta ca urmarit de blestem, pentru CB a oua zi sa-s: dezvalule lumil gindurile, in ois«. Pesemne, multi au rarnas incintatl,

ululti de neobtsnuita forta a scu pturii, de pertecnunea ei divina s-au graD sa-sl exprime adrniratia, dar foarte putln s-au intrebat orin ce zbucium a trecut creatorul pina a o savir§i In intregime.

Te incinta marea, la ore matinale ..

Sugestii analitice

Observati-! Descoperiti obstacolele! 1. ldentificati In fragmentul de mai jos figurile de stil :?i comenti-le semnificatiile:

"Marea se zbuciumii. in puterea unei nopti de van I, jara luna, umni cu Hcurici zburind in Inrunenc, marea se jraminta, rasuila . Jine, ojteaza, i§i zdreleste valurile naprasniee de boiovani; se retrage il larguri enigtnatice, apai revine, arundndu-se eu muget peste Jaleza".

Carui 5tH apartine fragmentul?

2. Identificati In text repetitiile cu statut de laitmotiv. Precizati rolul lor,

3. Descoperiti in text mal multe expresii proverbiale (aforisme) i scrieti-le in caietele voastre.

4. Imp3.rp_1;i textul in mai multe secvente, avind in vedere urrna-

warele repere:

• invitap.a cituorului [a leaurii;

• exprimarea admiratiei pentru peisajul marin;

• evocarea unor personalitati marcante din trecut;

• meditatia refiexivd despre artist si opera de artii:

Comentati in grupuri fiecare din aceste parti,

5. Pe baza carui procedeu sintactic este abordata problema artis-

rului qi a creatiei? Alegeti raspunsul din urmatoarele variante:

a) paroleiism;

b) enumsraiie;

c) repetitie; I

d) inirebare retoridi.

Argumentati-va optiunea,

6. Extrageti din text si scrieti in caietele voastre lntrebarile

retorice puse de autor,

Incercati sa formulati raspunsuri la ele, Identificati in text raspunsurile autorul.ui.

Sunteti de acord cu ele ori nu? Motivati-va optiunea,

"Once eseu constitute un act de cunoQ.§tere, de un anumit tip, orieniat spre universal, prin metode individuale".

(A. Marino)

Literatura d. a XII-a

-- ---

• propune ca obiect al cunoasterii un adevar propriu, subiectiv, posibil, partial, valabil pentru un anumit stagiu al evolutiei spirituale a eseistul ui;

• este un raport variabil mtre spontaneitate §i reflectie, intre fantezie .'?i rigoare;

• refuza orice norma: mizeaza pe improvizatie, pe fragmentarisrn, pe lips a de rigo are , care nu inseamna ~i Iipsa de coerenta;

• manifesta indiferenta fata de documentatia excesiva (aparat critic, note, citate savante).

Exprimafi-vd piirereat

I. Care-i sfera de investigatie a eseistului? Alegeti raspunsul din

urmatoarele variants:

a) natura;

b) arta;

c) societatea;

d) experieiua umana.

Argumentati-va raspunsul.

2. Definiti tema eseului. Alegeti varianta posibila ~i argumentati-o:

a) artistui §i cresuia;

b) natura;

e) singnriitatea.

3. Discutati In grupuri urmatoarele reflectii ale autorului:

a) "Singuratatea, izolarea fortata, impusa, surpa, ruineaza puterile omenesti",

b) "TalentuI mincat de rugina amortesre, pierde muIt din puterile sale vechi",

4. Efectuati comentariuI lirerar al fragmentului:

,,0 adrniri, te simp incintat, dar nu te intrebi prin ce zbucium a trecut, ce furtuni i-a fost dat sa sufere 0 noapte intreaga, spre a fi, in sfirsit, sublima ~i maiestuoasa dirnineata" .

5. Descriind marea, autorul, de fapt, se refera 1a destinuI artistu-

lui. Cum se numeste proeedeul? Alegeti raspunsul din variantele:

a) alegorie;

b) simbol;

c) parabola.

Argumentati-ve optiunea,

6. Comentati, in aceasta ordine de idei, asociatia pe care 0 face eseisrul eu pictorul Michelangelo, atunci cind descrie marea.

7. Care sunt, dupa G. Meniuc, conditiile artistului si ale operei de ana?

Alegeti din variantele de raspuns §i discutati-le In grupuri:

a) inspiratia;

b) necesitatea de a prinde momentul inspiraiiei;

c) singuratatea, ca izolare provizorie;

d) legatura indisolubild eu ceriniele timpului in care triiieste a rtis tu 1;

e) necesiiatea intelegerii de ciiire cei din jur.

8. Demonstrati di Marea Neagnf este un eseu structurat, urmarind:

• aranjamentul episoadelor;

• Iaitmotivul §i functiile lui;

• detaliile cu functie simbotiai;

• dinamica psihologicd a gfndului §i sentimentelox:

9. Sustir e ,1 ell argumente "pro" san "contra" ideea di eseul pectiv are profundeaccente lirice, insistind asupra urmatoarelor mente:

• prezenta eroului liric si stiirile aeestuia;

• digresiunile Iirice;

• inionatia si tonul. fundamental.

10. Observati daca digresiunile lirice poseda 0 osatura proprie se manifesta drept constiruente ale textului.

11. Meditind asupra speciei in cauza, G. Meniuc se intreba: "Ce-i ul? Sfir~it de poezie? Ineepnt de proza?"

Ce i-ati raspunde voi aurorului, dupa 0 lectura atenta a eseului 'rea Neagra?

12. Dernonstrati ca in eseul Marea Neagrii autorul mizeaza pe:

• improvizaiie §i fragmentarism;

• asoeiatie Iiberii de idei in jurul unor puncte de vedere;

• adoptarea unui punct de vedere original;

• stil; care se impune prin naturalete, armonie, concizie, sens conotativ.

13. Realizati in scris un eseu (minimum 0 pagina) pe una din

mele "sugerate" de George Meniuc:

a) ,,Artistul, chiar in singuratate fiind, are nevoie de prieteni, de 0 intelegere sufleteasca" ..

b) "Te incinta marea, Ia ore matinale".

• permite asocierea libera de idei in jurul unor puncte de vedere:

• libertatea de miscare §i de initiativa spirituala e totusi limitata de punctul de 'led ere adoptat, original, inedit;

• stilul eseistic mizeaza pe caHtatile particulare ale naratiunii: naturaIete, armonie, concizie, simplitate, recursul la fapte inedite, pitoresti, din viata ~i opera unor personalitati, limbaj aforistic, umor etc .

... Marea e un .simbol al dinamicii vietii. Totul se ive§te din mare §i totul se intoaree in ea: Ioe al zamislirilOl; al transformiirilor §i al renasterilot: Apa in tniscare, marea simbolizeazd 0 stare intermediarii intre virtualiiiuile inca informale §i realitiiiile fonnale, 0 siuuuie ambivalentii care este cea a ineertitudinii, a indoieUi, a nehotiiririi, situatie ce se poate incheia bine snu riiu. De aici decurge faptul eli marea este deopotrivii 0 imagine a vietii. §i a mortii.

Literatura d. a XII-a

TEORIA LITE~, ISTORIA LITERARA, u CRITICA LITERARA: REPREZENTAN_II DE VAZA ~I OPERE DE REF E RIN'f A

(schema reeupitulaiivii)

TEORIA LITERARA. ISTORIA LITERARA. CRITlCA LITERARA

Esei§ti §i opere de ref'e.rfrrta

Cereeteaza caracteristicile generale ale fenomenului literar, in atentia ei intrlnd:

• definitia literaturii;

• structura generala a literaturii;

• genurile ~i speciile literare;

• compozitia operei;

• curentele literare;

• reeeptarea operei literate;

• literatura in raport en celelalte arte ~i cu alte valori culturale;

• lireratura ~i realitatea;

• stilul;

• versificatia ~.a.

Trasaturi definitorii

Cerceteaza:

• operele literate ill succesiunea lor istorica;

• Iegaturile cauzale dintre literaturile diferitelor epoci;

• elementele care diferentiaza sau apropie aceste literaturi ori sirnilitudinile dintre acestea;

• forrnele literare, care se nasc ~i sint diferite de cele din alte veaeuri, epoci, decenii,

• descopera structura inclividuala a operei;

• descifreaza semnificatiile inedite ee se desprind din respectiva opera;

• defineste esenta originala a operei Iiterare;

• descopera ~i afirma valori, le selecteaza, le ierarhizeaza;

• respinge sau neaga non-valerile;

• informeaza, educa gustul public, spiritul militant.

Re pr-ez e nt an tt de vaz a §i opere de r eferfnta

• Constantin Noica: Bostirea JilozoJici1. romdneasca, Creatie §i frumos fn rostirea romimeasdi; Seniimeniui romdnesc al.Jiintei s.a.;

• Mihai Cimpoi: Cumpdna cu douii ciuturi. CQJ'te despre fiinta ronuineasoi, Marul de aur;

• G. Meniuc: Imaginea fn artii; Eseuri.

• Tudor Vianu: Probleme de stil §i ana liierarii, Probletnele meioiore; 'ii alte studii de stilistid/.;

• G. Calinescu: Principii de estetioi, Estetica basmului;

• Vasile Marian: Teoria literaturii;

• Irina Petras: Teoria literaturii; Dictionar ontologie;

• Wolfang Kayzer: Opera literarii, a introducere in stiinta literaturii.

• G. Calinescu: Istoria literaturii mmdne de la origini pina in prezent;

• E. Lovinescu: Istoria literaturii romdne contemporane;

• Nicolae Iorga: lstoria literaturii romdne§ti;

• M. Cimpoi: a istorie deschisii a Iiterasurii romdne din Basarabia;

• Ov. Crohmalniceanu: Literatum romdnO: inire ceie douii riisboaie mondiale s.a,

• G. Calinescu: Viata lui Mihai Emineseu, Uiysse, Vasile Alecsandri;

• Tudor Vianu: Musca timpuiui; schite de criticO: Iitemrii, Arta prozatorilor rom/in: ~.a.;

• Engen Lovinescu: Critice, vol. I-IX;

• Mihai Cimpoi: Alte disocieri, Lucian Blaga: parcdisiacul, lucifencul, rriioriticul, Iruoorcerea La izvoare s.a.:

Mihai Eminescu: poet al Fiintei

OBIECTIVE

Lafinele studierii capitohslui

veri cunoufte:

• momentele cele mai sernnificative ale biografiei seriitorului;

• temele, motivele universului poetic, ipostazele eului, atitudinile ~i starfle lui atestate in creatia lirica, in proza ~i publicistidi ;

• nrodalltatile artistice de expresie;

• lnfluentele culturii germane ~i, in primul rind, tnrturirea filozofiei germane asupra formatiei intelectuale a lui Eminescu;

• referintele criticii literare la creatia scriitorului;

• trasaturile definitorii ale interpretarii texmlui literar din perspectiva struemrallsta;

Emineseu se vroia ingropat intr-un. pat

de tinere ramuri la marginea marii, fiindea era un arbore de delta, care putea primi toate binejacerile unei intilniri de variate §i imbel§ugate ape ale lumii. Purta, astfel,

in lira sa l.ndureratii (lirii de bard, apoi

de poet social, ea in eele din urmd sa fie <;

una de nou Orfeu eu cOn§tiinta puterii stapinitoare de real a cuvintului) siirurile "propriului piimint", ca §i sevele distilate prinir-o mare culturii; ale meleagurilor striiine.

Aceastii deschidere spre orisotuurile tuturor i-a §i conturat marea personalitate liricii, asupra farmecului §i locului ciireia

In polifonicul context el. poeziei universale au stiiruii figuri de seamd,

Creator de geniu, s-a manifestat plenar in poezie,

proza, dramaturgie, gazetiirie §i in diverse formuLe mitopoetice, ce tin de 0 conjugare originalii

a romantismului, clasicismului; barocului,

eu prefiguriiri miraculoase ale secolului XX.

Mitul Eminescu devine, prin importanta eulturalii, eel de-al cincilea mit fundamental roman esc, aldturi de cele ale Me§terului Manole, Mioritei, Daciei (Doehiei) ~i Zburatorului.

vetifi capabili:

• sa interpretati diverse opere ca geu §i specie ale scriitorului;

• sa Identificati in proeesul interpretarii textului literar temele, motivele, startle sufletesti, earacteristicile ~i ipostazele eroului Iiric;

• sa realizati diverse tipuri de Iucrari sense: sinteza, eomentariu literar, paralela, eseu,

• sa analizati ~i sa sintetizati referintele criticii literare la creatia scriitorului;

veri fi in stare:

• sa va exprimati argumentat atitudinea fata de problematica ~i mesajul operei eminesciene, fata de modalirapIe artistice de exprimare;

• sa manifestati interes pentru opera scriitorului pe parcursul srudierii ei;

• sa va exprimati sentimentele, stiirile afective postlecturale,

"CA UN LUCEAFAR AM TRECUT PRIN LUME"

(tabel cronologic)

(E BINESA ~TITI!)

Poetul spulbera toate contestiirile originii sale romcin~ti: "Tot ce pomene~te despre originea mea suntpure minduni iscodite din jantezia bolniivicioasQ;, precum si trebuie sa aiM un redactor al Pseudo-Romiinului".

"Cu bucuri.e deschidem coloanele foit noastre aeestui june numai de 16 ani., care, eu primele sale ineereari poetice trimise noud; ne-a surprins pliicut".

(losif Vulcan)

AronPumnul

1850 - 1a 15 ianuarie se naste la Botosani Mihai1 (Mihai), eel de-al saptelea copil allui Gheorghe Eminovici §i a1 Ralucai, fiica stolnicului Vasile Iurascu din Hotin.

1857 - din vara acestui an dateaza interventia tatalui sau la Postelnicia din Iasi pentru a obtine pasaportul de trecere a hotarului in Bucovina: "Totodat& rog sa se inserie In aeel pasaport pe al cincilea fiu al meu, Mihail, care este ill vrrsta de 7 ani. StatuI crescatoriu, parul potrivit, fata smolita, avind §i acesta a urma studiile".

1860-1863 - studii la Ober-Gymnasium din Cernauti. Ii intilneste pe Teodor V. Stefanelli, care mai tirziu il va portretiza astfel pe girnnazist: "Mic §i 'indesar, eu parol negru pieptanat de la frunte spre ceafa, eu fruntea lata, fata lunguiata, umerii obrajilor punn ridicati, ochii nu mati, dar vii, colorul fetei intunecat, prin care strabate Insa rumeneala sanatoasa a obrajilor",

• Comparati ceie dowl portrete: unui deserts de tatal poetului si altul - de $tefanelli.

• Ce asemdndri., deosebiri, comptetiiri ati remarcat?

1864 - angajat ea practicant 1a tribunalul din Botosani §i copist

1a comitetul judetean permanent. _____

1865-1866 - este elev particular in clasa a V-a gimnaziala la Cernauti, unde Aron Pumnul ii incredinteaza supravegherea bibliotecii sale. Serle poeziile De-as avea ... §i Din strainatate.

1866 - apare in brosura "Uicrimioarele invataceilor gimnazisri din Cernauti 1a mormintul prea iubitului profesoriu Atune Pumnul rapusat intr-a 12/24 ianuarie, 1866" (Cernauti, 1866) poezia La mormfntul lui Aron Pumnul semnata de M. Eminovici, Mai publica In "Familia" poeziile La Bucovina, Sperania, Misterele noptii, cu numele usor modificat - Eminescu - de catre losif Vulcan.

• Citipi poeziiie .Din striiiruitaie" si "La moartea lui Aron Pumnul". Determinati stiiriie suflet€§ti pe care te trai~te eroul liric.

. • Demonstrati intr-a discuiie taleniul inamtestabil oi tiniirului

Eminescu, pe core-l remarca Iosif Vulcan.

1867-1868 - este angajat sufleur In trupa lui lorgu Caragiale, apoi In cea a lui Millo Pascali. Este cunoscut de Ion L. Caragiale: "Era o frurnusete I. 0 figura clasica incadrata de niste plete mari negre;

o frunte inaltasi senina; niste ochi mati - la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este mauntru; un zimbet blind :;;i adinc melancolic, Avea aerul unui sfint mar coborit dintr-o veche icoana, un copil predestinat durerii, pe chipul caruia se vedea scrisul unar chinuri viitoare".

In toamna anului 1869, in drum spre Viena, in atelierul pictorului-fotograf Jan Tomas din Praga 1:;;i face prima fotografie, calificata de G.CaIinescu "astraHi". Din acest an dateaza texrul de roman Geniu pustiu, intitulat initial Naturi catilinare.

1869 - in revista "Familia" apar poeziile Junii corupn :;;i Amicului F 1. Serle De-as muri ori de-ai muri, Doi astri, Cind privesti oglinda miirii. :;;. a.

Din semestrul de iarna 1869/1870 este student auditor la Universitatea din Viena.

• Cotnparati portretul lui Eminescu, realisat de 1. L. Caragiale, i cu cele ale lui Toma Nour ("Geniu pustiu'') $i Dionis ("Siinnanul Dionis"). Relevafi asemiiniirile/deosebirile.

• in ce miisurii portretui. lui Toma Nour $i eel al lui Dionis sutit o reflectare a portretului. tfnii1111ui M. Eminescu?

Argumentati·

1871 - in revista "Convorbiri literare" II apar poeziile Mortua esti, inger de paza, Noaptea.

Face cunostinta cu Veronica Miele.

1872, 16 decembrie - se inscrie la Universitatea din Berlin, unde urrneaza curs uri de istorie rnoderna, istorie generala a filozofiei, istorie egipteana ~. a.

Citeste in sedinta ,,Junimii", din 1 decernbrie 1872, nuvela Siirmanul Dionis.

1873 - planuri si variante la Luceafiirul ~i Ciilin.

1874 - se intoarce la Iasi, unde obtine postul de director al Bibliotecii Centrale.

Apare in "Convorbiri literare" poemul lmpiirat si pmietat; in Iegatura cu care loan Slavici mentiona: .Eminescu este dintre acei putini o ameni , c~e nu sunt meniti a vietui in societate, pentru ca nu-si afla semeni. Indeobste el este nesuferit, pentru ca stie cine este el, cine sunt altii, nu-i pasa de 0 Iume pe care trebuie s-o dispretuiasca :;;i sta ca 0 carte deschisa inaintea tuturor. Toate sufletele alese sunt nerezervate §i tocmai pentru oarnenii comuni lipsa de rezerve a unui suflet ales este nesuferita".

• Demonstrati trur-o discutie colectivrl, aplictnd amostintele acumulate in clasele precedente $i in urma activitiirii voastre individuale:

a) destinul dramatic al omuiui M. Eminescu;

b) destinul tragic al omului de geniu (pe baza operelor liierare ale poetului, studiate deja).

"Nu esre un cap uTit aeela allui Dionis.

Fata era de aceo. dulceata vi'rultd albd ca~i marmura in umbra, cam trasd Jiira a fi uscutci, ~i ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care 0 are cati/eaua nea,grcl.

Ei inotau In orbitele lor. .. Parul n«mai cam prea lung curgea in vite pind pe spate ... Surisul sau era

loarte inocent dulce, I-am pulea numi~i totusi d» a profundii melancolie".

("Siirmanul Dionis")

" ... Era jrumos, d-o frumuseie demonicii. Asupra Jetei sale palide, musculoase,.expresive, se ridi.ca 0 frunte senina si rece ea cugetarea unm jiwzof. Iar «supra frtmtH se zburZea cu 0 genialitate sdlbaticd parul sdu negru-stralucit, ce cadea pe ni§te umeri compacp §i bine facup. Ochii sai marl, caprui ardeau ea unJoc negru sub nqte man sprincene stufoase

# imbinaie, iar busele strins lipite, vinete, erau de-o asprim« rarii:

Ai fi cresus cd e un poet ateu, anul din. acei ingeri ciizup ... ".

("Geniu pustiu")

Iasi; 1877, decembtie Badie Mihai,

Ai plecat si mata din IOJi, 16.sind fn: sujletuL meu muitii sciI'M ~i amarealCi. Sa deie Dumnezeu .sa fie mat bine aeoio, dar flU cred ...

Aceastd epistolie ti-o scriu In cerdacul. unde de atftea ori am stat fmpreund, unde mata, uitindu-te la cerul pUn de minuniitii, imi povesteai atitea Iucruri frumoase ...

Biidie Mihai, nu pot sa uit acele nopt: olbe cfnd hoinaream prin Ciric ~i Aroneallu, jara pic de gfnduri rele, d(l_r dindragostea noostrii pentru Iasiul. nostru uttat ~i po.r6.sit de tap. ...

Cll toaui dragostea, lonidi

Prima editie a poeziilor lui M. Eminescu, ingrijita de Titu Maiorescu

1875 - apare pcezia Fiit-Frumos din tei. E numit revizor scolar "peste districtele Iasi ~i Vas lui" . Incepe prietenia cu Ion Creanga, dupa ce il asculta la 0 consfatuire a invatatorilor din cele doua judete, .Eminescu n indeamna sa scrie ( ... ) ~i Creanga l§i asterne pe hirtie povestea Soacra ClL trei nurori; pe care 0 ~i trimite la ,,Junimea".

• Cititi cfteva din scrisorile lui Creanga .§i ole lui Eminescu.

• Argume·ntari marea prietenie dintre M. Eminescu §i 1. Creangii,

avtnd ca repere:

- stiirile suflete§ti ale autorilor;

- atitudinea lor unul Jatii de altul;

- forma de reiatare.

1876 - moare mama poetului. Serle dupa citeva saptamini poezia 0, mama ... Apar in revista "Convorbiri literare" poeziile Strigoii; Melancolie, LacuI, Dorinta g. a.

In aceasta vreme M, Eminescuera un tinar "bine facut, potrivit de inalt, cu fata lungareata incalata, cu musteata neagra, plete lungi si negre ii cadeau pe spate ... " (loan S. Ionescu)

1877 ~ este redactor la ziarul "Timpul" (Bucuresti). Publica articolul Bd1cescu §i urtnasii. Participa la sedintele .Junimii".

1878 - publica. in "ConvorbiTi literare" poeziile Povestea codrului, Povestea teiului, Singuriitate, Departe sunt de tine ...

1879 - apar poeziile Pajul Cupidon, q ramIi, Pe oceeasi uIicioarii .... , Afara.-i toamnii. g. a.

Iutr-o scrisoate adresata Veronicai Micleii marturiseste dragostea: "Vazlndu-te, am stiut ca tu esti singura fiinta in lume, care in mod fatal, fara sa vrea ea, fara ca eu sa voiesc, care sa detennineze illtreaga mea viata",

Prega.titi-va. individual §i orgumentaii fntr-o discutie colectiva mlul pe care Z-Q avut Veronica Miele tn viata omului si poetului Mihai Eminescu.

1880 - da semne de oboseala si istovire fizica, are senzatia imbatrinirii, Publica elegia 0, mamii ... §i mai multe articole,

1881 - e anul publicarii primelor patru Scrisori. Colaboreaza la ziarul "Timpul".

1882 - citeste in sedinta ,,Junimii" "uoua faimoasa poezie Lu-. ceafdrul" (T. Maiorescu).

Se manifests primele semne ale bolii poetului.

1883 - E anul publicarii capodoperei Luceafiirul, al primului 9i unicului sau volum de Poezii, ingrijir de Titu Maiorescu, al unor mad realizari lirice, tiparite in "Familia": S-a dus amorul.,., Cind emintirile .... , De-aruma, Ce e amorulv, Pe lfnga plopii fara sot .... §. a.

In prefata, criticul sugereaza Indiferenta totala a lui Eminescu de aparitia volumului, precum ~i darul autorului "de a intrupa simtire cu cele mai inalte grnduri intr-o frumusete de



a .

