Cătina albă, o minune lăsată de Dumnezeu pe Pămînt

Primele informaţii despre utilizarea terapeutică a fructelor de cătină albă apar într-un
tratat de medicină tibetană, din sec. VIII. Aceste fructe se foloseau în alimentaţia
şerpaşilor implicaţi în ascensiuni montane prelungite, datorită proprietăţilor nutritive de
excepţie.

În Grecia antică, se recomanda utilizarea cătinei în hrana cailor de curse, pentru

sporirea masei lor musculare dar şi a luciului pielii. De altfel, denumirea botanica de
"Hyppophae" provine de la "hippo" = cal şi "phaos" = a străluci.

Fructele de cătină albă încetinesc procesul de îmbătrînire

După cum ne-a spus dl ing. Stefan Manea, directorul firmei Hofigal, utilizarea cătinii albe
ca remediu pentru îngrijirea pielii, cu acţiune nutritivă, revitalizantă şi de refacere este
cunoscută de secole: "Uleiul de cătină albă acţionează pentru vindecarea unor
maladii ale pielii precum eritemele, uscăciunea, mîncărimile, eczemele, ajutînd în
vindecarea unor boli precum psoriazis şi Zona Zoster. Capacitatea cătinei albe de a
stimula regenerarea pielii s-a dovedit foarte utilă în tratamentul arsurilor, rănilor
cu vindecare lentă şi ulceraţiilor. Cătina albă are un conţinut bogat în componente
nutritive esenţiale pentru sănătatea pielii şi are ca efect încetinirea procesului de
îmbătrînire". Acest lucru, spune dl Manea, este valabil atît pentru pielea de la exteriorul
corpului, cît şi pentru cea din interior, preparatele din cătină albă dovedindu-se utile şi în
tratamentul bolilor tubului digestiv.

Pentru a întări cele spuse de dl Ştefan Manea de la Hofigal, iată un exemplu de

longevitate în care fructele de cătină albă au avut un rol deosebit. Este vorba de dl
prof.univ.dr. Victor Cireaşă – acum, la vîrsta senectuţii, aflat la sfîrşitul unei cariere
strălucite în cadrul Universităţii Agronomice Iaşi – renumit în oraş prin faptul că
umblă tot timpul cu fructele de cătină albă în buzunar şi le consumă zilnic. Aceste
fructe galben-portocalii i-au marcat o bună parte din viaţă. În 1973 a avut nefericirea să
se îmbolnăvească de inimă – nevroză cardiacă. La recomandarea prof. dr Emanoil
Grigorescu, de la UMF Iaşi, care în anii '60 şi-a dat doctoratul pe tema cătinei albe,
Victor Cireaşă a început să consume fructe de cătină. Pe atunci le cumpăra de la Plafar,
deşi acestea se găseau prin toate gardurile. După numai un an de zile n-a mai avut
probleme cu inima. "Din 1973 şi pînă astăzi nu a trecut nici măcar o singură zi fără
să consum fructe de cătină albă. În fiecare dimineaţă, pe nemîncate, mestec 10-15
boabe, apoi, între dejun şi masa de prînz, mestec încă vreo 40-50. Tot secretul este
sfărîmarea seminţei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine
şi săruri minerale. După amiaza şi seara nu mai consum, cătină avînd un efect mai
puternic decît cafeaua, iar eu prefer un somn liniştit. Planta asta este o minune
lăsată de Dumnezeu pe pămînt. În aproape 30 de ani de cînd mănînc zilnic boabe de
cătină n-am fost niciodată bolnav, iar acum, la cei peste 80 de ani pe care îi am în
spate, mă simt la fel ca în tinereţe", ne-a spus dl prof. Victor Cireaşă.
Referitor la utilitatea acestor fructe în geriatrie, dna biolog Maria Pop spune că, "prin
conţinutul în acizi graşi nesaturaţi cu rol în producerea de prostaglandine, ele
reglează permeabilitatea membranei celulare împiedicînd îmbătrînirea şi ridarea
tenu

După cum ne-a spus dna prof. biolog Maria Pop, specialist în fitoterapie, membru al
Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România (ANATECOR),
fructele de cătină albă sînt cel mai valoros factor antistres şi cele mai eficiente antitoxine.
Toată planta este medicinală însă organul cu cele mai multe substanţe active este fructul:
"Siropul de cătină obţinut din fructe prin presare la rece concurează cu folosirea
fructelor proaspete, întrucît acest sirop păstrează nealterate şi fără să se piardă
toate substanţele active terapeutic. Pulpa din fruct se ridică în strat la suprafaţa
siropului, iar deasupra ei se găseşte o peliculă de ulei, care dă siropului calitate
terapeutică dar şi îl protejează".

Pentru obţinerea siropului de cătină se selectează fructele cele mai portocalii, acestea
fiind cele mai bogate în vitamine. Este bine ca fructele să se prelucreze în ziua recoltării;
se spală sub jet de apă, apoi se presează (poate fi folosită presa pentru struguri). Siropul
obţinut, fără adaos de apă, se introduce într-un agitator din inox, unde se adaugă
îndulcitorul: zahăr sau miere de albine. Urmează agitarea, care este un proces mecanic ce
poate dura mai multe ore, chiar pînă la 10 ore, după care siropul se pune în sticle închise
ermetic.

Siropul de cătină obţinut astfel, prin presare la rece, se consumă diluat cu apă minerală
sau cu alte lichide, raţia zilnică fiind de 3-4 linguri. Porţia zilnică se poate dubla în cazul
eforturilor prelungite fizice şi intelectuale. În general, spune dna Maria Pop, acest sirop
nu se administrează seara, întrucît poate tulbura somnul datorită energizării produse.