• Cititi poeziile Mai am un singur dar; De-oi adoml~ Nu voi -rmint bogat, far dnd voi fi pdmint de M. Eminescu, Desprindeti

n ele:

- starea sufleteasca deprimata a poetului;

- testamentul sau spiritual.

• Relationati textul aeestor poezii eu imagine a mormintului rului.

1884 ~ este numir subbibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi,

atatea sa, dupa propria marturisire, "scirtiie intruna ca 0 moara ata, ba poate ireparabila",

In urmatorii ani (1885-1889) M. Eminescu este internat in mal te spitale. Apar editiile Il, Ill, IV ale volumului Poezii, precum si

erie de poeme printre care: Nu mii intelegi, De ce nu-mi vii, Adio . Intr-o marturisire facuta lui Slavici, Emineseu sublinia: "Om din e 11-a sa iasal Prea sunt multi aeei pe care i-am jignit spunind \ arul 91, dupa eele petre cute, nu-mi ramine deeit sa stau sfiicios -uncolt".

1889 - este internat la spitalul "Marcuta", apoi la ospiciul ritas" din Bucuresti, La 1 iunie este lovit de bolnavul Petre naru cu 0 piatra aruncata cu prastia, La 15 iunie, marele poet se nge din viata, Pe piatra de morrnint, la cimitirul Bellu, sunt daltu-

versurile din poezia Nu voi mormint bogat:

"Reverse dulci scinteVAtot~tiutoarea,/Deasupra-mi crengi de Sa-~i scuture floarea./Nemaifiind pribeag/De-atunci inainAdueeri aminte/M-or troieni cu drag".

In acelasi an mor Veronica Miele, iubita poetului, nrieta, sora poetului, si Ion Creanga, marele sau prieten.

Lumina Luceafarului, atlt de intensa in anul disparitiei lui Eminescu, aureoleaza destinul tragic al poetului: "Ca un ceafar am trecut prin lume",

JustijicatiJ pe basa operelor studiate in anii precedenti, acest dar al lui Eminescu la care se referea criticul literar Titu \faiore.scu,

Mormintul poetului in cimitirul Bellu din Bucuresti, Proiect de L, Leconte de Nauy, basorelief de I. Georgescu,



Fotografie din 1885, realizaill ill atelierullui Nestor Heck.

Ultima fotografie a poetului, realizata in atelierul lui Jean Bielig din Botosani la 1887.

Literatura d. a Xll-a

EMINESCU: MODELUL INTELECTUAL GERMAN

AIthurschopenhauer (1788~1860) - filozof german

Opera sa fundamenrals, Lumea ca vointii ~i reprezentare, este considerata 0. expresie a pesimismului absolut.

Immanuel Kant (1724-1804) - fntemeietorul· filozofiei clasice germane

Opere:

Ctitica rapunii pure; Crinca rap-unii practice; Criiica puterii de judecatti~. a.

Existii mai multe motive care ne-ar indreptati sa vorbim despre formatia intelectuala germana a marelui poet roman: primul este ca a studiat la universitatile din Berlin si Vierra; al doilea ar fi afinitatile pe care le are ell creatia romanticilor germani (e vorba nu de influente elementare, ei de 0 comunicare pe baza de viziuni apropiate lurnii); al treilea, nu mai putin important, este asimilarea organica a celor trei marl filozofi - Kant, Hegel, Sehopenhauer -, precum ~i a altora care au alimentat subteran conceptiile sale estetice (Herder; Rotsdier; Schelling etc.); al patrulea e ebisnuinta poetului de a-~i traduce unele poeme in germana, parca spre a se verifica cu un context cultural prestigios,

Cazul Eminescu e unul de exceptie in istoria culturii universale.

Poetul nu doar e modelat de 0 culture straina, in speta de cea germana; el 0 rernodeleaza in tiparele culturii nationale (romanesti). Intilnirea lui Eminescu eli Germania are loc in intimitate, icoana ei ideala trecind prin "mirosul de pamint proaspat al propriului suflet",

Imaginea Germaniei e pusa mereu, la Eminescu, sub semnul Absolutului, al ide alitatii , intrunind toate trasarurile unei republici platoniciene desavirsite, armonioase ill toata alcaruirea ei, Articolele publicistice ale poetului contureaza limpede aceasta imagine sintetica: "Germania este un imperiu, eli un numar de zece ori mai mare ca allocuitorilor Rornaniei; are 0 cultura inalta interneiata de veacuri ~i scoala cea mai perfecta" (Mihal Eminescu, Opera eticc-socialii, editia Georgescu-Delafras, 1989, vol. I, p .. 538) ..

Eminescu asimileaza din cultura germans anume ceea ce este pe potriva naturii sale, el invata de la ea pentru ca 0 iubeste, Evident, motivele iubirii sint usor de ghicit: pentru poetul roman exists nu 0 tara oarecare, ci ,,0 culta Germanie", deci, 0 tara in care cultura e un modus vivendi, 0 expresie a formei superioare de existenta umana.

Marii scriitori si filozofi. romani au pus adesea pe cintarul demonstratiilor logice modelul cultural gennan ~i eel francez.

De ce cumpana lnclina spre modelul intelectual german? Motivele Ie va expune cu 0 deosebita c1aritate Lucian Blaga, el insusi modelat de culrura germana, in Trilogia culturii: "Cultura franceza te rnfeudeaza, dictindu-i fiecarui strain: .Fii cum sunt eu!"; 0 atitudine de neacceptare din partea acestuia i se pare de-a dreptul monstruoasa, cultura germana are constiinta maretiei sale, dar se simte particulara, l~i cunoaste bine inalrimile si adincimile, Nerecornandindu-se ca model, pe strain ea 11 sfaruieste mereu: .Fii til insuti!' Este deci modelul care-ti stirnuleaza felul de a fi; este modelul care, de fapt, te autornodeleaza,

Culrura franceza e ca un maestru, care se cere sa fie imitat; cultura germana e mai curind un dascal care te orienteaza spre tine Insuti" (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Bucuresti, 1969, p. 243). .Dascalul" permite mvatacelului atit de instruit sa se apropie el 'insuqi de "model". Intimitatea e atit de mare, incit insa~i prezenta

lelor germane in Caietele eminesciene vorbesc despre 0 dimensiune ermana esentiala a personalitatii poetului: din cele 15.000 de file [eva mil sint scrise in limb a lui Goethe.

Eminescu nu dear se formeaza in mediul cultural german; el se mte un adevarat om de cultura.

Poetul roman se afla in dialog incrucisat cu cei trei marl filozofi errnani: Schopenhauer, Kant, Hegel.

Schopenhauer a fost pentru Eminescu filozoful-rnedium, filozoI de rascruce care calauzea toate drumurile filozofiei .'ji Ie aduna IT -0 imagine sintetica, .Prin Schopenhauer Erninescu a gasit calea u numai dine vechile izvoare ale intelepciunii indice, dar !iii catre tina mingiierii a stoicismului greco-roman" (Tudor Vianu, EmiSCU, col. .Eminesciana", Iasi, 1974, p. 53).

Daca Sehopenhauer ramine totusi filozoful de frecvenra rerinta, inteleptul-model, Kant devine personajul i.epic" si .Iiric" al ziei sale, "batrlnul dascal" care: .Precum Atlas in vechime spriji~ cerul pe umar/ Asa el sprijinea Iumeasi veda intr-un numar' trisoarea 1). Dupa cum noteaza insusi poetul, Kant este prototipul estui savant care tine "uIDversul fara margini In degerul lui rnic", Eminescu traduce in termeni Iiterari preceptele kantiene fundantale: apriorismul, raporrul dintre transcendent §i transcendental, norismul spatiului si timpului, EI intelege, In spirit kantian, timpul pe un principiu activ allumii (transcendentale).

Semnificatia inrilnirii en Kant 0 adinceste actul traducerii de catre tul roman a nnei parti considerabile din Critiea rap.unii pure, (Dupa rturiile lui Ion Slavici, poetular fi lucrat la traducere in perioada dillor la Viena, cind avea 19-20 de ani (1869-1872)).

in sfirsit, Eminescu se intilnea fundamental si en Hegel, pe a i Fenamenalogie a spiritului 0 intimpina cu urmatorul cementa", ... Fenomenologia (, .. ) vrea sa indice felul cum sunteti condusi,

IT-O necesitate Iauntrica, de la prima modalitate care este a sensilui, respectiv pornind de la senzatie, la intregul vast domeniu al rii spirituale ~i incele din urma 1a treapta cunoasterii filozofiei olute",

Comentatorul insusi aspira -m mod hegelian - la cuprinderea ilea a "intreguiui vast domeniu al vietii spiriruale", urmind §i aid elul german oferit de autorul Fenamenologiei spiritutui.

Observati! Descoperisi obstacolele!

1. Cititi individual textul si no tap pe marginea lui urmatoarele

se:mne eonventionale:

(+) - un enunt noupentru tine;

(-) - un enunt eu care nu esti de acord; (?) - nedaritdp., comertmru, fntrebdri;

(!) - un enunt care p:-a pliicut eel mai mult.

2. Discutati pe marginea notitelor facute, argumentind tezele untate prin referinte la poeziile studiate in anii precedenti.

Georg Wilhelm Friederich Hegel (1770-1831) - filozof germanj unul dintre clasicii filozofiei germane. Teoretician al dialecticii concepute ca realizare prin spirit a triadd: teza·analiza-sinteza.

Opere:

Penomenoiogia spiritului; $tiinta lQgicii;

Endxlopedia :;tiintelor fi~DzoJice;

FilozoJia spiritului; Bstetica ~. a.

l.ite r d tura lI. a Xll-a

"RAsAru~I iN CALE-MI, SUFER.INTA. TV, DUREROSDE DULCE"

• a exista inseamna a suferi,

Suferinta:

• este traire dramatica ~i tragica;

• este traire la maximum, La limita;

• sporeste dulceata duTern §i voluptarea morpi;

• apare ca predestinare, ca fatalitate;

Eminescu traieste intregul spectru al suferintei ca realitate sufleteasca substantials care aduce revelatia limitelor existentei, Suferind, else simte inchis 'intr -un "cere strimt", al predestinarii, din care nu este iesire, "Totui este suferinta", spune Buddha. Eliberarea de suferinta, conform aeestui filozof, po ate avea lac numai prin Nirvana ("stingerea setei", a dorintelor si poftelor) si prin .calea de mijloe" (cautarea fericirii asigurate de voluptatea simturilor ~i purificarea acestora prin aseeza').

Pentru Eminescu a exista inseamna a suferi, intre acestea fiind 0 sinonimie perfects. Suferinta nu apare, la el, ca 0 traire obisnuita, ci ca 0 traire dramatica §i tragica, deoareee viata este Iupta, durere prelunga,

Suferinta este a realitate traitS. cu toate fibrele fiintei. Maretia omului tragic eminescian ne-o da acest caracter profund uman al suferintei, "Cind un am sufera in mod tragic, ehiar daca el este eel mai formidabil dintre eroi, ceea ce sufera la el este tocmai umanul. lmpresia de tragic se evapora numaidecit, daca umanul este conceput doar ca un invelis sub tire al unei 'idei, unui element divin" (Iohannes Volkelt, Estetica tragicului, Bucuresti, 1978, p. 131).

Suferinta este traire la maximum, 1a Iimita, poetul dind dovada de o deosebita sinceritate ~i de 0 extraordinara adincime si sensibilitate a trairii: "Ci traieste, chinuieste/Si de toate patime~te/$i-ai s-auzi cum iarba creste", indearnna el in micul poem postum in zddar fn colbul scotii. Printr-o astfel de traire deplina, sincera si suprasensibila poetul ajunge sa cuprinda totalitatea existentei. Dupa cum precizeaza cercetatoarea izaliana Rosa del Conte, poetul este omul deplinei sinceritati a trairii si gindirii: ,,Acestui am nu-i este fuca de suferinta, nu are vocatia renuntarii, nici nu doreste inca sa se salveze prin apatia stoica a Glosse: sau pe meleagurile indepartate ale lui Hyperion. Complet indus si, as zice, antrenat in ritmul devenirii care este pierdere, dar si dezvoltare si crestere, el vrea nu numai sa traiasca, dar sa traiasca intr-o participare totala bucuria si durerea, frumusetea ~i degradarea, chiar daca a trai astfe1 este ell putinta numai eu pretul acceptant suferintei: chirmieste",

Traind intreg registrul suferintei, poetul obtine rasplata morals suprema: mintuirea, purifiearea, revelarea divinului, "De-al meu propriu cint rna mintui", spune poetul intr-o varianta la Odd (in metru antic).

Suferinta cuprinde toate pragurile trairii, sporind dulceata durerii ~i voluptatea mortii: "Cind deodata tu rasari~i in cale-mi,/

1 asceza - ascetism, viata retrasa, de pustnic.

e

. ~a tu, dureros de dulce .. ./Pin-in fund bani voluptatea rtiijN einduratoare",

in cirnpul suferintei .sufletul inehis" eminescian se poate mania fie ca suflet titanian, "oceanic", fie ca "s:uflet moale". El poate fi, aceasta scara a manifestarii spectrale, coplesit de amar (de arul ornenirii"), inveninat C,Atit venin in suflet, sl-atit amar in

d" - Andrei Mure$anu}, ingindurat ~i mereu situat in stare de he ("Pe ginduri ziua, noaptea in veghere,/ Astfe! viata-mi tot in uri trece" - Fe ginduri ziua), .pierdut", eu .fruntea devastara", etrit (" ... ehinul si d:urerea simtirea-mi a-mpietrit").

Semnificatia tragica sporeste prin revelarea temeiului irational al rintei, ea fiind oarba, obscura: ,,~i ce ramine-n urma in noi decit a/~i oarba suferinta ce binruie natura" (Nu ma-nte1egi).

Sensultragic e subliniat si de faprul di ea apare ca predestinare, fatalitate, eel care sufera fiind "alesul" sortii: "V ai, soarta blestemra, ee oarba arund bobii, /La oricine in lume dai ceea ce nu-i trebuie,/Te rog, soarte, rna scapa, de altii nu - de mine.z Ant venin in suflet, ~i-ant amar in gind ... " (Andrei Muresanu) ..

Suferinta l~i vadesre .'?i un subsrrat ancestral, transmis de "parintii din parinr!": "Ce suflet trist mi-au daruit/Parintii din parinti/De-au incaput numai In el/Atitea suferinti?" (Ce sufie: trist).

In sfera iubtrii, unde suferinta se manifests cu 0 fOl1a deosebita, rnundnd orice nerv al poetului si intensificind trairile la limita, acest substrat apare de asemenea ca ceva predeterrninat: "Caci te iubeam ru ochi paglni!~i plini de suferinti/Ce mi-i lasara din barrini/Parintii din parinti" (Pe lfngii plopii farO. sot ... ).

Motivul suferintei ne demonstreaza ca poetul nu este pus in fata unor oarecare capricii ale sortii, a unor vitregii de moment ale destinului, din fata insusi sensului tragic al existentei, Legat de steaua singuratatii, cunoscind lntreaga drama existentiala a instrainan! prin suferinta cu toate treptele si nuantele acesteia, imbracat in camasa de focal lui Nessus, chinuit cu toate muncile lui Hercule, poetul implora in Oda (in metru antic) redobindirea identitatii pierdute, redarea siesi (.,Pe mine mie reda-ma"),

Exprimati- vii piirerea

1. Notati In caietele voastre tezele esentiale identificate In textul de mai sus.

2. Imparpti-va in mai multe grupuri .. Discutati, in fiecare din ele, una din tezele prezentate de pe margine a paginilor SO si 51, exprimindu-va punctul propriu de vedere §i axindu-va argurnentarea pe experienta voastra de viata /1i de lectura.

Mihai Eminescu

soterinta:

• inseamna instrainare;

• determine sufletul "inchis" eminescian sa se maoifeste fie ea suflet titaman, fie ca "suflet moale";

• presupune redobindirea identitatii pierdute.

: ::'_ r u ura cl .• 1 XU-a

(E BINE SA ~TITl!)

Poezia, serna cu aproximarIe in 1873-1882 si. publicam in 1884, in editia I, a voiumului .Poesii" fngrijit de I MaioresClJ., e desprinsa, eu liaIoarea ei autonomii deftnaivii dintr-un poem denumit la origine "Odd peturu. Napoleon". Foemul numiira initial 11 strofe, apoi 13. Dupii afirmap-ile lui Gh. eraciun, e "un text emblematic, prin. care sensurile "Luceafiirului" se deschid si se adfneesc".

.. Cu Odd (in metru antic) incepe poesia modernd romaneusca.".

(NichitQ StanfScu)

Annntip-vd!

Odd - paezie linea (formata. din strofe cu aceeasi forma ~i structurii metrical ill care, de obicei, se face elogiul unor persoane, unat fapte eroice etc.

S-au scm ode religioase, corale, eroice; triumfale.

Epoca de glorie a odei e legata de numele poetului gtec Pindar (518-438 f. Hr.).

ODA

(in metru antic)

Nu credeam sa-nva] a muri vrodata:

Pururi trnar, fnfa§urat in manta-mi, Ochii mei naltam visator a stea a

Slngurata!l1.

Cind deodata tu rasari§i in cale-mi, Suferinta tu, dureros de dulce ...

Pin-in fund baui voluptatea rnortii Ne-lnduratoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus, Ori ca Hercul inveninat de haina-i:

Focul meu a-: stinge nu pot cu toate Apele rnaril.

Pasarea Phoenix?

Piara-ml ochii turburaton din cale, Vino iar in sin, nspasare trtsta:

Ca sa pot murl llnlstlt, pe mine

Mie reda-ma!

Ligia Macovei, Odd (In metru antic)

Sugestii analitice ObservatiI Descoperiii obstacolele!

1. Scoareti din text ~i scrieti in doua coloane cuvintele ce fae parte din cimpullex:ical (semantic) al termenilor moarte si iubire.

2 .. Precizati, cu ajutorul dictionarului explicativ, sensurile cuvintelor mantie, 5ujerinta, voluptate, nepiisare, a reda.

3. Idenrificati in text si ilustrati ell versuri motivele centrale ale poeziei:

• indiferenta, nepiisarea fata de cele lumesri; t.,.. singuriitatea;

"" nemurirea;

• sujerinta din iubire;

• moartea ca voluptate:

4. Identificati i:mbinarile de cuvinre, ale caror elemente sunt incompatibile prin i:nsu~i sensul lor de baza,

5. Observati la ce persoana se exprirna eroul liric si determinati ul de lirism (confesiv, obiectiv).

6. Realizati partitura lecturii expresive a poeziei, insistind asupra xentelor Iogice, tonului fundamental, pauzelor, intonatiei,

Exprimaii-vii piirerea

1. 0 serie de comentatori includ Odd (in metru antic) in lirica nea a poetului, considerind-o 0 elegie de iubire; altii sustin di -zia reprezinta 0 arta poerica, ce incheie traseul artelor poetiee mesciene, avind la baza tema generalizata a conditiei umane.

Optati pentru una din ternele poeziei (ori pentru ambele) si arguntati, exemplificind cu versuri reprezentative.

2. Versurile 1 §i 2 din prima strofa avusese initial forma: "Nu redeam ca pot sa mor vreodata, IFalnic tinar infasurat in man-

-mi".

Care-i atitudinea voastra fata de schimbarile operate de poet? Judecati modificarile din perspectiva starii traite, a atitudinii si stazei eului poetic, desprinse din prima strofa.

3. Alegeti varianta posibila si argumentati-o.

a) Sintagma Manta-mi simbolizeaza:

• retragerea fn sine, fn interior;

• separarea, retragerea de Iume,

• fncercarea de purificare de orice eveniualii contaminare de pliiceriie sau grijile lumii;

• semn al genialitiip.i;

• semn al singuriitiitii.

b) Sintagma Steaua singuriiiiiiii marcheaza:

• semnul genialitatii;

• marele Absolut;

• starea de singuriitate a eroului lirix.

4. Comentati versurile 1 ~i 2 din strofa a doua, insistind asupra

urmatoarelor mornente:

• rolul adverbului de timp deodaui;

• valoarea semantica si gramaticala a verbului riisiirisi;

• functia de sugestie a pronumelui personal tu reluat ~i a fonnei neaccentuate -mi-,

• constructia oximoronica,

Formulati concluzia.

5. Comparati urmatoarele variantele ale aceluiasi vers:

a) ... biiui voluptatea mortii/Neinduriuoareo (diu manuscris),

b) biiui voluptatea mortii/Neiniiuriitoare (varianta finala).

Desprindeti semnificatia versului respectiv in functie de uti-

lizarea termenilor neinduriitoareo ~i ndnduratoare. Alegeti varianta posibila:

Nessus ~i Herculessimbo J' .. U' asel sufe 'nte uma e ale desnou u trag C <I

, fiin\el.

Conform rr-rlu UI Hereule (Heracle), mcttat de sotla sa DelJanrra Irnpotriva centaurului Nessus. care ar fi vrut s-o violeze (in alte variante se spune ca t-ar fi fost amant). il ornoara. Nessus, In ultimele clipe de viata, o statuleste pe Deijanira ca, pentru a pastra dragostea sotulut, 53-1 imbrace intr-o carnasa rnuiata in singele sau

(al centaurului). Slngele se dovedeste deopotriva inveninat §i inflamabil, astfel ca Hercule moare in

chin uri cumplite, incercind sa-§i scoata de pe trup carnasa, care, llpita, se smulge o data eu eamea. Dupa aeeste crude suterinje, purificat prin focul rugului, Hercule este lnviat §'i admisin rindurile zeilor.

..

Pasarea Phoenix e 0 pasare egipteana legendara eu infa1i~are

de paun sau de acvlla.

Cind foeul a venit din csruri ~l a ars sacrltlclul lui Abel eel drept, a ars i de asemenea 9i pasarea, pina cino n~a mai ramas deeTt cenusa ei. In a treia zt, un vierme mic a leslt din cenusa pasarll, Acesta a crescut incetincet pina s-a acoperit eu pene §I a ajuns

iara§i la forma 6i dinainte. $i mal departe,la fiecare 500 de ani, Phoenix, aceasta pasare mare, vine zburlnd din ina1limi §i intra in templu, S8 asaza pe altar, unde S8 fae sacrificii!e. Ea merge Tntti Tn paradis §i ia trei erengi din pomi mirositori §i Ie pune pe altar. Dupa aeeea vine foeul din cerurl, arde erengile §i trupul pasarli, Tnsa dups. Ire! zile apare din nou un vierme mic ...

Pasarea Phoenix este deci simbolul rnortf ~i al renasterii din propria cenusa, dar sial sacrificiului de sine.

• neinduriitoare este femeia iubitii;

• nefndutatoare este nu numai femeia, ci si moartea;

• netnduriitoare e suferinra, provocatii de sentimeniul morrii, dar si de acela al iubirii.

6. Meditati si spuneti ce semnificatii comporta prezenta adjectivului nefnduratoare in locul vocativului neinduriitoareo]

7. Comentati evocarea de catre poet a celor doua personaje mite-

logice, Nessus si Hercuie, identificati fignra de stil,

8. Un motiv arhetipal atestat in poezie e eel al focului. Ce semnificatii dobindeste el in opera eminesciana? Alegeti varianta posibila de raspuns si argumentati-o:

a} zeu tutelar §i teribil, bun si riiu. (striilucest» in Paradis si dis-

truge in Injern);

b) pasiunile uman€ (dragostea si min ia); c} renastere intr-a dimensiune superioarii;

d) aq"iunea de purificare §i regenerate;

e) eliberarea de condition area umanii;

f) mesagerul dinspre lumea ceior vii ciitre cea a mortilor;

g) iluminare;

h) danul spre spiritualizare (flacdra ce urea spre cer).

9. Comentati eompararea eului poetic eli Pasarea Phoenix si explicati rolul intrebarii retorice.

10. Comentati paralelismul sintactic atestat in urmatoarele ver-

suri:

a) "Ochii mei-niiitam visiitori La steaua/Singuriitiitii";

b) "Piara-mi ochii turburiitori din cale".

11. Explicati rolul imperfectului (strafa I), al perfectului simplu (strofa Il), al prezentului (strofele III si IV) si al imperativului (strofa V), televind totodata §i ipostazele eului poetic.

12. Eminescu a tinut sa mentioneze di poezia este construita "In metru antic".

Analizati metric a poeziei, avind urmatoarele repere:

• versul safic (antic) are 11 silabe si-i compus din 5 picioare;

• adoneul (versul adonic) are urmatoarea schemii:..LUU/..LU

13. Comparati ilustratia la opera, realizata de Ligia Macovei (vezi margine a paginii).

In ce masura a reusit pictorita sa surpinda atmosfera generala a poeziei, starile eroului line?

Cum sunt transmise ele in schita data?

14. Puneti In relatie, intr-un scurt eseu, poezia Oda an metru antic) si afirmatia lui M. Eliade:

"Cel ce e consacrat se apropie de Zei ~i devine unul din ei".

Oferra de interpretare

Poezia Odd (in metru antic) este 0 meditatie filozofica gl totodata Q confesiune lirica, 1,0 rugaciune de intrare in moarte a funtei insetate de absolut (a geniului), care aspira la recuperarea locului privilegiat si trist pe calea cunoasterii de sine" (Gh. Craciun), Are, asadar; drept tema marile probleme ale existentei umane: cunoasterea, dragostea, moartea, relaua eu lurnea §i eu universul.

Desprinsa dintr-un poem eminescian intitulat la origine "Oda pentru Napoleon", poezia, in ultima sa varianta, a pasrrat citeva motive centrale: singuratatea, indiferenta fata de cele Iumesti, nemurirea, suferinta din iubire, moartea ca voluptate, destinul desfasurat sub semnul Pasarii Phoenix, sacrificiul in numele cunoasterii de sine.

Structural. textul se constrnieste in jurul imaginii poetului in 5 secvente: confesiunea eului cu referire la trecutul tineretii sale

srrofa I), aparitia momentului erotic eli -uferinta lui "dureros de duke" (strofa a II-a), evocarea eroilor unei inrimplari mitiee (stro'a a Ill-a), rneditatia asupra destinului fiintei desfasurat sub semnul Pasarii Phoenix (strofa a IV-a) si momentul final - trecerea in !1eflinta prin regasirea identitatii, a cunoas.erii de sine (strofa a V-a).

Discursul gray al eroului liric debuteaza eu 0 afirmatie tulburatoare: "Nu credeam ... a-nvat a muri vrodatii", care sintetizeaza aritudinea fundamentala fata de moarte a poetului exprimata in poezie. "Sa-nvat a rnuri' "prime:jite conotatia initierii in aeea moar:e vazuta ea eliberare, ea salvare de moarte"

Maria Manoleseu). A invata sa mori, dupa Eminescu, inseamna a abandona conditia rnuritorului, a trm tiber; ca nemuritorii, recapatind dimensiunea interioara a Sinelui redat lui insusi. A acelui Sine care, prin sinzurul ochi al sufletului (cad "ochii tulburatori" sunt alungati), contempla linistit spectacolul divino Depasirea individualitatii,

iesirea din Sine ~ aceasta insearnna suferinta si voluptatea mortii,

Marcat de semnul genialitatii (''s[eaua Singuratatii'') si al unicitatii (ni'nfa~t In manta-rni"), eul poetic unitar Inca, neschimbat ("ochii mei", .rnanta-rru"), in ipostaza conternplativa din prima strofa, crezindu-s€ ca face parte din ordinea vesnica a celor casmice, 1§i inal~a dear oehii (simbol al cunoasterii, al deschiderii spre cele vesnice) la steaua identitatii (in finalul poeziei el se inaltii la insaqi identitatea sa).

Cu a doua secventa a poeziei perspectiva se schirnba. Nasterea sentimentului iubirii, confruntarea cu suferinta "dureros de dulce" (oximoron), eu "oehi tulburarori" (metonimie-simboll, n smulge pe poet din lumea luerurilor vesnice, ii zdruncina echilibrul sufletesc, aducindu-i aminte de moarte, constringlndu-l sa reconsidere relatia sa eu cele eterne. inehisa in spatiul poetic al iubirii, mistuitoarea suferinta devine mijloc de cunoastere a conditiei tragice a omului: "baUl volupratea mortii/ N eindurato are" .

Suferinta si moarrea se ivesc datorita scindarii, divizaru, dedublarii eului ("tu rasarigi.../ .tu suferinta"). Aceasta inseamna ca fiinta se apleaca asupra sa §i se percepe ca multiple .

"Voluptatea rnortii" are conotatia de moarte in Iumea muritorilor §i viata in lumea nemuritorilor, prezentate ca reunite intr-un intreg. "Suferinta dureros de dulce" implies acel efect negativ, dar este §i conditia renasterii intr-un registru superior,

Oglindind-o pe iubita in propria reprezentare, poerul ajunge 5·0 lnfati§eze prin absenta, Marturie sta faptul ca lubita va disparea In varianta finala, unde famine dear un reflex raracit at spiritului (intr-una din variantele poeziei atestam: "baui voluptatea mortii/ Neinduratoareo").

Ea (iubita) apare astfel resorbita ill suferinta generalizata ("suferinta dureros de dulce").

Identitatea, posibilitatea inal1arii sunt asigurate de parcurgerea treptelor sinelui, A te cauta ~i a te gasi e en putinta numai intr-o singuratate purificata prin ardere: "Jalnic ard de viu". Focul nu purifica decit arnenintind ~i disrrugind, Aspectul terifiant, disttuctiv; teribil este vazut de Eminescu cu dramatismul certitudinii, al prezentului. Aglomerarea de tenneni din cimpul lexical al cuvintului-simbol joc (ard, tnii topesc, rug, a stinge, fliiciirO, prezenta verbelar la persoana I, singular prezent (ani, rnd topesc, mii vaiet s.a.) subliniaza patima devoratoare a iubirii, trairea mistuitoare de catre poet a erosului, devenit pentru el modalitate inevitabila de cunoastere si de autocunoastere.

Regenerarea, dobindirea "corpului de lumina", concentrarea termenilor in jurul determinativului luminos ("sa mai re-nviu lurninos din el.;"), este exprimata interogativ sub forma de posibilitate: "Pot sa rnai re-nviu luminos din el ca/Pasarea Phoenix?"

Pentru eel ce indeplineste sacrificiul de sine focul ii ia si Ii da viata, Este Yorba de un foc ceresc, caci "a-l stinge nupot eu toatel Apele rnarii" (hiperbola). Deci sacrificiul este savar§it interior, de sacrificantul care ."poseda" (ar vrea sa posede) cunoasterea.

Evocarea celor doua personaje mitologice, Nessus si Hercule, simboluri ale uriasei suferinte umane, ale destinului tragic, compar area fiintei poetice cu acestea intaresc ideea de suferinta traita din iubire ea mod de cunoastere, In raport cu personajele mitologice, eul poetului, hranit eu .prcpnul rug" (repetitiacuvinrului propriu si a adjectivului pronominal posesiv meu este edificatoare in acest sens), este mai viguros. Mistuirea lui invoca reinvierea legendara din ce-

nusa a Pasarii Phoenix, iar culmea arderii se neutralizeaza prin "nepasarea trista", Referindu-se la aceasta interogatie retorica, criticul hterar V. Craciun sublinia ca "simbolul Pasarii Phoenix e a sugestie pentru speranta recistigarii sinelui, purificat prin ardere, renastere iluminata de acest rug .... "

Asemenea Pasarii ce repeta la fiecare cinci sute de ani (de zece ori), sacrificial de sine pentru a reinvia, poetul cere, interogativ, lngaduinta de a dobindi viata sub forma corpului de lumina: "Pot sa mai reinviu Iuminos ... "

Reintrarea in nemurire poate fi asigurata prin moarte, iar moartea se d'~tiga prin cunoasterea de sine. Intoarcerea sufletului Ia el insusi inseamna abandonul multiplicitatii, care este exteriorul, Sutletul trebuie sa se degajeze de orice multiplicitate si sa se reculeaga,

Eul eminescian l§i redobindeste identitateagustind ultimele consecinte ale pierderii ei progresive, redindu-se Sinelui originar printr-o aceeasi frecventa dubHi eliberare: mai intii de "cereul srtimt" al realitatii, apoi de insa.;;i singuratatea.

Invocarea linistii e facuta in scopul pregatirii de a trece in nefiinta. Printr-o eliberare de eros ("Piara-mi ochii turburatori din cale") si acceptare a .riepasarii triste" (simbal al indiferentei, tristetii .;;i izolarii, dar si a ceea ce tine de pozitiv) poetul r~i redobindeste identitatea, redindu-se sinelui originar: .Pe mine/ Mie reda-ma,"

Intoareerea sufletului la sineeste unificare si purificare in acelasi timp, este mijloe ~i conditie de cunoastere, Divinitatea, care este Unul.

"Daca sinele revine la el insusi si daca se cunoaste In adevarata sa natura, el conternpla arunci modelul in propria sa frumusete, Divinitatea si sinele unificat nu sunt decit unul si acelasi" (Jean DaniilouJ.

S~A DUS AMORUL. ..

S-a dus amorul, un amic Supus amTndurora, Deci dnturilor mele zic Adio tuturora.

Uitarea Ie inchide-n scrin Cu mina ei cea rece,

$i nici pe buze nu-mi mai Yin,

$i nici prin gina mi-or trece.

Atita murmur de izvor, Atit senin de stele, $i un atit de trist amor Am ingropat in ele!

Din ce noian tndepartat Au rasarit in mine:

Cu cite lacrimi Ie-am udat, lubito, pentru tine!

Cum strabateau atlt de greu Din jale.a mea adinca, $i cit de mult lmi pare rau Ca nu mal sutar inca!

Ca nu mal vrei sa te arap Lumina de-n departe,.

Cu ochii tai lntunecatl Renascatori din moarte!

$i cu acel smerit suris,

Cu acea blinda fata, Sa fad din viata mea un vis, Din visul meu 0 viata.

Sa mi se para. cum ca cresf De cum rasare luna, Tn umbra dulcilor povesti Din nop!i 0 mie una.

Era un vis misterios

$i blind din cale-atara, $i prea era detot frumos, De-au trebuit sa piara,

Prea mult un Inger mi-ai parut $i prea putin femeie,

Ca fericirea ce-am avut

Sa fi putut sa steie.

Prea ne pierdusern, tu §i eu in al ei farmec poate, Prea am uitat pe Dumnezeu, Precum uitaram toate.

$i poate oa nici este 100 Pe-o lurne de mizerii Pentr-un atit de stint noroc Strabatator durerii!

Sugestii analitice

( E BI

una dintr-un rup sapt« poesii (. and ammtirile", ,,Adiau nee e amorul ?", "Fe Ifngil plopii fara sot ... ". ..Si daai ... ", .Din ncaptea ... ") pe care Iosif Vulcan Ie-a publfeat pe rind. in revista .Pamilia", intre aprilie 1883 si februarie 1884, dupii ce poetul le-a dot in fata memhrilor .Junimii", la Maioreseu. Toate aceste poesii vin sa indieie scurta §i prodigioasa aaivitate poeticii a lui Em inescu, care s-a frfnt toemai fn zenitul ei. Acesr cidu de §apte poezii ar putea primi en titlu coleaiv pe acela al poexiei care-I inaugureazii: ,,5-a dus amorul ... ".

Observati! Descoperi{i obstacolele!

1. Poezia debuteaza ell a personificare. Identificati-o ~i comenrati-o.

2. Completati spatiile libere:

a) $i un atft de................................. amor Am ingropat in ele.

b) Era un vis ..

$i din cale-afani.

c) Cu. odiii tiii intunecati, ..

, Literatura d. a XJI-a

:>-... .... _ ~- _---

,.Amor? 0, ce amani [ericire, Cit dulce chin e fn acest cuwn t",

(Milull Eminescu)

scrin - 1) culaplor [os, GU mai multe sertare suprapuse, in care se pastreaza, rnai ales, rufe; 2) cutie mica, ornarnentata, in care se tin bijuteri:i.

groapa - 1) adincitura, sapatura in parnint; 2) mormint.

d) !)i eu acel .. , suris

Cu aeea jalt.

Ce patti de vorbire sunt cuvintele introduse?

Pornind de la sensurile lor de baza, descifrati semnificatiile pe care le dobindesc ele in contextele date.

3. Gasiti pentru cuvinrul arnor din imbinarea trist umor alte patru adjective-epitete ~i scrieti-Ie.in spatiile libere de mar jos.

Cornentati semnificatiile variantelor gasite .

• trist

_u_m or_-t .

. ~ ~.~.~ ... ,.~ ..

Care din variantele voastre ar putea substitui in poezie adjectivul trist, tinind cant de contextul in care apare acesta?

4.1tansformap ill comparatii urmatoarele irnbinari: vis tnisterios, ochi retuiscdtori de rnocrre, jale adfncd, vis blfntL sfint noroe.

5. Alcatuiti pe baza textului poeziel 0 schita de portret al femeii iubite. Precizati ce sugestie of era datele portretului.

Exprimaji-vii piirerea!

1. Justificati ori combateti afirmatia conform careia in poezia S-a dus amorul. .. "afliim tipica mihnire a indragostitului respins, care pedepseste femeia, eel putin, cu invinuiri" (G. Calinescu).

2. Care din ideile poetice enumerate mai jos pot fi desprinse din

poezie? Argumentati-va optiunea pe baza textului:

• aspiraiiil» omenesti prea inalte nu se implinesc;

• femeia e lumina astra Iii de departe, fiinta cu ochi divini ce biniieste moartea;

• ignorarea legilor universului duce la nefericire;

• femeia nu e fnget; e prilej de suferinra;

• viara e durere;

• aspirari-a spre 0 dragost» absolutif presupune mihnire §1 deznadeide.

3. Supuneti discutiei una (san eiteva) din tezele de mai sus. Ce parere aveti pe marginea lor?

4. Una din reactiile ce insotesc emotia artistica a eroului liric e suferinta,

Cornentati imaginile artistice prin care e sugerata aceasta stare.

5. Cum justificati faptul ca, suferind din iubire, poetul regreta di nu mai sufera inca?

6. Scrinui, groapa sunt spatiile in care eroulliric si-a inchis cfnturtle. Ce semnificatii dobindesc acesti trei termeni in contextele in care apar?

1

7. Cum intelegeti versurile: "Sa faci din viata mea un vis/Si visul eu 0 viata"?

8. Identificati si cornentati rolul anaforei in poezie.

9. Comentati aitemarea eului individual, exprimat la persoana I mgular (zic, am ingropat etc.), ell formele de tu (sa faci, sa te aratia.) ~i de noi (ne pierdusem).

Alegeti din variantele propuse pe eea posibila si argumentati-o:

• imprimii poeziei un anume joe viu §i colorat de atitudini;

• evidentiazd. si mai mult: triiirea projund personald a eului poetic;

alternarea • accentueozii ideea di starea traita e ant a unui eu pronumelor individual, singularizat, cit si a unei individualitati inte-

personale grata in perechea de fndragostiti din care face parte;

• confirtni: ideea ca eul poetic e mal radical in judecatile si simpn-ile sale, punfnd villa pe seama ambilor;

• accentueaza reprosui eului poetic adresat tubttei, vinovatu pentru despurprea produsa.

10. Care din definitiile eminesciene Ce e amorul? 0 atestam in poezia data? Alegeti varianta (variantele) posibila si argumentati-o:

• un lung prilej pentni durere;

• dulce-nvapaiere;

• visuri si pliiceri;

• a dorului tiirie;

• comoara unei clipe;

• iluzie desarta;

• sfint noroc/Striibiiuitor durerii.

amorul este

Am in titi-vd!

11. In S-a dus amorul ... ritmicitatea versului este determinata ~i de accentul plasat in ultimul vers al fiecarei strofe. Analizati din acest punet de vedere strofele si stabiliti dad acest accent este de:

• renuntare, ciidere, asfintire;

• nazuinta spre implinire aidealului;

• dor de vtata.

12. Dupa afirmatia lui G. Calinescu, "Intiiele vorbe, s-a dus amorul sunt cuvinte tipice de romanta iii deci zguduitoare pentru omul cornun".

Demonstrati intr-o discutie colectiva caracterul de romania al poeziei.

13. Incereap sa gasip 0 melodie potrivita pentru acest text. Argumentati-va alegerea.

AnDfora - repellUea unui a.Mnt ItJ fnaputul mai multor segmmu ale unei /raze (versuIui). pentru a obrine 0 tntiitire a ideii.

Romanta este,

la origine, un poem spaniol Tn versuri

de 8 silabe, un cTntec

I irico-narativ, specific literaturii spaniole din sec. XV incoace. Cornpusa pentru a fi cintata, rornanta e, de obicei, scurta, dar poate ajunge ~j la citeva sute de

versuri. Are 0 forma simpla, cu subiect sentimental. Ciclu rlle cele mai cunoscute de rornanta sunt: Giclul regelui Don Rodrigo, Giclul despre viata

~i ispriivile Gidului s.a.

Literatura d. a XU-a

--~ -- ~-----

Oferta de interpretare

Coplesit de multe gi'nduri ~i doruri nesecate, urmarit mereu de umbra iubitei de la Iasi, tot mai obosit si mai dezarnagit de loviturtle vietii, M. Eminescu cauta refugiu in lumea poeziei. Poetul da glas unor annonii poetice de marl adincimi, din ce ince mai triste si mai pline de renuntare, Pentru el, dragostea ramine in trecut si amintirea ei,ca ~i chipul iubitei, se insoteste de 0 nespusa suferinta, Chiar titlurile acestor poezii (Singuriiiate, Departe sum: de tine ... , Despiirtire, S-a dus amorul .. 'J Adio) sunt sugestive in acest sens.

S-a dus amorul ... (impreuna eu alte 6 poezii) vine sa ineheie scurta Si prodigioasa activit ate poerica a lui Emineseu, care s-a frint tocmai in zenitul ei si este .jm ramas bun lasat de poet cinturilor sale" (Alain Guillermou) .

Ideile poetice, perspectivele sufletesti, viziunea erninesciana osctleaza, in aceasta poezie, In jurul mai multor termeni: rece, tristi, laaimi, intunecap., suierintii, mizerii, durere, pe de 0 parte, ~i sfint, senin, dulce, alb, blfnd, lumina, ideal, farmec, tnisterios, pe de alta parte. 0 privire asupra sensurilor acestor cuvinte denota faptul ca peisajul interior al eului poetic este dorninat de elemente aurentice: ceea ce fusesemail.nainte de 0 limpezime cristalina (senin, lumina) se infati~eaza acum in fanne provizorii, evaluind spre sumbru (intunecati, mizerii) , Relevam deci in S~a dus amorul .... "tipica rnihnire a indragostitului respins, care pedepseste femeia eel putin cuinvinuiri" (G. Calinescu), suferinta si regretul ca stari traite, dar si fericirea Ina1tatoare, profund sirntita, a momentului trait ("Era un vis rnisterios/Si blind din cale-afara"), deschiderea catre orizonturile inaccesibile ale idealului,

Acest poem melancolic debuteaza CLl 0 personificare, prin care poerul defineste iubirea, "un amic/Supus amindurora", Pre-

zenta cuvintulni incident ded, eli valoare concluziva, Ia lnceputul versului al treilea, deschide 0 nona perspectiva asupra iubirii: dragostea e mai degraba 0 cale a durerii, a tin or indoieli dramatice, intrucit ea inchide penn u (0' eaurra inrr - un scrin intreaga creane a poernlui {cfnturile este metonimia creariei). Uitarea e cea care ii inchide sertarele. iar poemele care vin sa se "adihneasca" aici sunt ele insele morminte. Inchiderea in scrin (scrinul - simbol a1 mormintului) a cmturilor presnpune deci tacerea lirei: ,,$i wei pe buze nu-mi mai vin/Si niei prin gind mi-or trece",

o data en stingerea sentimentului, erosul devine 0 modalitate de stergere a oricarui contur, a ceea ce fusese cindva tangibil, iar "sufletul poetului percepe caderea de ape si lumini inrr-o groapa" (G. Calinescu):

,,$i WI atft de trist arnor Am fngropat I'n ele".

Ideea este aecentuata si de anafora atita (anta munnur; atfta senin ... , atit de trist amor), precum ~i de valoarea semantica a verbului am fngropat, aflat la perfectul compus.

Atita timp cit suferinta este generate de iubire, ea inseamna pentru eu1 poetic voluptate (,,~i cit demult inti pare rau/Ca nu mai

f~ A ca~· ") su ar m ....

Comunicind cu universul (cu iubita) sub semnul afectivului (,,$i cite lacrimi am varsat"), al duiosiei ("Era un vis rnisrerios/Si blind din cale-afara"), ill inaltei Inseninari CArita murmur de izvon/Atit senin de stele"), poetul suie totusi emotia la intensa vibratie a mintii, constatind ca .Prea ne pierdusem tu ~i en! .. ./Prea am uitat pe Dumnezeu".

Ca ~i in alte poezii ale sale, ~i in S-a dus amoruL M. Eminescuevadi,gratie amintirilor; chipul iubitei, Aceasta este "lumina de-n deparre", "fiinta eu ochi divin", care biruieste moartea (epitetul ochi reruiscatori

de moarte este sugestiv in acest sens), naluca smerita cu puteri miraculoase.

Dupa cum luna, vrajind natura cu lumina ei reee, stralucitoare ~i dizolvanta a farmelor aparente, poate imbraca pamintul in bura ei magica, tot asa iubita, nascuta din lumina ("lumina de-n departe" - metafora) si din moarte ("ochi .. ./renascatori din moarte"), poate sa transforme "visul misterios" al barbatului in viata adevarata, pentru ea iubirea sa invinga nefericirea ~i conditia umana, sa asigure armonia exterioara ~i launtridi. Insa aeel cutremur mutational ("Sa mi

e para cum ca cresti"), care sa preschimbe iubirea ~i iubita in entitati nepieritoare, nu a avut lac. Ca rezultat, indragostitii se despart pentru totdeauna, plecind fiecare pe traiec-

oria destinului sau: uman, pe de 0 parte, si yperionic, pe de alta parte. Este evidenta 10 poezie antiteza intre teluric si celest, intre izvorul spiritului, care nu poate respira decit

in zonele de sus ale semnificatiilor eteme, si lipsa de zbor a iubitei, fiint<i ani ham! absolutului: "Pre a mult un inger mi-ai parut/Si prea putin ferneie". in loc de a aprinde prin puterea creatoare a iubirii un astIU pe eer, femeia indragita coboara din sfera lucrurilor perene m tinurul c:omunului.

Finalul poeziei (ultima strofa) are valoare concluziva: viata, intr-o .Iume de mizerii", in lumea omului comun, a "cercului srrimt", e durere si suferinta,

Adverbul poate, aflat in capul strofei, sugereaza nesiguranta, indoiala poetului. Regretul lui ridica 1a rangul de lege adevarul cii nazuinta spre absolut (ideal) nu fagaduieste nici 0 sansa, nu Iasa sa se intrezareasca vreun chip al inchegarii sau al Infaptuirii. Cel mai tensionat spatiu al insingurarii este, prin urmare, eel a1 geniului, idee intilnidi frecvent in opera eminesciana .