"Cătina albă este cea mai dotată plantă medicinală!

Fructele ei ar trebui tratate nu ca simplu aliment, ci ca medicamente naturale de
excepţie, adevărate produse farmaceutice oferite de natură gata preparate prin cea
mai curată biosinteză. Numita si "Ginsengul romanesc", catina alba actioneaza ca o
polivitamina naturala cu excelente calitati revigorante. Fructele de catina contin
mult betacaroten (necesar ochilor), microelemente (fosfor, calciu, magneziu,
potasiu, sodiu si fier), 18 aminoacizi (inclusiv toti aminoacizii esentiali) si vitamine
(A, E – "vitamina tineretii", implicata in cele mai importante procese de regenerare
din organism, F, D, C, P, K si complexul B – toate vitaminele de la B1 la B9).
Fructele de catina stimuleaza apetitul sexual, combat infertilitatea atit la femei cit si
la barbati, fiind considerate de catre cei stiutori o adevarata «viagra» naturala
romaneasca. Asociind fructele de cătină cu o nutriţie adecvată, putem realiza un
tratament eficient, preventiv şi curativ. Cătina este un biotrofic şi un biostimulator
de excepţie, un regenerator şi un energizant dintre cele mai puternice, calităţi
datorate existenţei în cantităţi apreciabile a serotoninei. Serotonina (supranumita si
“hormonul fericirii”) din fructele de cătină, reprezinta cel mai important factor
antistres. Este un hormon cerebral cu rol vasodilatator, dar şi constrictor, precursor
al melatoninei, implicat în sinteza proteinelor şi în reglarea nivelului glucozei; este
un antioxidant eficace, evită formarea radicalilor liberi, este un bun
imunomodulator, stimulînd răspunsul imun al leucocitelor în apărarea
antibacteriană. Serotonina controlează starea de veghe-somn, răspunsul la lumină-
întuneric şi procesul de micţiune nocturnă.Cătina albă creşte rezistenţa
organismului la radiaţii.

În Rusia, unde creşte pe suprafeţe întinse, cătina albă este numită "Ananas Siberian",
datorită sucului plăcut dar şi proprietăţilor revigorante. Produse din cătină albă au fost
utilizate în alimentaţia cosmonauţilor, datorită efectului energizant şi echilibrant dar şi de
mărire a rezistenţei organismului la acţiunea radiaţiilor cosmice. "Fructele de cătină
conţin vitamine liposolubile (A, E, F, D) instabile în mediu acid, cît şi vitamine
hidrosolubile (C, K, P şi întreg complexul B) instabile în mediu alcalin. Convieţuirea
în fruct a acestor două tipuri de vitamine, la un pH de 2-3, apare ca un paradox.
Studiind fenomenul, cercetătorii au descoperit existenţa unor membrane
unidirecţionale care, atît timp cît nu sînt distruse, pot păstra vitaminele. Aşa se
poate înţelege de ce sucurile, gemurile şi alte preparate din fructe dă cătină albă nu
sînt atît de bogate în vitamine precum fructul în sine", ne-a spus dl Stefan Manea, de
la Hofigal.

Protejînd pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a unor radiaţii, siropul de cătină albă
ameliorează efectele nocive ale chimioterapiei în cazul bolnavilor de cancer.

Fructele de cătină, un aliment excelent în timpul postului

La mănăstiri, unde cătina albă se găseşte din belşug – arbustul fiind folosit în loc de gard
viu , călugării consumă aceste fructe în timpul postului, dobîndind o excepţională
rezistenţă fizică dar şi linişte sufletească. "Explicaţia acestui efect este că, pe lîngă
vitamine, boabele de cătină conţin acea substanţă numită serotonină – un foarte bun
stimulent neurotransmiţător, care fixează memoria şi combate stresul. Nemţii au şi
făcut din aceste fructe un medicament tonic cerebral, numit Hippophan. Noi, la
Hofigal, pe lîngă alte preparate naturale, fabricăm un ulei de cătină care se
dovedeşte excepţional în vindecarea multor maladii", ne-a spus dl Ştefan Manea.

Iată şi două reţete mănăstireşti de preparare a siropului şi vinului din fructe de cătină albă.
O băutură plăcută şi răcoritoare se obţine din 750 g fructe de cătină, care se fierb în 6 l de
apă şi 1 kg de zahăr. După răcire, se toarnă în sticle şi se păstrează la loc răcoros.

Pentru obţinerea vinului din fructe de cătină, se pun într-un vas de sticlă 1 kg fructe
zdrobite, peste care se toarnă 5 l de apă fiartă şi răcită şi 1,5 kg zahăr. Pentru grăbirea
fermentării, se recomandă să se adauge şi puţină drojdie de vin. Se lasă 15-20 de zile,
apoi se decantează în sticle, timp în care uleiul portocaliu apare suprafaţa vinului. Pentru
prepararea vinului se pot utiliza şi fructele uscate, în proporţie de 5 ori mai mică.

În România, cătina albă creşte pe toate dealurile. Peste iarnă, fructele se păstrează cel
mai bine în miere de albine. Se consumă atît cît suportă fiecare. Aşa cum reiese din
aceste rînduri, tot secretul este sfărîmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct,
aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine. Cei care preferă un somn liniştit,
este bine să consume fructe de cătină numai în prima parte a zilei, consumul lor către
seară dînd un efect mai puternic decît cel al cafelei.

Cine nu şi-a făcut provizii de boabe de cătină, care se păstrează foarte bine şi pe
crenguţe agăţate în cămară, în balcon sau sub streaşina casei, poate cumpăra aceste
fructe, în stare uscată, de la Plafar sau din magazinele naturiste.