... in cosmogonia orficii, la originea lumii stau Bezna §i Vidul. Bezna. ziimisle§te un ou, din care iese Eros, Iubirea, iar cele douajumiitdfi ale giioacei sparte vor aleatui Cerul i Pamintul.

... tubirea este unirea a doua parti- separate ale cunoCl$terii si ale fiintei. Greseala capitala a iubirii ar fi ca una din parti sdse creada totul .

... Faptul ca Eros este un copil simbolizeazii tineretea ve§nica a oriciirei iubiri projunde, dar §i. 0 anume iresponsabilitate: Eros ride de oamenii pe care-i vfneaza uneori chiar fora sii-i vada. pe care-i orbeste san pe care-i jace sa "ardii f.njliicdri1e iubirii".

.. ra ( .l XII-a

( E BINE sA ~TITll) Des: tipdrita in 1884, In prima editie a poemilor lui Eminescu, facrnd parte din cele 26 de poezii inedite aflate in posesia. lui Titu Maiorescu, "Peste vir/uri" a fast scrisii ell muir inainte (1876), Poetul. a incadrai-o initial in proiectata drama "BogdanDrago~", co un cintec de dor, cfntar in, lumina lunii. de Ana iubitului siiu; Drago§. acompaniat de sunetul prelung al cornului din piidure. Tmiitul; ajuns la fereastra iubitei, 4i declara si el iubireo: in versurile:

"TIL esti Q§Q de albil ca

flo area de cires $i sourru mea te puse

in calea mea sa iesi ... ".

Poezia .Peste virfuri" a eunoscut sapte versiuni.

Aminrip-vii!

Elegie - poezie lined in care se exprimii sentimente de melancoiie, tristei«, jUle; "cintec de doliu", al ditui. ton e eel mai adesea tandru §i trist, mela nco lie.

PESTE VIRFURI

Peste virfuri treee luna, Cedru-s! bate frunza lin, Dintre rarnurt de arin Melancolic camul suns.

Mai departe, mal departe, Mai incet, tat rnai incet, Sufletu-mi nemingiiet Indulcind cu dar de moarte,

De ce taei, cind fermecata lnlrna-ml spre tine-ntorn? Mai suna-vei, dulce corn, Pentru mine vreodata?

Sugestii analitice

Observati! Descoperip obstacolele!

1. Selectati din text cuvintele prin care poezia se defineste ea 0 meditatie elegiaca eu clemente de pastel ~i completati spatiile libere in modelul de mai jos:

a) virfuri

b) codru c) ....... d)

e) .......

meditatie elegiaca

elemente de pastel

a) melancolic

b) departe/incet

c) .

d) ..

e) .

2. Notati sintagmele :;;i cuvintele reprezentative pentru cei tre poli de semnificatie ai textului:

vreodata

codru

3. Descor.eriti, in functie de parerea ~i intuitia personals, ternul eli a incarcatura semantica deosebita, de la care iradiaza intretext.

Alegeti cuvintul din urmatoarele variante posibile:

a) corn;

b) luna;

c) codru;

d) virfuri.

De ce anume pe acesta i1 considerati cuvint-eheie?

4. Determinati dad descrierea peisajului nocturn din prima fa este:

• statica;

• in miscare;

• din apropiere sau din departare,

5. Identificati si comentati figurile de stil care contribuie Ia

1. Avind ca reper afirmatia lui G. Ibraileanu, determinati care sunt rile lirice fundamentale ce pot fi desprinse din poezie?

Alegeti varianta posibila de raspuns din urmatoarele:

a) melancolia poetului;

b) nostalgia unui timp originar;

c) contopirea eu natura;

d) incertitudinea in Jata sortii_, a existeniei;

e) nostalgia mortii eo fmpaeare §i Iinist« supremii;

f) meditaiiaasupra existentei omului ea fiinta jragila, cu 0 setisirate adinea.

Argumentati-ve optiunea, ilustrind-o cu exemple din text.

2. Din punet de vedere tematic, unde ~i cum putem integra opera in

versul poetic eminescian:

a) in poesia naturii?

b) in poezia filozoficii.?

3. Stabiliticorelatii intre textul Peste vfrfuri~i alte poezii, notind cele doua teme de mai sus citeva tid uri si motive comune.

4. Definiti atmosfera poeziei, avind in vedere urmatoarele variante:

• trista

• melancolicii

• veselii

• saltiirea.¢.

5. Ce rnl joaca punerea in relatie a celor dona planuri: natura si om?

6. Determinati relatia dintre laitmotivul poeziei (corn) ~i starea ectiva a eroului liric.

Cuvlntulzom" pentru rornarrt c lnsearnna chemarea e ernul,n a eerului, ce da ace .dor de moarte", vo uptatea suprema in estenca romantica.

(Emil Alexandrescu)

,,in sufletul poetului eo muzica de sentimente".

(G. Ibriilleanu)

Motive ale nricli emtnesciene:

• codrul, copacul;

• 1aOO, izvorul, marea;

• luna, stelele, cerul;

• seara, noaptea;

• cercu1;

• suferinta, moartea;

• comul;

• soarta trecatoare;

• toamna;

• lumea ca teatru ~. a.

· .i. lira 1.. •. d XII-a

"Cuvintul "dor" reprezinta 0 eontopire, §i nu 0 compunere. S-a eon top it in el durerea, de unde si vine cuvintul; eu pzacerea, crescutii din durere nu pricepi bine cum; e un cuvfnt a.l deschiderii §i totodatd al 'inchiderii intr-un orisont; unul al intimitatii cu depiirtiirile, aI afiarii ~i cdutiirii; a/lui ce este si ce nu este; ol. lui ce pease. fi §i ce nu poate fi, un cuvint a1 stiutului si nestiutuiui; aZ Iimiiatiei si nelimitatiei; ol. concretului §i. abstractului, al atrac~ei de ceva determinat §i al pierderii in ceva nedeterminat".

(c. Noica)

"Poeml u i.zbutit sCi dea o expresie concretd unei intrebdri # nedumeriri abstracte care priVf!§te durata viepi sale".

(L. Blagu)

Ortie - de cintaret (calificativ care j se atribuie lui Orfeu-

simbol al desavir:?irii, cintecul carula fermeca oamenii, trnbllnzea animalele.)

7. Comentati versurile: indulcind eu dor de moarte Suftetu-mi nemfngiiet.

Referiti-va ,'?i la utilizarea in poezie a: - gerunziului fndulcind

- expresiilor dar de moarte, suftetu-mi nemfngiiet.

8. Credeti ca, in interogatia sa, poetul sugereaza numai durata vietii, cum releva 1. Blaga? (Vezi afirmatia de pe rnarginea paginii.) Observati rolul adverbului mai (suna-vei), al adjectivului cu sens figurat dulce (dulce corn), preeum !lii ipostaza orfica a eului Uric.

9. Alegeti ~i spuneti ce semnifica in text sunetul cornului:

a) chemarea eternului., a cerului?

b) ramurile transversale ale aucii?

c) ecoul gIasulul iubitei?

d) teama de un timp trecut pentru totdeauna cu tot ceea ce viitorul nu mai readuce?

e) moartea ca fmpacare si liniste suprema?

f) voluptatea doritei stingeri?

Argumentati-va optiunea,

10. Poezia Peste virfuri contine una din ideile poetice ale Odei (in metru antic): rnoartea se ci~tiga prin intoareerea spre sine, prin dobindirea sinelui.

Identificati versurile care exprima eel mai sugestiv aceasta idee si comentati-le,

11. Descoperiti conotatiile titlului, Ce sugereaza el; 0) tndltime?

b) capadi-axis mundi?

c) legiitura dintre cer ~i piimfnt?

d) piutire?

e) transcendent?

Argurnentati-va optiunea,

12. In ce poezie, din cele enumerate maijos, poetul i~i exprima

acelasi dor de rnoarte?

a) Sara pe deal;

b) Mal am U11 singur dar;

c) Pe Ifngd plopii fdrdsot ...

13. Cornparati versurile. Idenrificati deosebirile ~i asemanarile de sens ale cuvintului com:

,.ing'inat de glas de ape efnt' uri corn cu-nduio§are".

(Povestea teiului)

"Mai suna-vel, dulce corn, Pentru mine vreodatii?"

(Peste vfrjuri)

Exercitii suplimentare

1. Comparati varianta finals a poeziei eu una din versiunile ei.

Comentati modificarile ate state si predilectia autorului pentru varianta finala:

Mai departe, mai depone, Mai Incet, tot mai fncet.

Peste virfuri trece lund, Rfu-§i bate valu-n vad, Iar din raristea de brad Tinguiosul. com riisunii.

Cu simtirea jermecatii

Ochii mei spre culmi fntom. Mai suns-vet, dulce corn, Pentru mine vreodatii?

Cfntdret nemfngiiet Tineretelor desarte,

Oferta de interpretare

Peste virfuri este unul din cele mai reprezentative poeme eminesciene atit pentru ilustrarea ideii de trecere a timpului cit §i a starii de suferinta, provocata de aceasta curgere.

Poezia Peste virfuri se prezinta ca un text unitar, alcaruit din trei tablouri poetice, care eorespund celor trei strofe.

Prima strofa schiteaza (creeaza) un peisaj nocturn, romantic, eu elementele lui caracteristice: luna - simbol al eternitatii, al timpului cosmic si al repetabilitatii, eodrul - simbolul puterii, al perenitatii si intelepciunii si eomul (insuficient preeizat ill versul al patrulea), ar putea da ideea de vinatoare,

Aceste elemente ale spatiului material (fizic) al poeziei se afla in miscare. Prima miscare e chemata sa sugereze trecerea:

"Peste virfuri treee luna (luna, si nu luna, pentru a amplifiea atmosfera de indeterminare). Urmatorul vers - "Codru-§i bate frunza lin" - introduce 0 nona miscare, de aceasta data de natura ritmica, avind rolul sa initieze miscarea muzicala ce va unna. Apoi sunetul de com, eu timbrul san melancolie, deschide un spatiu muzical pur, facmd ca structurile orizontuIui fizic sa oscileze la hotarul dintre realitatea materiala si eea psihica,

Spiritualizata deci, natura prevesteste prin unele indicii tcodru-si bate, luna trece,

melancoiic comui sunii - personificari) motivul "fortuna labilis" §i al suferintei umane provocata de aceasta eurgere a timpului. .Daca luna, simbol al devenirii naturii intregi, subliniaza criticulliterar E. Todoran, treee peste virfurile codrului, ill care viata se regaseste, In trecerea-i eterna, simtirea poetului este fermecata de existenta privita In legea permanentei ei schimbari, ca vesnica trecere a lIDOf forme, mereu altele in trecerea lor".

Trecerea de la planul naturii la eel uman (strofa a II-a), reprezentat de "sufletu-mi nemingiiet", scoate in evidenta legatura indisolubila dintre om ~i natura. Sensibila, natura 1.o;;i remarca prezenta: sunetul eornului fndulce$te ell dor de moarte sufl-etul nemingfiet al eroului lirie. Contaminarea sufletului (simbol a1 tristei conditii umane) poetului de eternitatea naturii, confundarea (stergerea) contururilor vizuale - mai departe, mai departe (departele e simbolul spatiului fara margini, de recuperat) si auditive (mai incet; tot mai fncet) estompeaza vibratia Iauntrica a eului, Metafora fndulcind are rolul de a artieula atitudinea Iirica fa1a de motivul dominant al poeziei - moartea. In plan interior eul liric traieste, asadar, nostalgia mortii ca impacare si liniste suprema, placerea crescuta din durere.

· •. ~.I I... \ II-a

o data CD stingerea sunetului de com, dispare orice semn al lumii materiale: spatiul fizie se converteste In intregime in eel sufletesc.

Interogatia destinului (strofa a III-a) scoate in prim-plan sentimentu1 timpu1ui. Accentul pe adverbul vreodata face ea intrebarea retorica "Mai suna-vei, dulce com,/ Pentru mine vreodata?" sa impliee de la inceput un raspuns negativ, dar regretul pentru ceea ce cornul simbolizeaza nu este 0 revolts impotriva firii, ci, dirnpotriva, 0 alinare a lui eu gindul di viata omului, cornparata cu a naturii, este trecatoare in timp.

Sunetul de corn, fermeearea lui dureroasa, aprinde farul teribil al vietii §i cheama in dulcea, blinda moarte. Prins in mreaja elementelor si ill cea a esentelor (jreamiitul de frunze, lumina lunii, mireasma de searii Q ari-

nilor), sufletul se inmoaie, se lasa rloborit, inlantuit, eade prada subtilei otrave, rnagiei, care il patrunde eu inveninarea arnetitoare a naturii si eu inveninarea amara a erosului.

"in notele cornului, noteaza eminescologul Rosa del Conte, pling neincetarele morti, etema "treeere" a universului. Dar muzica mingiie acest plins, relevindu-ne 0 noua rnasura a timpului §i 0 noua figura a spatiului ... Eminescu a gasit inca 0 data timpul pur".

Remarcarn in aceasta ordine de idei rolul epitetului dulce (dulce corn), care obtine, prin sonoritatea sa, ,,0 nuanta de dulceata sufleteasca" (L.. Blaga). Or, voluptatea mortii (dorul de moarte) se cistiga prin intoarcerea spre sine C"inima-mi spre tine-ntorn"), prin dobindirea sinelui, idee prezenta si in adli (in metni antic).

Ligia Macovei.

Peste virfuri

INTERPRET AREA TEXTULUI UTERAR DIN PERSPECTIVA STRUCTURALISTA *

Repere pentru analiza textului literar din perspectiva structuralista:

1. Analiza marcilor stilistice la nivel fonetico-prozodic:

• vocale, consoane, diftongi, triftongi, hiat;

• aliteratii, asonante, muzicalitate interioara;

• ritm, rima, masura, cezura;

• aranjarea versurilor In strofe;

• relatia Cll ansamblul si cu ideea lirica centrals.

2. Analiza cuvintelor la nivellexico-semantic:

• cimpuri semantice;

• cuvinte-simbol;

• sens propriu/figurat, polisemantism;

• regionalisme, arhaisme, neologisme;

• cuvinte din fondul principal/secundar al vocabularului limbii romane;

• metafore, comparatii, metonimii, personificari, hiperbole etc.;

• sinonimia, antonimia, omonimia,

3. Analiza termenilor la nivel gram atic al:

• partile de vorbire;

• categoriile gramaticale;

• partile de propozitie;

• topica;

• structura frazelor;

• relatia cu ansamblul si evidentierea aportului nivelului gramaticalla sustinerea mesajului artistic.

4. Refacerea mtregului.

5. Concluzii.

Model de analiza a poeziei Peste virfuri din perspective structuralista

Nivelul fonetico-prozodic

I strofa:

- vocalele mediane si inchise: e, u, ii}

- consoanele lichide, vibrante: ~ r

- nazalele: 11, m

- siflanta sonora: z

~rrr'''''''I'''''i~l' -a

consolida: n 60, cind R. Jakobson ofl C-L. Strauss au realisat analiza standard a poemului "Chats" allui Baudelaire (1962), iarii Jakobson Q publica: lucrarea "Lingvisticii si poeticii" (1964).

Metoda porneste de la conceptia cd opera literani este 0 structurii, adicd un ansamblu de elemente independente ce for-

dan sugestia de liniste, interiorizare.

a II-a strofa:

- vocalele deschise: a/o (tot, dor)

- africata c (ineet, indulcind)

- diftongul ascendent (moarte)

- contur intonational "vaduvit"

}

sugereaza deschiderea orizontului,

measii un sistem.

Menirea onalisei; a crisicii consta in aceea ca, pe baza studiului compo-nentelor; sa purui in evidentii structuro:

Amintiti-vii!

Prozod.ie - parte a poetidi si a fonetidi; care studiasii intonatia, accentuarea, tonurile, ritmul; pauzele, durata fonemelor.

·, Lura cl .• 1 XlI-a

Rime masculine - cuvi.ntele care aldituiesc rima sunt oxisone (poartil aecentul pe ultima silabii). CorpuZ eomun e alciituit din sunete aparp.nfnd unei singure siiobe: lin/arin,

Rime feminIne _:_ cuvintele care alcdtuiese rima runt paroxiame (poartii accentul pe silaba a doua de Ia sfir!jit).

Secventa sonora comund e bisilabicii: luna/suna,

Pentru structuralists, I opera literara este inainte de toate text, limbaj, constituit intr-un cod format din semnificant (complex sonor, realizarea materiala a semnului li.ngvisitic) prin descrierea ~i interpretarea caruia se ajunge la conturarea semnificatului (a sensului).

a ill-a strofa:

- conturul intonational interogativ }

- rostirea legata, aglutinata

(codru-$i, sufietu-mi; vreodata)

-- ------

- sunetele: a, e, u, r; c, n, m

exprima dramatismul stins de 0 atitudine apolinicai.

Concluzie: Cercetarea nivelului fonetico-prozodic a scos in evidenta cit poemul este 0 mica simfonie, este un aranjament orchestral perfect. Repetarea insistenta a consoanelor en ~ 23 aparitii; r - 20 aparitii; m - 14 aparitii; t ~ 17 aparitii) contribuie la crearea unei muzici in surdina.

Analiza strueturii prozodice a srrofei denota ca ea e aceeasi de

trei ori:

8 silabe .

7 silabe )

7 silabe )

8 silabe ..

Rima este imbratisata ~i se prezinta astfel: 1

;~femininii' neaccentuatii;

4 rnasculina, accentuata,

Ritmul poeziei este complex, cadentat rafinat, cu accent variabil, intr-o constructie poliritmidi: peoni, trohei, anapesti si amfibrahi.

Concluzie: Structura muzicala a discursului poetic in ansamblul sau este expresia directa a structurii muzicale a eului eminescian, este expresia ritmurilor meditatiei asupra conditiei omului Si ale melancoliei ca sentiment cu implicatii metafizice. Ibraileanu afirrna ca fn sujletul poetuiui este a muzicii de sentimente.

Nivelullexico-semantic al discursului:

- cuvinte din fondullexical principal (de baza): regionalismul fonetic: nemfngfiet,:

arhaismul popular: intom;

- cuvinte care radiaza valuri de semnificatii:

luna codru

corn

dar de moarte

suflet inimii

departe taci

corn

- cuvintul neologic: melancolic;

- epiterul verbului (bate lin, melancolic suna);

- epiterul substantivului (inima jerrneccrd, dulce com);

. metafora: dot de moarte.

1 apolinic - privitor la zeul Apollo, simbol al realizarii echilibrului si armoniei dorintelor nu suprimind pasiunile omenesti, ci, dirnpotriva, orientindu-le catre spiritualizare treptata atinsa prin dezvoltarea constiintei,

Nivelul gramaticalal textului

In textul poeziei se atesta urmatoarele forme gramaticale: - substantive (12);

- adjective (3);

- pronume personale (3);

- verbe (7);

- adverbs (14),

Urmeaza comentariul formelor gramaticale:

- luna: substantiv nearticulat, sugerind eterniratea, nedeter-

minarea;

- ftunza: singularul pentru plural> sinecdoca;

- ra,!,~ri} substantive la plural nearticulat;

-anm

- verbele la modul indicativ, timpul prezent (rrece, bate);

- elipsa verbului-predicat in strofa a II-a (sunil);

- dativul posesiv: cu pronume reflexiv (codru-§i), cu pronume

personal (sujletu-mi, inima-miy; - repetitia adverbelor;

_ substantivul corn < in strofa I, subject, la rnijloc de vers;

. ill strofa a TIl-a, in voeariv la stlr§it de vers;

- adverbul cfnd < valoare temporala;

valoare concesivii;

- simetria sintactica a pronumelor ill strofa a III-a;

- propozitii principale, juxtapuse in strofa I;

- 0 propozitie principala dezvoltata, eliptica de predicat, ill stro-

'a a II-a;

- structura grarnaticala cornplexa a strofei alII-a.

in finalul analizei are loe refacerea intregului, a unitatii poemuui - se va cauta raspuns la intrebarea: "De ce aceasta poezie este considerata 0 capodopera a liricii erninesciene Si rornanesti?" Este potrivita pentru raspuns afirmatia lui M. Heidegger, notata la nceputul orei pe tabla: "Ceea ce este trainie, este evanescent". Aceste cuvinte trimit la earacteristica fundamentala a poeziei eminesciene: nefabilul .

Algoritmul anaIizei structurale a textului literar liric:

- raportul dintre fonern ~i cuvint;

- raportul dintre elementel.e mortologice §i cuvint, precum §i raportul dlntre categortile gramaticale care au capatat

Tn text 0 semnificatie lexlcala;

- raportul dlntre cuvinte §i vers ~i raportul

dintre cuvinte in cadrul versurilor;

- raportul dintre vers §i stro1a;

- raportul dintre strofa §i diviziunile cornpozitiei §i corelapa dintre strafe;

- raportul dintre divizlunile compozitiei §i textul luat ca intreg;

- §.a.

(Oupa Juri Lotman)

... Suferinta §i moartea insotesc intotdeauna divizarea, impriistierea, scindarea.

Suferinsa §i moartea sunt insa $i pragurile necesare trecerii macea realitate complementara scindarii.

Literatura d. a Xll-a

A A

"IN LUME-ATIT DE S

Singuratatea este pentru poetul romantic o realitate absoluta, esentiala pentru suflet, asigurindu-i acestuia 0 identificare desaviqita cu el insusi. Ea presupune, in primul rind, 0 ingustare, 0 instrainare: omul se inchide intr-un "cerc strimt" si simte cu deosebita acuitate primejdia instriiimirii. Din acest "cerc strimt" poetul i~i recapituleaza intreaga viata, trecind in revista dulcile iluzii-amintiri "care tITiiese incet ca greieri printre negre, vechi zidiri" sau "cad grele, mingiioase/Si se sfarma-n suflet trist,/Cum in picuri cade ceara/La picioarele lui Crist" (Singuriitate). Poetul se transform a intr-un singuratic, care sade cu perdelele las ate la masa lui de brad, cazind pe ginduri in fata focului ce pilpiie in soba si ascultind usor-rnaruntul mers al soarecilor si tiriitul greierilor (care-i "readuc melancolia, iara ea se face vers"), intr-un contemplator al propriilor ginduri si visari, ca in atitea poezii. insu~i Demiurgul este vazut ca un mare singuratic in univers, auzindu-si propriul plins: .De plinge Demiurgos doar el aude plinsu-i".

Solitudinea apare la Eminescu in ipostaze diferite: ea poate fi un hau, un pustiu sufletesc, dar poate fi si un tarim senin-melancolic cu icoane de lumina, prilejuite de aparitia imaginara a iubitei ("in privazul negru-al vieti-mi e-o icoana de lumina").

Se impune adesea registrul ambivalent a1 durerii ~i totodata al voluptatii. Efecrul eliberator de singuratate se ohtine prin plinatatea iluzionarii, a evocarii imaginare a iubitei: .Este Ea. Desarta casa/Dintr-o data-mi pare plina". Este, de fapt, 0 absenta convertita prin irnaginatie in prezenta. Trairile sunt puse in registrul dorintei permanentizate, apasind pe firul subtire al dulcilor iluzii-amintiri.

Prin singuratate omul eminescian se sirueaza la hotarul dintre real ~i imaginar, dintre contingent si transcendent, dintre viara stinsii si duhul reniiscut al iubirii.

Singuratatea apare insa mai cu seama cu sensul ei demonic, neantizator. Legarea de steaua singuriitiitii (Oda fn metru antic) are 0

GUR ~ -ATiTA DE STREIN"

semnificatie profunda de instrainare a sufletului care se simte aruncat ill uitare, Ca si mosneagui Rege Lear al lui Shakespeare, pomenit In lmpiira: si proletar, poetul se simte obosit, singur si biitrin, traind senzatia ca a atins virsta de optzeci de ani si ca poarta pe fruntea intunecata 0 cununa de paie uscate. Poetul mai are senzatia ca a murit demult si ca are 0 inima pustiita, ca intre el ~i iubita s-a interpus 0 distanta de nestrabatut (Departe sunt de tine). Dintr-un punct ceresc, pe care-I of era poarta deschisa printre nori, poetul vede un vast tablou al existentei umane, dominat de 0 lume-n promoroacii, de un cimp solitar ~i de-o biseridi-n ruinii, intr-un cuvint, de un univers sters, decazut, scufundat in tristete deplina din care "abia conture triste si umbreau mai ramas". Lumea din obositul creier e inlocuita de tirlitul ragusitor §i tomnatic al greierului, inima poetului e pustie, batind "ea ~i cariu1 incer intr-un sieriu", iar viata II pare "CB. ea cura/Incet repovestita de 0 straina gura" (Melancolie).

Omul romantic are sentimentul ca nu-si poate gasi identitatea In asta Iume si nici in propriul eu care apare scindat. Dan-Dionis traieste acest sentiment in toata complexitatea nuantelor sale, avind 0 nostalgie inversa dupa adeviirata patrie, de care vorbeste Theophile Gautier intr-o scrisoare citata in finalul nuvelei Siirmanul Dionis: "Nu totdeauna suntem din tara ce ne-a vazut nascind ~i de aceea cautam adevarata noastra patrie, Acei care sunt facuti in felul acesta se simt ca exilati In orasul lor, straini linga caminul lor §i munciti de 0 nostalgie inversa ... Ar fi usor a insemna nu numai tara, dar chiar si secolul in care ar fi trebuit sa petreaca existenta lor cea adevarata ... "

Se poate conchide, In final, ca omul eminescian se afla In ipostaza singuraticului demonizat care cauta mereu Iimanul sau: "Fantasma nesfirsita §i totusi diafana./Din lume exilata neaflind limanul sau,/Demon, gonit de-a pururi de ordinea tirana -/ Acela sa fiu eu" (Codru si salon).

SINGURATATE

u perdelele lasate,

Sed la masa mea de brad, Facul pllpiie in saba,

ara eu pe gTnduri cad.

Ah! De cite ori volt-am, Ca sa spinzur lira-n cui $i un capat paeziei

$i pustiului sa pui;

Staluri, stoluri tree prin minte Dulei iluzii. Amintiri

If,iese meet ea greieri Printre negre, veehi zidiri.

Dar atuncea greieri, scareci, Cu usor-rnaruntul mers, Readuc melancolia-mi,

lara ea se face verso

Sau cad grele, rninqlloase $ se starrna-n suflet trist, am in picuri cade ceara a picioarele lui Crist.

Citeodata ... prea arare ... A tlrziu cind arde lampa, Inima din loc Imi sare,

C1nd aud ca suna cleampa ...

odaie prin unghere -a tesut paienjenis prin cartile in vravuri bla soarecll turis.

Este Ea. Desarta casa Dintr-o data-ml pare plma, in privazul negru-al vietii-mi E-o icoana de lumina.

aceasta dulce pace ridic privirea-n pod ascult cum lnvelisul la carti ei mi Ie rod.

$i mi-i ciuda cum de vremea Sa mai treaca se lndura,

C1nd eu stau soptind eu draga Mina-n mina, gura-n gura.

Sugestii analitice

Observa#! Descoperiii obstacolele!

1. Reconstruiti, pe baza imaginilor -?i a detaliilor artistice ates'e. cadrul/ spatiul interior in care apare eul poetic.

2. Identificati §i nota? in coloane aparte cuvintele ce sugereaza ea de:

a) singuratate t:::.:.::.::.: b) fericire prin iubire 1:::::::::::

c) curgere a timpului 1:::::::::::

3. Identificati cuvintele ~i marcile lor gramaticale ce indica -zenta unui eu liric.

Definiti ipostaza acestuia.

4. Incercati sa identificati cele doua parti distincte ale poeziei, nd urmatoarele repere:

(E BI

"Singuratace re a treia din ce1e patru poezi: trimise la nConvorbiri Iiterare" in februarie1878 §i aparute La 1 martie. CunoQ§te doui: variance: una avind 12 strafe #- cea definitiva - 10 strofe. E sensa in perioada ajllini poetului la ICV;i (1876- 1877).

Ca atmosfera, de singuriitate si melancolie, irimite ia poezii cunoscute:

"Cind amintirile '~ "De-

parte sunt de tine '~ "S-a

dus amorul", "Adio'~ "Melancolie" §. a. "Singurdtate" apartine "cic1ului veronian" §i dateasii din vremea dnd poetul triiia inca. in preajma Veronicili Mide; in "duIcele tirg aI Iesi[or".

"Poezia "Singurdtate" riimine foarte semnificativii pentru. tendinta "mtimistd" a lirismului emmescian",

(A. Guillermou)

Literatura cl. a XIJ-a

insingurarea, terns. frecventa in ltrlca eminesclana, pareurge mal multe registre: atecnv existential, social. axiologlC.

Inslnqurarea soclala apare in Scrisoarea I, Serisoarea 1/ ~. 2.

insingurarea afectiva - in finalul Scrisorii tV §i in mal multe poezii

de dragoste: Departe sunt de tine, Singuratate s, a.

insingurarea existen1iala:

Melancolie .. Ode (rn metru antic),

insingurarea axiologici (,i exis- . ten1iala i'n aceta,i timp) va culmina in Luceatarul.

"Tf-rfitul monoton al unuigreier este legat ia Eminescu de steirile de reverie si de tristete. in "Melancolie" un greier e comparat eu un preot eare toaree un gind fin ~i obsrur Intr-o biseridi veche; mai departe,. tot un greier, pe un ton r~it trimite trist vriiji In creierul. poetului: "Ceici riigu§it, tomnatic vnlje§te trist un greier",

• strofele primei parti adincesc atmosfera singuratatii, inecul eului intr-un timp stagnant,

• In partea a doua a poeziei este relevata 0 iesire a eului In timpul aetiv

5. Selectati din text figurile de stil, prin care poezia comuniea 0 atmosfera si anumite stan. Completati spatiile lib ere in modelul de maijos:

b Lcomparatii

• amintiri... tfriiesc incet ca greieri

a) epitete

• dulci ilusii '" sujlet trist

• •••••• ~ ..... 4' •••••••

· . ~ .

· ' ' ' ' ..

c) metafore

• privazul negru-ai vierii

d) metonimii '" sunii cleampa

e) personifidiri

.. .. ~ ~ ~ ...

6. Gasiti sinonimele contextuale ale urmatoarelor cuvinte:

pustiu, sa spinzur; tirfiesc.

7. Explicati sensul cuvintelor: arare, privaz, cleampii;

Gasiti, cu ajutorul dictionarului explicativ, forma lor literara,

Bxprimati-vii parerea!

1. Poezia Singureitate evoca:

a) un trecut dispiirut, rdscolind amintirile poetului;

b) sentimentul singuratdp.i si al melancoliei;

c) curgerea timpului, dar nu sub forma lui tragicd;

d) jericirea prin iubire,

Alegeti una din variantele posibile. Argumentati-ve optiunea,

2. Poetul traieste stari sufleresri diametral opuse. Dererminati-le,

alegind din variantele de mai jos:

• tristete • regret • seniniirate

• singuriitate • tnelancolie • nostalgie

'" fericire prin iubire • bucurie • dorinta de a triii

3. Poetul afirma ca tiriitul greierilor, maruntul mers al soarecilor readuc, melaneolic, echilibruI si inspiratia lui.

Comentati versurile respective, tinind cant 9i de remarca de pe marginea din partea stinga a paginii.

4. Comentati imaginea lui Crist din strofa a treia.

5. Strafe:" primei par1;i a poeziei adincesc atmosfera singunltatii

imagini auditive si vizuale sugestive de tipul: focul pilpiie, esc ... , cad greie.

Cornentati clteva dintre ele.

b. Ce presupune pentru Eminescu despartirea de iubita? Alegeti anta posibila:

aJ neputinta da a reoliza absolutul; oj suferinta;

c) lipsa de inspiraiie;

d) starea de singuratate.

Argumentati-va optiunea,

-. Cornentati viziunea poetului asupra iubirii, exprimata in Sin-

.in singuratatea poetului este inscrisa si reaparitia iubitei, ca 0 .0 de lumina.

omentati sensul metaforei icoanii de lumina, raportind-o si Ia exrul in care apare ea: In privQzul negr'U-al viepi.

. Cornentati expresiile: sa spinzur limon cui, inima din lac imi un cap at poeziei si pustiului sa pui.

O. Comentati scrierea ell majuscule a pronumelui Ea. 11. Ce rol are cuvinrul pare in penultima strofa?

2. Poetul i~i compara sufletul insetat de dragoste ell un privas: al viepi. Cornentati aceasta figura de stil.

13. Spatiul in care traieste poetuleste unul al:

a) insinguriirii §i melancoliei;

b) buairiei de a triii; c) feridrii prin iubire;

d) renuniiirii la creatie;

e) timpului oprit in IDe; j) curgerii timpului.

-\legeti varianta posibila ~i argumentati-o.

4. In ce masura aeest spatiu este favorabil/nefavorabil mediei poetului, adica:

• il determine sa scrie;

• il predispune la meditatii, acestea inspirindu-lla noi opere;

• il dererrnina sa refuze creatia;

. il lasa indiferent fata de tot §i toate si-i trezeste arnintiri placure, care-l readuc la viat~i.

15. G. Calinescu numea Singuriitate "poezia tacerii absolute ... , in solitudinea desavirsirii ingusteaza constiinta de sine si da ere acelui sfirsit caracterlstic al timpului nua fapte",

Descifrati aceasta afirmatie a criticului literar, aducind arguntele de rigoare (pe baza poeziei).

Mihai Erninescu

~oarecii, conform vechilor credinte, sirnbolizeaza faza sooterana a comunicatiilor c

sacrul.

.,Durerea parasirii si singurdtdpi :in iubire, atft de iniensii §i de dramatic resimpta de Bminescu, nu-l face pe poet sa ajungd la respingerea iubirii. Deja §tie cd seniimentui iubirii implicii atitea suferinfe cind iubita loa pcirUsit, poetul nu ezitd sci recunoascii lungul prilej pentru durere, ee-I represintii insU§i amorul".

(G. C. Nicolescu)

Literatura d. a XII-a

Oferta de interpretare

Lipsit de posibilitatea de a 0 avea alaturi pe Veronica Miele, M. Eminescu tot mai des batatoreste drumul amintirilor, dovada fiind poeziile Cfnd amintirile, Departe surtr de tine ... ) Despiiriire, Adio s. a. Sensa la marginea dezamagirii, poezia Singuriitate este 0 meditatie care evoca sentimentul singuratatii ~i al curgerii timpului (fugit irreparabile tempus), revolts impctriva poeziei !ji imposibilitatea de a se desface de ea.

In compozitia poeziei se pot distinge, din punct de vedere structural, doua seevente cu functii proprii, Strofele primei Pilrti (1-7) adincesc atmosfera singuratatii, a tristetii si melancoliei, inecul eroului liric 'intr-un timp stagnant, accentuat, ill primul rind, de rnonotonia verbelor: pflpfie, cad, tjriiesc. in parte a a doua a poeziei (ultimele trei strofe) relevam 0 iesire a eului in tirnpul activ, gratie aparitiei iubitei (remarcam in acest sens prezenta verbelor active: sare, sunii, sa treoaii.

Poezia lneepe eu imaginea unui spatiu fizic tensional prin excelenta, camera poetului. Interiorul saracacios este schitat de elemente concrete, senzoriale: perdelele liisate, fowl piipiie fn soba, masa de brad. Aeeste elemente au calitatea unor rezonante emovon ale irnediate: "lara eu pe ginduri cad". in ramele eamerei, luminata de pilpiitul flacarii din soba, se proiecteaza ehipulloeatarului, prizonier al amintirilor, Mediu de a incuraja eforturile dulcilor iluzii ("Stoluri, stoluri tree prin minte/ Dulci iluzii, Amintiri ... 'j, acest interior ell perdelele liisate nu mediaza comunicarea eului ell lumea. Amaraeiunile si singuratatea il macina pe poet, facindu-l sa se zbata dramatic intre amintirile grele, mingfioase, ce tiriiesc Incet ea greieri (comparatie) !ji' tristetea dezamagirilor: .Ah, de cite ori voir-am/ Ca

sa spinzur lira-n cui/~i un capat poeziei/S pustiului sa pui",

Dupa cum afirma criticulliterar france, Alain Guillermou, In aceasta poezie se pan ca poetul "vrea sa se considere un om a suferintei, 0 victima a raului universal. Pica turile de ceara, care cad 1a picioarele lu Crist, sunt 0 marturie a pietatii celor fide Ii la tel amintirile, care cad greu in sufletu poetului, sunt 0 consolare pentru el; e vorb. de amintiri .rningiioase", linistitoare si car vin sa aline amaraciunea de crucificat".

Atmosfera singuratatii e adincita ~i pri imaginile simboluri1or foarte sugestive al poeziei, cum ar fi: paienjenisul tesut pri unghere, soarecii care umbla pe furis si car se and cum rod cartile, deci ideile (G. Ci lineseu). Torodara, maruntul mers al greie rilor si soarecilor; "soli ai tristetii linistite" n aduce melancolic in sufletul poetului insp ratia, idee sugerata §i de metafora .melai eolia se face vers" (cuvintul vers este 0 nu tonimie care accentueaza creatia).

Activitatea misterioasa, invizibila monotona a greierilor ~i soarecilor, sustir A. Guillennou, da parca poetului sentime: tul fizic al timpului care se scurge. Acest se timent trezeste imediat me1ancolia, reinv amintirile. Pentru a lupta impotriva scurge: irernediabile a timpului, exista 0 solutie pe tru poet: sa scrie. Astfel se obtine 0 victor propice asupra timpului trecator,

Versurile "Cind aud ca suna cleamps .Este Ea ... " rnarcheaza exceptional schii barea atmosferei, in partea a doua a poezj Sunetul dampei, aparitia iubitei In came poetului conduc spatiulIa limita dintre re litate si irealitate. Dimensiunile monotone amplifica, cele nemiscate devin unduitoai "Inima pe Ioc inti sare", .Desarta cas Dintr-o data-mi pare plina", In apasatoar

a a poetului (chiar de la 1878) bucuria rii e singura care li poate insufla incree ill viata. .Pe fundalul nocturn, observa Ciopraga, Eminescu proiecteaza viziuni In ell atit mai scinteietoare, cu cit contrasle da 0 intensitate rara", Evocarea iubitei, oana de lumina" (metafora trimite la iunile de sacru ~i sublim) vine sa umple t un gal al spatiului fizic (,pe~arta cas a/ ntr-o data-mi pare plina"), cit ~i unul suflesc ("eu stau soptind cu draga/Mina-n na, gura-n gura") .. Ea, iubita, e ill stare sa a un alt sens vietii mrunecate a poetului

(metafora privazul negro al vietii sugereaza ideea unei vieti lipsite de bucurii).

Cufundindu-se in lumina viselor, a autoiluzionarii (pare este semnalul aluneearii din zona realului In spatiul imaginarului), poetul incearca a opri vremea din mers, exprimindu-si regretul §i chiar supararea pentru curgerea implacabila a tirnpuhri: ,,~i mi-i ciuda cum de vremea/Sa mai tread se indura",

Astfel, obsesia timpului, "TIU sub forma lui tragica, ci sub cea elegiaca" (D. Caracostea) nu face decit sa intunece rnomentele de fericire ale eroului liric,

Stiati di?

... "Cuibul" piiianjenului, conform Coranului; estecea mai fragilii dintre locuinte. ceastii fragilitate 0 evocd pe cea a unei realitdti de aparente iluzorii, 11t§e ldto are. aianjenul simboliseasii deciiderea fiintei care a vrut sii se ia La intrecere cu Dumneseu, died ambitia demiurgicil pedepsitii. in altecredinte, el este un simbol. al sufletului elirat din trup, un ghicitar prevestitot; intetmediar intre douii lumi: cea a realitiitii mene§ti si cea divinii.

... Penttu chinesi, prezenta in case a reierului era consideratii ca 0 promisine de fericire.

... La insistentele poetului de a-l pariisi pe Menelaos (asa il numea el pe tefan. Miele), Veronica a manifestat 0 rudenfii realistii, declari.nd cd nu reunta La ciiminul ei. intr-a scrisoare dresatii lui Bminescu; ea scria: ".'. Vrei tu eci sd devin din nou povarii wtui om §i neel unul om pe care-l iubesc? Th. e§ti oarte inieligent, dar dragostea nu te lasa a judeci; nu §tii tu capentruca doi sa se ubeascii totdeauna trebuie ea imaginatia a fie intreiimuii continuu prin iluzii §i rin sperantii si cii mizeria si nevoia le istrug".

Ilustratie de Isai Cirmu la peezia Singurdtate

\._Literatur~ d. a XII-a

(E BINE SA ~TITI!)

Poezia a apdrut fn ,.Convorbiri literare", la 1 martie 1878. A cunoscut mai multe versiuni. fmediat dupa tipiirirea acestei opere, Veronica Miele seria:

"De ce-ti mai numeri anii sa veri de e§ti batrin, Cind stii ce grea durere tu porti in al tau sin, ~i pentru ce oglinda intrebi privind In ea, Sa-ti spuna de nu-i inca zbircita fata ta?

Cind stii c-a tale lacrimi ce curg neincetat Adinci ~i triste urme in suflet ti-au lasat, ~i crezi c-o vesnicie amara e de cind o clipa fericita avut-ai

pe paminr?"

Replica poetieii a lui Eminescu a fast urmiitoarea:

,,De ce in al meu suflet De ani eu moarte port, De ce mi-e vorba seaca, De ce mi-i ochiul man? De ce pustiu mi-e capul, Viata intr-un tel?

~i tu ... tu esti aceea Ce rna intrebi astfel?"

DEPARTE SUNT DE TINE ...

Departe sunt de tine ~i singur linga foc, Petree in mine viata-rni llpsita de norce, Optzeci de ani Irnl pare in lurne e-am trait, Ca sunt biUr1n ca iarna, ca tu vei fi murit. Aducerile-aminte pe suflet ead in picuri, Redesteptind in tata-rm treeutele nimicuri; Cu degetele-i vintul loveste Tn terestt,

Se toarce-n gindu-mi firul duioaselor povesn 9i-atuneea dinainte-mi prin ceata parca treei Cu ochii mari in laerimi, eu mTini subtlri ~i reel:

Cu bratele-arnindoua de gitul meu te-anini

~i pares-at vrea a-mi spune ceva ... apoi suspiru. .. Eu str1ng la piept averea-mi de-amor ~i frurnusett. in sarutari unim noi sarrnanele vieti ...

O! glasul amintirii ramlle pururi mut,

Sa uit pe veei norocul ce-o clipa I-am avut,

Sa uit cum dup-e clipa din bratele-mi te-ai smulL. Voi fi batrtn ~i singur, vei fi murit de mult!

Sugestii analitice

Observtui: Descoperiii obstacolele!

1. Identificati in poezie cuvintele care sugereaza ideea de:

timp

singuratate

2. Selectati versurile cele mai sugestive pentru a ilustra ideea ca;

• viata eroului Iirie e dominata de 0 perspective tragica;

a) .

b) .

c) .

a) .

b) .

c) .

a) .

b) ".

c) .

• eroul liric e retras in solitudine melancolica;

• eroul liric i~i construieste bilantul doar din perspectiva rernemorarii,

Care dintre aceste versuri devine, prin repetitie, Iaitmotiv?

3. Plasati in enunturi proprii sintagrnele "viata lipsita de noroe ~i "sarrnane vie?".

4. Urmariti Ia ce mod 9i timp sunt folosite verbele in poezie, rmulati 0 concluzie,

5. Extrageti 9i scrieti in caietele voastre pronumele (adjectivele nominale) atestate In poezie. Observati la ce persoanasi La ce mar sunt ele.

6. Exrrageti din text cuvintele pe care le-a ales poetuI pentruevorea fiintei iubite.

7. Dererminati piciorul de ritm si intonatia poeziei,

8. Identificati abaterile de la topica Iimbii romane si comentati

ul lor In contextul poeziei,

ExprimCtti-va piirerea!

1. Definiti tema poeziei ~i demonstrati ca-i de factura romantica.

2. Poezia pastreaza 0 puternica unitate de atmosfera, chiar In da faptului di poetul, fidel spiritului sau romantic, retraieste otia unei idile trecute.

Definiti atmosfera poeziei. Alegeti varianta posibila din urma-

:-ele:.

a) elegiacd;

b) de lin4te totala;

c) gravii;

d) seninii;

e) de romanta.

Comentati figurile de stil cele mai sugestive ill ilustrarea ideii se,

3. Relevati contextele in care apar urmatoarele cuvinte: viatii, ira, biitrLn, singut; murit; nimiasri, lacrimi, siirmane, mut.

Ce cimp semantic instituie ele? Comentati functionalitatea lor. Utilizati in acest seop una din variantele posibile:

a) sugereazd puternice stiiri sufletۤti;

b) contribute la crearea unei atmosfere;

c) ajutd La evocarea unui trecut;

d) indica ipostasele euiui poetic ;ii ale iubitei.

4. Identificati eele doua planuri ale poeziei - real ~i imaginar - arcate de cuvintul pardi.

5. Dererminati starile sufletesti traits de eroulliric in fieeare dinaceste planuri,

Alegeti din variantele propuse mai jos startle sufletesti ale oului liric traite In plan real (notati-le intr-o coloana in sringa) si Ie traite ill plan imaginar (notati-le intr-o coloana in dreapta):

mekmcolie, suferinra, sentimentul caderii in abi5~ tiicere, singuriuarenunrare La orice amintire, durere, amiirdciune, bucuria de a fi im~euna cu iubita, speranrd rndbu§itii, gingi4ia evadirii, nostalgiafencirii.

Mihai Erninescu

. -

lntonatia unui text artistic poate avea caracter:

" enunjiativ; -interogativ;

- exclamativ jimperativ;

- ascendent;

-descendent;

- rectiliniu,

Amintiti-vii!

Caracteristici ale romaniismului:

- primtuul. sentimentului asupra raiiunii;

- imaginaiia -

calea spre adevar;

- confesiunea sau miirturisirea pateticd; - evadarea fn trecut, istorie, traditie, vis;

- subiectivismul - reolitntea e zugriivitii a~a cum 0 doreste scriitorul;

- chipuri iesite din camun in imprejuriin exceptionale.

Atmosfera unei poezii presupune starea de spirit creata,

Uteratura cl. a XII-a

6. Comparati urmatoarele versiuni:

a) ,,Ah! Sunt br'itrfn ca iarna

$i ai murit de mult" (varanta de manuscris)

b) "Cd sunt btitrin. ea iamo, cd tu vei fi murit".

Referiti-va la inlocuirea:

- perfeetului eompus (prima variants) cu prezumtivul trecut;

- interjectiei Ah! prin conjunctia Ca.

7. Comparati versurile si comentati-le:

a) "Gfnduri, gfnduri tree prin minte,lDulci iluzii. Amintiri". (S ingurii tate)

b) .Se toaree-n gindu-mi firu! duioaselor pove§ti".

(Departe sunt de tine .. .)

8. Cornentati exclarnatia poetului marcata de interjectia 01 (O! glasuZ amintirii ... ).

9. In variantele ee-au precedat-o pe cea finala, poezia Departs sunt de tine.: era scrisa in forma de srrofa, eu vers scurr.

Motivati predilectia poetului pentru versullung ~i refuzul strofei,

10. Comentati prezenta in poezie a pronumelor/adjectivelor pronominale la diferite persoane Sf numere.

11. Puneti in relatie cugetarea eminesciana, prezentata pe spatiul de sus al paginii, cu poeziile Depone sunt de tine ... si Singurlitate.

Exprimati-va opinia personals In legatura tn aeeasta.

"Totul e margin it, durerea nu",

(M. Emillescu)

12. Relationati ipostazele eului liric eminescian din poeziile Singuriitaie Si Departe sunt de tine ... eu ilustratia alarurata.

In ce masura si cum a reusit (ori nu) pictorita (graficiana) Ligia Macavei (n. 1916) sa transmita starile sufletesti ale eroului liric din poeziile numite?

Ligia Macovei. Departe sunt de tine ....

Oferta de interpretare

Departe sunt de tine.: este 0 poezie reprezentativa pentru ilustrarea liriciierotice eminesciene, in care durerea pierderii se indulceste cu prezentul irnaginatiei. Acest cintee liric e ,,0 plingere a despartirii, strins Iegat<'i de plingerea asupra rnortii" (Alain Guillennou).

Foarte apropiata, ca atmosfera §i stare, de poezia Singurdtate, Departe sum: de tine ... debuteaza ell aceeasi imagine a eului poetic, care, retras in solitudinea melancolica, lingii roe, l§i construieste bilantul doar din rememorari: .Aducerile-aminte pe suflet cad in nicuri/Redesteptind in fata-mi trecutele nimicuri".

Spre deosebire insa de Singuriu« te, in poernul al doilea, interiorul, in care se afla eroul liric, nu maieste aut de puternic infuzat de aerul rnelancoliei. Viata este vazuta dintr-o alta perspectiva, timpul este strabarut de deznadejdea despartirii: totul e dominat acum nu de singuratate idilica, ci de perspectiva tragica: "Voi fi batrin .'?i singur, vei fi murit de mult",

Departe sunt de tine ... nu sugereaza, ci, mai degraba, intemeiaza 0 atmosfera, in care fiinta poetului pare a fi atinsa ill insesi functiunile ei vitale: "Optzeci de ani imi pare ill lume e-am trait,/Ca sint batrin ca lama ... ". Omul eminescian, sustine G. Calinescu, "traind sentimentul eonvulsiv al caderii la fund, se simte depasit, apasat de 0 batrinete cosmica", El incearca sa se prinda de ceva coneret si statornic, Rememorarea este deosebit de intensa, incit prezentul, marcat de viata lipsitii de nome (epitet), este invadat de un trecut actualizat eli 0 fbrta absents din circumstantele ill care se produce evocarea: .Redesteptind ill fata-mi trecutele nimicuri' .. In acompaniamentul vintulul, care cu degetele-i Ioveste in [eresti (p ersonific are) , se perinda firu; duioaselor povesti (metafora). Alunecarea eului poetic ill spatiul imaginarului este marcats, §i in aceasta poezie, de cuvinrul parcii,

ce indica toto data si 0 incertitudine: parcii treci, parc-ai wea a-mi spune eeva.

Poetul retraieste emotia unei idile consumate: "dinainte~mi prin ceata parea treci", "cu brarele-amindoua de gitul meu te-anini'', "in sarutari unim noi sarmanele vieti", Iubita, desi ramine intruchipare a idealului (averea de-amor §i jrumuseti), nu mai este vazuta ea 0 icoanii de lumina, ca ,,0 lumina de-n departe/Cu ochi renascatori din moarte", Detaliile ce 0 caracterizeaza (ochii tnari m lacrimi, mfini sub!;iri §i reci) , starea ei de tacere si de suspin (parc-ai vrea a-mi spune ceva, apoi suspmi), contribuie Ia intensificare a ideii ca eeea ce poetul doreste nu se mai poate implinL Glasul aminiirii ramine pentru el puturi mut, umbra iubitei pierzindu-se in negura uitarii eterne.

Anaforicul sa uit (un verb la conjunctiv prezent ce indica 0 actiune posibila, realizabila) accentueaza refuzul oricaror amintiri, iar reluarea versului melancolic vei fi murit de mult, tn finalul poeziei, accentueaza plingerea poetu1ui asupra despartirii si a mortii,

Considerata din punct de vedere analitic, poezia cuprinde un sir de metafore: (glasul amintiri~ aducerile-aminte ... cad in picuri, se toarce-n gfndu-mi firul duioaseior povesti etc.), epitete (viata~mi lipsitii de noroc, sarmande vieti) , personificari (eu degetele-: vintul Ioveste fn fere§tiJ, comparatii (sunt biiirtn ca iama), a carer impletire sta la baza complexului sintetic, Aceste figuri de stil, rezultate dintr-o sensibilitate speciala a poetului, contribute Ia exprimarea viziunii sale asupra iubirii .. Or, accentul acestei poezii este atit de sfisietor tocmai din cauza di durerea poetului e drama unei fiinte superioare aut de neintelese, drama creatorului care stia ca neintelegerea in iubire, pentru sine, constitute Q drama existentiala. Or, aceasta neintelegere echivaleaza pentru poet cu lns8..<;>i lipsa dragostei, eu pustiirea vietii, cu incremenirea simtirii §i secarea creatiei,

Literatura d. a Xll-a

-~. - "- . ~.-

" ... IAR TIMPUL CRE~TE-NURMA MEA ... "

Romanticii concep spatiul ~i timpul ca spatiu ~i timp real ~i totodata ca spatiu $i timp ima~nar.

In mod obisnuit, eroul romantic se transfera intr-un spatiu ideal, care simbolfzeaza Absolunrl, Infinitul $i in care cauta floarea albasrra, diamantul marii ori lacasul zeilor sau chiar "doma lui Dumnezeu" (anume spre ea se mi$ca Dan-Dionis).

Bineinteles, tarimul concret si tarirnul imaginar nu se irnpaca, incompatibilitatea dintre ele constituind, bunaoara, ideea fundamentala a Luceafiiruiui. Timpul ideal si spatiul ideal sunt harazite doar omului superior, omului de geniucu care este identificat Hype.rion. Lumea pamiateasca se prezinta ca un "cere strimt", pe dud lumea cosmica este un spatiu dezmarginit, timpul concret curge moncton si se reduce la clipe, la "dipa cea repede ce ni s-a dar", pe cind timpul ideal, cosmic, inseamna durata eterna, Hyperion are .Iocul lui menit" anume in cer; In ordinea cosmica, Catalina fund un "chip de lut" pentru care "cercul strimt" este spatiul predesrinar. Geniul este eel care depaseste toate obstacolele timpului .$i spatiului, Cad, in planul concretului, spatiul inseamna un loc ingradit, un .cerc strirnt", iar timpul inseamna destin, istorie, trecere. Timpul real nimiceste, destrams si reduce totulla absurd, instraineaza; el este un timp al mortii care pindeste oamenii §i civilizatiile, "Viermele vremilor roade-n noi", se spune in poernul dramatic Andrei Muresanu. Forta irrrplacabila a destinului face ca civilizatiile sa se prabuseasca intr-un tablou apocaliptic a1 .vanitatii vanitatilor" (Memento mori). Timpul se roteste ill cerc,

creind doar 0 iluzie a implinirii '!iii adunind intr-un "prezent etem" (sugestie din Schopenhauer) trecutul si viitorul. ("In prezent le avem pe toate", suna un vers din Glossa, iar Muresanu i'$i imagineaza viitorul ca un "treeut intors"). Poetul are mereu senzatia unui timp rnecanic, a unui timp oprit, de aceea prefers ora douasprezece ca un punct zero ideal, in care timpul moare $i renaste, Indepfutarea poetului in timp duce la 0 instrainare si intunecare sufleteasca: .Pierdct e totu-n zarea tineretii/Si muta-Lgura dulce-a altor vremuri,/Iar timpul creste-n urma mea ... ma-ntuned" (Trecut-au anii...).

Intreaga poezie eminesciana e strabatuta de 0 puternica "nostalgi_e inversa", adica 0 nostalgie a "adevaratei patrii" care este spatiul paradisiac al naturii sau spatiul cosmic:

"Nu totdeauna suntem din tara ce ne-am vazut nascind si de aceea cautam adevarata noastra patrie. Acei care sunt facuti in felul acesta se simt ca exilati in orasul lor, straini 1inga carninu! lor §i munciti de-o nostalgie inverse. Ar fi usor a insemna nu numai tara, dar chiar si secolul in care ar fi_ trebuit sa se petreaca existenta lor cea adevarara .... " (Sdrmanul Dionis),

Adevaratul timp este eel care se identifica duratei eterne, Hyperion strabatind-o pe aceasta in zborul sau spre Derniurg: 'lead unde-ajunge nu-i hotar,/Nici ochi spre a cunoa$te'/$i vrernea-ncearca in zadar/Din goluri a se .naste".

Antiteza dintre timpul terestru ~i durata cosmica $i trecerea magica din unul in altul constituie marea tema a Scrisorilor si a intregii creatii eminesciene.

Identificati in textul de mal sus $1 notati in caietele voastre tezele esentiale ce s~~t in e~- I denta viziunea eminesciana asupra nouunilor de amp si spap.u.

TRECUT -AU ANII ...

Treeut-au anii ca nori lungi pe sesuri $i ntclodata n-or sa vie lara,

Cacl nu rna-nclnta azi cum rna miscara Povesti §i doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nsenlnara, Abla-ntelese, pline de-ntelesuri -

Cu-a tale umbre azi in van ma-mpresuri, 0, ceas al tainei, asftntlt de sara.

Sa smulg un sunet din trecutul vietll, Sa fae, 0, suflet, ca din nou sa tremuri Cu mina mea in van pe lira lunec;

Pierdut e totu-n zarea tineretii

$i rnuta-i gura dulce-a altor vremuri,

lar timpul creste-n urma mea ... rna-ntunecl

Sugestii analitice

Observap.! Descoperiti obstacolele!

1. Identificati in poezie cuvintele aflate ill raport de opozitie.

2. Poezia se constituie nu ant din explicatii, cit din afirmatii ~i ntinte,

Extrageti-le din text si scrieti-le In doua coloane, dupa modelul e mai jos:

sentinte

a) .

b) .

c) .

d) .

afirmatii

a) .

b) .

c) .

d) ..

3. Identificati figurile de stil prezente in poezie:

metafore

metonimii

epitete

cornparatii

4. Extrageti din text termenii care prin insusi sensul lor scot in evidenta ideea curgerii timpului,

Mihai Erninescu

~~~- ~ ----"

(E EINE sA ~TITI! )

Sonetul "Trecut-au anii: .. a face parte din cele 26 de poezii tnedit«, aftate in posesia lui Titu Maiorescu. A fost publicat fn prima editie, .Poezii", mgrijitii de Maiorescu (decembrie, 1883).

Sunt cunoscute sapte versiuni ale sonetului.

E BINE sA ~TITI!

"... Noi cunoastem timpul numai ca succesiune de intimpliiri $i nu avem un simr special pentni timpul pur:. De aceea "elipa care hotiirii§te" si dupa care incepe aventura vremeiniciei ne dO. arnefeU".

(William James)

Litcratura d. a XII-a

Motivele fortuna labi/is §i panta rhei sunt prezente Intr-unsir de opere eminesciene:

Revedere, Luceafarul, Ce te legeni ... , Roare albastra, $crisoarea /, Venetia s.a,

"Poezia ., Trecut-au anii... " evocd 0 vreme fabuloasd, pierduta dincolo de pragul tim~ pu!ui mi§cator".

(G. Ciilinescu)

Exprimati-va pdrerea!

1. Demonstrati cu secvente de text prezenta In poezie a motivelor

enumerate mai. jos:

• fugit irreparabile tempus;

• panta rhei (soarta schimbiitoore);

• "paradisul pierdut" at eopildriei;

• prezentut-umbrii;

• flacdra poetied stinsii (criza inspiratiei).

2. Definiti atmosfera poeziei,

Alegeti in acest scop una din variantele posibile gi argumentati-o:

a) deprimantd;

bJ melancolicii;

c) inundatii de tristete; dJ monotonii.

3. Ce contribuie la crearea acestei atmosfere:

a) motivele ce stau la baza poeziei?

b) imaginile sumbre?

c) stiirile triiiie?

Argumentati- va raspunsul,

4. Incercati sa sustineti prin argumente afirmatia lui Perpessicius cii Eminescu ar fi scris mai intii finalul sonetului (exclamatia "mantunec") gi ea acest final ar fi determinat redaetarea (scrierea) celorlalte versuri.

5. Cititi alaturat primul si ultimul vers al poeziei, Cornentati distihul obtinut,

6. Sustineti prin argumente .pro" sau "contra" afirmatia lui G. Calineseu de pe margine a paginii.

7. Comentati versurile: a) eu mfna mea fn van pe lira lunec;

b) $i mutii-i gura dulce-a altar vretnuri.

8. Comparati urmatoarele versuri:

a) Zburat-au anii ca un pile de presuri (varianta de manuscri.s);

b) Trecut-au anii ea nori lungi pe sesuri (varianta finala). Motivati optiunea lui Eminescu pentru sintagma ea nori lungi pe

sesuri.

9. Un rol important In poezie n joaca simbolismul fonetic ~i/ in special, repetarea vocalei u (ell deosebire in ultima strofa).

Analizati strofa finala din acest unghi de vedere ~i cornentati rezonantele asonantei,

10. Cornentati semnificatia titlului poeziei, avind ca repere:

• orisontui semantic;

• inversiunea;

• puncteie de suspensie;

• [orma hotdrfta a 5ubstantivului "an ii".

e

in

11. Determinati starea sufleteasca a eroului liric, Alegeti una din ntele posibile:

n) tfnguire despre curgereo timpului ~i [eridreo: pierdutd;

b) spleen;

c) spaimli de fntuneric 9i singuriftate;

d) tristeie metajizicd;

e) prefigurarea sfir~itului tragic; fJ spaimii in fara trecerii timpului.

12. Optati pentru una din afirmatiile:

aJ in poesie perspective: viitorului existd ca directie a unei intentii, a unei reolisiiri;

b) Perspectiva viiiorului existii ca 0 ameniniare constantii ce apasi'J. asupra prezentului.

Argumentati-va optiunea,

13. Comparati poezia Trecut-QU anii.: co alte poezii erninesciene diate, in care sunt prezente motivul ireversibilitstii timpului si al tii schimbatoare. Ca rep ere, va propunem: 0, riimiL, Din valurile mii; La steQUQ.

Ce asemanari si deosebiri de viziune ati observat?

14. Demonstrati ca poezia Trecut-au anii ... este un sonet ..

15. Relationari poezia Trecut-au anii.: ell ilusrratia de mai jos a .. riei Macovei, la aceeasi opera.

Ce pill-ere aveti?

16. Amintiti-va nume de scriri ~i titluri de opere in care este bordat motivul seurgerii timpuCornparati-le cu poeziile

rninesciene. Forrnulati 0 con-

Mihal Eminescu

_. ~

Amintifi-vru

Sonet - piesii lmea alcdtmta din 14 versun cu aceeG.fl miisurii, dispuse in doud catrene cu nma imbriifi5a.td §I doud rerrere.

17 Realizati in baza poeziilor . udiate ocompunere pe tema: ar timpuI creste-n unna mea .... "

Oferta de interpretare

Treeut-au. anii. ... - ,,0 plingere atimpului pierdut, exprirnara In tonul tuturor eelorlalte poeme veroniene" (A. Guillermou) - reuneste un sir de motive, frecvent intilnite in lirica erninesciana: fugit irreparabile tempus, soarta schimbatoare, .paradisul pierdut" al copilariei cu basmele .si eresurile ei, absenta inspiratiei, spaima imbatrinirii, .a singuratatii §i a mortii,

Textul se tese din dureroase melancolii, suferinte apuse, apasatoare intunecari de sutlet.

Primul vers, 0 reluare a titlului, trimite la trecere, accentueaza motivul scurgerii timpului: "Treeut -au anti ca nori lungi pe sesuri",

Intoarcerea spre trecut este exprimata nu doar ideatic, ci §i stilistic: forma arhaica a perfectului compus cu auxiliarul inversat contine deja sugestia vechimii si-l accentueaza totodata pe verbul a trece, Forma gramaticala aleasa pentru substantivul anii (articulat hotarit) da 0 concretete anume: sunt anti pe care poetul ii stie, Ii priveste in muta lor perindare prin vaile arnintirii,

AI doilea tennen al comparatiei ca nori lungi pe §esuri completeaza sentimentul temporalului eu acela al spatialului.

Trecerea norilor lungi (epitet) si in destramare permanenta pe Iinia fluida .si nesfirsite a sesurilor dizolvate si ele in umbra amurgului sugereaza lunecarea nestavilita a anUor.

Versul al doilea se prezinta ca 0 sentinta dureroasa: ,,~i niciodata n-OT sa vie iara". Caracterul sententios esre imprimat mai ales de aspectul durativ al adverbului niciodata, precum ~i de forma negariva a verbului n-or sa vie.

Opozitia dintre trecutul scaldat ill lumina (acesta e prezent in poezie prin metafora zarea tinererii) ~i prezentul trist, sfisietor (azi nu ma-ncfnta .. ,) amplifica sentimentul perisabilitatii iminente a, omului.

Tot ceea ce a Insenlnat, a dat farmec vietii de copil - ,;pove$ti 1}i doine, ghicitori,

eresuri" - au fost inghitite de timpul necrutator, eroul liric conternplind doar pierderea: .Pierdut e totu-n zarea tineretii". Apunerea spatiului material, extern, antreneaza cu ea 9i apunerea spatiului psihic de o dinioara, Iasind in loc un spatiu desert ill care sala:;;luie.ste solitara constiinta imposibilitatii absolute de a reconstitui acel timp si spatiu, glasul lor fiind amutit pentru totdeauna: ,,~i muta-i gura dulce-a altor vremuri", Gum dulce - metonimia creatiei - devine muta, straina pentru poet.

In aceasta ordine de idei, criticul llterar

G. Calinescu sublinia di Trecut-au onii.: evoca ,,0 vreme fabuloasa, pierduta dincolo de pragul timpului nostru miscator, in care copilaria 191 pastreaza rnodul ei alb, prin nealterare cu nici 0 aluzie de maturitate".

Emotia eroului Iiric, provocata de sentimentul efemeritatii noastre (deci, de conditia ontologico-tragidi a ornului), este tristetea apasatoare, coplesiroare, cu efecte rnaIefice, paralizante chiar si asupra muzei, a spiritului sau launtric: "eu mina mea in van pe lira Iunec", Cuvintul lira trimite la mitul orfic, definind poetul, artistul.

Convins fund cii .viata e germenele mor!ii", Eminescu "pregatel}te magistral irnaginea ultima a timpului carearneninta, crescind uria§ sa-l nimiceasca" (Zoe DumitrescuBusulenga): .Jar timpul creste-n urma mea ... ma-ntunec".

o data cu cresterea nemarginita a timpului apus, a anilor care ramin in urmii, creste .si spatiul sufletesc al eroului liric pilla la tensiuni negative extreme: ma-ntunec. Acest mrI-ntunec, sustine I. Negoitescu, "suna biografic, e ca 0 pecete pe destinul nefericit al poetului pe care gindirea l-a tradat",

Astfel, sufletul eroului lirie ramine suspendat pe crestele extreme ale emotiei intelectuale In fata ireversibilitatii orei umane.

DINTRE SUTE DE CATARGE

Dintre sute de catarge Care lasa malurile, Cite oare Ie vor sparge Vinturile, valurile?

Dintre pasan calatoare

Ce strabat parnlnturile, Cite-o sa le-nece oare

Valurile, vinturile?

De-i goni fie norocul,

Fie idealurile,

Te urrneaza in tot locul V!nturlle, valunte.

Nelnteles ramine gindul

Ce-f strabate cinturile, Zboara vecinic, inginTndu-l, Valulrile, vinturile.

Sugestii analitice Observap.! Descoperiti obstacolele!

1. Cuvintele de mai jos, extrase din poezie, desernneaza doua atii: fizic si psihic (spiritual):

piiminturi valuri dnturi

viniuri

catarge gfnduri pdsiiri

noroe idealuri loe

Grupati-le in functie de spatiile de care apartin,

2. Determinati, in functie de aceste spatii, cele doua parti disctive ale poeziei.

spatiul psihic

spatiul fizic

3. Identificati cuvintele-cheie in jurul carora se organizeaza dissulliric.

4. Explicati sensul imbinarilor de cuvinte, plasindu-le totodata in unruri:

• valurile vietii

• grin in valuri

• valuri de minie

• In valul apei

• l-a Iuat valul

Alcatuiti ~i voi astfel de expresii,

• a merge ca vintul

• vorba-n vint

• a se da in vint dupa cineva

• parca l-a Iuat vintul

• a-~i Iua vint,

_l\i1ihai 'neseu j

(E BlNE sA ~TITI! ) Poezia a [os: publicatii possum; la 10 martie 1902, in. revlSta ,Sdmiiniitorul". Se cunosc trei versiuni; mate elaborate la Bucuresti; prin anul 1880, prima varianui fUnd de trei strofe, ultima - de patru strofe.

. .tcr atura d. a XII-a

Val.urile simbolizeaza:

~ principiul pasiv - atitudinea celui care se lasa dus, se lasa in vola valurilor, adlca in

voia sorjii. Aceasta pasivitate in tata valurilor e pertculoasa, pentru ca ele reprezlnta puterea unei masivemerftl. Stirnite de turtuna, ele sunt comparate cu balaurii adincurilor.

Vintul este un slmbol de instabilitate, de inconstanta. Este 0 forta violenta ~i oarba,

nome - 1) sansa, concurs de imprejurari favorabile; 2) stare de satlstactle, de fericire deplina, ideal - 1) care nu exista in realitate, imaginar; 2) care este desavirsit sub toate aspectele, intruchipare a perfecfiunii: 3) scopul eel mai inalt §i mai greu de atins pentru cineva.

5. Chip expresiv poezia, plasind accentul logic In fiecare din

strofe pe primul ~i ultimuI cuvint din versul al treilea.

Idenrificati ce parti de vorbire sunt cuvintele accentuate. Ce sugereaza ele, aflindu-se sub accent?

6. Extrageti figurile de stil din poezie si clasificati-le conform modeluIui de mai jos:

metonimie

simbol

'7. Identificati versul care se repeta, Cornentati rolul repetitiei in poezie.

8. Extrageti verbele din poezie si deterrninati: -Ia ce timp sunt e1e;

• daca exprima actiuni statice ori In miscare.

9. Explicati sensul formei de plural a cuvintelor piimin: (paminturile) ~i ideal (idealurile), precum si utilizarea la forma lor articulata (hotarit) He).

EXprimati--vii. piirerea!

1. Impartiti-va in trei grupuri ,o;;i sustineti, prin argumente, una din variantele afirmatiei de rnaijos:

Poezia Dintre sute de catarge are ca tema:

a) ireversibilitarea timpului (ftrgit irreparabile tempus);

b) soarta trecatoare (fortuna tabilis);

c) destinul ereatiei §i al creatorului.

2. Comentati rolul interogatiilor retorice prezente in primele doua strofe ale poeziei.

3. Cornentati opozitia noroe-idealuri, atestata in strofa a treia, pornind de la sensurile de baza ale acestor cuvinte.

4. In antiteza cu expresia in tot loeul (versul al treilea, strofa a III-a) se afla sintagma zboarii v~nic, pe care cade accentul ultirrtei strofe.

Comentati aceasta relatie,

5. Comentati intentia poetului de a se adresa unui til simbolic (te urmeaza). Utilizati in acest scop una din variantele posibile,

Exprimarea poetului:

a) capatii. astfel dimensiuni general-umane;

b) amplifieii. starea prin extinderea ei La intreaga omettire;

c) da mai. muuii amploare dramatismului vietii, care nu-i numai al poetului, dar §i al umanitatii;

d) capatii 0 mai mare pondere decft daca el soar raporta La propriafiintii.·

6. Pornind de la modul de adresare, precum si de la startle traite de poet, definiti ipostaza eului liric.

Alegeti una din variantele posibile:

a) eul individual;

b) eui general; e) eul coleetiv.

Argumentati-va optiunea,

7. Poezia se rernarca printr-un maiestrit sis tern de asonante si Iiteratii. Identificati-le si comentati efectele produse de ele.

8. Alegeti una ori citeva dintre trasaturile enumerate mai jos, re sa sus tina ideea ca .Dintre sute de catarge" este 0 meditatie filofica, deoarece:

• pune fn discutie probleme ale existentei;

• are un caraaer meditativ;

• des erie tablouri din natura.

Argumentati aceasta afirmatie,

9. Comparati ultima strofa a poeziei Dintre sute de catarge eu

rmatoarele versuri:

Numai poetul,

Ca piisiiri ee zboarii Deasupra valurilor;

Trece peste nemiirginirea timpului.

(Numai poetul)

Formulati 0 concluzie in ceea ce priveste destinul ereatorului in port cu timpul irnplacabil.

eul individuaTizat - in prim-plan apare ndividul, care are a .... ala interioara", un ~sui et" (seexpnma la pers. I, sing.), are 0 pSlhologie a sa. Lumea exista in atara, dar nu are sens dedt in rnasura in care e tnlita. retraita in interior.

eul colectiv - se deflneste prin apartenenta la un clan, la un popor, la 0 familie,

categorle sociala etc. (se exprlrna la pers. I, plural - "non.

eul general - eut poetului se ctlateaza pina la proportii generalumane, devine 0 entitate metafizica impersonala (se exprtma, de regula, la pers. II, sing. -"tu").

Oferta de interpretare

psihic: gindul, noroeul, ideolurile, cfnturile.

Strofele se organizeaza in jurul versului vfnturile, valurile, care, prin repetabilitate, devine laitmotivul poeziei, avind totodara rolul unui refren. Simboluri ale destramarii, vinturile, valurile, definesc nestatornicia, fiind asociate, de regula, cu disolutia. Porta lor sugestivii este amplificata prin asezarea la plural ~i totodata la sfirsitul fiecarei strofe, ill chip de aeord final. Repetindu-se, aceste cuvinte sunt sugestive si prin aliteratia consoanelor initiale v-v, preeum ~i prin aliteratiile si asonantele eelor cinci sunete de la sfirsit (-uT-ile), prin opozitia dintre voeala

Poezia Dinire sute de eatarge este 0 rneditatie filozofica, "un elogiu al destramarii'

Dan Manuca) prin care poetul raspunde marilor intrebari ale existentei umane: ireversibiliratea timpului (jugit irreparobile tempus), soarta trecatoare (panta rhei), destinul creatiei ~i al creatorului. Caracterizata .,printr-aeel sentiment al trecerii, prin care toate par minate de 0 putere mai presus de noi" CD. Caracostea), poezia are 0 COIllpozitie simetrica, E alcatuita din doua parti, fiecareia revenindu-i cite doua catrene. Prime Ie doua strofe inscrin spatiul fizic, reprezentat de tnaluri; piiminturi, catarge, pc'isari cliliitoare, urmatoarele doua - pe eel

l.iteratura d. a XIJ-a

---- - -----

aecentuata, inchisa f, unnara de nazala n (vinturile) §i vocala deschisa a (valurile, catarge etc.), Acest maiestrit sistern de aliteratii si asonante nu numai ca leaga strins rimele, ci contribuie, prin efectele create, la avansarea ideii de nernarginire a spatiului fizic, a nazuintei spre vesnicie, pe de a parte, gi a clipei, a limitei, pe de alta parte.

Simetria poeziei poate fi_ descifrata ~i din tonul fiecarui catren: interogativ la inceput (srrofele 1-2), enuntiativ in strofa a treia gi exdamativ :in ultima. Schimbarea tonului de baza :in cuprinsul poeziei accentueaza gi rnai muIt starile de incertitudine, de durere ale eroului liric,

Sugerind vesnica trecere a vietii, primele doua strafe contin dteva simboluri relevante pentru nemarginirea marii gi a vazduhului: suie de eatarge (rnetonimie-simbol), piisiiri ciiIataare (simbol). Folosirea obsesiva a pluralului (maluri, pdminiuri ... ) contribuie la srergerea contururilor. Toate elementele spatiului fizic sunt puse sub semnul indoielii, al nesigurantei, idee subliniata pregnant gi de cele doua intrebari retorice, in care accentul cade pe cuvintul oare, aflat in pozitii diferite: in interiorul (Cite Dare le vor sparge?) si la sfir§itul versului (Cfte-o sa le-neee oare?)

Oameni, pasari calatoare, lucruri (corabii) - to ate sunt antrenate in goana a doua elemente: vinturile, valurile - §i mai apoi cufundatein neant.

in ultimele doua strafe nu persista decit goana In sine, perperua a vinturilor §i valurilor, care nu mai poarta, de aceasta data, eli de fapturi vii, reale, d fantome abstracte, fiice nefericite ale sufletului omenesc: norocul pierdut (simbolul dipei, al sansei),

gindurile, idealurile si einturile (metonimia creatiei), Spatiul fizic se preface in unul sufletesc, poetul reflectind asupra destinului omenirii (modul de adresare la persoana a II-a singular - re urmeazii - este foarte sugestiv in acest sens), harazita sa se zbata intre aceleasi limite, refacind in mersul ei istoric acelasi cere etern, fara perspeetiva de a-gi depasi limite le. Reflectiile melancolice ale poetului decurg tocmai din constatarea absurditatii earacterului lumii, prins a intre cele doua eternitati: neant §i pustietate. Eroul liric priveste valorile omenesti sub cele doua aspecte contrastante ale vietii: dipa gi nazuinta spre vesnicie: De-i goni fie norocul,/ Fie idealurile,l Te urtneasii fn tot loculi VLnturile, valurile.

In antiteza eli ideea disparitiei In neant a lumii, in finalul poeziei se afirma credinta poetului in menirea rna'ltatoare a poeziei.

Opozitia no rae - ideaiuri (marcata de fie) si cea dintre idea/uri/ Ccfnturi - vfnturi) valuri scot in evidenta atit gindul di nu pori iesi din cercul strimt al norocului, care te urmeaza pretutindeni (de aid rezulta durerea de a te vedea marginit prin desfasurarea unor eterogene puteri elementare), cit si constiinta faptuluica gindul nenieles, care strabate cfnturile (ere atia) ,. va zbura vesnic, ducind cu el nemurirea. Or, tocmai in aceasta necontenita ciocnire dureroasa intre idealuri ~i valuri, creatorul se inalta pe a treapta care inseamna smulgerea din vremeinicie, TIU prin resemnare, dar printr-o definitiva afirmare a unor valori supreme,creatia, numele lui rarninind sa infrunte timpul. E ceea ce a demonstrat, de fapt, Mihai Eminesen prin intreaga-i opera.

~tiati di?

... in legendele grecesti, Nereidele, fiicele Oceanului, personifi.cau valurile nenumdrate ale miirii. Erau de 0 frumusete tara ~i-~i petreceau timpul tordnd, tesfnd, dnnnd ~i inonnd aliituri de delfini, lUsi:ndu-~i pletele sa zboare in vint.

Motto: "Trecut si viitor e in sufletul meu"

(E BINE sA ~TITI! )

SARMANUL DIONIS (fragment)

(teme, motive, semnificatii)

... §i tot astfel, daca Tnchid un ochi vao mina mea mai mica. decit amindoi. De as avea trei ochi as vedea-o §i mai mare, §i cu cit ai mulli ochi as avea cu atita lucrurile toate dimprejurul meu ar area mai mari. Cu toate astea, nascut cu mii de ochi, Tn mijloeul or aratarl colosale, ele toate in raport cu mine, pastrindu-si pro-

:>rtiunea, nu mi-ar parea nici mai mari, nici mai mici de cum lmi par z. Sa ne-nchipuim lumea redusa la dimensiunile unui glonte, §i ate celea din ea scazute Tn analogie, locuitorii acestei lumi, preupuindu-i dotati cu organele noastre, ar prieepe toate eelea absoin felul §i in proportiunile in care Ie pricepem noi. Sa ne-o chipuim, caeteris paribus, inmiit de mare - acelasl lucru. Cu proortlunl neschimbate - a lume inmiit de mare §i alta inmiit de mica

r f pentru noi tot atit de mare. $i obiectele ce Ie vad, privite c-un hi, sunt mai miei; eu amindoi - mai marl; cit de mari sunt ele osolut? Cine stie daca nu tralm intr-o lume microscopica §i numai aptura ochilor nostrl ne face s-o vedem in marimea in care 0 .edern? Cine stie daca nu vede fiecare din oameni toate celea

tr-alt fel, si nu aude fiecare sunet intr-alt fel - §i numai limba, umirea Tntr-un fel a unul obiect ce unul il vede asa, altul altfel, ii .neste in intelegere. - Limba? - Nu. Poate fiecare yorba suna

Iferit in urechile dtterltllor oameni - numai individul, acelasi amliind, a aude intr-un fel.

$i, intr-un spatiu Inchipult ca tara margini, nu este a bucata a lui,

ricit de mica ar fi, numai a picatura in raport cu nemarginirea?

Asemenea, in eternitatea fara margini nu este orice bucata de timp, oricit de mare sau oricit de mica, numai a clipa suspendata? $i lata cum. Presupun lumea redusa la un bob de roua §i raporturile de ump, la 0 ptcatura de vreme, secalii din istoria acestei lumi microscopiee ar fi clipite, §i in aeeste clipite oamenii ar lucra tot atita §i ar cugeta tot atlta ca in evii nostri - evil lor pentru ei ar fi tot atit de lungi ea pentru noi ai nostrl, in ce netinire mlcroscoptca s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercetatori, in ce infinire de timp clipa de bucurie - §i toate acestea, toate, ar fi - tot astfeJ ca §i azi.

... in fa pta lumea-i visul sufletului nostru. Nu exlsta nici timp, nici spatiu - ele sunt numai in sufl.etul nostru. Trecut §i viltor e in sufletul meu, ca padurea intr-un simbure de qninda, §i infinitul asemenea, ea reflectarea cerului instelat intr-un strop de roua, Daca am afla misterul prin care sa ne punem in leqatura cu aeeste doua ordini de iucrun care sunt ascunse in noi, mister pe care I-au posedat poate magii egipteni §i asirieni, atuncea in adincurile sufletului coborindu-ne, am putea trai aievea In trecut §i am putea locui lumea

Nuvela a fast CH1tti de M. Eminescu la 1 septetnbrie 1872, intr-a ~edintii a soeietiuii "Junime.a ", Ulietiot; in decembrie 1872 - ianuarie 1873, a fost publicatii In "Convorbiri literare", "Sarmanul Dionis" esre rezultatul. contacte1or nemijlocite pe care Emineseu le-a avut ell jilozojia si literature europeanii in perioado. studiilor la Viena.

"Proza poetied eminescianii nu este jocul suplimeniar al unui geniu in matginea poezi.ei lui; ea se integreaza intr-un sistem de mituri lirice, £ntr-o structurii a personalitiitii; oferindu-ne un intreg spapu spiritual, inliiuntrui ciiruia putem descifra mai dar visiunea cosmicii

a poetului".

(TUdor Vianu)

Literatura d. a XII-a

stelelor !ili a soarelui. Pacat ca ~tiinta necromantle: si acea a astrologiei s-au pierdutcine stls cite mistere ne-ar ff descoperit in aceasta privintal Daca lumea este un vis - de een-am putea sa coordonam sirul fenomenelor sale cum voim noi? Nue adevarat ca exista un trecut - consecutivitatea e in cugetarea noastra - cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, aceleasi intotdeauna, exista 11i lucreaza simultan. Sa traiesc in vremea lui Mircea cel

e@ma.

Cartea, simbol al Universului. Cind este inohisa, ea poarta siqlliile a 7 benzi; e yorba de semnele celor 7 operatri succesive, care Ii permit deschiderea, fiecare dintre ele ruplnd una din pecetlle cu care a

fast lnchlsa.

Zarathustra (sau Zoroastru) - predicator care a reformat vechea religie iramana. Dupa 0 verstune, si-a initiat activitatea protetlca cu 258 de ani inainte de Alexandru cel Mare, A creat zoroastrismul, doctrlna a binelui sub orice forma, singura care salveaza suftetul om.ului.

*metempsihoza - conoepue re1igioasa conform carela sufletul omului ar irai mal multe vietl prin reincarnare,

Mare sau a lui AlexanJru Gel Bun - este oare absolut imposibil? Un punet matematie se pierde-n nemarqlnlrea dispozitlunil lui, 0 clipa de timp in Impartibilitafea sa infinitezimala, care nu inceteaza in vaci. in aeeste atome de spatiusi timp, cit infinltl Dac-as putea ~i eu sa rna pierd in infinitatea sufletului meu pin'in aeea Iaza a ernanatlunli lui care se nurneste epoca lui Alexandru Gel Bun de exemplu ... !ili cu toate acestsa.;

Sugestii analitice

Observap! Descoperiii obstacolele!

1. Determinati pe baza textului indicii spatiului profan ~i ai celui ideal. Cornplerati spatiile libere in modelul de mai jos:

a) spatiu profan: b) spatiu ideal:

.. stradele nepavate:, strfmte ~i noroioase;

• case mid Ji tiiu zidite;

• nouri tnari, roi'Unzi §i plini pore-d: de viieiie.:



2.. Explicati cu ajutoru1 dictionarului sensu} cuvintelor: infusorii, necromantie, fmpartibilitate, emanatie~ perfide, voluptate,

3. Cititi individual un aline at (la dorinta) din nuvela (ori din fragmentul propus in manual). Notati in timpul lecturii, pe margine a textului, urmatoarele sernne:

(+) - un enunt nou pentru tine;

(-) - un enunt eu care nu esti de acord; (7)- neclaritati, fntrebiiri;

en - un enunt cu care esti de acord,

Dezbateti intr-o discutie cele notate referitor 1a textul citit,

4. Relatati, in baza lecturii anterioare a textului, calatoda cosmidi. a lui Dionis ell Maria.

Exprimati-va piirerea!

1. Care din temele enumerate maijos poate fi desprinsa din nuvela: aJ natura paradisiocii;

b) iubirea angelica;

c) conditia nejencitd a omului de geniu

in raport cu timpul. si societatea;

d) metempsihoza";

e) timpul projan. §i etem; fJ spatiu! fizic §i infinitul.

Argumentati-va optiunea,

_. jmpartiti~va in mai multe grupuri a cite ttei-patru persoane, .ati In fiecare grup cite unul din laitmotivele nuvelei, enume.nai jos:

• portretul tatiilui;

• eartea lui Zoroastru;

• visul;

• ciiliitoria cosmica;

• puterea demiurgidi;

• cifra 7;

• boala;

• caderea.

" Reflectind asupra conceptelor de timp si spatiu, naratorul i~i : I.,Nu exista nici tirnp, nici spatiu - ele sunt numai in sufletul

e parere aveti in legatura cu aceasta afirmatie? .e argumente aduce scriitorul intru sustinerea ei?

Comentati intr-o discutie colecriva spusele lui Dionis: "Timpul .iul, fiind numai in sufletul nostru, rna pot deplasa in luna, dad

'in trecut ~i In viitor".

- Naratorul nuvelei se intreaba: "In eternitatea fara margini nu rice bucata de timp, oricit de mare sau oridt de mica, numai a suspendata?"

e parere aveti voi pe marginea acestei intrebari? asi~ argumente in text pro sau contra.

Interpretati urmatoarele moments ale nuvelei:

• i~irea lui Dumis/Dan. dintr-un spatiu concret (odaia) si intrarea lui intr-uii spaiiu. nemiirginii;

• iesirea personajului dintr-un timp jizic §i intrarea intr-un timp etern.

- Caiug-itrul Dan se proiecteaza intr -un spatia construit dupa lui, lasindu-si In loc umbra, devenita muritoare .

e simbolizeaza in nuvela umbra si ce reprezinta desparrirea ei .t3?

Aflindu-se intr-un spatiu in care toate gindurile li se irnpliDan §i Maria sunt opriti de 0 poarta lnchisa, deasupra careia, ri rriunghi sacru era un ochi de foe si 0 inscriptie cu litere arabe, "'1a chiar ~i pentru ingeri.

escifrati intr-o conversatie colecriva aceste simboluri:

• poarta fnehisii;

• triunghiul eu un ochi de foe in interior;

• inscriptio, enigma chiar §i pentru fngeri.

. Cum motivati ca personajelor nu Ii se 'permite sa intre prin a poarta?

O. Extrageti din nuvela citeva idei eminesciene referitoare la nile de spatiu si timp, Scrieti-le in spatiile libere din tabelul care

Mihai Eminescu

Triunghiul echilaleral sirnbolizeaza divinitatea, arrnonla, proportia,

Triunghiul dreptunghic reprezlnta parntntul, Transtormarea triunghiului echilateral in triunghi dreptunghic S8 talrnaceste printr-o pierdere a echilibrului.

Mituri in nwelst

III oniric,

III a1 reincarnarii sufletului;

• al timpului g.i al vesniciei:

• al spatiului nemarginit;

• cifra 7.

Literatura cl. a XII-a

-- ._---

Idei filozofice ale ginditorilor germani Idei fUozofice eminesciene

1. Schopenhauer: "Tirnpul ~i spatiul sunt 1. .

manifestari ale substantei care se

regenereaza vesnic, compusa dintr-un

numar de arhei - de modele eterne -

"umbre" ale individului fizic".

2. Kant: "Spatiul este forma experientei 2 .

noastre exteme, iar timpul - forma expe-

rientei interne".

3. Fichte: .Daca realitatea insa~i n-o putem

cunoaste niciodata ~i sub nici a conditiune, 3 .

ea nu exista pentru noi; nu exista decit eul,

in care se petree toate fenomenele, exte-

rioare in aparenta",

4. Novalis: .Daca lumea e 0 creatiune a 4 ..

eului, daca fenomenele sunt ill noi, atunci si

spatiul §i tirnpul tot in noi sint, atunci cind

individul e atotputernicsi trebuie sa caute

realizarea dorintelor sale In adincul propriu-

lui sau suflet: e de ajuns sa doresti eeva eli

intensitate, ca acel ceva sa se realizeze chiar

daca ai dod sa te stramuti In alta epoca sau

'in alta planeta",

in eonceptille diferitelor popoare, umbra este: - ceea oe se opune luminii; - imaginea lucrurilor trecatoare: - ceea ce rnentlne relatia dintre morti ~i vii; - forma ce deterrnlna limitele fiintei; - simbolul vie1ii;

- simbolul sufletului;

- simbol al puterii

creatoare a omului, stlrnulata de diavol.

Ll.Comparati ideile eminesciene eu cele ale ginditorilor germani. Formulati concluzille.

12. Demonstrati intr-o discutie colectiva ca nuvela Sdrmanul Dionis este ,,0 adevarara sinteza a romantismului german, cuprinzind strinse, ca intr-un foear, aproape toate caracteristicile aeestei scoli literare" (H. Sanielevici).

13. Mai multi comentatori au rernareat inrudirea nuvelei Siirmanul Dionis eu tragedia Faust de Goethe, invocind urmatoarele rnomente comune:

• contrastul dintre nemiirginirea dorintei si miirginirea puterii de realizare;

• pactul cu diavolul;

• cadrul extrem de fantastic.

Demonstrati prin argumente prezenta acestor earaeteristici in nuvela Sarma nul Dionis.

14. Demonstrati prin argumente ea In nuvela M. Eminescu imbilla perfect:

• mijloacele literasurii realiste cu fantasticul §i miraculosul;

• discursul obiectiv cu cel subiectiv.

~r-

ul :J.d li-

lei ele

rrii

.

un-

SARMANUL DIONIS (fragment)

(caracterizarea personajului literar)

Motto: Dan/Dionis, 0 drama a damniirii romantice

.. .Fereastra se deschlse-ncet, perdeaua se dete lntr-o parte §i dintre cretii ei aparu I umos si palid .... capul blond at unui Inger. una-l cades crept infata, incit ochil e'i alastri straluceau mai tare §i cllpeau ca loviti eo raza de soare. Sub alba halna de noapte e la git In jos se tradau boureii sinilor §i iinutele §i bratele e.i alba §i goale pin in meri se-ntinsera spre dinsul §i el Ie inunda

U serutari. Un moment, §i el sari prin fereasa, Ii cuprinse gTtul ei gal, apoi ll lua tata in r"f1iini §i a saruta eu atita ardoare, Q strinse cu tita foe, incil ii parea c-a sa-l beie viata toata n gura ei.

-Iubito, zise el incet netezindu-i parul ei e aur, iubito! vine cu mine in lume.

- Unde?

- Unde? Oriunde. Vom tral asa de fericiti

acolo unde vom fi, neturburati de niminea; tu oentru mine, eu pentru tine. Din visurile noastre vom zidi castele, din cuqetartle noastre vorn adinci mart cu miide undoiete oqlinzi, din zilele noastre veacuri de fericire si de amor. Aide!

- Dar ce va zice mama, zise ea, cu ochll plini delacrimi.

Umbra ei se rasfringea in perete. Dan se uitafix intr-acolo; umbra se desprinse incet §i se inalta pe-o raza de luna spre a cadea in pat. - Cine-i acolo, zise Maria tremurind pe pieptull.ui ..

- Umbra ta, raspunse el zimbind, ea ramine in locul tau ... vezi-o cum doarme.

- O! ce libera §i usoara rna sirnt, zlse ea c-o voce de un timbru de aur. Nici 0 durere, nici 0 patirna in piept. O! ili rnultamesc ... ~i oe frumos imi pari tu acurna. .. pare CB estl altu!. .. pare ca esti din alta lume.

- Vino cu mine, sopti ella ureche-i, vino prin ostiri de stele, prin taril de raze, pina ce, departe de acest parnint nenorocit ~i negru, 11 vom uita, pentru ca sa nu ne mai avem in minte decit pe noi.

~ Haide dar, sopti ea incunjur'indu-i gnul . cu bratele ei aloe §i lipindu-sl gutita de buzeIe lui.

Sarutarea ei 11 umplu de geniu ~i de-o noua putere, Astfel Tmbrati:?ati, arunca neagra §i stralucita Jui mantie peste umerii ei albi, ii lncunjura talia stringind-o tare la piept, iar eu ceilalta mina flutur'ind a parte a mantiei se ridicara lncet, incet prin aerul luciu §i patruns de razele lunii, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, pina oe ajunsera in luna. Calatoria lor nu fuse decit 0 sarutare lunga.

EI puse jos dulcea lui sarcina pe malul mirositor al unui lac albastru ce ogHndea in adincu-i toata cununa de dumbravi ee-l in~ cunjura ~i deschidea oehilar 0 lume intreaga in adinc. EI i§i lua calea iar spre pamlnt, Aproape de pamint,el sezu pe coaste!e unui nour negru §i S9 uita lung ~i cuqetator pentru ultima oara asupra parrtlntulut. Lua cartea lui Zoroastru, desohise unele file §i ineepu a citi judetul parnintului, §i fiecare litera era un an, fiecare sir un secol de adevar, Era lnfricosat cite crime au putut sa se petreaca pe aeest atom atlt de mic In nemarqinlrea lurnii, pe acest bulqars negru ~i neinsemnat ce se numeste pamlnt, Farmaturile acelul bulqare se numesc imperii, infuzorii abia vazuti de ochll lurnii se numese imparati" §i milioane de alte infuzorii [oaca, in aeest vis eonfuz, pe supu§ii. .. EI i§i intinse mina asupra parnintului. EI se contrase din ce Tn ce rnai mult §i lute, pina ce deveni, lrnpreuna cu sfera ee-l tncunlura, mic ca un margaritar albastru stroplt cu stropi de aur §i c-un miez negru. Marirnea fUnd numai relativa, se intelege os atomii din miezul acelui margaritar a carui margini Ie era cerul, a carui stropi scare, luna §i stele, acei pitici nernarqinit de rnlcl aveau regii lor, purtau razboaie, §i poetii lor nu gaseau in univers destule metatore §i comparajiuni pentru apoteoza erollor. Dan se uita cu oeheana prin coala acelui rnarqarrtar !jii se mira cum de nu

Literatura d. a XII-a

plesneste de rnulttmea urii ee euprindea. 11 lua sl, intorcindu-se, atlrna in salba iubitei sale albastrul marqaritar.

$i ee frumos tacuse el in luna!

Tnzestrat cu 0 inchipuire urieseasca, el a pus dol sari ~i trei luni in alb astra adincime a cerului ~i dintr-un §ir de rnunp au zidit domenieul sau palat. Colonade - stinci sure, stresine - un codru antic ce vine in nouri. Scari inalte coborau printre coaste prabusite, printre bucati de padure ponorite in fundul ripelor pina Intr-o vale intinsa taiata de un fluviu mare] care parea a-§i purta insulele sale ca pe ruste oorabil acoperite de dumbravi. Oglinzile lucii a valurilor lui rasfrTng In adinc icoanele stelelor, inert, uiti'ndu-te In el, pari a te uita In cer.

Insulele se inaltau cu scorburi de tamlie ~i cu prund de arnbra. Durnbravl!e lor Intunecoase de pe maluri se zuqraveau in fundul riutui, cit parea ca din una ~i aceeasi radacina un rai se inalta in lumina zorilor, altul s-adlnceste in fundul apei. $iruri de clresi scutura grei ornatul trandafiriu a infloririi lor bogate, pe cafe vintul II gramade§te in troiene; flori cintau in aer cu trunze ingreuiete de gTndaci ca pietre scumpe, §Ii murmurullor umplea lumea de un cutremur voluptos. Greieri ragu§iti cintau ca orologif aruncate In larba, jar painjeni de smarald au tesut de pe-o insula pina la malul opus un pod de pinza diarnantica ce sttclests vioriu §i transparent, lncit, a lunilor raze patrunzind prin el, inverzeste rlul cu miile lui unde. Cu corpul nalt miadtet, alba ca argintul noaptea, trece Maria peste acel pod, Irnpletindu-si paru: a caru: aur se strecura prin mlinutele-i de ceara. Prin hainele argintoase Ii transpar membrele usoare: plcioarele-i de ornat abla atingeau podul ... Sau adesea, asezaf lntr-o luntre de cedru, eoborau pe ascultatoarele valuri ale tluvlulut. EI I§i razlrna fruntea Incununata cu flori albastre de genunchiul ei, iar pe urnarul ei dnta 0 pasare maiastra. [ ... ]

[ ... ] Odata el i§i sim!i capul plin de clntece. Asemenea ca un stup de albine, artile roiau limpezi, dulci, clare in mintea lui imbatata, stelele pareau ca se rntsca dupa tac-

tul lor; ingerii ce treceau surizind pe IInga el inginau cintartle ce lui ii treceau prin minte. in haine de argint, [cu] fruntl ca nlnsoarea, cu ochi albastri care luceau intunecat in lumea cea solara, cu sonuri dulcl, netezi ca marmura, treceau ingerii eei frumosi cu capete l?i umere inundate de plete; iar un inger, cel mal frumos ce I-a vazut ln solarullui vis, clnta din arfa un cintec atit de cunoscut... nota cu nota el il prezicea... Aerul cel alb rumenea de voluptatea ci'ntecului. Numai semnul arab lucea ros, ca [araticu! noaptea.

.Asta-i intrebarea, zise Dan incet, enigma ce patrundea timta mea. Oare nu clnta ei ceea ce gindesc eu?... Oare nu se rnlsca lumea cum voi eu? EI sb1nse COo intunecata durere pe Maria la inima lui. Hurmuzul pamintului ardea in salba ei de rnarqarttare ... Dare tara 5-0 §tiu nu sunt eu insumi Dumne ... " Vum! Sunetul unui clopot uriesesc - moartea marlt, caderea cerului - boltlle S9 rupeau, [umaltul lor albastru se despica, ~i Dan se sirnti trasnit §i afundat in nernarqinire. Riuri de fulgere il urrnaraau, popoare de tunete batrine, vuirea nemarqinlirli G9 tremura rniscata ... 0, gind nefericit! aiuri el. - Spasmotic tinea in mina lui cartea lui Zoroastru, instinctiv rupse marqeaua parnintulul de la gitul MarieL Ea cadea din bratele lui.; ca o salcte nequroasa ce-si intindea erengile spre el §i striga cazlnd: "Dane! ce m-ai faeut pe mine?"

$i un glas rasuna in urma-i: .Neferlcitule, ce-ai indrazntt a cugeta? Norocul tau ca n-ai pronuntat vorba intreaqal. .. " Supt ca de-un magnet in nemarqinlre, el cadea ca fulgerul, intr-o clipa Gale de-o mie de ani. Deodata intunerieul dimprejurul lui deveni lini§tit, negrumort, tara sunet l?i fara lumina. EI deschise cartea, arunca rnarqeaua §i incepu a citi: rnarqeaua cadea luminoasa prin intuneric §i se dsstasura din ce in ceo Din ce In ce mai mare, mai mare - se lumina - pin 0 vazu departe asemenea unei lune - §i el cobora cu cartea sub mina nourii gro§i, s-apropia de pamint, deja vedea culmile stralucits ale unui oras, lumini presarate, 0 noapte varatica cu aerul blond, gradini mirositoare §i... §i i§i deschise ochii...

Sugestii analitice

Observap.! Descaperiii obstacolelel 1. Completati spatiile Iibere de mai jos cu detalii extrase din text

feritoare la portretul fizic allui Dionis:

• Jara era de_acea dulceatd .

• ochii taiati in jorma migdalei erau .

• Jruntea atft de tietedii, alba, corect boltitii, care ..

• piit;tl nw}wi cam prea lung ..

.. surrsul sau era " .

2. 'In ce maniera este schitat portretullui Dionis? Alegeti raspun. din urmatoarele variante:

a) romanticii;

b) realistii;

c) naturalista.

Argumentati -va raspunsul.

3. Reconstituiti pe baza textului biografia lui Dionis, avind ca pere:

• categoria socials din care provine;

• ocupatia;

• predispozitiile;

.. raporturile eu altii.

4. Identificati in text mai rnulte descrieri de peisaj, Analizati-le si pronuntati-va asupra:

• rolului lor in text;

• rnaiestriei artistice a scriitorului,

Exprimati-vif piirereat

1. Cornentati afirmatia personajului: "In fapta lumea-i visul fletului nostru",

Aduceti argumente "pro" sau "contra".

2. Care din afirmatiile de mai jos, eu referire la persona], vi se are cea justa? De ce?

• dotat cu inteligenra §i sensibilitate deosebite;

• capabil sa se inalte spre cuno~terea absoluta;

Dan esre • inadaptat social;

• tipul eroului romantic care-si afla desamiigirea in timp si. spasiu;

• utt nefericit.

3. In c.aIatoria sa cosmica, vrind S8:-1 vada pe Dumnezeu, Dan rimeste urmatorul raspuns de la un Inger: .Daca nu-l ai in tine, nu exista pentru tine ~i in zadar il cauti".

Cornentati aceste spuse ale ingerului, precum si intentia lui Dan de a-I vedea pe Dumnezeu.

"Nimeni inaintea lui Eminescu fi nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acen piauri: fantnsticii a realitafi~ care aminteste arta

Wlui William Blake."

(T. Vianu)

"Dionis este prototip, omul vesnic, din care riisare tot §irul de oameni treditori, ispitit prin aceasta sa se substiiuie divinitdfii insci§i".

(E. Todoran)

Literatura d. a XII-a

'- ------

Dlonysos- zeul vinulul §i al eutorlei in mitalagia greaca.

Era mativ de bucurte §i de entuziasrn nelimitat, de tnsplratte crsateare.

In diverse oredlnte pamintul este:

- substanta unlversala, materia prima despartita de ape, dupa Facerea lumii;

- un simbal de fecunditate sl regenerare;

- un simbal al eonstientului :;;i al sttuatlel sale canflictuale;

- un simbol al dorintei ' pamintestl ~i al pasi- : bilitatilor sale de sublimare §i de pervei1ire;

- arena conflictelar de con§'tiinta in fiinta urnana,

4. Transformat intr-un .rnsrgaritar albastru stropit eu stropi de aur", pamintul este atirnat de Dan in salba iubitei.

Ce semnifica aceasta metamorfoza a pamintului?

Alegeti pentru raspuns una din variantele posibile ~i argumentati-o: a) personajul. 4i exprima astfel dorinta de Q se ridica deasupra lumii reale;

b) Dan f§i afirma astfeZ propria superioritate;

c) eroul judeca lumea terestrii, acuzfnd;

d) olte piireri.

5. Cum explicati faptul cil in momentul eind Dan se intreaba:

"Oare fara s-o stiu, nu sunt eu insumi Dumne ... ", cerul se despica, pamintul se desprinde din colierul iubitei, iar "eel ce astfelgindea se prabusi in gol"?

6. Ce semnificatii cornporta destramarea visului ~i revenirea lui Dan/Dionis la conditia initiala (intr-un spatiu ~i timp profan)?

Alegeti varianta posibila de raspuns si argumentati-o:

a) imposibilitatea atingerii obsolutului;

b) faptul cii visui nu poate tine locul de reolitaie: mai devreme sau mai tirziu. el se risipeste;

c) con(1itia tragica a omului;

d) limita cuno~terii e impusii de apri.oritatea timpului si spatiuiui;

e) neputmta personajului de desmiirginire, de "imortalizare a mortii".

7. Ce sernnifica boala personajului ~i deposed area lui de carte §i de portretul tatalui, in finalnl nuvelei? Alegeti raspunsul din urmatoarele variante posibile:

a) fnfrfngerea;

b) excluderea oridirei tentative a eroului de a repeta 0 experienta trecutii, a gestului de a se substitui lui Dumnezeu;

c) un Japt banal, cotidian.

Argumentati-va optiunea,

8. Ce reuseste personajul sa demonstreze, construindu-si timpul si spatiul in propria lui constiinta?

9. Descifrati semnificatia titlului nuvelei, avind ca repere:

• sernnificatia adjectivului siirman;

• numele propriu Dionis;

• punerea in antiteza a adjectivului siirman. cu semnificatiile numelui propriu Dionis.

10. Pronuntati-va asupra semnificatiilor celorlalte personaie ale nuvelei: Maria, Riven.

Comentati in aceasta ordine de idei:

• portretele fiziee ale personajelor;

• comportamentullor;

• relatia ce 0 intretin eu Dionis/Dan,

Mihai Eminescu

--_--- --

Oferta de interpretare

Siirmanul Dionis, .faimoasa nuvela a lui Eminescu"·(Gheorghe Panu), reuneste un sir de teme romantice cum ar fl: iubirea, dorinta de depasire a conditiei umane /?i setea de absolut, soarta nefericita a omu:lui de geniu in raport cu timpul $i societatea, transmigratia si reincarnareasufletelor, viata ca vis.

Aut temele cit si diversitatea mctivelor romantice ale fantasticu1ui european (orfanul damnat, dublul (portretul tatalui, umbra), carte a rnagica a lui Zoroastru, calatona cosmica, cifra 7, boala etc.) confera nuvelei substanta filozofica §i scot totodata in evidenta marea drama a cunoasterii, limitele peste care ornul nu poate trece.

Din punct de vedere structural, nuvela se constituie din trei paqi: meditatia personajului asupra conceptelor de spariu §i timp; calatoria cosmica in urma metempsihozei lui Dionis In calugarul Dan; meditatia asupra lumii vazuta ca teatru.

Textul insereaza ~i 0 poezie, Cugetiiril« siirmanului Dionis, care contine mesajul unei meditatii pe temafortuna lobilis, dar si 0 irome la adresa societatii,

Avind functia unui prolog, reflectia lui Dionis asupra conceptelor de timp si spatiu, cu care debuteaza nuvela, este impregnata de idei preluate de Emineseu din filozofia si literatura germans: inexistenta obiectiva a timpului ~i spatiului, limitarea cunoasterii la formele subiective ale constiintei (Kant); lumea ca 0 creatiune a eului (Fichte), realizarea dcrintelor in adincul propriului suflet, existenta unei vieti posibile in alta planeta (Novalia), lurnea reprezentarii noastre ternporale ~i spatiale ca vis (Schopenhauer).

lncercind sa descifreze semnul astrologic al e;'iqii pe care a 'imprumutaae de la anticarul Riven, Dionis se transpune (apar morivele visului §i transmigratiei) in vremea lui Alexandru eel Bun. Sub chipul calugarului Dan, ca elev ill dascalului Ruben de la Academia din Sacola, protagonisrul are revelatia ca ar fi trait in viitor sub un alt flume: ,,Am trait in viitor, Iti spun, aruma am doi oarneni en totul deosebiti in mine ... " ..

In dialogul dintre Dan ~i Ruben, Emineseu exprima teoria metempsihozei (a reincarnarii): "In sir poti sa te pui in viata rururor insilor care au pricinuit fiinta ta si a ruturor a carer fiintii ai pricinuit-o tu, Omul are-n eI numai ~ir, fiinta altor oameni viitori si trecuti ( ... ) numai di mcartea ii face sa uite ca a mai trait."

Ispitit de Ruben, in care se identiflca Diavolul, Dan se proiecteaza intr-un spatiu construit dupa vointa lui, lasindu-si in lac umbra, devenita muritoare.

Despartirea umbrei defiinta, subliniaza criticul literar E.. Todoran, este simbolica, reprezentind eternitatea din fieeare om, pe care ornul, ca Individ rnuritor; 0 cauta ill substituirea lui eu umbra nernuritoare.

La indemnurile umbrei, Dan intreprinde impreuna cu Maria 0 calatorie cosmica, in care disparlegile fizicii, elipa devine veac, iar pamintul - un msrgaritar; pe care protagonistul il atirna pe salba iubitei. Ciilatoria cosmica este un drum al cunoasterii ~i in acelasi timp al identitatii absolute intre iubire §i obiecrul iubit: .visau am1ndai acelasi vis".

Realizat pe deplin, Dan nu este, totusi, multumit, Imaginea obsesiva a unei porti inchise, deasupra careia straiuieste marele ochi de foe inscris in triunghiul sacru, devine mativ al unei nelinisti enorme, ,,Ag voi sa vad fata lui Dumnezeu", le cere Dionis ingerilor; convins ca el insus! e partas la divin prin esenta sa solara. III zadar ingerii it avertizeaza: .Daca nu-l ai in tine, nu exista pentru tine ~i in zadar il cauti.'

Crezind ca poate c.ontrola Universul ("Oare nu se misca lumea cum voi eu? Oare nu d'nta ei ceea ce gindesc eu?"), ca ar putea fi Dumnezeu ("Oare fara S~O stiu nu sunt eu insumi Dumne ... "), Dan se prabuseste fulgerat din cerul sau jos, Atingerea absolutului nu se irnplineste, Caderea lui Dionis, mentioneaza Rosa del Conte, .restabileste ordinea lucrurilor. Nu numai omul, dar nici inteligentele angelice insesi nu vor patrunde esenta zeiti'itii, desi capacitatea lor de gindire este nesfir- 9it superioara aceleia a minni omenesti."

, Literatura d. a XII-a

.....___ -- ._-----------=--

"cauzei din natura" si trancanesc mereu: ,,0, teatru de papuse ... , zvon de vorbe ornenesti/ Povestese ca papagalii mii de glume si povegti/Fara sa Ie priceapa ... "; Scrisoarea IV se mai refera la teatrul interior al inirnii poetului care bate "ritmul sfint al unei ode", in cornparatie ell masca de ceara a fsmeii vazuta ca 0 "comedianta veche",

Teatralitatea este 0 dimensiune esentiala a existentei umane, dernonstrind drama pierderii de catre om a identitatii, a personalitatii intr -0 lume degradata, rnecanizata, In poemul de mari proportii Memento mori poetul prezinta si panorama teatrala a civilizatiilor care se supun invirtirii oarbe a rotii istoriei,

In proza lumea e de asemenea prezentata ca 0 scena dominata de umbrele aparentei, iluziei, inselatoriei (Geniu pustiu, Cezara, Moartea ~ui loan Vestimie, Arhaeus). In aceasta din urma poetul vorbeste despre un binoclu inters cu care poate fi viizutii aceeasi comedie umana: ,,$i iata di. te pomenesti deodata pe scena e-un tab-lou viu de via,ta, publicul ride, actorii se strimba si toate astea ca-nainte de 200 de ani. Atuncea-ti vine-a zice ca ori publicul gi teatrul sunt departati eu doua sute de ani sau ca piesa este noua ... ')

Existenta lumii e 0 existenta teatrala, Tras de sfan gi jucind rolul care ii este harazit de regizorul nevazut, omul devine prizonierul unui principiu care domina lumea, al unui Acelasi care se invirte mereu. Omul imbraca 0 masca pe chipul lui adevarat, viirorul si trecutul sunt a filei dow'i jete, toate eire exista Sf! supun acelorasi mijloace, actorii insisi par ca se schimba, dar ramin aceiasi ~i joaca acelasi repertoriu ("Alte masti, aceeasi piesa"). Omul, prins In lucii mreje, se pomeneste intr-un tarim al iluziei si deziluziei. In fata acestui teatru omul superior, de geniu, este indernnat in spiritul stoicilor sa stea deoparte: "Tu pealaturi te strecoara.z'Nu baga nici chiar de searna,/Din cararea ta afara/De te-ndearnna, de te chearna" (Glossii).

Poetul se ridica deasupra acestei lumi mecanizate, teatralizate prin ironie, care este ,,0 alta fata" a melancoliei romantiee.

,,0, TEATRU DE PAPU~E ... , ZVON DE VORBE OMENE~TI"

Eroul nuvelei filozofice Siirmanul, Dionis se lntreaba daca nu cumva lumea este 0 scena In care oamenii apar ca spectatori dirijati de un regizor ascuns in eulise, ded invizibil: "Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei astfel de armate ce dispare intr -0 companie veche spre a reaparea in una noua, armata mare pentru individul constituit in spectator; dar acelasi numar marginit pentru regizor, Nu sunt aceiasi actorii, desi piesele sunt altele? E drept ca dupa fundal nu suntem in stare a vedea".

Lumea ca teatru este 0 mare gi frecventa tema a literaturii si filozofiei universale (a se vedea in acest sens studiul lui Tudor Vianu Din istoria unei teme poetice: lumea ca teatru in volumul Stu.dii de Ziteratura universala §i comparaiii, Bucuresti, 1960, p. 91-110). "Nu uita ca esti un actor illtr-o drama aleasa de cineva mai mare decit tine", afirrna Epictet, Acest mai mare paate fi Dumnezeul crestin sau Providenta, precum sustin filozofii-stoici, Mesterul-Creator al lumii, ca In teatrul lui Calderon de la Barca, Demiurgul, ca la rnajorita tea romanticilor. Eminescu publica in "Curieml de Iasi" un fragment din Cugetiirile filozoJului Oxenstietna; intitulat Comedia cea de obste: .Lumea este priveliste, oamenii sunt cornedianti, noracul impartaseste jocurile si intimplarile Ie alcatuiesc ... " Arthur Schopenhauer ilustreaza conceptul de viata ea spectacol de teatru in lucrarea sa Lumea ca vointa ~i reprezentare prin piesele italianului Carlo Gozzi. Tema apare si la mad creatori de talia lui Dante, Cervantes, Shakespeare, iar dintre rom ani 1a Canternir; Creanga, Caragiale.

Erninescu prezinta teatralitatea lumii in proiectii de oglinzi sau In structuri mecanice, lumea fiind vazuta ca 0 masina: in Scrisoarea I poetul infati~eaza 0 scars a fiintelor cu roluri predeterrninate, Scrisoarea Il are In centru un astronom In postura de "panglicar" de eirc cosmic care scoate lumile din haas ca dintr-a cutie si ln~ira epocile "camargelele pe ata"; In Scrisoarea III oamenii prezentului apar ca niste ma§ti, ca niste indivizi mecanizati din care s-a scurs tot ee-i omenesc in ei; in Scrisoarea W aceiasi oameni sunt actori aserviti

Vreme trece, vreme vine, Teste-s veehi $i noua toeie; Ce e rau $i ee e bine

u te-ntreebe $i soeoate; u spera $i nu ai teama, e e val, ea valul treee;

De te-ndeernne, de te cheeme, u ramli la taste reee.

ulte trec pe dinainte, auz ne suna multe, ,ne tine toate minte

$, ar sta sa Ie asculte? .. u asaza-te deoparte, eqaslnou-te pe tine, Cind cu zgomote desarte

'reme trece, vreme vine.

Ici incline a ei limba Recea curnpan-a gindirii nspre clipa ce se schimba Pentru masca fericirii,

e din moartea ei se naste Si 0 cllpa tine poate:

Pentru cine 0 cunoaste "care-s veehi $; noua toate.

Privltor ca la teatru

TU in fume sa te-nchipui: oace unul §-i pe patru, otust tu ghici-vei chlpu-l, i de plinge, de se cearta, Tu in colt petreei in tine !?i-ntelegi din a lor arta

Ce e rau §i ce e bine.

VUtoru! §i trecutul

Sunt a filei doua fete, Vede-n capat inceputul Cine stie sa te-nvete; Tot ce-a fast ori 0 sa fie

n prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zadarrncls

Te lntreaba §i socoate.

GLOSSA

Cact acelorasi mijloace Se supun cite exlsta,

$i de mii de ani Tneoace Lumea-i vesota l?i trtsta:

Alte ma§ti, aceeasi piesa, Alte guri, aceeasl qarna, Amagit atit de-adese

Nu spera $i nu ei teeme.

Nu spera dnd vezi rniseti La izblnoa fi'icind punte, Te-or intrece nMaraii,

De ai fi eu stea in frunte; Teams n-ai, cata-vor iara§i intre dln§ii sa se piece,

Nu te prinde lor tovaras:

Ce e val, ea valul trece.

Cu un cintec de sirena, Lumea-ntinde lueii mreje;

Ca sa schimbe-actorii-n scena, Te rnornests in virteje;

Tu pe-alatun te strecoara,

Nu baqa nici chiar de searna, Din cararea ta atara

De te-ndeamna, de te cnsama

De te-atmq, sa feri in laturi, De hulesc, sa taei din gura; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Daca stii a lor rnasura;

Zica toti ce vor sa zica, Treaca-n lume clne-o treee; Ca sa nu-ndrage§ti nimtca, Tu ramii la toate reee.

Tu rami; la toate tece,

De te-naeemns, de te cneems; Ce e val, ca valul trece,

Nu spera $; nu a; teama;

Te tntreebe ~; soeoate

Ce e re« §i ee e bine;

Teste-s vechi §i noua toate:

Vreme treee, vreme vine.

Mihai Eminescu r

~ -- - ~

(E BINE sA ~TITI!) Poezia a fost publicatii in editia princeps (IJ, ,.Poezii", ingrijitii de Titu Maiorescu. Cunsaste 11 versiuni, sense fn perioada 1873-1882 (a fost conceputii la Berlin, continuatii la I~i # definitivatii la Bucuresti). Versiunea de la IC1§i coruinea 13 strofe §i purta titlul. "En spectaieur".